______________________________________ANEXA

Glosar

Asculatarea activ: Un procedeu de comunicare n care asculttorul folosete un comportament nonverbal, cum ar fi contactul vizual i gesturile, ca de altfel comportamentele verbale, inclusiv tonalitatea vocii, ntrebarile nchise i deschise i rezumarea pentru a demonstra vorbitorului c cel ce ascult i atribuie atentie. Agenda: O list de itemi de discuie, cum ar fi sursa conflictului si conflictul asamblate ntr-o secven ce faciliteazdiscuiile eficiente i rezolvarea problemei. Agresiunea: Aciune forata sau atac. Arbitrarea: Intervenia ntr-o disput a unei a treia pari, independente, care are autoritatea de a colecta informaii, de a asculta ambele pari, i de a lua o decizie cum ar fi modul prin care conflictul ar putea fi estompat. Arbitrarea poate fi obligativ sau nonobligativ. Evaluarea: O evaluare a unei situatii conflictuale. O evaluare implic investigarea parilor, intereselor lor , poziiilor, nevoilor si puterii, opiunile evalurii si alti factori care influeneaza situaia. Evitarea: O practic de neangajare. Nevoi primare: Nevoi ce fundamenteaz toate toate comportamentele umane supravieuirea, stima de sine, apartenena, adaptarea, puterea, libertatea, distracia. Asemenea indivizilor, grupurile au i ele nevoi primare, incluznd nevoia de indentitate, sigura, vitalitate si comunitate. BATNA: Un acronim pentru cea mai Bun Alternativ pentru un Acord de Negociere, standardul cu care concureaz fiecare acord propus. Bias: O opinie preconceput sau o atitudine despre ceva sau cineva. Un bias poate fi favorabil sau nefavorabil. Brainsrotming: Literalmente, o ploaie de idei. O tehnic de gndire n grup ce ajut disputanii sa-i formeze optiuni multiple ce contribuie la rezolvarea problemei. Tehnica 99

Brainstorming actul creativ de cel critic critica i evaluarea ideilor sunt pstrate pentru mai traziu. ntrunirea: Ontlnire privat ntre mediator (mediatori) i disputani pentru a discuta nevoile i interesele, planul de negocieri, i moduri prin care pot face procedura mai productiva. Clarificarea: A face mai clar sau mai puternic procesul nelegerii. n timpul unei proceduri de rezolvare a unui conflict, ntrebrile deschise sunt deseori folosite pentru a clarifica nelesul. Colaborarea: Cutarea soluiilor care satisfac ambele pri pentru probeleme impreun cu opoziia. Asta implica acceptarea problemelor ambelor pri ca fiind valide si penetrarea unei probleme n vederea gsirii posibilitailor inovatoare. Presupune de altfel a fi deschis si explorator. Interesele comune i fundamentele comune: Nevoi i/sau interese ce sunt identificate ca fiind comune ntr-o negociere. Comunitatea: Un grup de interese comune, identitate comun i obiceiuri comune. Competiia: O trategie prin care cineva urmarete satisfacerea propriului interes n detrimentul celorlali o abordare cstiga-pierde. Compromis: O nelegere avantajoas ce satisface parial ambele pari. A face compromisuri nu presupune patrunderea n esena problemei, mai degraba cauta un aranjament mai superficialcum ar fi impartirea diferentei. Se bazeaz pe concesii pariale renunarea la ceva pentru a obine ceva i poate fi jucat aproape de vest (ca o atitudine competitiv fundamental). Conflict: O lupt exprimat ntre cel puin dou pri interdependente ce au scopuri diferite, resurse reduse si interferene de la celelalte parin n obinerea scopurilor lor; o controvers sau dezacord; a veni n opoziie. Rezolvarea conflictelor: Un spectru de procese ce utilizeaz ailitile de comunicare si gndirea creativ pentru a construi soluii voluntare ce sunt acceptate de cei implicaintr-o disput. Procesele rezolvrii conflictelor include negocierea (ntre dou pari), medierea (implicnd o a treia parte pentru ghidarea procesului) i construirea consensual (facilitarea deciziilor de grup). Consensul: O nelegere la care s-a ajuns prin identificarea intereselor tuturor parilor implicate si apoi construirea unei soluii integrative care maximizeaza satisfacerea ctor mai multe din interesele lor probabile; o sintez i o mbinare de soluii.

100

Consecina: Un rezultat ce urmeaz unei aciuni in mod logic. Cooperarea: Asociere pentru beneficiu mutual; munca pentru un scop comun. Cultura: Acea parte din interaciunile si experienele umane care determin modul n care simt, se comport, sau gndesc persoanele. Prin cultura unui individ, acesta stabileste standarde de diferentierea a binelui de ru, include naionalitatea persoanei respective, etnia, rasa, sexul, orientarea sexual, fundalul socio-economic, abilitaile si vrsta. Atenuarea: Implicarea n procese ce scad intensitatea unui conflict. Disputant: O persoan implicat ntr-un dezacord sau conflict. Diversitatea: Termen folosit pentru a referi diferenele individuale i diferenele rasiale, etnice sau culturale. mputernicirea: O metod de balansare a puterii ntr-o relaie unde parii cu putere mai sczut i este dat mai mult putere de ctre expertiza cstigtoare, oferindu-i-se extraresurse, construind legaturi interpersoale, i/sau crescndu-i lui sau ei abilitaile de comunicare. Amplificarea: Implicarea in aciuni particulare ce cresc intensitatea unui conflict. Evaluarea: Aprecierea unei opinii sau posibila soluie a unui conflict. Facilitator: A treia parte ce ofer asistena procedural unui grup, intenionnd sa duc problema la un consens. Structurarea: Maniera prin care o situaie conflictual sau problem este conceptualizat sau definit. Regula de baz: O regul primar a comportamentului declarat si agreat la nceputul unei proceduri de rezolvare a conflictului. Interes ascuns: O nevoie primar ce nu este imediat evidenta ntr-o situaie conflictual, dar care trebuie s ias la suprafa i sa fie relatat naintea apatiiei unui dialog important. Mesajul eu: Un cadru pentru comunicarea nelesurilor si emoiilor ntr-un mod neameninator. Mesajele eu iau urmatoarea forma: Eu sunt ___ cnd ___ deoarece ____ i eu am nevoie de ____, ultima parte fiind opional. Interes: Nevoie psihologic a unei pri dintr-un conflict; aspectul a ceva cu importan pentru cineva. Mediere: Intervenia ntr-o disput a unei a treia pari independent ce poate sa ajute disputanii sa negocieze o nelegere acceptabil.

101

Mediator: O persoan ce intervine, a crei expertiz si experien n procese i tehnici de rezolvare a conflictelor este folosit pentru a ajuta disputanii sa ajung la o soluie satisfactoare. Mediatorul este un ghid de procese a carei prezen este acceptat de ambii disputani; el sau ea nu are putere de decizie asupra determinarii unei ntelegeri. Negocierea: Relaie ntre dou sau mai multe pri careau un conflict de interese actual sau ntr-o negociereparticipanii se implic voluntar ntr-un dialog prin care se pun n vedere interesele si nevoile fiecruia, schimbinformaii i creaz o soluie care intmpin nevoile ambelor pri. Puterea de negociere: Abilitatea de a convinge pe cineva s fac ceva. Opiunea: Un curs alternativ de aciuni, o posibil soluie ce ar putea satisface interesele unei pari ntr-o disput. Poziia: Un punct de vedere, o soluie specifc propus de o parte n ntmpinarea intereselor proprii. Opoziia este de preferat s fie concret si explicit si deseori include o cerere ameninare ce las un spaiu restrns discuiilor. n rezolvarea conflictului o activitate esenial pentru participani este aceea de a trece peste poziiile lor de a-si inelege esena problemelor si nevoilor. Puterea: Ablitatea de a aciona efectiv; abilitatea de a-i influiena pe alii. Reframing: Este procesul de schimbare a modului prin care o persoan sau o parte a unui conflict conceptualizeaz atitudinile lui sau a altcuiva, comportamentele, problemele si interesele sau cum o situaie este definit. Reframingul n timpul rezolvrii conflictului ajut la nlaturarea tensiunii defensive. Rezolvarea: O serie de aciuni concrete pentru a rezolva o problem. Restricie: O metod de balansare a puterii ntr-o relaie. Managementul poziiei de baz: Un sistem de management colar ce caut n mod democratic participarea la luarea deciziilor a parinilor, elevilor, adminitratorilor, profesorilor i altor persoane importante n cadrul colii. Sumarizare: Notarea ntr-o form concis. Rezumatul este un aspect al ascultrii active utilizat de ambii disputani si mediatori pentru a creste nivelul de nelegere. ncrederea: A avea ncredere n cineva sau a fi sigur de ceva; credina. Valoare: Un principiu standard sau calitate considerat de dorit sau care merita.

102

Violena: O folosire a puterii n mod abuziv sau nedrept; fora extins in scopul rnirii, deteriorrii sau abuzrii oamenilor sau a unor bunuri. WATNA: O prescurtare de la Worst Alternative To A Negotiated Settelment. Ce se poate ntmpla dac disputanii nu si stabilesc diferenele.

103

______________________________________ANEXA

Ghid pentru jocul de rol

Jocul de rol, n forma negocierii i simularea medierii, scenariile i tablourile sunt instrumente importante de nvare n educaia rezolvrii conflictelor. Jocul de rol este util n actul ntelegerii comportamentale a participanilor, ca o metod de mbuntaire a aptitudinilor si procesului repetrii, i ca un pas n analiza conflictului. Ca orice alt metod instrucional, jocul de rol are o planificare amanunitsi clarin legatur cu obiectivele instructionale. Ficare pas n jocul de rol pregtirea, introducerea, aciunea, si procesarea este de importana egal dac activitatea vine n ntmpinarea scopului. Responsabilitatea facilitatorului este aceea de a articula n mod clar obiectivele si procedura i de a conduce experiena ctre cele mai bune avantaje.

Pregtirea_____________________________________________________
1. naintea nceperii jocului de rol trebuiesc stabilite obiectivele adecvate i cele de nvtare n folosirea metodei jocului de rol. 2. Decidei daca dezvoltai un joc de rol n care sa fii sinurul implicat sau unul n care solicitai implicarea mai multor participanDecidei daca dezvoltai un joc de rol n care sa fii sinurul implicat sau unul n care solicitai implicarea mai multor participani. 3. Identificai si numii rorurile ce urmeaz a fi jucate dezvoltnd un background suficient pentru fiecare dintre aceste. (rolurile trebuie descrise ntr-un paragraf cuprinztor pentru fiecare juctor). Nota: este adesea de ajutor a se stabili observatorii care s priveasc ntreaga scenta din afar si mai trziu s descrie ceea ce vede i nelege. 4. Stabilii ntreaga procedur precum i limita de timp cea mai bun care se potrivete exercitiului. Procedura posibil include grupuri mici angajate n aceeai simulare, un singur grup pentru toate situaiile sau grupuri mici angajate n scenarii diferite.

104

5. Asamblai fiecare sprijin ce poate contribui la eficacitatea jocului de rol (numele sarcinii, semnele, etc.). 6. Dezvoltai ntrebri care s fie adresate dupa fiecare pas. Adresarea ntrebrilor trebuie s solicite participanilor reacii i s fie ntr-o legtur clar cu obiectivele leciei.

Introducere ____________________________________________________________
1. Descriei participanilor jocul de rol. Clarificai legtura exerciiului cu obiectivele, daca nu cumva descoperirea acestei legturi este parte din ceea ce v-ati propus s realizai. 2. Descriei clar situaia, distribuind tuturor participanilor si observatorilor liste cu descrierea simularii. 3. Selectai persoanele ce urmeaz sa interpreteze fiecare rol i distribuii descrierea rolului si numele fiecrei sarcini (trebuie acordat grij pentru a da posiblilitatea voluntarilor pentru a alege roluri variate. Nimeni nu trebie s se simt forat s joace un rol dac acesta il face s se simt inconfortabil. Este important ca actorii s-i asume rolul lor prin acordarea unui nume sarcinii i a se elibera de aceasta la sfritul jocului. Aceasta clarificare separ participanii de rolul lor i se au n vedere att participanii ct si observatorii. 4. Oferirea de instruciuni pentru actori: a) i sunt permise __ minute pentru ai planifica i __ minute pentru a rezolva sarcina. (este important ca planificarea s cuprind cteva minute n plu pentru revederea descrierei rolului, a simularii i s-i dea acordul cu privire la factorii implicai in scenariu. b) Considerai aceasta ca fiind o modalitate de invare pentru toi. c) Puneti-v n poziia individului descris, cntrii cum simt, privesc i acioneaz aceste peroane. Stai in rol pn cnd exerciiul va fi complet. d) Nu schimbai informaiile date n cadrul rolului i a situaiei descrise (dect dac elaborai sau creai detalii). e. Nu mprtii descrierea rolului dvs. altor peroane. 1. Oferirea de instruciuni pentru observatori: 105

a. Fii specifici in ceea ce credei c intereseaz audiena (este de ajutor uneori a se crea o ciorna n care sa fie notate cteva observaii certe. Folosii intrebrile din exerciiul 3.5, numarul 3.). b. Observarea trebuie s aib loc cu intenia de a oferi un feedback pozitiv si folositor. 6. Oferii oportunitatea de a planifica i repeta.

Actiune ________________________________________________________________
1. Realizai scena dinperspectiva situaiei sau rolului descris. 2. ncepei aciunea (dac mai mult de un grup va juca un rol pentru audiena compus din mai multe grupuri, cerei unui grup voluntar s realizeze primul scenariu). 3. Permitei jocului de rol s se desfoare ntr-un timp adecvat. 4. Intervenii doar daca participanii solicit ajutor. Daca ntreruperea este necesar adresai o sugestie clar si precis sau adresai o ntrebare care s propulseze situaia n stadiul urmtor. 5. Putei lege s strigai Tiai sau Stop ntr-un punct al actiunii sau la sfritul jocului de rol. Aciunea ar trebui s nceteze imediat. La sfritul jocului aplaudai participanii i cerei s faca abstracie de denumirea sarcinii i s rezume propria lor identitate.

Procesare ______________________________________________________________
1. Cerei mai inti participanilor s comenteze de ce au ales o situaie anume i s descrie tririle din timpul aciunii sau tririle celorlali implici in scen. Iat cteva ntrebri de ajutor: a. Cum a fost aceast experien pentru tine? b. Ce ai simit atunci cnd ? c. De ce ai ales aceast situaie? d. Ce ai nvat?

106

e. Eti mulmit de rezultate? f. Daca ar fi sa rejoci situaia ce anume ai schimba? 2. Invit observatorii i audiena la o discuie. Observatorii por oferi un feedback pozitiv si o incercare de analiza a comportamentelor observate angajnd actorii ntr-un dialog despre situaie. Observatorii trebuie la rndul lor ncurajai s comenteze propriile reacii si triri. Iat cteva ntrebri de ajutor: a. Ce ai observat? b. Ce ai simit atunci cnd? c. De ce ai ales aceast situaie? d. Ce ai nvat? e. Eti mulumit de rezultate? f. Daca ai fi jucat un rol, ce ai fi schimbat? Not: preocuarea pentru realizarea fiecrui pas este esenial pentru atingerea obiectivelor. Fr procesare obiectivele nu pot fi achiziionate, iar rolul jucat devine unul fr sens.

107

ANEXA C

Exemple de joc de rol

n paginile urmtoare prezentm exemple de joc de rol care v vor ajuta n folosirea Modulului 3, Procese rezolutive alternative disputei. Am mai introdus i un scenariu numit Studiu de caz intercultural. Studiul de caz este foarte bun ca material pentru discuii i ofer o baz pentru exerciiile din manual. l putei folosi i pentru dezvoltarea propriilor roluri de mediere.

Negociere: Scutirea de la un curs obligatoriu (Rolul de consilier al facultii)______________________________ Rezumatul situaiei

Departamentul tu are un set de cursuri obligatoriu pentru toi studenii la master, indiferent de specializarea lor. Cerinele de baz reprezint 12 uniti de curs din totalul de 33 de uniti al programului de master. Consilierii colari au autoritatea de a amna cerinele atunci cnd consider c exist circumstane speciale, de obicei atunci cnd este vorba de studiu academic anterior, scutiri. n acest caz, o student a crei specializare este consilierea, dorete s fie scutit de la un curs obligatoriu, Filozofia educaiei, cu toate c nu a mai avut contact anterior cu acest domeniu ntr-un cadru academic. Programul de consiliere are 21 de credite obligatorii.

Date preliminare
Cea pe care o sftuieti este o student la masteratul de consiliere. Aceast masterand a fcut toate cursurile de baz obligatorii cerute de departament n afar de filozofia educaiei i a terminat primele trei cursuri de consiliere. Pn acum ea pare s aib o performan bun. Se menine n jurul mediei de 3.8. Studenta a solicitat o ntlnire cu tine pentru a vorbi despre posibilitatea de a obine o scutire. Studenii de la master cer adesea scutiri de la cursurile obligatorii deoarece numrul unitilor de curs este limitat i au foarte puine posibiliti de a alege sau chiar deloc, n funcie de modulul de master la care sunt. Cu toate acestea, cursurile obligatorii s-au stabilit n cadrul departamentului i exist att probleme bugetare de susinere a facultii ct i politice care descurajeaz consilierii s ofere scutiri.

Rolul de consilier

108

Nu-i place acest asalt continuu asupra ta, cu poveti elaborate, circumstane speciale, i pledoarii disperate, toate avnd ca scop ngduina ta de a acorda o scutire, s prelungeti un termen limit, sau s schimbi o not. ntotdeauna te asiguri c regulile sunt clar nelese de toi studenii, nc de la nceput astfel nct acetia nu pot declina responsabilitatea pentru alegerile lor, timpul i performana lor. Crezi c acesta este un lucru important n conduita unui profesionist i ncerci s implementezi acest lucru i studenilor ti. Nu accepi scutiri, nu prelungeti termene i nu schimbi notele, dect n cazuri extrem de speciale. Nu numai c nu crezi n acest lucru din principiu, dar nu vrei s li se ntmple nici colegilor ti. Nu ai vrea ca ei s le ofere scutiri elevilor de la cursurile tale, transmind astfel un mesaj cum c acestea nu sunt importante i s reduc astfel productivitatea ta n ochii decanului universitii.

109

Negociere: Scutirea de la un curs obligatoriu (Rolul studentului)

Departamentul tu are un set de cursuri obligatoriu pentru toi studenii la master, indiferent de specializarea lor. Cerinele de baz reprezint 12 credite din totalul de 33 de credite al programului de master. Consilierii colari au autoritatea de a amna cerinele atunci cnd consider c exist circumstane speciale, de obicei atunci cnd este vorba de studiu academic anterior, scutiri. Eti student a crui specializare este consilierea, i doreti s fii scutit de la un curs obligatoriu, Filozofia educaiei, cu toate c nu ai mai avut contact anterior cu acest domeniu ntr-un cadru academic. Programul de consiliere are 21 de credite obligatorii.

Date preliminare despre masterand

Eti un student la masterul de consiliere i te intereseaz n mod special consilierea adolescenilor care fac abuz de alcool i de droguri. n modul n care este structurat programul tu, nu ai posibilitatea s participi la cursul de consiliere a persoanelor care abuzeaz de alcool i droguri. Nu i permii nici s mai adaugi un curs, deoarece cele 33 de credite i dau destul btaie de cap. Eti deja la jumtatea masterului. Filozofia educaiei este singurul curs obligatoriu pe care nu l-ai fcut. Eti ncredinat de faptul c n ultimul semestru cursul de consiliere va fi cel mai potrivit pentru tine.

Rolul masterandului
Doreti s obii o scutire de la cursul de filozofia educaiei. Nu i se pare un curs relevant. Este singurul curs obligatoriu pe care nu l-ai fcut. Ai venit aici pentru a te pregti ca i consilier i acum ti mpiedicat s nvei ceea ce ai nevoie mai mult. Aceast coal vorbete despre educaia centrat pe student, i tu vrei ca educaia ta s fie centrat n jurul a ceea ce doreti tu s nvei. Crezi c te afli n cea mai potrivit poziie pentru a ti ceea ce i va aduce cele mai multe beneficii. Oricum, ca i student neliceniat ai fcut filozofia. Un prieten de-al tu a obinut o scutire de la Probleme moderne n educaia public, un alt curs obligatoriu.

110

Negocierea: George Washington (rolul profesorului lui Jason)_________ Rezumatul situaiei

Jason este n clasa a cincea. A venit astzi la coal fr tem, care a fost redactarea a trei paragrafe despre George Washington. Jason i-a nceput tema n clas i trebuia s o termine acas, ca o activitate final la modulul de istorie. n loc de tem, Jason a adus un bilet de la mama sa (sau tatl su) n care scria c ea / el va fi la coal n jur de ora 3.00 P.M. i c se va ntlni atunci cu profesorul.

Date preliminare despre profesor

Acesta este al doilea an n care predai. Anul trecut i-ai terminat cursul de master, i eti foarte implicat n schimbrile curricumului pe care le faci n acest an. Cursul pe care l ii despre educaia multicultural a fost foarte valoros i a oferit nite materiale excelente pe care utilizezi anul acesta. Pentru prima oar simi c poi oferi ceva special copiilor afroamericani care ocup jumtate din clasa ta. De fapt tocmai ai terminat o seciune care includea o abordare a tailor Americii n termenii sclaviei. i-a plcut n mod deosebit partea n care l-ai prezentat pe George Washington ca fiind un erou pe de o parte dar i un stpn de sclavi pe de lat parte. Nu i-a plcut niciodat povestirea ridicol cu cireul. Ai fost mndru de modul n care copiii au pus ntrebri despre posibilitatea ca cineva s fie i ru i bun.

Rolul profesorului
Nu eti foarte sigur de ce dorete s te vad mama lui Jason. Biletul pe care l-a trimis prin Jason spunea doar c acesta nu putuse s termine tema i c ea va veni la 3.00. P.M. Jason a fost tcut i retras, i tu nu ai vrut s-l pui ntr-o postur jenant ntrebndu-l ce sa ntmplat cu tema lui. Prinii lui Jason nu au venit la deschidere aa c nu ai avut ocazia s-i cunoti. Ai emoii n legtur cu ntlnirea i eti un pic iritat de faptul c nu a ntrebat dac ora era potrivit pentru tine.

111

Negociere: George Washington (rolul printelui lui Jason) Rezumatul situaiei:

Jason este in clasa a cincea. Astzi a venit la scoala fara tema, care era sa scrie trei paragrafe despre George Washington. Jason si-a inceput tema in timpul orei si trebuia sa o termine acasa, ca tema finala in modulul de istorie contemporana. In loc de tema, Jason a adus un bilet semnat de mama (sau de tata) in care aceasta mentiona ca va veni la scoala la ora trei PM si atunci se va intalni cu profesorul.

Date despre printe:

Familia ta s-a mutat in acest oras si sistem scolar cu un an in urma. A fost o schimbare fata de micul orasel in care ai crescut si in care ai inceput sa-ti intemeiezi familia. Incerci sa te adaptezi, dar consideri ca aici oamenii sunt neprietenosi, duri, necinstiti si foarte diferiti. Obisnuiai sa stii ce considera oamenii ca este important si ce pretuiesc ei, si obisnuiai sa impartasesti aceleasi idei si valori. Acum te simti, cu siguranta, singura. Esti ingrijorata pentru copiii tai. Ce idei si valori vor prelua ei? Parerea ta este ca scolile publice ar trebui sa ii invete pe elevi valorile americane de baza, asa cum le-ai invatat tu in orasul natal. Ai fost ingrozita cand ai citit tema fiului tau, care il descrisese pe George Washington ca pe un om ru care avea sclavi. Tu ai nvat ca George Washington a fost un tnr care nu mintea niciodat, si acest lucru prea mult mai important dect mizeriile despre George Washington si sclavii.

Rolul printelui
Ii doreti ca fiul tu sa aib parte de cea mai buna educaie, una care ii va insufla dragostea de tara si dorina de a fi un bun cetean, onest si corect. Ii doreti ca el sa aib modele (heroes). Eti foarte contrariat de ceea ce preda acest profesor. Eti att de politicoasa nct sa vorbeti nti cu profesorul, dar urmtoarea ta int este directorul. Ii doreti ca programa sa fie modificata.

112

Negociere: stil de predare (rolul profesorului de Guvernare americana) Expunerea situaiei:

Un profesoara de Engleza la clasa a aptea este ngrijorat de comportamentul elevilor si de ciclul patru care veneau de la ora de Guvernare americana. Ea a trimis o nota profesorului de Guvernare americana, cerndu-i sa stea de vorba cteva minute dup consiliul profesoral, despre civa elevi. Profesorul de Guvernare americana a fost de acord.

Date despre profesorul de Guvernare americana:

Predai la aceasta scoal de treizeci de ani. Au fost perioade in care elevii chiar i ddeau interesul, nvau serios si i doreau sa devin buni ceteni, dar ai asistat si la perioade, cum este prezentul, in care nimnui nu-i pasa si in clasa ta sunt o grmad de tineri fr experiena care reprezint prpastia in care se afunda societatea. Ai trei asemenea tineri in ciclul trei al clasei. La un moment dat, te-ai gndit sa te transferi la liceu, unde ai fi predat tiine politice si ai fi lucrat cu persoane intr-adevr motivate pe care sa le implici in programe naionale ce privesc procesele democratice si politica. Dar pe tine chiar te-a ncntat posibilitatea de a schimba ceva in aceasta vrsta a formarii. Daca poi influenta din timp civa tineri, poate ca ai putea fi o fora care sa stopeze eroziunea morala a naiunii noastre si ai putea readuce simul decentei morale. Tu i nvei pe tineri despre valori, disciplina si virtute. Ii nvei despre concurenta corecta si implicare. Poi fi sever cu copiii, dar acum a venit timpul ca ei sa aleag intre a fi responsabil si a nva ca exista consecine atunci cnd nu sunt responsabili.

Rolul profesorului de Guvernare americana

Nu o cunoti pe profesoara care ti-a cerut sa discutai despre civa elevi, dar ii face plcere ca i se cere sprijinul. Eti bucuros sa constai ca munca ta este respectata si in afara departamentului tu. Eti foarte abil in a impune disciplina si poi da cteva sugestii, sau poate profesoara de Engleza dorete sa foloseasc materiale despre guvernare pentru seciunea ei. Atepi cu nerbdare aceasta ntlnire si sa ii oferi ajutorul profesoarei de engleza pentru problema ei.

113

Negociere: stil de predare (rolul profesoarei de Engleza) Expunerea situaiei

Un profesoara de Engleza la clasa a aptea este ngrijorata de comportamentul elevilor si de ciclul patru care veneau de la ora de Guvernare americana. Ea a trimis o nota profesorului de Guvernare americana, cerndu-i sa stea de vorba cteva minute dup consiliul profesoral, despre civa elevi. Profesorul de Guvernare americana a fost de acord.

Date despre profesoara de Engleza:

Ai observat ca trei dintre elevi sunt total fr chef cnd vin la ora ta. Ai discutat cu fiecare in parte si ai aflat ca ei nu pot suferi cursul de Guvernare americana, predat de un profesor cu aproape treizeci de ani de activitate in coala. Toi sunt in mod vizibil indisciplinai si par a fi in faza punk. Poi presupune ca profesorul de Guvernare americana ii folosete in mod constant pe cei trei ca exemple ale decderii, ruinei, si al colapsului moralitii in societatea americana. tii ca poate fi dificil de lucrat cu aceti elevi, dar ai impresia ca ii influenezi pozitiv prin literatura. Eti de prere ca a-i pune pe aceti elevi in situaii jenante nu este potrivit, ba este chiar in detrimentul dezvoltrii lor. Ai mai vzut elevi care i schimba atitudinea, dar nu prin ridiculizare, ci prin dragoste si nelegere. Eti ngrijorata ca aceti copii ar putea pica examenul de Guvernare. Acest lucru i-ar nscrie pe o panta negativa si ar fi din ce in ce mai greu recuperabili.

Rolul profesoarei de Engleza

Vrei sa previi producerea unor situaii jenante si a unor pagube, si nu doreti ca profesorul de Guvernare americana sa pun in pericol progresul pe care l-ai fcut cu aceti elevi. Vrei sa l ajui pe profesorul de Guvernare americana sa vad problema in aceasta perspectiva. Doreti ca aceti elevi sa aib experiene colare reuite.

114

Mediere: restricii bugetare (rolul profesorului care cere TV) Expunerea situaiei
Doi membri ai departamentului de tiin al unui liceu au naintat cereri pentru catedrele lor. Unul din profesori a solicitat 900$ pentru un nou televizor cu ecran mare si un VCR dedicate departamentului tiinific. Celalalt profesor a cerut 900 $ pentru un laborator mobil care sa faciliteze transmiterea demonstraiilor si experimentelor. eful catedrei a nmnat cererile directorului care, la rndul sau, le-a transmis comitetului pentru alocarea fondurilor. Comitetul a decis sa mreasc fondurile destinate materialelor pentru noul ESL si textelor multiculturale pentru orele de Engleza si tiine sociale. Cei doi profesori de tiine nu se puseser de acord asupra metodelor de predare si eful catedrei a dorit sa evite sa ia partea unuia dintre ei. eful catedrei a cerut reprezentantului asociaiei studenilor i unuia dintre consilieri s conlucreze n vederea medierii conflictului i s ncerce s obin un acord din partea celor doi profesori. Cei doi profesori au fost de acord sa participe la acest proiect.

Date despre profesorul care a solicitat TV

Predai la acest liceu de aptesprezece ani. Departamentul de Engleza are propriul TV si VCR, pe cnd tu trebuie sa l mpari cu departamentul de tiine sociale. Tu trebuie sa utilizezi multe filme in procesul de predare. Elevii sunt obinuii cu aceasta practica. Ei agreeaz filmele si exista multe filme excelente pentru introducerea conceptelor, demonstrarea experimentelor si aa mai departe. Anul trecut, ai putut obine Tv-ul si VCR_ul pentru doar jumtate din timpul solicitat. Ceilali profesori din departamentul tu au aceleai nemulumiri. Ar fi ideal sa ai unul in clasa tot timpul. Colegul tu mai nou, care a cerut laboratorul mobil, a fcut remarci dispreuitoare la adresa utilizrii filmelor, sau aa ai fost informat dar elevii le-au solicitat in clasa.

Rolul profesorului care a solicitat TV

De cererea ta pentru TV si VCR va beneficia ntregul departament. Va aduce beneficii departamentului pentru mult timp. Nu vrei sa mai nduri nc un an n care sa te agii in ultimul moment pentru vreo activitate, deoarece echipamentele nu exist sau sunt stricate. Eti un profesor experimentat, cu vechime n departament si acest lucru ar trebui sa conteze atunci cnd se iau deciziile de distribuire a fondurilor. Ai evaluat cu atenie mrcile si modelele si ai gsit TV-ul si VCR-ul care sa reziste utilizrii frecvente, necesitnd minimul de ntreinere. Te-ai consultat cu departamentul AV si ei au fost de acord cu recomandrile tale.

115

Mediere: restricii bugetare (rolul profesorului care a cerut laborator) Expunerea situaiei:
Doi membri ai departamentului de tiin al unui liceu au naintat cereri pentru catedrele lor. Unul din profesori a solicitat 900$ pentru un nou televizor cu ecran mare si un VCR dedicate departamentului tiinific. Celalalt profesor a cerut 900 $ pentru un laborator mobil care sa faciliteze transmiterea demonstraiilor si experimentelor. eful catedrei a nmnat cererile directorului care, la rndul sau, le-a transmis comitetului pentru alocarea fondurilor. Comitetul a decis sa mreasc fondurile destinate materialelor pentru noul ESL si textelor multiculturale pentru orele de Engleza si tiine sociale. Cei doi profesori de tiine nu se puseser de acord asupra metodelor de predare si eful catedrei a dorit sa evite sa ia partea unuia dintre ei. eful catedrei a cerut reprezentantului sindicatului facultii i unuia dintre consilieri sa conlucreze in vederea medierii conflictului si sa ncerce sa obin un acord din partea celor doi profesori. Cei doi profesori au fost de acord sa participe la acest proiect.

Date preliminare despre profesorul care a cerut laboratorul

Predai la acest liceu de doi ani. Activitatea ta este limitata de lipsa mijloacelor de prezentare a oportunitilor ctre studeni. Pur si simplu nu exista materiale pentru a efectua experimentele sau pentru disecii, indiferent daca e vorba de demonstraii sau de activiti individuale sau de grup. Profesorii din acest liceu obinuiesc sa foloseasc texte sau filme si sa atribuie proiecte trimestriale. Nu ai beneficiat de prea mult sprijin din partea efului de catedra, care nu dorete sa intre in conflict cu profesori. Ai discutat cu coordonatorul departamentului tiinific care ar dori ca elevii sa fac mai multe prezentri (proiecte). Ai recomandat achiziionarea laboratorului mobil pentru a-i ncuraja si pe ceilali profesori sa-l foloseasc. Coordonatorul departamentului a spus ca ar putea oferi training pentru ntregul liceu pentru a putea lucra in acest laborator. Ai testat interesul celorlali profesori pentru laborator si ai sugerat ca filmele nu sunt neaprat cea mai buna cale de a preda tiinele, dar nimeni nu a prut interesat de opinia ta.

Rolul profesorului care a cerut laborator

Ai fost obinuit sa predai intr-un stil activ, bazat pe date tiinifice. Ii doreti foarte mult un laborator si materiale de laborator. Ai impresia ca nu predai corespunztor si ca ii dezamgeti pe elevi, deoarece nu dispui de materialele necesare. Cel mai puin costisitor echipament de laborator pe care l-ai putut gsi a fost de 900$. Departe de a fi ideal, ar putea fi, totui, un punct de plecare i pierzi elevii de la clase si te temi ca i-ai putea pierde si de la departamentul tiinific. Ai att de multe informaii de oferit si eti mpiedicat sa le oferi. Ai intr-adevr nevoie de laborator.

116

Mediere: plngerea profesorului (rolul efului de departament) Expunerea situaiei

Un profesor care preda de 18 ani la liceu a avut numeroase dispute cu eful departamentului de tiine, care este acolo de 10 ani (6 ani ca ef de departament si 4 ani ca profesor). Disputele priveau programa departamentului, in special programa de educaie sexuala. Programa a fost adoptata de stat, dar a rmas oarecum controversata deoarece abordeaz si subiecte cum ar fi masturbarea, sida, sexul protejat si homosexualitatea. A avut loc un schimb ostil de cuvinte si voci ridicate intre cei doi pedagogi. In final, conducerea departamentului a emis o scrisoare de mustrare ataata la evaluarea anuala a profesorului. Profesorul a cerut ca scrisoarea sa fie anulata. Conducerea departamentului a refuzat. Profesorul a contactat un reprezentant al sindicatului in legtur cu naintarea unei plngeri. Primul pas in procesul de rezolvare a plngerii este ncercarea de mediere. Directorul si reprezentantul sindicatului au discutat cu ambele pri, care s-au pus de acord asupra a doi mediatori din afara departamentului. Daca medierea nu rezolva problema se va trece la urmtorul pas in plngerea oficiala.

Date preliminare
Scrisoarea efului de departament meniona comportamentul dumneavoastr din ultimii doi ani a fost dificil, necooperant si neprofesional. Recenta ta edina cu prinii, care privea programa de educaie sexuala si care a rezultat intr-un protest la consiliul de educaie, a necesitat o mustrare oficiala. Este de ateptat ca profesorii sa-si exprime opiniile profesionale si ca persoane private, dar exploatarea temerilor prinilor in scopuri proprii este cu totul altceva. Daca eti ncredinat ca programa nu este potrivita din punct de vedere al dezvoltrii sau moral, atunci trebuie sa vii la mine. Daca nu ajungem la o nelegere, atunci ar fi potrivit sa mergi la director. Este neprofesional si lipsit de etica sa mobilizezi prinii mpotriva scolii in ncercarea de a-ti atinge telurile religioase personale si dogmatice. Eu cred in mod sincer ca nu vei pune la suflet aceasta scrisoare si i vei revizui aciunile anterioare in lumina responsabilitii pe care o ai ca pedagog in aceasta coala. Menirea noastr este sa deservim elevii si prinii lor, nu interesele noastre personale.

Rolul efului de departament

Te-ai saturat (pana aici). Ai suportat ca acest profesor sa lucreze pe la spatele tu n timpul celor patru ani in care ai condus departamentul. Acum, acest profesor ii determina pe prini sa te considere imoral. ii foarte mult la bunstarea elevilor si a familiilor lor, si crezi ca aciunile acestui profesor ar putea fi duntoare. Ti-ai dori ca acest profesor sa fie nlturat. Ali profesori par intimidai deoarece acest profesor pare sa foloseasc insinuri ruvoitoare cu prinii sau alte persoane din district, sugernd ca cei care nu sunt de acord, sunt suspeci moral. Tu crezi ca acest profesor este susinut de ctre fundamentalitii de dreapta care au participat recent la o campanie pentru un candidat in consiliul scolii. Candidatul lor a pierdut la limita.

117

Mediere: plngerea profesorului (rolul profesorului) Expunerea situaiei

Un profesor care preda de 18 ani la liceu a avut numeroase dispute cu eful departamentului de tiine, care este acolo de 10 ani (6 ani ca ef de departament si 4 ani ca profesor). Disputele priveau programa departamentului, in special programa de educaie sexuala. Programa a fost adoptata de stat, dar a rmas oarecum controversata deoarece abordeaz si subiecte cum ar fi masturbarea, sida, sexul protejat si homosexualitatea. A avut loc un schimb ostil de cuvinte si voci ridicate intre cei doi pedagogi. In final, conducerea departamentului a emis o scrisoare de mustrare ataata la evaluarea anuala a profesorului. Profesorul a cerut ca scrisoarea sa fie anulata. Conducerea departamentului a refuzat. Profesorul a contactat un reprezentant al sindicatului in legtur cu naintarea unei plngeri. Primul pas in procesul de rezolvare a plngerii este ncercarea de mediere. Directorul si reprezentantul sindicatului au discutat cu ambele pri, care s-au pus de acord asupra a doi mediatori din afara departamentului. Daca medierea nu rezolva problema se va trece la urmtorul pas in plngerea oficiala.

Date preliminare
Scrisoarea efului de departament meniona comportamentul dumneavoastr din ultimii doi ani a fost dificil, necooperant si neprofesional. Recenta ta edina cu prinii, care privea programa de educaie sexuala si care a rezultat intr-un protest la consiliul de educaie, a necesitat o mustrare oficiala. Este de ateptat ca profesorii sa-si exprime opiniile profesionale si ca persoane private, dar exploatarea temerilor prinilor in scopuri proprii este cu totul altceva. Daca eti ncredinat ca programa nu este potrivita din punct de vedere al dezvoltrii sau moral, atunci trebuie sa vii la mine. Daca nu ajungem la o nelegere, atunci ar fi potrivit sa mergi la director. Este neprofesional si lipsit de etica sa mobilizezi prinii mpotriva scolii in ncercarea de a-ti atinge telurile religioase personale si dogmatice. Eu cred in mod sincer ca nu vei pune la suflet aceasta scrisoare si i vei revizui aciunile anterioare in lumina responsabilitii pe care o ai ca pedagog in aceasta coala. Menirea noastr este sa deservim elevii si prinii lor, nu interesele noastre personale.

Rolul profesorului
Scrisoarea va fi revocata. Nu vei permite ca modul tu exemplar de predare sa fie discreditat. Deii multa putere datorita vechimii in coal si in comunitate. Ai dreptul la Primul amendament. Prinii trebuie informai despre ceea ce se preda in coal. Te bucuri de sprijinul preotului si muli membri ai comunitii considera ca materialele sexuale nu ar trebui prezentate copiilor. Copiii ar trebui educai sa stea departe de sex, nu sa nvee despre sex si sa fie ncurajai sa experimenteze. ii la bunstarea copiilor si a familiilor lor. Crezi in pstrarea inocentei copiilor, nu in transformarea lor prematura in aduli. eful de departament nu mai tine cont de valorile majoritii comunitii si ale societii americane.

118

Mediere: comitetul de personal al facultii (rolul susintorului diversificrii) Expunerea situaiei

Un raport de acreditare recent a recomandat ca instituia ta sa ia masuri in vederea crerii unei mai mari diversificri in facultate. coal de tiine ale educaiei (?) a fost menionata in mod special ca avnd nevoie de politici de mbuntire a recrutrii personalului calificat din cadrul grupurilor sub-reprezentate. Decanul a cerut comitetului de personal sa ofere un plan al acestor politici cat mai repede, deoarece trebuie nceput imediat cutarea unui post de suplinitor. Comitetul de personal s-a ntrunit o data. ntlnirea s-a ncheiat ru. Comitetul a avut controverse in privina criteriilor de selecie. Membrii s-au acuzat reciproc de rasism, de favorizarea rasei in detrimentul competentei si acreditrilor, de protejarea unui status-quo inacceptabil si de periclitarea prestigiului academic si a standardelor instituiei. Deoarece acesta este un subiect potenial duntor si dezbinant (?), copresedintii comitetului au decis sa ncerce o abordare prin mediere pentru a rezolva cteva dintre dispute si pentru a risipi tensiunea. Ca urmare, copresedintii comitetului au cerut fiecrui membru al comitetului sa numeasc un alt membru al comitetului care sa reprezinte cel mai bine interesele lor si ale instituiei. Copresedintii au recomandat apoi ca in mediere sa participe doi membri ce reprezint perspective diferite. Cele patru persoane copresedintii, ca mediatori si cei doi reprezentani vor raporta ulterior ntregului comitet.

Date preliminare
coal de tiine ale educaiei are o reputaie academica excelenta. Profesorii si au portofolii de cercetare si publicare impresionante si muli dintre ei sunt implicai in micri de reforma a educaiei in state si la nivel naional. Din cei patruzeci si apte profesori ai scolii, unsprezece sunt femei. Exista si un profesor afro-american si unul asiatic. Nici una dintre femei-profesor sau profesori aparinnd minoritilor nu au grad maxim. Studenii colii sunt, in 78% din cazuri, femei. Dintre studenii care au absolvit, 46% sunt femei. 12 % dintre studeni aparin grupurilor etnice minoritare. Populaia minoritara a statului este aproximativ 10%.

Rolul susintorului diversificrii

Crezi ca echipa de acreditare are o int instituia si coal insista pe problema diversificrii. Tiparele de rasism instituionalizat si sexism sunt clare. tii asta din proprie experiena. Nu este corect sa spui ca cei ce sunt in favoarea schimbrii sunt angajai in curse politice, nu le pasa de standarde sau le pasa doar de corectitudinea politica. Lupta este despre corectitudine si despre a fi total mpotriva prejudecilor si prejudiciilor. Doreti criterii care sa aduc femeile si minoritile in competiie, sa le ofere ansa de a concura dup reguli corecte.

119

Mediere: comitetul de personal al facultii (rolul susintorului standardelor curente) Expunerea situaiei
Un raport de acreditare recent a recomandat ca instituia ta sa ia masuri in vederea crerii unei mai mari diversificri in facultate. coal de tiine ale educaiei (?) a fost menionata in mod special ca avnd nevoie de politici de mbuntire a recrutrii personalului calificat din cadrul grupurilor sub-reprezentate. Decanul a cerut comitetului de personal sa ofere un plan al acestor politici cat mai repede, deoarece trebuie nceput imediat cutarea unui post de suplinitor. Comitetul de personal s-a ntrunit o data. ntlnirea s-a ncheiat ru. Comitetul a avut controverse in privina criteriilor de selecie. Membrii s-au acuzat reciproc de rasism, de favorizarea rasei in detrimentul competentei si acreditrilor, de protejarea unui status-quo inacceptabil si de periclitarea prestigiului academic si a standardelor instituiei. Deoarece acesta este un subiect potenial duntor si dezbinant (?), copresedintii comitetului au decis sa ncerce o abordare prin mediere pentru a rezolva cteva dintre dispute si pentru a risipi tensiunea. Ca urmare, copresedintii comitetului au cerut fiecrui membru al comitetului sa numeasc un alt membru al comitetului care sa reprezinte cel mai bine interesele lor si ale instituiei. Copresedintii au recomandat apoi ca in mediere sa participe doi membri ce reprezint perspective diferite. Cele patru persoane copresedintii, ca mediatori si cei doi reprezentani vor raporta ulterior ntregului comitet.

Date preliminare
coal de tiine ale educaiei are o reputaie academica excelenta. Profesorii si au portofolii de cercetare si publicare impresionante si muli dintre ei sunt implicai in micri de reforma a educaiei in state si la nivel naional. Din cei patruzeci si apte profesori ai scolii, unsprezece sunt femei. Exista si un profesor afro-american si unul asiatic. Nici una dintre femei-profesor sau profesori aparinnd minoritilor nu au grad maxim. Studenii colii sunt, in 78% din cazuri, femei. Dintre studenii care au absolvit, 46% sunt femei. 12 % dintre studeni aparin grupurilor etnice minoritare. Populaia minoritara a statului este aproximativ 10%.

Rolul susintorului standardelor curente

Echipa de acreditare nu a pus problema recrutrii personalului calificat minoritar intr-un stat cu populaie minoritara mica. Exista civa candidai remarcabili al cror palmares academic ar corespunde nevoilor scolii. Competiia intre acetia este acerba. Regrei ca normele sociale limiteaz oportunitile academice pentru femei si minoriti. Ar trebui fcut ceva pentru a ncuraja femeile si membrii minoritilor sa-si definitiveze studiile si sa caute cariere universitare, dar coal nu-si poate risca reputaia prin scderea standardelor si acceptarea candidailor mai puin calificai. Nu ar fi corect fata de candidai, de colectivul actual, de studeni sau fata de coal.

120

Studiu de caz intercultural

Acest studiu de caz va ofer posibilitatea de a exersa analiza, negociere si rezolvarea problemelor prin colaborare. Mai jos vei gsi expunerea unei situaii, rolul membrilor colectivului (catedrei), rolul directorului si rolul studentului. Este recomandat ca rolul directorului si al elevului sa fie jucate ca o situaie de negociere. Oricare dintre roluri pot fi folosite in situaii de mediere. Folosii toate rolurile pentru o situaie de rezolvare a problemei prin colaborare. Toi cei care vor juca rolurile vor primi si expunerea situaiei mpreuna cu rolul pe care l vor juca.

Expunerea situaiei
coal ta a suferit o schimbare dramatica recenta in demografia studenilor. Numrul studenilor de origine europeana a sczut cu 25 procente si numrul studenilor de origine afro-americana si latino-americana a crescut cu 30, respectiv 10 procente. Membrii catedrei, predominant de origine europeana, nu s-au schimbat. coala ncearc sa-si diversifice colectivul si sa creasc numrul profesorilor si consilierilor bilingvi. Totui, tensiunile sunt mari. Civa membri ai catedrei si studeni sau plns in legtur cu mrimea resurselor alocate noilor studeni. Cteva comentarii s-au axat pe nevoia de a ne da coala napoi si pe importanta de a nu-i lsa pe ei sa preia controlul. Cu o zi in urma, in cafeneaua facultii, un profesor a spus doamne, asta obinuia sa fie o coal att de buna, cu o reputaie excelenta. Aceasta coala a avut ntotdeauna partea sa de dispute in rndurile studenilor, dar numrul acestora a crescut in ultimele luni. Au aprut bti intre studenii aparinnd diferitelor etnii sau inter studenii de aceeai etnie. Majoritatea luptelor au implicat doi sau trei studeni, dar ce mai recenta disputa, intre studeni de origine europeana si cei de origine afro-americana a implicat noua studeni. Toi studenii implicai in disputa au fost suspendai, dar studenii de origine europeana au primit una sau doua zile de suspendare, in timp ce majoritatea studenilor afro-americati au primit de la 3 la 5 zile de suspendare. coal are un program egal de mediere. Toate disputele studeneti care nu implica arme sau rniri serioase intra in programul de mediere pentru rezolvare. Daca studenii nu i pot rezolva problemele, atunci toi sunt suspendai.

Rolul membrului catedrei

Ai reputaia att intre studeni cat si intre colegi de a fi cinstit si corect. Deoarece au ncredere in tine, civa studeni au venit la tine si s-au plns de tratament incorect in ceea ce privete cine este trimis la mediere si cine nu. Ei susin ca toate conflictele intre studeni de origine europeana sunt propuse pentru mediere , dar in cazul in care disputa are loc intre studeni afro-americani sau unul latino-americani, acetia vor fi suspendai in mod automat si nu sunt trimii la mediere. Studenii cred ca singurul motiv pentru care studenii de origine europeana au fost suspendai dup disputa de noua persoane este ca unul dintre studenii afro-americani a fost rnit grav.

Rolul directorului

121

Eti o femeie de origine europeana. Ca director al Ridge High School, te confruni cu numeroase situaii complexe. Ai fost ntotdeauna mandra de capacitatea ta de a asculta si comunica cu prinii, profesorii, staff-ul si studenii. Eti in coal de 10 ani si ncepi sa te gndeti ca ar fi timpul sa i schimbi locul. Dar au aprut recent o serie de evenimente neplcute in coal si ai dorit sa le urmreti. Nu doreti sa prseti coal in timpul unei crize. Majoritatea evenimentelor recente au implicat plngeri despre diferene rasiale, religioase si etnice. Un membru al catedrei s-a ntlnit cu tine cu o zi in urma pentru a discuta situaia in care studenii considera ca medierea este acordata incorect in rndurile lor. Studenii de culoare cred ca ei sunt mai pasibili de suspendare dup disputele cu studeni de origine europeana, ceea ce este nedrept. Te consideri corecta si nu crezi ca coal ta are dublu standard de justiie. Daca un student este suspendat, asta se ntmpla deoarece ofensa justifica aceasta msura. De asemenea, programul de mediere a fost proiectul tu si reflecta flexibilitatea si corectitudinea ta in rezolvarea conflictelor din campus. Eti, totui, ngrijorata din cauza percepiei greite a incorectitudinii. In consecin, ai fost de acord s te ntlneti cu un reprezentant al studenilor pentru a discuta problemele studenilor afro- si latino-americani si pentru a-i asigura pe acetia ca toi studenii sunt tratai in mod egal in aceasta coal.

Rolul studentului
Eti un brbat afro-american si un student de an mare la Ridge High School. In ultimii trei ani ai observat o cretere constanta a tensiunilor rasiale, care consideri ca este in directa proporionalitate cu creterea numrului studenilor de culoare. Cnd ai venit prima oar la aceasta coal te-ai simit ca un outsider (intrus). nc te simi, avnd in vedere componenta staff-ului; dar, in acelai timp, ai putut sa-ti dezvoli un sentiment de apartenen la un grup de studeni de culoare. In ultimul an te-ai implicat intr-un program de mediere pentru ca ai crezut ca este o modalitate de a rezolva o parte din lucrurile care se ntmpl in coal. In acelai timp te simi neputincios in privina schimbrilor care se petrec. Tu, mpreuna cu ali studeni v-ai ntlnit cu un membru al conducerii cu cteva zile in urma pentru a va plnge de tratamentul nedrept aplicat studenilor de culoare in cadrul programului de mediere. Membrul conducerii a vorbit cu directorul si acesta a cerut o ntlnire cu ali studeni apropiai ie. Nu te-ai ntlnit prea des cu directorul dar tii despre ea ca este foarte sportiv in ceea ce privete medierea, si de fapt chiar ea a fost fondatoarea programului. Mai tii si ca ea aproba toate suspendrile. Aa ca te simi foarte nelinitit si precaut in privina acestei ntlniri si nu te atepi sa ajungi nicieri. Nu-ti poi imagina ca directoarea va admite ca rasismul sa pun stpnire pe scoal. Oricum, prietenii tai conteaz pe tine.

122

_________________________________________________

ANEXA D

Explorarea dinamicii puterii in rezolvarea conflictelor

Susan J. Koch
Precum toti cei cu experienta in rezolvarea conflictelor stiu, importanta puterii pt cei care o au, pentru cei care nu o au, si cum afecteaza procesele rezolvarii conflictelor este unul dintre conceptele fundamentale in teoria si practica rezolvarii coflictelor. Constientizarea surselor puterii si caile prin care puterea are impact asupra proceselor rezolvarii conflictelor este cruciala pentru indivizii care lucreaza ca educatori, negociatori si mediatori ai rezolvarii conflictelor. Scopul acestui apendix este de a discuta dinamica puterii in procesele rezolvarii conflictelor si de a sugera actiuni ce pot reduce potentialelel efecte negative ale puterii in procesul rezolvarii conflictelor. Intelegerea puterii in conflict____________________________________ Ca si notiune de conflict, termenul putere determina o serie de asociatii generale. Puterea este adesea asemuita constrangerii, nedreptatii si fortei. Ca si conflictul, acesti termeni exprima credinta ca puterea este in general negativa si adesea implica suprematia unui individ asupra altuia. Hocker si Wilmot (1991). Au propus o alta orientare asupra puterii puterea cu ceilalti. Acest punct de vedere este explicat in urmatoarele afirmatii: 1. Puterea este prezenta in toate interactiunile. 2. Puterea nu este nici pozitiva, nici negativa; exista doar. 3. Puterea este produsul relantiilor interpersonale, nu a indivizilor implicati in ele. 4. Oamenii tind sa incline puterea fie productiv, fie distructiv. 5. Puterea productiva poate avea loc prin largirea surselor puterii. 6. O balanta relativ echilibrata a puterii este necesara pentru managementul productiv al conflictului. Acest punct de vedere, care este mai mult compatibil cu interpretarea conflictului ca o oportunitate pentru dezvoltare, contrasteaza cu imaginea limitata a puterii. Puterea nu trebuie asociata oportunitatii de a distruge; poate de asemenea semnifica abilitatea de a influenta deciziile altora intr-un mod pozitiv pentru ambele parti. Acest punct de vedere este compatibil cu ceea ce noi numim in rezolvarea conflictelor metoda castig castig. Cand participantii adopta aceasta metoda, sansele de a folosi puterea in scopul unui sunt mici si mult mai mari in folosirea cailor de a satisface ambele parti. Sursele puterii_________________________________________________ Fiecare individ implicat intr-un conflict are putere. Dar de obicei doar sursele evidente de putere banii, dimensinea fizica mare, cunostintele de operare pe calculator sunt

123

recunoscute. Una dintre solutiile cheie ale educatorilor rezolvarii conflictelor este aceea de a fi capabili sa recunoasca toate sursele de putere si detinatorii acesteia intr-o situatie conflictuala. Puterea nu este un atribut ce oamenii il detin, cum ar fi in Ea este o persoana puternica. Puterea este , mai degraba, un produs al relatiilor interpersonale. Cercetarile asupra conflictului clasifica sursele de putere intr-o varietate de moduri. Urmatoarea clasificare ii apartine lui Mayer (1987): 1. Autoritatea formala. Puterea exercitata de un post formal (un birou public, rolul de parinte, un post administrativ intr-o scoala). 2. Experimentarea sau puterea bazata pe informatie. Puterea derivata din experienta intr-un anumit domeniu sau posesia unor informatii pe care altii nu le detin. 3. Puterea asocierii. Puterea derivata din asocierea cu alte persoane care au putere (prietenul sefului, colegul de golf al directorului). 4. Puterea bazata pe resurse. Puterea derivata din controlul unor resurse de valoare cum ar bani, materiale, s.a.m.d; poate fi si produsul abilitatii de a nega aceste resurse altora. 5. Puterea procedurala. Controlul asupra procedurilor prin care deciziile sunt luate (secretariatul scolii sau biroului). 6. Puterea decret. Puterea derivata din abilitatea de a face rau unei persoane sau de a impiedica o persoana in realizarea intereselor proprii. 7. Puterea de a cauza pagube. Puterea derivata din abilitatea de a cauza disconfort; uneori manifestata verbal, dar deseori non-verbal, mesaje de dezinteres, lipsa de respect sau neaprobare. 8. Puterea obisnuita. Puterea derivata din zicala : (Nu putem schimba nimic pentru ca lucrurile mereu au fost asa). 9. Puterea morala. Puterea ce ia nastere din recurgerea la valori bine tinute; deseori rezulta din convingerea ca unul are dreptate. 10. Puterea personala. Puterea derivata din calitatile proprii, ce des amplifica sursele de putere ale altora; dovedita prin determinare, aptitudini de comunicare, rezistenta, s.a.m.d. De cele mai multe ori indivizii au mai multe surse de putere la dispozitie. Cel mai eficient participant la conflict este cel care si-a dezvoltat mai multe surse de putere si care a invatat sa recunoasca cand trebuie sa foloseaca fiecare sursa.(Hocker & Wilmot, 1991). Aditional, oamenii deseori se unesc cu altii in scopul obtinerii unei puteri mai mari prin formarea coalitiilor.(Van de Vliert, 1981). Cei care au zis vreodata : Ar fi bine sa nu ma lovesti, altfel sora mea te va bate. inteleg valoarea coalitiilor. O piesa importanta in analizarea oricarui conflict este intelegerea a caror puteri sunt accesibile oamenilor si ce indivizi folosesc diferitele forme ale puterii. Balanta puterii________________________________________________ Pentru a recunoaste sursele si detinatorii variatelor forme de putere, negociatorii si mediatorii deseori trebuie sa balanseze puterea. O balansare relativa a puterii este necesara pentru rezolvarea productiva a conflictelor.

124

Daca problema balansarii puterii nu este recunoscuta sau ignorata progresul gasirii unei solutii este dificil participantii sunt prea ocupati in mentinerea puterii pe care cred ca o au sau incercand sa castige mai multa putere. Oamenii ce au un timp indelungat o putere mare risca sa devina corupti, izolati sau egocentrici. Oamenii ce simt ca nu au putere tind sa devina apatici, agresivi si violenti. In ambele cazuri, activitatea rezultata nu este productiva pentru nici o parte si nici pentru rezolvarea conflictului. In situatiile conflictuale sunt trei actiuni ce putem interprinde in scopul balansarii productive a puterii: constrangerea, imputernicirea si trancenderea. Partile ce detin puterea mai mare pot constrange puterea lor prin refuzul de a folosi puterea ce o detin. De exemplu, un adolescent dezvoltat fizic poate decide sa nu loveasca un coleg mai mic decat el; un director poate decide sa nu pedepseasca un elev,un parinte poate decide sa-si trimita copilul in camera; un profesor poate decide sa nu retina un elev in pauza. Daca aceste actiuni au fost interpretate in trecut ca raspunsuri tipice sau previzibile, constrangerea ar putea diminua repetarea evenimentelor din trecut. O persoana influenta poate de asemenea adopta o relatie de dependenta cu un participant. Astfel puterea va fi distribuita egal si va creste gradul de colaborare al interactiunilor. Imputernicirea este a doua cale de a echivala puterea. Imputernicirea este o actiune ce o putem face asupra noastra, pentru altii, sau altii o pot face asupra noastra. O cale de imputernicire este aceea de a furniza unui individ cu o putere mai mica noi legaturi, resurse. O alta cale de imputernicire este de a crea structuri care permite tuturor sa se exprime. Imputernicirea ale loc si atunci cand unei a treia parte ii este atribuita puterea de a interveni in ajutorul in celui mai putin puternic. Mediatorul deseori imputerniceste pe cei mai slabi, deoarece procesul de mediere daca este facut corect asigura egalitatea sanselor ambelor parti de a fi auzite. O a treia cale de a echivala puterea este de a trece peste, sau a transcende, o structura pierdere- gastig si a accepta a lucra asupra imbunatatirii relatii inainte si in timpul conflictului. Oamenii se pot intelege (si mediatorii pot sugera) asupra comportamentelor ce vor fi acceptate in timpul negocierii (parasirea discutiei, de exemplu). Se pot intelege de asemenea si asupora faptului ca daca are loc o inclinare mare a balantei puterii, persoana puternica va lucra activ cu persoana mai slaba pentru a schimba balanta intr-un mod productiv (poate fi folosit un mediator in aceasta situatie). Aceasta transcendenta face evidentfaptul ca relatiile au o importanta majora si ca disputantii chiar isi doresc sa gaseasca o solutie rentabila pentru amandoi. O caracteristica puternica a transcendentei este des vazuta in relatiile de stransa prietenie. Persoana in nevoie sau mai slaba in relatie poate cere mai mult timp, spatiu, bani, trainig, empatie sau alte resurse cu convingerea ca aceste actiuni nu vor echilibra balanta puterii doar, dar va fi de asemenea inteles de cealalta parte. Fie ca exista in relatiile de prietenie, in familie, la scoala, sau intre personalul unei agentii, inclinarea puterii spre o parte mult timp poate strica relatiile si ingreuna procesul rezolvarii conflictului. Cunoasterea surselor puterii, felul in care puterea afecteaza procesul de rezolvare a conflictelor si caile de echilibrare a puterii sunt componente fundamentale in trainingul rezolvarii conflictelor. Referinte bibliografice__________________________________________ Hocker, J. & Wilmot, W. (1991). Interpersonal conflict (ed.3). Dubuque, IA: W. C. Brown

125

Mayer, B. (1987, vara). The dynamics of power in mediation and negotiation. Mediation Quarterly Van de Vliert, E. (1981, toamna). Siding and other reactions to a conflict. Journal of Conflict Resolution

126

_______________________________________________________ANEXA

Lecturi recomandate

Aceste liste de lecturi sunt divizate in patru arii de interes rezolvarea conflictelor, prevenirea violentei, difersitate culturala si reducerea prejudiciilor si reforma si guvernarea scolastica pentru asistarea in alegerea materialelor pentru uzul personal sau in sala de clasa. Rezolvarea conflictelor Axelrod, R. M. (1984). The evolution of cooperation. New York: Basic Books. Bodine, R. J., Crawford, D., & Schrumph, F. (1994). Creating the peaceable school. Champaign, IL.: Reaserch Press. Bolton, R. (1979). People skills: How to Assert Yourself, Listen to others, and Resolve conflicts. New York: Simon & Schuster. Coser, L. (1956). The functions of social conflict. New York: Macmillan. Deutsch, M. (1986). Conflict resolution: Theory and practice. Amherst, MA: National Association for Mediation in Education. Deutsch, M. (1973). The resolution of conflict: Constructive and restrictive processes. New Heaven, CT: Yale University Press. Fisher, R., Ury, W., &Patton, B. (1991). Getting to yes: Negotiating agreement without giving in (second edition). New York: Penguin Books. Girard, K., Rifkin, J., and Towley, A. (1985). Peaceful persuasion: A guide to creating mediation dispute resolution programs on collage campuses. Washington, DC: National Institute for Dispute Resolution. Hocker, J. & Wilmot, W. (1991). Interpersonal conflict (ed 3). Dubuque, IA: W. C. Brown. Johnson, D. W., & Johnson, R. T. (1989). Cooperation and competition: Theory and research. Edina, MN: Interaction Book Company. Keefe, T., & roberts, R. (1991). Realizing peace. Ames, IA: Iowa State University Press. Kohn, A. (1986). No contest: The case against competition. Boston: Houghton Mifflin. Kreidler, W. (1984). Creative conflict resolution: More than 200 activities for keeping peace in the calssroom. Glenview, IL: Scott, Foresman. Lam, J. (1989). The impact og conflict resolution programs on schools: A review and synthesis of the evidence. Amherst, MA: National Association for Mediation in Education. LeResche, D. (Ed.) (1993). Native American perspectives on peacemaking. Mediation Quarterly

127

Moore, C. (1986). The mediation process: Practical strategies for resolving conflict. San Francisco: Jossey- Bass. Sandole, D. J., and Van der Merwe, H. Conflict resolution theory and practice: integration and application. New York: Manchester University Press. Schellenberg, J. (1982). The science of conflict. New York: Oxford University Press. Schrumpf, F., Crawford, D. K., & Usadel, H. C. (1991). Peer mediation: Conflict revolution in schools. Champaign, IL: Research Press. Prevenirea violentei Creighton, A. & Kivel, P. (1992). Helping teens stop violence. Alameda, CA: Hunter House. Eron, L. D. (1982). Parent- child interaction, television violence, and aggression in children. American Psychologist. Eron, L. D. (1980). Prescription for reduction of aggression. American psychologist. Garbarino, J., Dubrow, N., Kostelny, K., & Pardo, C. (1992). Children in danger: Coping with the consequences of community violence. San Francisco: Jossey- Bass. Goldestein, A. P. (Ed.) (1988). The prepared curriculum: Theaching prosocial competencies. Champaign, IL: Research Press. Goldstein, A. P., & Glick, B. (1987). Aggression replacement training: A comprehensive intervention for aggressive youth. Champaign, IL: Research Press. Prothro- stith, D., & Weissman, M. (1991). Deadly consequences: How violence is destroying our teenage population and a plan to begin solving the problem. New York: HarperCollins. Spergel, I. A. (1991). Youth gangs: Problems and responses. Washington, DC: U.S. Department of Justice, Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention. Vigil, J. D. (1988). Barrio gangs: street life and identity in sothern California. Austin, TX: Austin University Press. Diversitatea culturala si reducerea prejudiciilor Allport, G. (1979). The nature of prejudice. Reading, MA: Addison- Wesley. Condon, J., & Fathi, Y. (1989). An introduction to intercultural communication. New York: Magmillan. Derman- Sparks, L. (1989). Anti- bias curriculum tools for empowering young children. Washington, DC: National association for the Education of Young Children. Gabelko, N., & Michaelis, J. Reducing adolescent prejudice: A handbook. New York: Theachers College Press. Gillian, C. (1982). In a different voice: Psychological theory and womens development. Cambridge, MA: Harvard University Press. Harris, p., & Movan, R.(1989). Managing cultural differences. Houston, TX:Gulf Publishing. Hernandez, H. (1989). Multicultural education: A teachers guide to content and process. Columbus, OH: merill Publishing. Jankins, C. (1982). A look at gayness: An annotated bibliography of gay materials for young people.Ann Arbor, MI: Kindred Spirit Press.

128

Katz, J. (1982). With awareness: Handbook for anti-racism training. Norman: University of Oklahoma Press. LeBaron, D. M., Lund, B., & Morris, C. (1994). Report of the multiculturalism and dispute resolution project.Victoria, BC: University of Victoria, UVIC Institute For Dispute Resolution. Renyi, J. (1993). Going public: Schooling for a diverse democracy. New York: The New Press. Samover, L., & Porter, R. (1990). Intercultural communication: A reader. Belmont, CA: Wadsworth Publishing. Tannen, D. (1990). You just don`t understand: Women and men in communication. New York: William Morrow. Reforma si guvernarea scolastica Girard, K., Rifkin, J., & Townley, A. (1985). Peaceful persuation: A guide to creating mediation dispute resolution programs on college campuses. Washington, DC: National Institute for Dispute Resolution. Murphy, E. C., & Snell, M. (1993). The genius of Sitting Bull: 13 heroic strategies for today`s business leaders. Englewood Cliffs, NJ: Pretince-Hall. Poplin, M., & Weeves, J.(1992). Voices from the inside: A report on schooling from inside the classroom. Claremont, Ca: Claremont Graduate College. (Available from the Institute for Education in Transformation of the Claremont Graduate College. Telephone: 909621-8287.) Tichy, N. M. (1983). Managing strategic change: Technical, political, and cultural dynamics. New York: Wiley.

129

______________________________________ANEXA F
Am aranjat ct de ct pn la a asea pagin.

Idei generale
Urmtoarele idei ilustreaz cum pot fi selectate si aplicate materialele din acest manual bazndu-ne pe timpul disponibil si pe context. Sugerm ca materialul sa fie folosit ntr-o scurt introducere pentru rezolvarea conflictelor. Unii sugereaza abordrile unui curs cu un singur credit sau atelier si un curs complet pentru acest subiect. O sesiune de una sau doua ore (Parte a Metodelor Curiculare) 1. Prezentare A. Idei introductive despre conflict (Modulul 1) 1. Sunt multe definiii ale conflictului si multe legturi cu acest cuvnt. 2. Conflictul nu implic numai diferene din moment ce diferenele n opinii /idei /credine /obiceiuri pot sau nu conduce la conflict, depinznd de cum, cnd i unde se manifest aceste diferene. 3. Conflictul nu este nici pozitiv, nici negativ. 4. Este important nelegerea conflictului ca fiind organic conditiei umane. 5. Dezvoltm rspunsuri obisnuite la conflict si trebuie sa nvam noi moduri de nelegere i de rspuns la conflict. B. Principii de mediere i de negociere colaborativ (Modulul 3) 1. Negocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i ntre organizaii. 2. Negocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat ,implicnd disponibilitatea la negociere, adunnd puncte de vedere, gsind interese comune, crend opiuni de cstig-cstig, evalund opiunile i genernd un acord. 3. Sunt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care favorizeaz o concluzie de succes. Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere de succes.

130

4. Negocierea colaborativ poate fi extins spre un proces structural, formal, asistat de o a treia parte. C. Programele de rezolvare a conflictelor n coli (Modul 4) 1. Programele din coli se extind de la curiculum pn la programele de mediere egal i de la intele studiului si clasei pna la intele personalului i colii ntregi. 2. Sunt trei categorii de aplicare a abordrilor: n clas, meditaii la coal luarea unei decizii de poziie. 3. Rezolvarea conflictelor apare n studii sociale (limbaj, arta, relaii interumane i curricula de sntate). 4. Abordrile n clas include integrarea ntr-un curriculum standard, stil de management al clasei, nvand studentii cum s rezolve disputele i curricula de prevenire a violenelor. D. Abilitile de rezolvare a conflictului (Modul 2) 1. Problemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa ateniei si nenelegere. 2. Remediile comunicrii includ: ascultarea activ, concentrarea asupra a fi nelei, vorbirea despre sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de vrst, sex, cultur, s.a. 3. Factorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea, judecarea, tachinarea, critica, oferirea de sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i refuzul de a negocia. II. Exerciii, deprinderi de comunicare (Modulul 2) A. Exerciiul 2.2. Aprofundarea problemei B. Exerciiul 2.10. Imbuntatirea comunicarii folosind mesajul eu Partea I. Curs de 15 ore sau seminar de rezolvare a conflictelor ________________ I.Natura conflictului A. Idei introductive despre conflict 1. Sunt multe definiii ale conflictului si multe asociatii ale cuvantului. 2. Conflictul nu implic numai diferene din moment ce diferenele n opinii/idei/credine/obiceiuri pot sau nu conduce la conflict, depinznd de cum, cnd i unde se manifest aceste diferene.

131

3. Conflictul nu este nici pozitiv, nici negativ. 4. Este important nelegerea conflictului ca fiind organic pentru contidia umana. 5. Dezvoltm rspunsuri obisnuite la conflict si trebuie sa nvam noi moduri de nelegere i de rspuns la conflict. B. S nvm noi metode de a percepe i nelege conflictul: analiznd opinii. 1. In orice disput este util s examinm opiniile celorlalti despre ce se poate ntmpla. Unii oameni cred ca in urma unui conflinct rezulta un invingator si un invins sau c ntr-o situaie conjunctural toata lumea trebuie sa fac un compromis:sunt i alte opinii care influeneaz n mod egal. 2. Asteptarile cu privire la ceea ce se poate ntmpla in rezolvarea conflictelor pot avea radacini in credinte i atitudini despre relaii, n puterea concentrarii asupra scopurilor, caracteristicile personale, experienta anterioara, asertivitate si agresiune, norme culturale, asteptari s.a. C. Invatarea de noi metode de a percepe si intelege conflictul: analiza atitudinii. 1. Examineaza asteptarile partenerilor. De exemplu: iau partile atitudine? Se concentreaza ele pe un rezultat concret? Sunt ele capabile sa isi identifice interesele si scopurile pe care fiecare parte incearca sa le atinga? 2. Examineaza masura in care partile sunt constiente de nevoile lor si de factorii culturali ce influenteaza conflictul. 3. Stresul ca o rezolvare satisfacatoare intervine atunci cand: Cei implicati sa inteleaga ca nevoile sustinute trebuiesc adresate. Interesele tuturor sunt explorate. Interesele sunt distinse de pareri. Interesele sunt definite, nu asumate. Interesele, mai mult decat pozitiile sunt tinta discutiei. Interesele care apar in conflict sunt vazute ca o problema comuna pe cale sa fie rezolvata. Diferentele culturale sunt recunoscute si intelese. D. Exerciii (Modulul 1)

132

1. Exercitiul 1.2. Metafora conflictului. 2. Exercitiul 1.5. Cazul fluturelui frumos.

133

II.

Orientari si deprinderi fundamentale

A. Sensibilitate culturala. 1. Factorii culturali joaca un rol foarte important in modul in care sunt traite si rezolvate conflictele. 2. Interfata factorilor culturali poate fi experimentata intra si inter individual. Contextul cultural in care conflictul apare sau este rezolvat poate fi, de asemenea, un factor in dinamica rezovarii conflictelor. 3. In timp ce unele conflicte au un caracter intercultural, toate conflictele implica diferente culturale. 4. Abilitatea de a recunoaste si a intelege diferentele culturale este importanta in succesul rezolvarii conflictelor. 5. Deprinderile de comunicare reprezinta o legatura in procesul ce presupune perceptia conflictului si intelegerea acestuia in cadrul diferentelor culturale. B. Deprinderile de comunicare in rezolvarea conflictelor. 1. Problemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa atentiei si neintelegerii. 2. Remediile comunicrii includ: ascultarea activ, concentrarea asupra a fi nelei, vorbirea despre sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de vrst, sex, cultur, s.a. 3. Factorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea, judecarea, tachinarea, critica, oferirea de sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i refuzul de a negocia. C. Deprinderile de gandire ce vin in ajutorul rezolvarii conflictelor. 1. Deprinderea de gandire presupune considerarea optiunilor, generarea a cat mai multe idei, imaginarea consecintelor si rezultatelor si crearea de solutii unice. 2. Strategiile cognitive includ brainstormingul, schimbarea perspectivei, cautarea unor castiguri mutuale si evaluarea optiunilor din punctul de vedere al celuilalt. D. Exercitii (Modulul 2). 1. Exercitiul 2.2. Aprofundarea problemei. 2. Exercitiul 2.5. Cultura si conflict. 3. Exercitiul 2.6. Tehnici de ascultare activa. 4. Exercitiul 2.9. O alta perspectiva 5. Exercitiul 2.10. Imbunatatirea comunicarii folosind mesajul eu. 6. Exercitiul 2.13. Provocarile rezolvarilor de probleme. III. Procesul rezolvarii conflictului

134

A. Negocierea colaborativa 1.Negocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i ntre organizaii. 2.Negocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat ,implicnd disponibilitatea la negociere, adunnd puncte de vedere, gsind interese comune, crend opiuni de cstig-cstig, evalund opiunile i genernd un acord. 3.Sunt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care favorizeaz o concluzie de succes. Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere de succes. 4.Pasii in procesul negocierii colaborative includ: Acceptarea negocierii Cumulul punctelor de vedere Gasirea intereselor comune Crearea optiunilor castig-castig Evaluarea optiunilor Crearea unui acord B. Exercitii. 1. Exercitiul 3.3. Simularea negocierii. 2. Exercitiul 4.3. Momente de invatare.

Partea III. 45 de ore de curs pe rezolvarea conflictelor in educatie________________ I.Natura conflictului (modulul 1) A.Exercitiul 1.3. Cuvinte care sugereaza conflictul. B.Idei introductive despre conflict. 1.Exista mai multe definitii ale conflictului si multe cuvinte asociate acestuia.

135

2.Conflictul nu se refera doar la diferente, din moment ce diferentele de credinte, idei, opinii si obiceiuri pot sau nu sa conduca la un conflict; depinde de cand, cum si unde se manifesta aceste diferente. 3.Conflictul nu este nici pozitiv, nici negativ. 4.Este important sa intelegem conflictul ca fiind parte componenta a naturii umane. 5.Noi dezvoltam respunsuri obisnuite la conflict, dar trebuie sa gasim si modalitati noi de a intelege si raspunde. C.Exercitii. 1.Exercitiul 1.2. Metafora conflictului 2.Exercitiul 1.4. Modalitati de analiza a conflictului. 3.Exercitiul 1.6. Analiza conflictului II.Orientari si deprinderi fundamentale in rezolvarea conflictelor (Modulul 2) A.Autoevaluare: examinarea credintelor personale. Atitudini si comportamente. 1.Conflictul in viziune constructiva. 2.Conflictul ca problema pe care oamenii reusesc sa o rezolve singuri. 3.Conflictul ca problema ce se cere a fi rezolvata prin cooperare. 4.Rezolvarea conflictelor ca modalitate de sporire a invatarii si relatiilor interpersonale. 5.Rezolvarea conflictului c si educatie pentru pace in sensul imbunatatirea pacii si nonviolentei in lume. 6.Rezolvarea conflictelor pentru cetatenii unei societati democratice. 7.Rezolvarea conflictului ca si responsabilitate sociala adresata de scoala si societate. 8.Rezolvarea conflictului ca metoda aplicata la clasa, inclusa in curricula si climatul scolii.

136

9.Rezolvarea conflictului in sensul de creare a unui mediu linistit prin experimentarea invatarii cooperante, a controverselor structurate, mediere scolara, deprinderi de comunicare, nonviolenta, compasiune, incredere, dreptate, manifestarea expresiilor emotionale, respect pentru sine si ceilalti, acceptarea diferentelor culturale. B. Sensiblitate culturala. 1. Factorii culturali joaca un rol foarte important in modul in care sunt traite si rezolvate conflictele. 2. Interfata factorilor culturali poate fi experimentata intra si inter individual. Contextul cultural in care conflictul apare sau este rezolvat poate fi, de asemenea, un factor in dinamica rezovarii conflictelor. 3. In timp ce unele conflicte au un caracter intercultural, toate conflictele implica diferente culturale. 4. Abilitatea de a recunoaste si a intelege diferentele culturale este importanta in succesul rezolvarii conflictelor. 5. Deprinderile de comunicare reprezinta o legatura in procesul ce presupune perceptia conflictului si intelegerea acestuia in cadrul diferentelor culturale. C. Deprinderile de comunicare in rezolvarea conflictelor. 1.Problemele de comunicare includ scopuri imprecise, lipsa ateniei si nenelegere. 2.Remediile comunicrii include: ascultarea activ, concentrarea asupra a fi nelei, vorbirea despre sine, vorbirea cu un scop i potrivirea diferenelor de vrst, sex, cultur, s.a. 3.Factorii de inhibiie ai comunicrii includ ntreruperea, judecarea, tachinarea, critica, oferirea de sfaturi, schimbarea subiectului, dominarea discuiei, ironia i refuzul de a negocia. D.Exercitii. 1.Exercitiul 2.2. Aprofundarea problemei. 2.Exercitiul 2.1. Stiluri conflictuale in clasa. 3.Exercitiul 2.4. Clarificarea orientarilor spre rezolvarea conflictelor. 4.Exercitiul 2.5. Cultura si conflict.

137

5.Exercitiul 2.6. Tehnici de asculare activa. 6.Exercitiul 2.7. Clarificarea intelesurilor prin intrebarile scrise. 7.Exercitiul 2.8. Sintetizare. 8.Exercitiul 2.9. O alta perspectiva. 9.Exercitiul 2.10. Imbunatatirea comunicarii prin mesajul eu. 10.Exercitiul 2.11. Analiza furiei. 11.Exercitiul 2.13. Provocari in rezolvarea de probleme. III.Procesul rezolvarii conflictelor (Modulul 3) A. Abordarea rezolvarii conflictelor 1. Negociere, conciliere, mediere. 2. Abordarile sunt diferentiate prin utilizarea unei a treia parti ce reprezinta interesele specifice, parte ce are controlul asupra rezolvarii si asupra procedurii. B. Negocierea colaborativa. 1.Negocierea apare ntre prieteni, familie, asociai, n interiorul i ntre organizaii. 2.Negocierea este un proces pas cu pas, nesupravegheat, implicnd disponibilitatea l negociere, adunnd puncte de vedere, gsind interese comune, crend opiuni de csting-cstig, evalund opiunile i genernd un acord. 3.Sunt cateva condiii, ca motivaia rezolvarii unei dispute care favorizeaz o concluzie de succes. Alte condiii precum diferenele de putere, pot mpiedica o negociere de succes. C. Exercitii 1. Exercitiul 3.1. Cazul fluturelui frumos. 2. Exercitiul 3.3. Simularea negocierii. 3. Exercitiul 3.4. Medierea informala. 4. Exercitiul 3.6. Simularea medierii. 5. Exercitiul 2.3. Raspunsul la conflict.

138