POLUAREA Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea

omului. Aceste pericole ar fi: efectul de ser, nclzirea global, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. Ca rezultat al progreselor n industrie, agricultur si tehnologie, se creeaz cantitti tot mai mari de deseuri solide, deseuri menajere si apele reziduale polueaz mediul. ntr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producnd materiale noi, utile: frunzele czute creeaz un ngrsmnt natural care mbogteste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminnd din nou n aer si sol elemente importante. Dac vrem s trim ntr-o lume sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de societate. Dac reziduurilor li se pemite s domine mediul, echilibrul natural este piedut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte pe uscat, n ruri si mri, si n atmosfer. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. POLUAREA SOLULUI este forma de poluare cea mai dificil de msurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curtat dect aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este n general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii n ap sau n stare uscat ori semiuscat. Noroiul contine cantitti importante de substante nutritive, precum azotul si fosforul. Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse n contact cu solul. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grij pentru ca pmntul s nu adposteasc boli. Multe locuri n care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Utilizarea pe scar larg a ngrsmintelor poate diminua capacitatea bacteriilor de a descompune substantele organice si de a crea substantele nutritive necesare plantelor. Pesticidele duneaz si ele att bacteriilor ct si altor microorganisme utile din sol. Solurile pot fi contaminate n urma unui accident. Ex: Explozia produs n anul 1986 la centrala Cernobl, de lng Kiev. n urma exploziei au fost eliberate n atmosfer substante radioactive care n cele din urm au ajuns n sol. Particulele radioactive au fost purtate de vnt deasupra unei mari suprafete de pmnt, incluznd partea de nord a Peninsulei Scandinave si Tara Galilor. Animalele contaminate cu substante radioactive au fost sacrificate.

Exist putini poluanti naturali. Solul contine anumiti fertilizatori, cum ar fi nitratii care n timpul aratului psunilor sau n decursul iernilor pot iesi la suprafat. n sol se mai gseste si aluminiu care poate ajunge n apele curgtoare prin diferite reactii chimice. O dat cu epurarea apei prin care aceasta devine potabil se fac msurtori chimice care las si ele anumite resturi n ap. POLUAREA RURILOR - substantele care polueaz solul sunt adesea splate n praie si ruri, provocnd poluarea apelor. Desi evacuarea deseurilor de ctre fabrici este strict controlat, este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice s distrug un ru. Poluarea apelor curgtoare afecteaz canalele, fluviile si rurile pe cursul lor pn la revrsarea n mri. Ea poate contamina si suprafetele ntinse de ap, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale. Poluarea apei curgtoare este de obicei invizibil deoarece agentii poluanti se dizolv n ap. Cnd oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numr, poluarea apei era neglijabil deoarece rurile n care ajungeau deseurile lor se curtau de la sine. Ex: Rul Tamisa din Londra, a fost relativ curat pn la nceputul anilor 1800, pentru c apa era drenat n principal de la suprafat. Se revrsau n ru si ape reziduale, dar acestea ajungeau n puturi de decantare, de unde deseurile lichide se scurgeau iar solidele se descompuneau. Dup introducerea toaletelor igienice, puturile de decantare n-au mai fcut fat la ntregul lichid si apele reziduale au curs prin canale direct n ru. Rul s-a deteriorat rapid si s-au declansat epidemii de holer si febr tifoid. Statia de epurare construit cu un sistem de drenare metropolitan al apelor reziduale a rezolvat momentan problema. Cresterea populatiei si a industriei n zona Londrei a produs mult poluare n zona de maree a Tamisei nct, n 1950, rul mirosea neplcut n lunile de var si pestii au disprut. Construirea unor statii de epurare mai mari si mult mai eficiente a mbunttit calitatea apei, si n prezent Tamisa din Londra contine multe specii de pesti. Un fenomen ngrijortor este rspndirea substantelor chimice complexe n apa potabil. Unele dintre aceste substante chimice afecteaz hormonii din corpul uman, care controleaz rata metabolismului si caracteristicile noastre sexuale. Alte poluri ale rurilor au cauze naturale. De exemplu, rurile serpuitoare n vi mature se pot bloca cu sol si deseuri splate de furtuni din regiuni muntoase. Pe msur ce rul devine mlos si stagnant, tot mai putine plante si animale supravietuiesc n apa lipsit de oxigen. Sursa cu cel mai mare potential de poluare este agricultura, care n Anglia si Tara Galilor ocup aproape 80% din totalul uscatului. Reziduurile netratate de la fermele zootehnice sunt mprstiate pe terenuri si o parte si croiesc drum pn la cursurile de ap. Reziduurile de

animale sunt de 100 de ori mai toxice dect apele reziduale tratate rezultate din instalatiile de canalizare si, deversate n cursurile de ap, cauzeaz catastrofe ecologice majore. Ecosistemele apelor curgtoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor farmaceutice folosite aici pe scar larg pentru a preveni rspndirea bolilor. POLUAREA MRILOR apa rurilor se scurge n mare si ca rezultat, ntinderi mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate. Scurgerile de petrol din navele tanc transoceanice pot distruge viata slbatic pe ntinderi mari. Poluarea cu petrol a mrilor poate aprea cnd se curt tancurile petroliere sau cnd au loc accidente pe platformele de forare. Ex: n 1989 petrolierul Exxon Valdez a lovit un recif n Prince William Sound, din apropierea Alaski. Au fost deversati n mare aproximativ 240000 de barili de titei. n cteva sptmni, pata de petrol a cuprins 1600 km de trm, inclusiv plajele a trei parcuri nationale si cinci rezervatii naturale. Poluarea mrii si trmurilor este provocat de oameni. Descrcarea otrvurilor si deseurilor n mare are loc fie direct fie prin rurile poluate. Un poluant insidios sunt algele toxice, care nfloresc cu usurint n ape bogate n azot si fosfati. Asemenea ape mbogtite artificial cu minerale se numesc eutrofe. Petrolul este printre principalii contaminatori ai mrii, cu 3,5 milioane de tone descrcate n oceane n fiecare an. Acesta reprezint o ton pentru fiecare 1.000 de tone extrase pe Pmnt. POLUAREA OCEANELOR - aproximativ 360 milioane km2 din suprafata Pmntului sunt oceane. Din pcate apele oceanelor sunt adesea loc de deversare a reziduurilor; cu efecte adverse asupra vietii marine. Oceanele sunt legate de uscat prin intermediul rurilor care sunt transmittorii poluantilor. Substantele chimice (petroliere, fertilizatoriinitratii si fosfatii, insecticidele, erbicidele, care nu se descompun n contact cu solul se infiltreaz prin pmnt n apa rurilor si sunt astfel purtate pn n oceane. Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai oceanelor. Ex: Cea mai mare deversare de titei de pn acum a reprezentat-o sabotajul deliberat al puturilor petroliere din Kuweit prin care s-au eliberat 2,5 5 milioane de barili de petrol n Golful Persic. Efectele pe termen scurt au fost 25.000 de psri moarte si piscicultura periclitat. Pe termen lung, efectele asupra habitatelor de pe coast se pot rspndi pn n oceanul Indian. Poluarea afecteaz toate oceanele globului, dar apele de coast sunt mai afectate dect cele din largul mrilor deoarece acolo exist n prezent mult mai multe surse de poluare, de la instalatiile industriale de coast

pn la transportul maritim intens. n jurul Europei si a coastei estice a Americii de Nord, platformele continentale din apele putin adnci au fost exploatate de ctre om pentru stridii, midii si fermele piscicole care au devenit astfel vulnerabile pentru bacteriile toxice, alge si poluanti. Platformele sunt folosite si pentru exploatarea titeiului care mreste riscul deversrilor si polurii. Din toate habitatele, oceanele sunt cel mai putin cercetate si studiate de oamenii de stiint. POLUAREA AERULUI este adesea vizibil sub forma fumului din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicale si poate deveni mai toxic sub actiunea soarelui puternic, datorit unei reactii chimice provocat de lumin. Smogul care rezult are un miros neplcut si provoac lcrimare. Pe lng efectele directe ale inspirrii aerului poluat, aerul poluat are si un efect devastator asupra mediului. Dac exist substante chimice n curentii de aer, ele vor cdea odat cu ploaia provocnd fenomenul de ploaie acid. Substantele chimice poluante din aer ajung si n lantul alimentar, fiind absorbite de plantele din regiunile poluate. Alt tulburare a echilibrului ecologic din atmosfer este provocat de anumite tipuri de pulverizatoare cu aerosol. Ex: Incendierea cmpurilor petroliere din Kuweit, n 1991, a dat nastere unui strat gros de fum care a planat deasupra trii. Daunele pe termen lung provocate de acest act de vandalism sunt nc necunoscute. Utilizarea petrolului provoac poluri masive ale aerului n multe orase. Gazele de esapament evacuate de autoturisme si de alte masini cu combustie intern contin gaze otrvitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si de plumb. Unii dintre acesti agenti de poluare reactioneaz cu lumina soarelui producnd acel smog neplcut, fotochimic, care pluteste deasupra multor orase, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. POLUAREA FONIC desi zgomotul n mediul urban nu reprezint o noutate, este ciudat c cercetarea sistematic a polurii fonice este relativ recent. Cnd se fac msurtori, este important de luat n seam c efactul asupra urechii umane nu depinde doar de intensitatea sunetului, ci si de frecventa sa, unele zgomote de frecvent nalt sun mai tare dect frecventele mai joase la acelasi nivel de dB. Scara utilizat de obicei este scara ngreuiat A, exprimat dB(A), aceast scar nu poate fi tratat aritmetic, dublarea nivelului de zgomot nu dubleaz nivelul de dB(A). NIVELELE MAXIME GENERAL ACCEPTABILE DE ZGOMOT PENTRU DIFERITE TIPURI DE MEDII DE LUCRU SI REACTIILE ESTIMATE ALE UNEI COMUNITTI LA NIVELE NALTE DE ZGOMOT msurate n dB(A).

Ateliere si cldiri de constructii unde comunicarea este necesar 70 Birouri de atelier, birouri de fabrici si camere de control, precum si alte locuri unde este necesar comunicarea facial 60 Birouri generale 50 Birouri private si camere mici de conferint 45 Birouri si camere de conferint unde este necesar un standard nalt 35 REACTIA ESTIMAT A COMUNITTII LA ZGOMOT 0 Nu s-a observat vreo reactie 5 Plngeri sporadice 10 Plngeri frecvente 15 Amenintri de reactie a comunittii 20 Actiune viguroas a comunittii Alti factori care transform sunetul ntr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (dac este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea lui (dac creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi n care apare. Daunele provocate de oameni rmn: poluarea, pescuitul n exces si exploatarea resurselor naturale si minerale. Atmosfera este n pericol, ca urmare este n pericol ntregul mediu de viat. Este nevoie de un control riguros si de msuri radicale pentru ca viitorul atmosferei s fie sigur. Actiunile pentru reducerea polurii sunt esentiale dac vrem ca viata pe Pmnt s continue. Ele pot fi ntreprinse de guverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui s fim dispusi s pltim scump supravietuirea omenii.