Sunteți pe pagina 1din 70

Arhitectur Locuire Ora

CURSUL 2: TIPOLOGIE DE LOCUIRE

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

REAMINTIM:
Conceptul central al cursului este LOCUIREA, care va fi cercetat din cteva direcii complementare celei strict arhitectural-urbanistice - perspectiva fenomenologic i perspectiva antropologic. Sprijinindu-se pe reperele provenite din perspectivele fenomenologic i antropologic, abordarea arhitectural-urbanistic urmrete prin prelegeri i seminarii: s descopere problematica critic a domeniului de grani dintre arhitectura locuinei i ora, dintre evoluia locuirii urbane i evoluia oraului, din perspectiva domestic asupra orasului; s analizeze modul n care s-a configurat pn astzi gndirea locuinei moderne (ca problematic urbanistic, arhitectural i politic); s sublinieze liniile actuale de abordare a problematicii contemporane a locuirii urbane; s identifice problemele specifice ale locuirii/locuinei n Romnia i s v sensibilizeze fa de acestea.

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

locuire
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

nu doar n arhitectur
- persp. ecologic - persp. economic - persp. socio-cultural - persp. geografic

Dimensiunile locuirii sunt cantitative i calitative, clarificabile din multiple perspective de abordare:
ca situare regional n anumite condiii de mediu natural i amenajat:

ca fapt i fenomen social i ca stare psihic individual: ca mod de organizare a aezrilor umane i ca ansambluri de populaii: ca trire uman i situare ontologica n lume:

- presp. sociologic - persp. socio-psihologic - persp. psihologic - persp. demografic - persp. antropologic -persp. geografiei umane

- diverse perspective filozofice: (de ex. perspectiva fenomenologic) - perspectiva estetic, semiotic, a percepiei urbane etc. (vor fi studiate la alte cursuri pe parcursul facultii).
prof. ana maria ZAHARIADE

locuire
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

un concept n discuie

Locuirea ca fenomen de via uman i funciune a edificrii (arhitectur i urbanism)


Definiii generale arhitectural-urbanistice:
situare uman, relativ stabil, ntr-un mediu natural i amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale individului i societilor umane (dupa AM. Zahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat) condiionarea unui loc (spaiu, teritoriu - prin extindere) prin ocuparea, folosirea, amenajarea lui de ctre o colectivitate (in extremis - de ctre om), n concordan cu modul de via, dezvoltarea socio-economic, organizarea politic a acesteia, i ntr-un anumit raport cu mediul natural, n contextul unui continuu proces de intervenie asupra spaiului (dupa A. Sandu, Termeni de arhitectur i urbanism).
prof. ana maria ZAHARIADE

Definirea locuinei

locuina

Poate fi definit ca acel organism arhitectural care asigur protecia i dezvoltarea individului la nivel familial/grup domestic i favorizeaz legturile acestuia cu ansamblul societii umane (M.Caffe, Note de curs). De aici rezult c locuina trebuie vzut nu ca o coaj, ci ca o membran osmotic, ca acea nchidere care se deschide(C. Noica, Locuine pentru om i izotopii lui).

Problematica locuinei cuprinde dou aspecte complementare, de egal importan: locuina n sine:

distribuia interioar, modul de configurare i folosire a ncperilor si relaiile dintre ele, modul de grupare a unitilor locative (apartamente) n uniti cu un grad mai mare de complexitate (imobile/blocuri), ntr-un cuvnt, la tipologia locuinelor n legtur cu practicile de locuire specifice. surprinde relaiile complexe pe care locuina le ntreine cu organismul urban, de la cele funcionale la cele formale, de la cele imediate, de vecinatate, la cele cu locul de munc i cu polii de interes urban.

relaia locuinei cu oraul:

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

O prim delimitare a domeniului cursului


Problematica locuinei, att ca organism arhitectural n sine ct i ca relaie cu oraul, comport diferene privind dou categorii mari de locuine, greu definibile cu precizie i care ntrein relaii ntre ele:

sub semnul economicului; fr valoare arhitectural deosebit n sine; formeaz masa construitului ntr-un ora (fondul din care se decupeaz spaiul urban); reprezint arhitectura cotidianului; ctig valoare mai ales prin grupare; comport o multitudine de tipuri; evoluia ei interioar dei are o anumit autonomie urmrete adesea arhitectura locuinei privilegiate (fenomenul de trickle down); istoria arhitecturii a neglijat-o. iese de sub dominaia economicului, a fost mereu purttoare de semnificaie arhitectural, stil, inovaie; ocup uneori poziii privilegiate n cadrul esutului (are valoare de obiect / monument), comport o mare varietate tipologic (casa nobiliar, palatul, vila etc.); fiind locul exerciiilor estetice, a fcut mereu obiectul istoriei arhitecturii.

locuina popular, banal, obinuit:

locuina privilegiat, de lux:

Cursul se va referi mai ales la problematica locuinei populare, care este foarte larg i deosebit de complex.
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectur Locuire Ora

CURS 2: TIPOLOGIE DE LOCUIRE

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

tipul

La origine = tiparul sau modelul care determin forma unei serii care deriv din el. Se folosete cel mai adesea n sens figurat. Prin extensie, a ajuns s defineasc orice lucru (tre) concret, real sau imaginar care este reprezentativ pentru o clasa de lucruri... (i finalmente) o schem general de structur (Lalande). Termenul este utilizat att n logic, ct i n tiinele naturii i cele umane.
(Nouveau petit Robert, Dictionnaire de la langue francaise, 1993): Din latinescul typus = model, simbol; din grecescul tupos =amprenta, marca. Tehnic: piesa punind o amprenta destinata reproducerii unor amprente similare; matrice. Didactic: Element figurat sau fapt pe care il consideram amprenta sau reflexul unui concept. Filozofic: Model ideal determinand forma unei serii de obiecte; concept abstract si generic considerat un astfel de model (=> arhetip, prototip, stereotip)). Curent: (1) Concept exprimand esenta unui ansamblu de obiecte sau de persoane; ansamblul imaginilor corespunzand mai mult sau mai putin exact unui astfel de concept; (2) Ansamblu de caractere organizate intr-un tot, care constituie un instrument de cunoastere prin abstractie rationala (A. Cournot) si care permite distinctia dintre categorii de obiecte, de indivizi, de fapte (=> clasa, specie, familie, gen, model).

tipologia

= un neologism (secolul al XX-lea); etimologic nseamn tiina tipului; a fost creat pentru a desemna metoda de observatie a tipurilor umane. n arhitectur, desemneaz, la modul general, orice operaie de clasificare a edificiilor, a obiectelor i a spatiilor, care utilizeaz categoria de tip. Clasificarea tipologic ndepartnd elementele variabile, considerate ca non-semnificative, tipul reprezint deci o abstractizare care d seama de o anumita regularitate, n dublu sens: ceea ce se repet i ceea ce servete de regul.

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Pe de o parte, un obiect de arhitectura trebuie considerat in drepturile lui specifice, ca o entitate in sine. Ca orice alta forma de arta, el poate fi caracterizat printr-o conditie de unicitate. Din acest punct de vedere, el nu este reductibil la nicio clasificare; este irepetabil ca fenomen singular. Se pot recunoaste filiatii stilistice intre operele de arhitectura, ca si in alte arte figurative, dar ele nu implica o pierdere a singularitatii obiectului. Pe de alta parte, o opera de arhitectura poate fi vazuta ca apartinand unei clase de obiecte care se repeta, caracterizate, prin anumite atribute generale, ca o clasa de instrumente. De la prima coliba la constructia arhaica de piatra, arhitectura primitiva s-a conceput pe ea insasi ca o activitate similara cu alte mestesuguri, cum ar fi tesutul, olaritul, impletirea nuielelor si altele. Primul produs al acestei activitati, pe care retrospectiv l-am numit arhitectura, nu era diferit de o unealta: a construi o coliba primitiva cerea solutii la problema formei sau a "designului"/proiectarii similare ca natura cu cele implicate in impletirea unui cos, adica a producerii de obiecte folositoare. De aceea, ca si in cazul cosului sau a unui vas de lut, obiectul de arhitectura era menit sa fie repetabil. Toate schimbarile care s-au produs in acest caz erau particularitati care pot fi gasite in orice obiect artizanal de-a lungul timpului. In acest sens, unicitatea obiectului de arhitectura era negata. Din acest punct de vedere, o opera de arhitectura, o constructie, o casa, poate fi definita precum o barca, o oala sau un coif prin trasaturi formale care exprima probleme intinzandu-se de la productie la utilizare si care permit reproducerea. In acesti termeni, se poate spune ca esenta obiectului arhitectural sta in repetabilitatea lui. Chiar actul de a numi obiectele arhitecturale este un proces de tipizare, prin insasi natura limbajului. Identificarea unui element arhitectural ca, de exemplu, coloana, curte interioara sau o intreaga cladire, implica o intreaga clasa de obiecte similare, cu trasaturi caracteristice comune. Ceea ce inseamna ca limbajul insusi consimte implicit conceptul de tip. Atunci, ce este tipul? El poate fi cel mai usor definit ca o notiune care descrie un grup de obiecte caracterizate printr-o acceasi structura formala. Nu este nici o diagrama spatiala, nici media unei liste seriale. Este fundamental bazat pe posibilitatea de a grupa obiectele dupa anumite similaritati inerente care le sunt structurale. Se poate chiar spune ca tip inseamna actul de a gandi prin grupuri. (...) Pe masura ce aceasta gandire devine mai precisa, se pot introduce si alte niveluri de grupare, care descriu noi categorii de tipuri. In final, cladirile sunt denumite specific. Astfel, ideea de tip, care aparent exclude individualitatea, inseamna, de fapt, recursul la origini al fiecarei opere de arhitectura. " Rafael Moneo, On Typology (n Opposition, September 1978, MIT Press)

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGIE DE LOCUIRE:
Tipologia: operatie de clasificare a locuintelor dupa anumite criterii (formale, tehnice, economice etc.), a carei finalitate este ordonarea realitatii in scopul intelegerii, a clarificarii diverselor ei aspecte puse in lumina de criteriile dupa care se face clasificarea. Se contureaza astfel tipuri; tipul esentializeaza acele trasaturi identificate ca importante dupa criteriul ales; nu este similar cu modelul/prototipul ca obiect repetabil asa cum este, ci din contra, este un obiect dupa care oricine poate concepe opere care sa nu semene intre ele. Daca criteriile n lucru pun accentul pe corespondenta dintre spatiu/forma si valorile culturale si sociale ale celor care produc formele, tipologia introduce implicit chestiuni calitative circumscrise de conceptul de locuire. Tipologia pe care o vom discuta ramane o clasificare (dupa cateva criterii) a locuintelor, dar trebuie privita si ca o ilustrare a evolutiei constantelor si variabilelor limbajului arhitectural, ca o reflexie in lumea formelor a modului de locuire (a modului de viata); Se va pune accentul n mod special pe acele chestiuni calitative care fac diferenta dintre modurile de locuire in diversele tipuri care vor fi identificate. ASUPRA SUBIECTULUI TIP/TIPOLOGIE SE VA REVENI ANUL URMATOR (ACP), EL COMPORTAND MULTE INTERPRETARI SI APLICATII IN PROIECTUL CONTEMPORAN
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

TIPOLOGIE DE LOCUIRE

CRITERII (SELECTIVE) DE CLASIFICARE:


A. Criterii extra-arhitecturale
Fac referire la elemente care nu in de cadrul construit propriu-zis, dar care l influeneaz

B. Criterii arhitectural-urbanistice
Fac referire la configuraia i organizarea general a zonelor de locuire

C. Criterii arhitecturale [numai pentru cazul locuintei plurifamiliale]


Fac referire la configurarea obiectului de arhitectur i la organizarea lui intern

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

A. Criterii extra-arhitecturale
1. De statut [condiia destinatarului]

a. Locuina privilegiat
reprezentativitate/fara restrictii financiare/se diferentiaza de tesutul urban/purtatoare de stil : experimente, manifest artistic

b. Locuina popular
2. Finanare [finantator si utilizator]
banala / cu restrictii financiare / formeaza tesutul urban masa / valoare de inovatie data de modul de asamblare

a. Locuina privat

este casa fiecaruia cu bani proprii sau prin scheme de imprumut rapporter = a aduce, fr. afacere prin vanzare sau inchiriere subventionata din bani publici sau privai pentru categoriile defavorizate

b. Locuina de raport

c. Locuina subvenionat locuinta social / patronal / filantropic


3. Forma de proprietate

a. Locuina individual c. Locuina cu chirie


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

relatie directa arhitect-beneficiar

b. Locuin a co-proprietate Legata de proprietatea in indiviziune forma mixta aparte: CONDOMINIUMUL


relatie indirecta arhitect-beneficiar
prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
1. 2. 3. 4. Criteriul referitor la densitate Criteriul referitor la inaltime Criteriul privitor la tipul de acces Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare Vom urmri:
- aparitia tipului si actualitatea lui -unele chestiuni calitative legate de locuire pe care criteriul le aduce in discutie - anumite aspecte arhitecturale semnificative

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
1. Criteriul referitor la densitate (gradul de ocupare a terenului)
Indicatorii i indicii de densitate difer de la o tara la alta. n Romnia, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul defineste: POT (procentul de ocupare a terenului)= Sconstr la sol / Sparcelei x 100 CUT (coeficientul de utilizare a terenului) = Sdesfasurata / Sparcelei Indicii de ocupare i utilizare se traduc i n alte categorii de indici de densitate: - Numr de locuitori / ha - Numr de apartamente / ha - Numr de locuitori / apartament - Suprafa locuibil / locuitor - Suprafa medie apartament - etc
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
1. Criteriul referitor la densitate (gradul de ocupare a terenului)

a. intensiv
Caracteristica centrelor oraselor zona puternic urbanizata n general, parcele de dimensiuni medii i mici Ocupare mare, utilizare mare, densitate mare de locuire

b. extensiv
Caracteristica periferiilor oraselor zona slab urbanizata n general, parcele de dimensiuni medii i mari Ocupare mica, utilizare mica, densitate mica de locuire

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Utilizare (CUT)

Ocupare (POT)
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
2. Criteriul referitor la regimul de naltime
-sub coroana arborilor = locuin joas -la nivelul coroanei arborilor = locuin medie -peste coroana arborilor = locuin nalt

a. conform CIAM-urilor

b. conform uzanelor de proiectare in Romania

-locuinta joasa = P, P+1 -locuinta medie < P+4 [limita de la care devine obligatorie introducerea unui ascensor] -locuinta inalta > P+4

c. conform uzanelor de proiectare din Occident [doar un exemplu, variaz puternic de la ar la ar]
-Low - rise < P+4 -Mid - rise - ntre P+ 5 i P+12 -High - rise > P+12

d. posibil clasificare fundamentat istoric, n concordan cu evoluia fondului construit din Bucureti [propus de arh. erban Popescu-Criveanu]
- < 5m - 5 10m - 10 15m - 15 25m - >25m

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
3. Criteriul referitor la tipul de acces la locuinta
pune in discutie aspecte calitative ale parcursului de la spatiul public, mai anonim, al orasului la spatiul privat al locuintei

a. acces individual din spatiul public la locuinta, prin diferite spatii deschise divers caracterizate
1. 2. Direct din spaiul public n spaiul de locuit (privat) Gradat: experimentarea unui parcurs, mai multe spaii diferite ca statut, public / semi-public / semi-privat (curte / gang / etc) / privat (locuinta)

b. acces obligat printr-un alt spatiu comun inchis (casa scarii/lift), care mediaza trecerea de la spatiul public la apartament.
1. 2. Direct din spaiul public n spaiul comun nchis In locuinta contemporana, cautari de gradare preluate din a1: parcurgerea unuia sau mai multor spaii cu statut public ... privat variabil, care sa ofere experiente calitative.

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare (pune in relatie:
accesul cu gradul de izolare si de independenta functionala si sociala)

a. locuinte unifamiliale

[acces direct, grad de izolare mare, independenta functionala]

Casa Ciru Iliescu, arh. P. Antonescu, Bucureti

b. locuinte plurifamiliale

[acces mediat vertical si orizontal, grad de izolare mic, independnta functionala relativa]
Blocuri de locuine, ansamblul Titan Balta Alb

c.

locuinte comunitare
[unele functiuni se externalizeaza din apartamente si devin comune si/sau propun o coabitare institutionalizata pentru diferite motive]

-familisterul, falansterul -locuinte in campusuri -inchisori, manastiri -locuintele unor comunitati sectante
Familisterul, J.B. Godin, Guise, Franta, 1856

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere ]

a. locuinte unifamiliale
a1. izolate [20-40-80 loc/ha] a2. asociate a2.1. pe verticala suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate a2.2. pe orizontala - pe o latura gemene/cuplate - pe doua laturi grupate pavilionar in jurul unei curti insiruite [parter sau duplexuri] - pe trei laturi locuinta covor [200 loc/ha] a2.3. pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [~4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]
LOCUINTE LOW-RISE / HIGH-DENSITY LOCUINTA INTERMEDIARA

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

a. locuinte unifamiliale
a1. izolate (locuire pavilionar) [20-40-80 loc/ha]

asociate, de cele mai multe ori, locuirii privilegiate (cel puin n mediul urban)

Villa Farnesina, Baltassare Peruzzi, Roma, 1508

Haus Zuckerkandl, Walter Gropius, Jena, Germania, 1928

Haus Rudin, Herzog & de Meuron, Leymen, Elvetia, 1997 prof. ana maria ZAHARIADE

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

a. locuinte unifamiliale
a1. izolate (locuire pavilionar) [20-40-80 loc/ha]

mare amploare odata cu critica dezvoltarii pe inaltime stau la baza extensiei urbane actuale urban sprawl (tocmai prin asocierea cu un criteriu de statut social) criticate, ele nsele, pentru uniformitate

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a21. asociate pe verticala
- doua sau mai multe apartamente suprapuse pe acelasi lot - n general, locuire cu standard mediu, adesea de raport

a. locuinte unifamiliale

Locuinte zona Cotroceni, Bucuresti ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe o latur locuine gemene / cuplate - n varianta spontan (n general, diferite ntre ele) sau prestabilit (n general, identice) - n aceast ultim variant, sunt adesea (dar nu ntotdeauna) asociate locuinei sociale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe dou laturi locuine niruite - n varianta spontan - specific, n general, centrelor istorice medievale i post-medievale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe dou laturi locuine niruite - n varianta prestabilit - asociat, la nceput, locuinei sociale pre-moderne (terraced houses) sau moderne

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe dou laturi locuine niruite - n varianta prestabilit - vehicul al suburbanizrii, n special n anumite ri de cultur anglo-saxon

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe dou laturi locuine niruite - avantajele acestui tip de locuire (eficien economic + confortul locuirii unifamiliale) l fac foarte popular n ultimele decenii - posibil rspuns la criza locuirii

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe trei laturi locuine covor - i au originea n locuirea antic din Orientul Mijlociu i zona Mrii Mediterane

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe trei laturi locuine covor - i au originea n locuirea antic din Orientul Mijlociu i zona Mrii Mediterane

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe trei laturi locuine covor - subiect de experiementare n perioada modern, datorit densitii mari de locuire ce se poate obine (cca 200 loc / ha)

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a22. asociate pe orizontal

a. locuinte unifamiliale

- pe trei laturi locuine covor - subiect de experiementare n perioada modern, datorit densitii mari de locuire ce se poate obine (cca 200 loc / ha)

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a23. asociate pe orizontal i pe vertical

a. locuinte unifamiliale

- pe trei - patru laturi (n plan i seciune) derivate din locuinele niruite i covor - densiti foarte mari de locuire (400 600 loc / ha) - stau la originea unor cutri contemporane n domeniul unor tipuri hibride (low-rise / high density, locuire intermediara etc)

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a23. asociate pe orizontal i pe vertical

a. locuinte unifamiliale

- pe trei - patru laturi (n plan i seciune) derivate din locuinele niruite i covor - densiti foarte mari de locuire (400 600 loc / ha) - stau la originea unor cutri contemporane n domeniul unor tipuri hibride (low-rise / high density, locuire intermediara etc)

arh. Doray & Matzolf Ansamblu de locuine intermediare Clamart, Frana, 2007

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
a2. asociate a23. asociate pe orizontal i pe vertical

a. locuinte unifamiliale

- pe trei - patru laturi (n plan i seciune) derivate din locuinele niruite i covor - densiti foarte mari de locuire (400 600 loc / ha) - stau la originea unor cutri contemporane n domeniul unor tipuri hibride (low-rise / high density, locuire intermediara etc)

Ansamblul CFR Grant Societatea Comunal de Locuine Ieftine / Casa Muncii CFR Bucureti, 1912

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
[legat de tipul de acces si gradul de izolare/asociere]

b. locuinte plurifamiliale (blocul / imobilul de apartamente)


b1. izolate imobilul liber pe toate partile: IMOBILUL TURN/PUNCT b2. asociate Pot fi: b21. b22. b23. OMOGENE: DIN TRONSOANE [cultura rationalista] NEOMOGENE: DIN IMOBILE DIFERITE [orasul traditional] pe o latura - rezulta niste blocuri mai mari cu doua intrari/scari pe doua laturi in formule - liniare - inchise, tip insula pe trei laturi - tronsoane in T - in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

b. locuine plurifamiliale
b1. izolate
Constituit istoric insula n Roma Antic

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b1. izolate
Imobilul liber pe toate prile imobilul turn / punct n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoare de reper
Paris: Tour Montparnasse (1969-1972)

b. locuine plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b1. izolate
Imobilul liber pe toate prile imobilul turn / punct n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoarea de reper / relaia cu natura

b. locuine plurifamiliale

Bucuresti: imobile turn Floreasca (1966)


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b1. izolate
Imobilul liber pe toate prile imobilul bar / lam n ultimul secol asociat modernizrii i Micrii Moderne Valoarea de reper / relaia cu natura Cnd nu e inalt, are un caracter exterior mai apropiat de locuintele unifamiliale asociate pe orizontala si verticala.

b. locuine plurifamiliale

Bucuresti: Cartierul Balta Alb (anii 1960-70)

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate (TRONSON vs. IMOBI) b21. asociate pe o latur
Construcie n general bar cu dou accese / scri

b. locuine plurifamiliale

Imobilul Burileanu Malaxa (arh. Horia Creang), bd. Magheru


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate b21. asociate pe o latur
Construcie n general bar cu dou accese / scri

b. locuine plurifamiliale

Imobil n cartierul Floreasca arh. C. Rdulescu, arh. V. Niulescu


ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare sau tip insul NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [oraul traditional]

b. locuine plurifamiliale

Locuinte colective sec. XVII, Hamburg

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare sau tip insul NEOMOGENE [oraul traditional] sau OMOGENE [oraul modern]

b. locuine plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist] b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare exemplu tronson

b. locuine plurifamiliale

studii revista Arhitectura, anii 70

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist] b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare exemplu tronson

b. locuine plurifamiliale

Imobil n cartierul Ploieti Vest, anii 70

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist] b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare

b. locuine plurifamiliale

Bucuresti

Brasilia

Paris
prof. ana maria ZAHARIADE

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist] b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare

b. locuine plurifamiliale

Gifu Kitagata Apartments, Japonia Sejima und Nishizawa 2000

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate OMOGENE / TRONSOANE REPETABILE [oraul modern / cultura raionalist] b22. asociate pe dou laturi, n formule liniare
- incercari de rupere a omogenitatii ex. cuplare a tronsoanelor prin balcoane

b. locuine plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

b. locuine plurifamiliale

b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]
- in formule inchise, tip insula, prin ocuparea intensiva a parcelei, cu sisteme de curti de lumina, in general in formule neomogene, in orasul traditional ex. Parisul Haussmannian sec. XIX

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

b. locuine plurifamiliale

b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]
ex. Parisul Haussmannian sec. XIX

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare

b. locuine plurifamiliale

b2. asociate b23. asociate pe trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]
ex. Parisul Haussmannian sec. XIX

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Criterii arhitectural-urbanistice
4. Criteriul referitor la gradul de asociere/izolare
b2. asociate b23. asociate pe dou i trei laturi NEOMOGENE / IMOBILE DIFERITE [orasul traditional]
ex. Bucureti sec. XIX i XX

b. locuine plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale
IMOBILUL DE LOCUINTE / BLOCUL / TRONSONUL UNITATEA LOCATIVA: APARTAMENTUL ACCESUL COMUN: CASA SCARII SI CAJA LIFTULUI = ELEMENTUL CEL MAI PROBLEMATIC

1.

dupa pozitia scarii

a. b. c.

centrala la fatada detasata

[pot exista si doua scari, una principala si una de serviciu, pentru acelasi imobil, de obicei de lux]

2.

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor + modalitati de acces la apartament


a. b. c. d. e. apartamente la palier apartamente la jumatati de nivel apartamente pe cursiva apartamente pe coridor caz special: strada interioara a lui Le Corbusier
prof. ana maria ZAHARIADE

numai cu acces vertical apartamente accesibile prin palier cu acces vertical si orizontal acces prin spatii comune orizontal

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

C. Criterii arhitecturale
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale
1. dupa pozitia scarii

a. centrala cladire punct

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

1.

a. centrala

dupa pozitia scarii

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale
1. dupa pozitia scarii

b. la fatada

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

1.

c.

dupa pozitia scarii

detasata

Turnuri de locuinte, Mecanoo, Stuttgart, Germania, 1992

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

1.

c.

dupa pozitia scarii

detasata

Hentrich-Petschnigg&Partner Leipzig, Germania, 2000

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
a.

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament


apartamente la palier

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

Lohbach, Baumschlager & Eberle, Innsbruck, Austria, 2000

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
c.

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament


apartamente pe cursiv

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
c.

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament


apartamente pe cursiv

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

Am Lazaret, Bendict Tonon, Potsdam, Germania, 2000

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
c.

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament


apartamente pe cursiv

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
d. apartamente pe coridor

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

Simmons Hall, Steven Holl, Timothy Bade, Cambridge, USA, 2003

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

C. Criterii arhitecturale
2.
e. caz special: strada interioara a lui Le Corbusier

modalitati de organizare interioara a locuintelor colective / plurifamiliale

dupa modalitatile de cuplare a apartamentelor = modalitati de acces la apartament


Unite dHabitation, Le Corbusier, Marseille, Franta, 1952

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

In cazul locuitei colective, cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:


Adecvarea tipurilor la diversitatea modurilor de viata Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale (cautarea unor tipologii hibride ntre locuinta plurifamiliala si cea individuala) Incercarea de a proiecta spatii ale convivialitatii, spatii intermediare ntre public si privat Ruperea monotoniei si lipsei de personalizare a barelor Mixitatea, diversitatea, flexibilitatea apartamentelor Reabilitarea blocurilor si a cartierelor de blocuri Folosirea locuintei colective ca instrument de regenerare a orasului

TOATE PUN IN DISCUTIE SPATIUL NTRE SI RELATIA CU ORASUL

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

In alegerea individual vs. colectiv: cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:


Incercarea de a gasi o cale de mijloc prin care locuinta colectiva sa poata ingloba ceva din calitatile locuirii individuale
Cautarile tipologice de tip LOW RISE-HIGH DENSITY au acest sens si cauta formule hibride de habitat colectiv care propune organizari apropiate de casa individuala (prin anumite calitati spatiale, de scara, de acces, de spatiu exterior privat etc.), dar si de imobilul de apartamente (prin modalitatea de organizare, densitate, caracter compact etc.) LOCUINTA INTERMEDIARA = cautarile la nivelul locuintei sociale dn Franta anilor 1972-78: o scara apropiata de casa individuala, acces individual analog celui pavilionar, astfel incat sa se creeze un prag si un marcaj personal, un spatiu privat exterior, un simulacru de gradina individuala. In general, notiunea s-a extins mai ales asupra: (1) refuzul casei scarii in forma uzuala; (multiplicarea scarilor care sa deserveasca cat mai putine apartamente; utilizarea cursivelor); (2) atentie particulara acordata spatiilor de tranzitie, pragurilor,spatiilor folosibile in comun si insusite ca atare de catre utilizatori etc.
Azi, faptul de a locui n oras ar trebui sa fie un plus n raport cu locuirea individuala inafara. Pariul spatiilor intermediare va reusi atunci cnd locuitorii vor putea sa afirme aceasta!

(Catherine Furet, interviu)(

ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE

In alegerea individual vs. colectiv: cautarile tipologice actuale se orienteaza spre:


Incercarea de a proiecta spatii aleconvivialitatii, cu statut semi-public, si spatii intermediare ntre public si privat.
SPATIILE INTERMEDIARE sunt totdeauna locuri definite prin trasaturile lor geometrice, dar si prin senzatii, prin modul in care sunt traite si folosite. Ele prezinta trasaturi de granita, de liziere care separa dar si unesc. Pragurile sunt n acelasi timp exterior si interior, au nuante care le pot transforma in spatii specializate sau, din contra, le permit sa ramana n ambiguitate, fara sa le defineasca total. Ele au rar forme consacrate. Imprecizia lor explica tocmai nevoia de a profita de caracterul si de conditiile contextului, care este si el in schimbare; deci putem vorbi de forme asociate timpului. In anumite momente, forma lor poate fi considerata constanta, desi greu de definit. Spatiile comune, cu statut semi-public, pot prin ele nsele sa constituie un atu, un element de atractivitate n favoarea locuintei colective: un spatiu creator de urbanitate, un necesar spatiu mpartasit/folosit mpreuna, nu un spatiu care trebuie redus la maximum n favoarea suprafetei apartamentelor.

Nu se insista suficient asupra ideii tari ca orice proiect trebuie sa aiba grija de relatiile dintre persoane, institutii, comert, loisir; adica tocmai aceasta articulatie care este viata; iar habitatul este totdeauna legat de viata. () ARHITECTUL trebuie sa gaseasca sensul articulatiei dintre: un individ si altul, locuinta si spatiul inconjurator, ansamblul orasului, ziua si noaptea. () Aceasta unitate structurala nseamna n aceeasi masura si mentinerea unei unitati de sens, a unei coerente arhitecturale care integreaza functiuni, practici de locuire si estetica. Aceasta unitate nu inchide spatiul asupra lui ci l deschide catre alte posibilitati de articulare, astfel nct putem afirma ca aceasta articulare nu e niciodata terminata. () A lucra asupra articulatiilor nseamna a lucra asupra a ceea ce da esenta golului; orice articulatie face vizibil ceea ce articuleaza, dar se ascunde pe ea nsasi. Arhitectul trebuie sa stie ca orice locuitor trebuie sa gaseasca n proiect ceea ce cauta, dar fiind constient de faptul ca oamenii nu stiu exact ce cauta. Spatiul de locuit nu este apropriabil dect daca poate fi transformat de oamenii care il locuiesc. Arhitectul trebuie sa lucreze la opera sa si in sensul propriei distrugeri .
ALO 2012-13 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

(Bernard Salignon, Quest-ce quhabiter? , 1995)


prof. ana maria ZAHARIADE