LOGOPEDIE.dap.

ro

ACTIVITATI DE SUPORT DESTINATE PARINTILOR COPIILOR CU DEFICIENTE AUDITIVE

Conf. Univ. Dr. Maria Anca Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, UBB Cluj Napoca

Una dintre metodele educative aplicate cu succes in Marea Britanie dar si in scoli belgiene si olandeze este Metoda maternal-reflectiva. MRM a fost elaborata si utilizata de catre calugarul Van Udeh la Scoala pentru Surzi din St. Michielsgestel, Olanda. Aceasta metoda s-a dovedit extrem de utila pentru dezvoltarea deprinderilor de vorbire, limba, citire si scriere precum si pentru dezvoltarea sociabilitatii si a afectivitatii. MRM are doua componente: Maternala, se refera la situatia de joc in care mama prezinta copilului un limbaj structurat, copilul emite incercari verbale, mama ii raspunde cu modelul corect si completeaza cele spuse de catre copil. Reflectiva, adica se creeaza situatii de invatare in care, copilului, ii sunt oferite vocabularul si structurile lingvistice; forma de realizare trebuie sa constituie o provocare pentru copil. Aceste componente dobandesc in activitatea educationala cadre

aplicative si valente noi. Astfel, componenta maternala se refera la rolul pe care-l joaca mama in fata bebelasului: ea ii pune intrebari sau ii povesteste si tot ea ii raspunde. Specialistul care lucreaza cu copilul (logoped, psihopedagog), il intreaba, ii furnizeaza cuvintele si structurile verbale necesare construirii raspunsului, apoi continua conversatia chiar in absenta raspunsului acestuia. Copilului i se ofera un cadru lingvistic larg printr-o conversatie permanenta referitoare la activitati zilnice, comune. Copilul va folosi aceasta forma comunicativa pentru a-si forma deprinderi de comunicare, in invatarea treptata a limbajului utilizand drept suport pentru conversatie diferite arii tematice, evenimente. Componenta reflectiva (a privi inapoi). Devine operationala ceva mai tarziu, cand dezvoltarea psihica permite copiilor, indrumati de catre profesor, sa reflecteze asupra limbii pe care o folosesc pentru a-i intelege mai bine structurile. Aceste structuri de limba constituie suport pentru fixarea sensurilor. In etapa reflectiva copiii reflecta asupra vocabularului
1

LOGOPEDIE.dap.ro

si a structurilor de limba, asupra aspectelor de topica, de morfologie si sintaxa. Aceasta trebuie sa fie o etapa stimulativa si in acelasi timp o experienta de invatare. Profesorul trebuie sa fie constient de nivelul de intelegere al copiilor din clase/grupe pentru a asigura eficienta demersului sau. In scolile sau centrele educationale in care se aplica metoda MRM, o componenta importanta a intregului demers este interventia suportiva destinata parintilor si altor membrii ai familiei. Aceasta interventie este structurata pe urmatoarele domenii: consiliere examinar si suport audiologic prezentarea si insusirea unor metode de comunicare interventia la nivel anteprescolar si prescolar a surdopedagoului interventia la nivel anteprescolar si prescolar a instructorului deficient de auz (in cazul familiilor de auzitori) 1. Consilierea Realizarea diagnosticului surditatii se face la clinica in prezenta audiologului educational. In termen de 48 de ore dupa aflarea diagnosticului parintii trebuie sa fie contactati de catre un specialist in consilierea familiei. Nevoile parintilor au mare importanta pentru stadiile imediat urmatoare diagnosticului. Parintii sunt afectati de aflarea dignosticului in moduri diferite, de pilda pot aparea reactii de soc, negare, usurare, vina, etc. O
2

mare problema o constituie necunoasterea implicatiilor surditatii, absenta informatiilor referitoare la deficitul de auz. Parintii au nevoi diferite: ascultare, compatimire, nevoie de ajutor. Ei trebuie sa afle ce au de facut pentru ca, printre altele, au aflat ca propriul copil are nevoie de o proteza sau doua, lucru care ii inspaimanta. Ei afla ca nu va fi usor copilului sa poarte protezele, dar ca acest lucru este foarte important. In literatura de specialitate sunt descrise diverse reactii si framantari ale mamelor. Sa-i vorbesc? Sa nu ii vorbesc? Trebuie facut ceva pentru binele copilului. Mi-e mila de mine si ma intreb cu ce am gresit. Am recapitulat tot ce am facut in timpul sarcinii si am vazut ca am respectat recomandarile si nu am facut nimic rau. Altii au facut rele si au copii normali. De ce eu? Am fost foarte suparata. Am plans, nu am putut sa-i spun sotului. Si el a intrebat de ce?, ceea ce nea amplificat vinovatia. Este important ca sa fie intalniti ambii parinti cat mai repede posibil. O alta problema intampinata de acesti oameni este de a comunica rudelor si cunostintelor ceea ce li s-a intamplat. In general, dupa ce trec peste socul emotional, parintii vor sa stie ce este de facut in continuare. Anumite cupluri vor sa se sprijine reciproc si drept urmare se constituie grupe de sprijin la care participa parinti auzitori dar si parinti surzi, avand ca liant existenta unui copil surd si diferentiindu-se prin experienta in domeniul surditatii dar si prin suita notelor particulare

LOGOPEDIE.dap.ro

fiecarui cuplu si respectiv fiecarei familii. Unele familii au nevoie de mai mult timp sa se obisnuiasca cu ideea si vor accepta sprijinul consilierului mai tarziu decat altii. 2. Avizul si suportul audiologic Parintii trebuie sa fie perseverenti pentru ca la inceput este aproape o regula refuzul protezei de catre copil. Audiologul educational lucreaza cu copii care au de la 1 an la 2 ani. Una dintre principalele probleme puse de catre parinti este alegerea unei forme de comunicare. Parintii intreaba daca este bine sa invete limbajul mimico-gesticular. Ei vor sa stie cum pot sa comunice cu copilul lor. Pentru aceasta li se prezinta video diferite modalitati de comunicare. Strategiile de comunicare folosite de catre copil sunt importante pentru a cunoaste relatiile dintre copil si familie si modul in care se poate interveni. Exemplu: copilul arata cu degetul; ia parintele de mana si il conduce spre ceva; incearca sa faca zgomote verbale sau de alta natura. Scopul este ca parintii sa inteleaga ca au un copil care este si surd si nu faptul ca au un copil surd. Mentionam cateva roluri ale consilierului si audiologului educational: Sprijina si da sfaturi parintilor; Ajuta copii sa beneficieze de proteze; Culege de la parinti informatii privind copilul; Desi parintii trebuie sa se descurce singuri cu copii consilierul este cel care le ofera sugestii si uneori sprijin efectiv;
3

Cunoaste si discuta cu mai multi membrii ai familiei (bunici) care trebuie sa inteleaga faptul ca nu se va face bine si ca trebuie intervenit efectiv; Explica cu rigurozitate faptul ca protezarea nu este echivalenta cu vorbirea si nici cu scoala de auzitori; Implementeaza ideea ca problema surditatii este o problema pentru intreaga viata. 4.3. Dezvoltarea comunicarii copilului Acest deziderat se realizeaza prin contact vizual, vorbire, gesticulatie si mai ales prin utilizarea protezelor. Este importanta observarea copilului si monitorizarea progreselor acestuia, evident nu in fata copilului, prin colaborarea consilierului cu parintii si cu ceilalti specialisti. De cele mai multe ori se constata existenta unei relatii intre evolutia copilului si natura relatiilor din cadrul familiei. 4.4. Rolul instructorului deficient de auz Multe frustrari ale copilului, dar si ale parintilor sunt date de imposibilitatea comunicarii. Daca le sunt aratate cateva semne gestuale si vad utilitatea acestora multi parinti se intereseaza cum le-ar putea invata. Acesta este momentul potrivit pentru prezentarea instructorului surd. 4.5. Rolul surdopedagogului Psihopedagogul specializat in domeniul deficientelor de auz are un rol de nod releu in activitatea de

LOGOPEDIE.dap.ro

planificare, evidenta si evaluari. Aceasta activitate vizeaza urmatoarele domenii: LIMBAJ SI COMUNICARE (inclusiv CITIRE si SCRIERE) CUNOSTINTE SI INTELEGEREA LUMII INCONJURATOARE (APTITUDINI COGNITIVE SI COMPORTAMENT DE INVATARE) DEZVOLTAREA FIZICA (CAPACITATE MOTORIE FINA SI GROSIERA) APTITUDINI PERSONALE SI SOCIALE (INCLUSIV DEPRINDERILE INDEPENDENTE) MATEMATICA (constientizarea formei si a dimensiunilor, chiar inainte de invatarea numerelor) DEZVOLTAREA APTITUDINILOR CREATOARE (pentru arta, muzica, teatru, dans) AMPLASAREA IN GRADINITE A COPIILOR SURZI (aflati sub jurisdictia autoritatii educationale modelul din Leeds). A. Realizarea planificarii si a observatiilor pe parcurs se realizeaza prin intalniri ale profesorului cu instructorul pentru surzi in fiecare zi de vineri si planifica impreuna dezvoltarea comunicarii pentru saptamana urmatoare. In U. K. se au in vedere, in realizarea planificarii si observarii pe parcurs, mai multe
4

compartimente ale dezvoltarii copilului (dupa modelul Scalei Webster). De asemenea, se selecteaza anumite jucarii cu care atat profesorul cat si instructorul vor merge la fiecare vizita. Cu aceste jucarii copilul este antrenat in diferite jocuri prin intermediul carora se urmareste dezvoltarea unor abilitati, precum si se incearca cresterea progresiva a duratei in care copilul este antrenat in diverse activitati. Exemplu: Adultul antreneaza copilul in jocuri cu durata de 10 min, timp in care amandoi stau pe covor. Uneori copii nu vor sau obosesc si este necesar ca atentia lor sa fie relansata. Profesorul petrece cu parintele si copilul aproximativ o ora pe saptamana. Aceste intalniri nicidecum nu servesc la transmiterea de retete de la specialist la parinte. Parintele observa modul de relationare al profesorului cu copilul, tipul de jocuri introduse de catre acesta, materialele de sprijin folosite, vocabularul introdus. Toate acestea il vor orienta asupra a ceea ce va avea de facut in cursul saptamanii. Li se trage atentia parintilor copiilor cu deficit auditiv asupra importantei integritatii vederii acestora si asupra necesitatii ca aceasta sa fie verificata periodic. Printre alte aspecte urmarite, copilul trebuie sa se familiarizeze cu prezenta adultilor din afara familiei si, in general, el trebuie sa-si socializeze comportamentul.

LOGOPEDIE.dap.ro

B. Introducerea intr-un grup de sprijin familial Sunt asigurate intalniri la care participa parintii dar si copiii lor ceea ce contribuie la constientizarea surzeniei dar si la socializare. Parintii afla ca nu sunt singurii care au astfel de probleme. Se poarta discutii cu parinti dar si cu adulti surzi. Exista o serie de relatari ale parintilor si copiilor lor surzi, deveniti adulti, despre problemele specifice surditatii care se dovedesc foarte diverse de la caz la caz. (W. McCraken, H. Sutherland, Eficient nu deficient, Bucuresti, 1996). O afirmatie interesanta este ca deficienta de vedere iti rupe legatura cu realitatea, pe cand cea de auz iti rupe legatura cu oamenii. La Leeds (UK) s-a adoptat modelul comunicarii bilingve. 5. Metoda bilingva Exista o serie de argumente care au stat la baza utilizarii metodei bilingve in cazul copiilor surzi si a celor cu deficiente multiple. 5.1. Scurta descriere Intr-o versiune simplificata dar functionala bilingvismul este capacitatea de a comunica in doua sau mai multe limbi. Se urmareste: Dezvoltarea aptitudinilor bazale de comunicare interpresonala: vorbire, ascultare, citire, scriere. Astfel copilul trebuie ajutat sa-si poata comunica numele, varsta, sa poata sa-si faca singur cumparaturile fiind capabil sa solicite ceea ce doreste. Se
5

doreste ca acesti copii sa poata vorbi cu profesorul cel putin la un nivel bazal, ceea ce insemna ca ei au o capacitate de intelegere mult mai mare decat capacitatea proprie de exprimare. Competenta in folosirea limbajului academic. Acesta reprezinta mai mult decat limbajul cotidian (folosit in mod curent). Astfel, s-a constatat ca multi dintre copiii care in afara pot comunica, au dificultati cand trebuie sa comunice in clasa, deci sa foloseasca termeni specifici diferitelor discipline de invatamant. Cele doua limbi nu sunt cristalizare, ele sunt intr-o permanenta evolutie si schimbare. 5.2. Avantajele metodei Terbuie sa se tina seama de faptul ca pentru unii copii surzi accesul la limbajul verbal este aproape imposibil sau foarte dificil. In anumite situatii copiii nu manifesta nici un fel de limbaj si singura informatie pe care o folosesc este cea vizuala, darsi aceasta se dovedeste eficienta doar pentru cei mai inteligenti dintre ei. A. Care sunt scopurile? Se urmareste ca prima limba sa fie dezvoltata corespunzator varstei, astfel incat nivelul de competenta lingvistica in limba lor preferata sa le dea sanse egale cu ale copiilor auzitori si sa le permita accesul la educatie.

LOGOPEDIE.dap.ro

B. Cum se realizeaza aceste scopuri? Se asigura o separare lingvistica. Copiii surzi din diferite culturi au aprope aceleasi dificultati ca si cei care invata cea de-a doua limba, o limba straina. Ex.: Multi copii surzi din India sunt introdusi intr-o clasa de vorbitori de limba engleza. Daca nu beneficiaza de sprijin, ei nu pot face fata dar situatia se schimba cand sunt sprijiniti. Unii copii se descurca mai bine decat altii. Este cazul copiilor care provin din familii de surzi. Acestia au acces, inca de la nastere, la o prima limba (cea gestuala), in plus mediul in care isi dezvolta limbajul este cel natural si se bucura de stimulare intensiva. C. Atitudinile parintilor O influenta covarsitoare in realizarea educatiei copiilor surzi o au atitudinile parintilor fata de forma de comunicare aleasa pentru copil precum si nivelul de angajare al parintilor in aceasta intreprindere dificila care este educatia copiilor cu deficit auditiv. O problema care se bucura de tot mai multa atentie in ultimul timp este cea a culturii surzilor si a propriei identitati. Exista o serie de discutii privind aceste probleme. Ex.: surzii traiesc reactii de frustrare cand se gasesc intr-un colectiv de auzitori si acestia vorbesc mai multi deodata. D. Cine trebuie sa predea limbajul mimico-gestual? Opinia specialistilor in comunicarea bilingva este ca cea mai
6

indicata este o persoana surda. Copiilor surzi li se dau toate oportunitatile pentru a-si insusi cele doua limbi pentru a ajunge la un nivel acceptabil de competenta. In U.K. se considera ca trebuie totusi sa-si insuseasca limba engleza pentru ca traiesc in acea societate. Daca aleg ca prima limba LMG, ei nu-si vor insusi limba engleza daca nu au un nivel acceptabil de competenta in prima limba. 5.3. Aplicatii La Centrul din Leeds exista doua incaperi pentru pregatirea LMG si respectiv pentru limba engleza. Orarul este: de patru ori pe saptamana LMG si o data LE sau o data LMG si de patru ori LE. Pentru achizitionarea limbii engleze se lucreaza cu profesori auzitori cu pregatire in educatia copiilor surzi, logopezi, educatoare iar pentru achizitionarea LMG intervin instructori surzi. Copiii pot sta cel mult doua sedinte consecutiv in acelasi loc, apoi vor trebui sa schimbe pentru antrenarea competentelor lingvistice in cealalta limba. Profesorul si instructorul hotarasc impreuna, pe baza fisei de evaluare, care este cea mai accesibila limba pentru fiecare copil. In luarea deciziei pentru stabilirea primei limbi au rol si parintii copilului. La sfarsit de trimestru, in urma evaluarii, se decide daca vor ramane in grupul pe care il frecventeaza sau se schimba. De la acest centru copiii vor merge la gradinita.

LOGOPEDIE.dap.ro

FIGURA 1. Teoria aisberg-ului

PROCESE COGNITIVE COMPETENTA CONVERSATIONALA COMPETENTE DE LIMBAJ

CUNOSTINTE INTELEGERE EDUCATIE

PRONUNTIE VOCABULA R GRAMATICA SUPRAFATA

ANALIZA SINTEZA EVALUARE COMPETENTA COGNITIVA / ACADEMICA

SENS SEMANTIC SENS FUNCTIONAL

Unii copii surzi raman la nivelul de sus al figurii ceea ce inseamna ca in realitate sunt nevoiti sa acceada la cunostinte cu ajutorul unei limbi pe care nu o cunosc suficient. In dezvoltarea competentelor lingvistice sunt FIGURA 2. Tipuri de comunicare

implicate o serie de factori: mediul de provenienta al copilului, motivatia copilului si a apartinatorilor, sprijinul acordat de catre parinti, timpul in care se exerseaza limbajul verbal.

COMUNICAREA FARA SOLICITARE COGNITIVA

COMUNICAREA ANCORATA IN CONTEXT

COMUNICAR E CU CONTEXT REDUS

COMUNICAREA CU SOLICITARE COGNITIVA

LOGOPEDIE.dap.ro

Invatarea limbajului incepe prin comunicarea ancorata in context, acesti copii au nevoie de numerosi stimuli vizuali. Ulterior acesti copii nu trebuie sa ramina dependenti de stimulii vizuali. Pentru dezvoltarea aptitudinilor lingvistice trebuie dezvoltate

cunostintele si ideile intr-o limba pe care o inteleg. S-a vazut in modelul prezentat ca la varsta de 2 ani copiii si parintii lor participa la cele doua grupe: LMG si LE. Ulterior le vor fi evaluate cunostintele in cele doua limbi.

BIBLIOGRAFIE Anca, M. (2001). Psihologia deficientilor de auz. Cluj Napoca, PUC. McCracken, W, Sutherland, H. (1996). Eficient nu deficient. Bucuresti Watcham, Chr, Sutton, L., Hepburn, Wendy, Jamieson, L., Robb, M. (1998). Elemente de audiologie educationala. Bucuresti

Aparut in anul 2003