Tema ( numele activitatii )1 Obiectiv Durata Materiale Descriere

Alege un camin sanatos sarcini si responsabilitati in familie

Identificarea sarcinilor si responsabilitatilor din cas, constientizarea importantei impartirii acestora in familie. 80 minute Coli, creioane colorate/pixuri, fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**, imagini cu diverse activitati desfasurate intr-o familie. Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

De la mine la tine
Desfurarea jocului: copiii stau n cerc pe scunele, unul arunc mingea ctre un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o ntrebare celui care a primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: Eu m numesc. i. (rspunde la ntrebare) Ex. de ntrebri De ce te ai mbrcat n gri? De ce ai prul prins aa ? etc. Jocul dureaz pn ce mingea ajunge la toi elevii. Observaii: instructorul poate s ajute participantii dac este nevoie, mingea s nu fie grea, s nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma o prere despre partener. Ct de mult este afectat sntatea noastr de mediul n care trim? Se va distribui elevilor fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**. Elevii vor completa timp de 7-8 minute fisa dupa care o vor prezenta fiecare in fata grupului. Scopul este de a-i face pe acestia sa inteleaga ca intr-o familie trebuie sa participam toti la activitatile care se realizeazam in fiecare zi. In urmatoarea etapa elevii vor avea expuse in fata lor pe un panou imagini cu diverse roluri si sarcini pe care le au unii membri ai familiei lor. In paralel cu prezentarea acestor imagini instructorul va da elevilor urmatoarele sarcini: 1. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mama. 2. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru tata. 3. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mine. Dupa realizarea acestor liste fiecare se va uita in fisa de lucru pe care a completat-o la inceputul activitatii si va sublinia folosind culoarea rosie daca anumite sarcini din lista se regasesc si in fisa lor pentru (mama, tata si eu) si culoarea verde o vor folosi pentru acele sarcini care sunt trecute in lista dar nu sunt in fisa lor (mama, tata si eu). In ultima parte a activitatii se vor purta discutii cu elevii despre sarcinile si responsabilitatiile lor in familie. Intrebari: Vi se pare echitabila impartirea sarcinilor in familie? Ce sarcini din cele pe care le indepliniti vi se par dificile?De ce? Este important pentru toti membri familiei sa respectam fiecare sarcinile pe care le avem? Considerati ca puteti de acum inainte sa va ajutati familia mai mult decat o faceti acum? Va rog precizati cum? In ce fel?

**Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos** 1. Ce sarcini are mama in casa? ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... 2.Ce sarcini indeplineste tata in familie? ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .....................................................................................................................................

3.Ce obligatii au fratii mei in cadrul familiei? ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

4.Ce obligati am eu in cadrul familiei mele? ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .....................................................................................................................................

5. Sarcini indeplinite de alti membri din fmilia mea cu care locuiesc ........................................................................................................................................... ..... ................................................................................................................................................

Tema ( numele activitatii )2 Obiective

Corpul meu - reguli de igiena corporala

Durata

- Cunoaterea propriului corp prin intermediul aciunilor de explorare senzorial - Cunoaterea modului n care corpul trebuie ngrijit - Crearea unor deprinderi practice privitoare la ngrijirea corect a corpului - Crearea unui program de dezvoltare a abilitailor de via 80 de minute

Materiale Descriere

Pasta de dinti, apa, spun, scaun , mas, vase de buctarie de unica folosin ( farfurii plastic, furculie plastic, linguri plastic. Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea

ghetii.

Ce am construit?
Desfurarea jocului: se aeaz toi copiii pe scaune, n form de cerc. Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construiete diferite forme. Apoi el o arunc unui elev care procedeaz la fel (construind o form). Jocul ine pn cnd toi copii au avut plastilina. La sfrit vor spune n ordinea in care au primit plastilina, ce figur au neles c le-a aruncat colegul i ce figura au construit ei. Se fac echipe de cate doi.Fiecare trebuie sa recunoasc parile corpului despre care se vorbete n activitatea propriu-zis: - Cap - Trunchi - Membre Deasemenea vor trebui s-i nsueasc modul de ngrijire: - spalatul pe fa - spalatul pe dini - folosirea corect a produselor dezinfectante (spunul) Comportament adecvat la mas, n familie i societate - nainte de a ne aeza la mas spalam mainile i ne pregatim inuta vestimentar pentru a mnca - stm drepi dar nu nepenii - nu punem picioare sub scaun dar nici prea departe n fa - la nceputul mesei punem ervetul pe genunchi dar nu-l desfurm in totalitate - poziia mainilor: braele si mai ales coatele nu trebuie s stea pe mas - cand bem pstrm tacmul n farfurie: furculia la stnga cu dinii n sus i cuitul la dreapta - s nu bem si s nu vorbim cu gura plin - trebuie s fim ateni ca buzele sa fie mereu nchise n timpul mestecatului Exemple de ntrebri adresate copilului Cum ne splm pe dini?

- Cum folosim ct mai corect periua? - Cum ne protejm de carii? Sunt bune dulciurile n exces? - De cate ori pe an trebuie s mergem la dentist? (din 6 n 6 luni sau la nevoie)

- De cte ori ne splm pe mini? (Splatul pe maini trebuie sa devin o rutin pentru orice copil) Inainte de a gati si de a manca; Dupa ce folosesti baia; Dupa ce faci curat in casa; Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa; Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav; Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat nasul; Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea cainelui etc). - Cum ne splm pe maini? Cum ne ferim de germeni? (spala-te cu ap cldu, spunete-te ntre 10-15 secunde, freac bine spaiile dintre degete si locurile de sub unghii unde germenilor le place s se ascund. Nu uita nici de incheietura minilor. Cltete-te i usuc-i mainile cu un prosop curat) - Cum ne splm pe fa? - Cum folosim apa i spunul? - Cnd ne splm pe fa? - De cte ori trebuie sa ne splam corpul pe sptmn? Jocul de rol - Unul s fie mmica care s-l nvee pe copil cum s se spele Unul sa fie parintele care aranjeaz masa si altul copilul care mannc.

Acrtivitti practice Copilul mananc la coal Splatul pe maini (se spal nainte i dup mas) Splatul pe dini (regula spalatului pe dini) Poziia corect la mas

Tema ( numele activitatii )3 Obiectiv Durata Materiale Descriere

Imi place sa mananc sanatos?

Identificarea , analizarea si adoptarea unei alimentatii sanatoase. 70-80 minute Coli flipchart, creioane colorate/pixuri, fisa de lucru Mananc sanatos?, fisele de concurs 1 si 2: Fructele si legumele din viata mea. Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Mainile sus !

Desfurarea jocului: elevii formeaz un cerc. Unul dintre elevi este legat la ochi. Prin atingere el trebuie sa recunoasca dupa trasaturile fizice, dupa vestimentatie, colegul de grupa. Ar fi de dorit ca instructorul s evite ntlnirea celui legat la ochi cu prietenii lui apropiai. Procedura continu pn cnd sunt implicai toi elevii. Anuntam elevii ca la activitatea de astazi vom discuta despre obiceiurile noastre alimentare. Elevii au fost anuntati de la activitatea anterioara ca pentru astazi fiecare sa aduca din gradina lor cate un fruct si o leguma pe care o au cultivata. Asadar, in fata grupei se afla un cos cu fructe si legume culese de ei. Elevii vor forma doua ateliere de lucru: Atelierul nr.1 Legumele --- Atelierul nr.2 - Fructele. Fiecare membru al atelierului din care face parte isi va alege o leguma/fruct pe care ulterior il/o va desena , decupa, isi va scrie numele in interior si il va prinde cu un bold in piept. In prima etapa se va distribui elevilor o fisa de lucru prin care se va urmari identificarea alimentelor sanatoase si nesanatoase consumate intr-o zi. Se vor intocmi 2 liste ( lista 1 cu alimente sanatoase si lista2 cu alimente nesanatoase ) care vor fi completate impreuna cu elevii, pe coli mari de flipchart si care vor fi expuse in fata lor pe tot parcursul activitatii. In urmatoarea etapa elevii vor reveni la fisele individuale de lucru si vor avea ca sarcina sa coloreze cu rosu alimentele sanatoase si cu negru alimentele nesanatoase. Fiecare din ei va prezenta lista cu alimente nesanatoase pe care le consuma si care le afecteaza sanatatea in fiecare zi. Elevii vor fi indrumati in a elimina din alimentatia zilnica respectivele alimente. In ultima parte a activitatii va avea loc concursul pe ghicitori. Fiecare atelier va primi fisele de concurs cu ghicitori. Echipa legumelor va avea de gasit raspunsurile la doua fise cu ghicitori (legume si fructe) care consumate contribuie la sanatatea organismului, iar cea de a doua echipa va avea de gasit raspunsurile la doua fise cu ghicitori (legume si fructe) care ne dau un plus de sanatate. Echipa care va termina prima in cel mai scurt timp completarea corecta a rebusurilor si vor identifica cuvintele cheie de pe verticala va fi declarata castigatoare. Aceasta echipa va primi ca premiu cosul cu fructele si legumele aflat pe masa din fata lor. Cealalta echipa va primi aplauzele echipei castigatoare pentru reusita de a completa cele doua rebusuri. Pentru urmatoarea activitate, elevii au ca sarcina de lucru gasirea si

prezentarea raspunsurilor la cele doua intrebari de mai jos: 1.Ce rol au alimentele sanatoase in viata omului ? 2.Ce consecinte pot avea aceste alimente asupra organismului nostru ?

Materiale de distribuit

Mananc sanatos? Colorati cu rosu alimentele pe care le consumati si le considerati sanatoase si cu negru alimentele pe care le consumati si le considerati nesanatoase
Coloreaza Lista de alimente Specificati

Carne de pui Carne de porc Lactate Paine (fainoase) Sosuri (prajeli in mancare) Produse fast-food Legume Fructe

Dulciuri Sucuri

GHICITORI DESPRE LEGUME SI FRUCTE Fisa de concurs nr. 1

Ascuns n camasa verde, Miezul de foc nu se vede. Cand mananci o feliuta,

Parca sufli-n muzicuta. (pepenele) Soarele o coace, Mana o rupe; Piciorul o calca, Gura o bea. (strugurele - vita de vie) Fetisoara Cu rochita rosioara, Cand prind a te dezbraca N-am de ce ma bucura Ca ncep a lacrima. (ceapa) Cine se-ngrasa legat? (dovleacul) Frunze n-are, Nu-i nici floare. n paduri si pe ogor, Prin gradini si-n deal la vie Sta mereu ntr-un picior. (ciuperca)
Rocovan din tat n fiu, Bucuros i optimist el viseaz S ajung mare medic olculist. n laborator sub glie El prepar n tcere Sucuri nemaipomenite Chiar i leacuri de vedere. Oare cine ar fi, copii? (morcovul) Fisa de concurs nr. 2

Sade mosul n camara Cu mustatile afara. (morcovul) Am camasi nenumarate Le port pe toate mbracate. (varza) Ce-i rosu, mar nu-i; Creste-n pamant, ceapa nu-i? (sfecla)

Alba pasaruica, Pe arac se urca; N-are aripioare, N-are nici picioare. (fasolea) n gradina lui Pandele E un pom plin cu margele, La culoare-s rosii toate Cu codite-mperecheate. (ciresele) Rou, galben, parfumat Din livad l-am luat. L-am splat i l-am mncat C e ...vitaminizat. ( Mrul )
Fisa de concurs nr. 3 Nu e carne, dar e gras Cocoat pe arac. Numai toamna intr-n sac. (Fasolea) De-i desfaci cmile, O s-i curg lacrimile. ( ceapa ) Poame cree Stau pe bee. (rosiile) Zrzric-zrzrea, Spune-mi, care-i sora ta? (Caisa)

Mure albe sus n pom Hai, copii s le lum! Dar ce nume s le dm? (Dudele) Pe un deal rotat ade un moneag umflat.
(dovleacul)

Fisa de concurs nr. 4 Ce-i rou, mr nu-i; Crete-n pmnt, ceap nu-i? (sfecla) Am o cloc n pmnt clocete n pmnt scoate pui. (cartoful)

Ciur verde sau rocat Pe arc st agat, Cine este? L-ai aflat? (Strugurele) grdina lui Pandele E un pom plin cu mrgele, La culoare-s roii toate Cu codie-mperecheate. (cireele) Noi avem un butoia Alb, voinic, parc-i de ca Cercuri n-are i nici doage Este bun cnd mama-l coace! (Dovleacul) Rou, galben, parfumat Din livad l-am luat. L-am splat i l-am mncat C e ...vitaminizat. ( Mrul ) Raspunsuri la ghicitori
Fisa de concurs nr. 1

(pepenele) (strugurele - vita de vie) (ceapa) (dovleacul) (ciuperca)

(morcovul)

Fisa de concurs nr. 2 (morcovul) (varza) (sfecla) (fasolea) (ciresele) ( Mrul ) Fisa de concurs nr. 3 (fasolea) ( ceapa ) (rosiile) (dovleacul)

(dudele)
(Caisa) Fisa de concurs nr. 4 (sfecla) (cartoful)

(Strugurele)
(cireele) (dovleacul) ( mrul )

Tema ( numele activitatii )4

Eu sunt micul pieton Motto **Fi prevazator!** Paza buna trece primejdia rea!

Obiectiv Durata Materiale Descriere

Cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie si de securitate rutiera de catre elevi 70 minute Coli, creioane/pixuri, panoul cu indicatori de circulatie pentru pietoni. Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Aruncarea mingii
Desfurarea jocului: Instructorul spune elevului o meserie, elevul spune un obiect sau o activitate legat de acea meserie, apoi arunc mingea altui elev. Jocul se continua pina ce toti elevii reusesc sa participe la joc. Pentru inceput, elevii vor fi rugati sa formeze 3 echipe de lucru. Fiecare echipa va purta un nume cu referire la activitatea pe care o desfasuram astazi. Fiecare echipa va extrage dintr-un bol un biletel cu sarcina pe care o vor avea de realizat. Cele trei teme majore de lucru pentru fiecare echipa au ca subiect: 1. Cum trebuie sa circule pietonii? 2. Cum se traverseaza corect? 3. Care sunt indicatorii de circulatie pentru pietoni? In rezolvarea temelor de lucru, elevii vor colabora intre ei iar raspunsurile lor vor fi notate pe foaia de flipchart denmita cu numele de echipa ales de ei. Pentru prima tema: Cum trebuie sa circule pietonii?, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: masuri de siguranta pe care trebuie sa le aibe pietonii in ceea ce priveste deplasarea lor pe strada, atat in timpul zilei cat si pe timpul noptii, locuri pentru stationarea pietonilor, transformarea partii carosabile a drumului in locuri de joaca, distractie, odihna, conversatie etc. Pentru cea de a doua tema: Cum se traverseaza corect?, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: locuri permise pe unde putem sa traversam strada, locuri nepermise pe unde este interzisa traversarea pietonilor, reguli pe care trebuie sa le respectam atunci cand ne angajam in traversarea strazii prin locuri unde nu avem semafor, ci doar marcaje de trecere, traversarea strazii in situatiile cand suntem mai multi in grup , consecinte ale neatentie in travesrsarea strazii.

Pentru cea de a treia tema: Care sunt indicatoarele de circulatie pentru pietoni?, elevii vor avea acces la panoul cu indicatoarele de circulatie. Cele 5 indicatoare sunt: Presemnalizarea trecerii pentru pietoni, Accesul interzis pietonilor, Drum obligatoriu pentru pietoni, Trecere pentru pietoni, Trecere subterana pentru pietoni. Pentru fiecare semn, elevii vor fi antrenati in a analiza si prezenta ulterior sensul acestor indicatoare si locurile unde ar putea fi amplasate. La sfarsitul prezentarilor, elevii impreuna cu instructorul de educatie vor discuta depre atitudinea pe care trebuie sa o avem ca pieton. In ultima parte a activitatii elevii sunt rugati sa se gandeasca 3 minute sis a prezinte o problema de circulatie pe care au identificat-o pe traseele din jurul scolii lor. Rolul acestei discutii este de a enumera si analiza abaterile cele mai frecvente de la regulile de circulatie si apartinatatea lor. Tema de lucru pentru urmatoarea activitate: Studiu de caz

** Un biciclist se delaseaza pet imp de noapte, pe un drum neluminat. Bicicleta sa are montat in partea din spate un !Ochi de pisica!, care este insa inefficient, pentru ca ..este foarte murdar.** ** Un al doilea biciclist se deplaseaza in aceleasi conditii, dar far dispozitivul reflectorizant la bicicleta; el tine intr-o mana o lanterna, conducand astfel imprudent(cu o singura man ape ghidon).** Cei doi biciclisti se considera in siguranta. Analizati si raspundeti: 1. Vor fi ei vazuti de conducatorii autovehiculelor? 2. Care sunt pericolele la care se expun biciclistii? 3. Ce ii puteti sfatui?

Tema ( numele

Programul meu zilnic **Timpul este foarte pretios. Foloseste-l din plin si nu-l irosi**

activitatii )5 Obiectiv Durata Materiale Descriere

Stabilirea si incurajarea elevilor in respectarea unor reguli in ceea ce priveste programul lor zilnic 70 minute Coli, creioane colorate, fisele de lucru: Ce iti place cel mai mult sa faci si ce nu-ti place deloc? si ** Programul meu zilnic** Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Una spun i alta fac

Desfurarea jocului: elevii stau n cerc. Un participant st n interiorul cercului i mimeaz o aciune. Urmtorul participant l ntreab: Ce faci ? Primul participant va rspunde, numind o alt aciune dect cea mimat (Ex: mimeaz tiatul lemnelor i spune c scrie). Participantul care a intrebat Ce faci ? rmne n cerc i va mima ce a spus cellalt c face ( va mima c scrie). In prima parte a activitatii de astazi elevii vor primi cate o coala de hartie unde vor avea ca sarcina sa se gandeasca si sa povesteasca in scris cum si-au petrecut ziua de ieri. Alesi la intamplare cativa elevi vor citi raspunsurile lor. Ulterior li se va adresa acestora un set de intrebari cu privire la gestionarea personala a timpului pe care il au in fiecare zi. Exemple de intrebari: Consideri ca in general iti folosesti bine timpul? Faci intodeauna ceea ce ti-ai propus sau renunti usor? Consideri ca invatatura este o obligatie sau o placere? Ti se intampla sa nu termini temele si sa te duci cu ele neefectuate a doua zi la scoala? In ce perioada a zilei te simti mai obosit? Ce faci in acest sens? Elevii vor incerca sa de-a raspunsuri personale la aceste intrebari. Exercitiu - joc In continuare sa va prezenta de catre instructor urmatoarea povestire: Alexandru este un baietel inteligent care pana in clasa a III-a a invatat foarte bine. De cand a trecut in clasa a IV-a si s-a imprietenit cu cativa baieti de la blocul unde locuieste el, a inceput sa piarda timpul cu ei. In cea mai mare parte a zilei se uita la televizor, iese afara, se joaca fotbal cu prietenii sai. Rezultatele la invatatura au inceput sa scada, in plus a devenit mai agitat, nervos, raspunde doamnei invatatoare la scoala, parintilor acasa. De fiecare data i se atrage atentia ca vine cu temele nescrise si ca nu este atent la ore. Elevii vor raspunde la urmatoarele intrebari:

Ce parere ai despre modul in care isi petrece Alexandru timpul? Ce ar trebui sa faca el? Ce sa va intampla cu el in continuare? Cum considerati ca ar putea indrepta? In aceasta povestire ati identificat aspecte pe care si voi le-ati facut? Unde credeti ca greseste Alexandru?

In partea a II-a a activitatii, elevii vor primi fisa de lucru: Ce iti place cel mai mult sa faci si ce nu-ti prea place? Dupa completarea fisei de lucru elevii vor citi raspunsurile si vor fi solicitati sa le argumenteze. Instructorul va realiza in fata lor o serie de reguli pe care trebuie sa le respecte in fiecare zi: Respecta orele de somn si de odihna! Mananca la ore fixe! Ordoneaza-ti timpul pentru temele scrise si pentru lectiile pe care le ai de invatat! Pastreaza timp si pentru joaca! Nu pierde timpul in fata televizorului! Citeste zilnic cateva pagini din cartile de lectura! Fa-ti timp sa-i ajuti pe parinti la treburile casei! Pe baza acestor reguli generale se va realiza impreuna cu elevii ** Programul meu zilnic** . Fiecare elev va primi cate o fise de lucru. Dupa stabilirea programului zilnic, elevii vor fi rugati ca atunci cand ajung acasa sa lipeasca acest program in camera lor si sa il puna in aplicare in fiecare zi.

Fisa de lucru nr 1

Ce iti place cel mai mult sa faci si ce nu-ti prea place?

Coloreaza cu rosu ceea ce iti place cel mai mult sa faci si cu albastru ceea ce nu-ti prea place. Vei colora casutele de sub fiecare afirmatie.

Sa dorm

Sa invat

Sa scriu

Sa ma uit la Tv

Sa citesc

Sa ma joc

Sa imi ajut familia in casa

Fisa de lucru nr 2

Programul meu zilnic Intervalul de timp 7.00 8.00 Ce activitate desfasor? -

8.00 12.00

12.00 14.00

14.00 18.00

18.00 21.00

21.00 7.00

Tema ( numele activitatii )6 Obiectiv

Importanta exercitilor fizice

Cunoasterea unor deprinderi motrice necesare, de via (mers, alergare, echilibru, aruncare, prindere, srituri etc.); lrgirea orizontului de cunoatere
prin nsuirea unor cunotine i norme privind practicarea exerciiului fizic, a sportului n general.

Durata Materiale Descriere

60 70 minute
Cartonase, pixuri/creioane, creta

Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Atinge spatele partenerului

Desfurarea jocului: elevii merg prin ncpere n ritm normal i n direcii aleatorii. Cnd coordonatorul jocului d semnalul STOP, elevii trebuie s ating cu mna spatele unui partener. Exerciiul va fi reluat de mai multe ori. Alta varianta: elevii merg prin ncpere i la semnalul STOP fiecare trebuie s ating cu palma dreapt spatele unui partener i cu palma stng spatele altui partener.
Se prezinta copiilor cartonase cu asa da asa nu pentru a observa importanta miscarii i a exerciiilor fizice. Se vor utiliza cartona e care reprezint copii chiar i aduli grai, obezi, bolnavi (diabet, obezitate samd) dar i snto i cei care fac micare cei care fac exerci ii fizice. Vom ruga copii sa noteze pe doua coli mari benficiile practicrii sportului dar i dezavantajele lui. Activitate practic: Se impart elevii in doua echipe. Pe terenul de joc se traseaz o linie dreapt gradata, iar la distan de 1m(se va msura cu metrul didactic), se traseaz paralel, o alt linie format. Instructorul face cunoscut copiilor c trebuie s sar, de pe loc, un ant de 1m. Cine nu l va sri va fi considerat ,,necat. Dup ce li se demonstreaz tehnica sriturii n lungime de pe loc, echipele participante execut sritura peste ,, ant urmrindu-se ,,necaiila fiecare dintre ele (copii care nu au aterizat cu clciele dincolo de coard). Este declarat ctigtoare echipa cu cei mai puini ,,necai. Treptat, limea ,,anului poate crete n funcie de posibilitile fizice ale copiilor.

Tema (numele activi tatii) 7 Obiectiv

Importanta unui somn odihnitor

Sa descopere cat de important este somnul pentru corpul si mintea noastra 70 80 minute Pixuri, creioana colorte, fisa de lucru: Cum i dai seama c nu ai dormit sufcient?

Durata Materiale

Descriere

Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Atinge punctele
Desfurarea jocului: elevii stau n cerc. Instructorul numete cteva repere care vor trebui atinse: perete, genunchiul unui coleg, umrul unui coleg, ntreruptor, tricou rou, nasul unui partener. La semnal, elevii pornesc i trebuie s sting toate reperele n ordinea dat. La nceputul jocului este recomandat s dm doar 3 repere ca apoi numrul acestora s creasc. Somnul de calitate este esena vieii noastre de zi cu zi. Dac dorim s avem o via normal, trebuie s dormim. Discutii libere De ce este somnul att de important pentru corp i minte? (este esenial pentru diviziunea celular, pstrarea temperaturii corpului i pentru formarea memoriei). Ce infuen are somnul asupra strii i sntii tale? (somnul protejeaz o inim sntoas, lipsa somnului duce la creterea tensiunii arteriale i a nivelului de colesterol i implicit la creterea pericolului de infarct, somnul permite creterea i regenerarea esuturilor, atunci cnd dormim, crete secreia substanelor importante pentru funcionarea sistemului imunitar, somnul reduce stresul: dac nu dormim suficient, corpul ncepe s produc hormoni de stres care conduc la creterea tensiunii arteriale, somnul scade riscul depresiei, somnul ajut corpul s se vindece de rni i infamaii, n timp ce dormim, creierul se odihnete iar corpul se regenereaz. un corp refcut i odihnit are mult energie ce poate consacrat sportului, dac eti obosit i nu dormi sufcient, pur i simplu nu poi fugi 10 km sau nu poins joci baschet 2 ore, dac eti odihnit i mulumit, eti o ncntare pentru familia ta. Chiar i atunci cnd vii de la scoala, nc mai ai sufcient energie s te joci cu alti copiii i s i scoi cinele la plimbare, sa iti faci temele, i pe lng cele menionate anterior, somnul elimin, de asemenea,

Material de distribuit

Cum i dai seama c nu ai dormit sufcient? (aceasta fisa se va completa impreuna cu elevii) Citeste fiecare afirmatie de mai jos si coloreaza cu rosu in patratelul desenat cum te-ai simti daca ai avea un somn bun si cu verde cum te-ai simti daca nu ai fi dormit suficient?

as fi mai relaxat, nu am chef pentru teme, dimineaa ma trezesc odihnit i cu zmbetul pe buze, ma simti incordat, am dureri de spate, sunt ntr-o dispoziie mult mai bun, mai amabil fa de colegi i de
persoanele din jur,

acas sunt activ i plin de energie, ma joc cu copiii i am chef de joac cum nu am mai avut de mult
vreme,

ochii sunt odihnii, luminoi, vioi, ma doare capul,

in timpul orelor, abia i imi tin ochii deschii,

sunt somnoros i casc constant.

Tema ( numele activitatii )8 Obiectiv

JOC SI JOACA

Durata Materiale Descriere

Sa inteleaga beneficiile oferite de jocurile pe calculator si sa invete sa le valorifice. Sa constientizeze dezavantajele jocurilor pa calculator. Sa perceapa necesitatea unor masuri restrictive in privinta abuzului de jocuri pe calculator. 50 minute Fise de lucru Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

arpele
Desfurarea jocului: particip toti elevii. Stau n ir indian, unul cu minile pe umerii celui din fa. Primul din ir ine ochii deschii iar restul participanilor in ochii nchii.Conductorul jocului (primul din ir) trebuie s deplaseze arpele prin ncpere, avnd grij s nu-l loveasc de obiectele din ncpere, de perei sau de ceilali juctori. 1. Se ofera elevilor spre lectura fisa de exericitii E 1.In timpul acesta se pune in fiecare colt al clasei o foaie pe care sa fie scrise initialele personajelor din povestirile fisei..Dupa ce copiii au terminat de citit, vor aleage o poveste cu al carui personaj se identifica si vor mearge in coltul clasei corespunzator personajului.Dupa ce toti elevii au ales un personaj se formeaza echipe.Chiar daca nu vor avea acelasi numar de elevi, ei vor putea colabora usor pentru ca impartasesc aceleasi convingeri. 2.Grupele astfel formate merg in bancile repartizate de profesor si primesc fisa E2.In prima faza compara asemanarile si deosebirile gasite de fiecare cu personajul povestirii si noteaza ceea ce e comun pentru toti.Un membru al grupei va prezenta concluziile discutiei. 3.Dupa prezentarea rezultatelor fisei E2 elevii vor trebui sa aleaga avantajele si dezavantajele jocului pa calculator, completand fisa E3 cu alte idei. Un alt membru al grupei va prezenta rezultatele. In finalul activitatii se trag concluziile: Jocurile pe calculator pot fi o modalitate utila si placuta de a petrece timpul liber.Nu toate insa .Unele pot dezvolta aptitudini si deprinderi sau pot stimula fantezia si creativitatea, altele, dimpotriva, pot fi un surogat pentru realitate si relatiile interumane, ceea ce determina schimbari majore in comportament.Daca sunt utilizate prea mult , pot duce la suprasolicitare si afectiuni medicale.Nu de putine ori ele promoveaza comportamente ilegale si determina schimbarea valorilor morale si etice, pentru ca realizatorii acestor jocuri inadecvate se folosesc de utilizatori , ii manipuleaza pentru a avea un profit rapid.Pentru elevi e foarte important sa gaseasca si alte modalitati de joaca si recreere pentru ca e important sa

isi dezvolte cat mai multe aptitudini si competente si sa invete sa judece si sa critice acele jocuri care nu le aduc beneficii.

Fisa de lucru Citeste cu atentie urmatoarele povestiri! a. S.si C. au primit cadou de la unchiul lor o minge de baschet pe care si-o doreau de mult timp.De atunci, in fiecare zi cu soare, merg afara si se joaca cu mingea. Daca nu merg pe terenul de baschet din curtea scolii din apropiere si raman langa blocul in care locuiesc, bucuria lor nu dureaza mult pentru ca vecinul care locuieste la etajul 1 ii apostrofeaza pe copii ca nu se poate bucura de o seara linistita in balcon din cauza zgomotului produs de joaca lor.Atunci ei decid sa mearga in casa si sa isi continue jocul de baschet pe calculator. b. M.nu are prea multi prieteni in clasa.Pasiunea sa sunt jocurile pe calculator, in special jocurile de strategie si combative, unde isi poate ataca adversarii sau chiar ucide,Pentru ca isi petrece cateva ore pe zi cu ele, M. a devenit in timp foarte priceput si reuseste sa aiba rezultate foarte bune, ajungand la nivelul superior de joc. Asta il face sa se simta puternic si e un sentiment grozav.Daca l-ar vedea colegii, ar avea mai mult respect pentru el, crede Matei. c. D. Are ca hobby doar jocurile pe calculator. Si-a facut obiceiul ca, dupa ce vine de la scoala, sa se aseze in fata calculatorului si in pauzele de joaca sa isi faca temele pentru a doua zi, dupa care continua sa se joace pana seara.Parintii nu au nimic impotriva jocurilor pe calculator, atata timp cat isi face lectiile. d. I. are multe hobby-uri. Ii place sa asculte muzica, sa mearga cu bicicleta si sa isi petreaca timpul cu colegii si prietenii care locuiesc in acelasi bloc.Ii plac unele jocuri pe calculator, dar rareori se joaca pe calculator, asta daca ploua afara si nu poate iesi cu bicicleta sau cu prietenii. Fisa de lucru a. Cu care personaj ati gasi asemanare? Dar deosebiri? Cu ......................................................................................... Asemanari -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Deosebiri ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

b. Alege din lista de mai sus trei dintre asemanarile si deosebirile care au fost numite cel mai des de grupa! Prezentati in plen acest Top 3! Asemanari ----------------------------------Deosebiri -----------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Fisa de lucru Avantaje : - Stimuleaza fantezia - ................................ - ................................ - ................................ - ................................

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dezavantaje: - Suprasolicitare/ stres -.................................. -.................................. -.................................. -..................................

Tema ( numele activitatii )9

Televizorul prieten sau dusman NU UITATI! Stand prea mult in fata televizorului va afectati ochii, sufletul si mintea! Stand atat cat trebuie va deconectati si va luminati!

Obiectiv

Durata Materiale Descriere

Constientizarea avantajelor si dezavantajelor pe care ni le ofera televizorul Obtinerea unui control asupra atractiei de multe ori facile pe care o reprezinta televizorul 70-80 minute Coli flipchart, creioane /pixuri Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.

Condu-l pe orb
Desfurarea jocului: elevii sunt mprii n perechi. n fiecare pereche exist un orb i un personaj care conduce orbul. Cel care conduce orbul ine ochii deschii i ine mna dreapt ridicat la nivelul umrului. Orbul pune mna stng pe mna dreapt a partenerului i se las condus de acesta prin camer. Perechile pleac toate odat i conductorii orbilor trebuie s aib grij s nu-i ciocneasc pe orbi de obiectele din ncpere, de perei sau de ceilali

juctori. Pentru inceput elevii sunt rugati sa realizeze un grafic realizat pentru o zi in care sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1. Cat timp petreci privind la televizor (vor trece numarul total de ore/zi); 2. Comparativ cu timpul pe care il petreceti in fata televizorului, cat timp va dedicati efectuarii temelor pentru scoala (vor trece numarul total de ore pe zi); 3. Enumerati pentru ce alte activitati din viata voastra va dedicati timpul zilei exprimat in numar de ore Dupa realizarea graficului vom putea afla care este rolul televizorului in viata elevilor nostri ca timp petrecut in fata lui pe ce loc se claseaza comparativ cu alte activitati desfasurate in timpul unei zile obisnuite.(realizarea unor procente); In continuarea activitatii elevii vor prezenta prin metoda jocului de rol diverse teme prin care se urmareste scoaterea in evidenta atat a avantajelor expuse de catre televizor cat si dezavantajele care se resfrang asupra noastra. Elevii vor forma trei echipe. Se vor prezenta temele de lucru: 1. personaje, scenete indragite de voi din lumea filmelor, desenelor urmarite de voi prezentati gesturi, atitudini sau expresii prin mimare; restul grupului va avea ca sarcina identificarea personajului sau a scenei mimate; rolul acestei teme este de a evidentia comportamente si atitudini sanatoase /defectuoase pe care le copiaza elevii prin intermediul televizorului; 2. modelul meu de urmat in viata preluat dintr- o emisiune sau un film Tv mimare; restul grupului va avea ca sarcina identificarea personajului mimat; rolul acestei teme este de a identifica motivatiile alegerii modelui de urmat in viata; 3. realizati o grila de programe ale unei televiziuni private cum ar arata aceasta pentru o zi? Realizati o comparatie cu ceea ce va este oferit in prezent si motivati de ce ati face unele modificari? Scopul acestei teme este de a evidentia rolul educativ sau needucativ pe care il au anumite emisiuni sau filme in dezvoltarea copilului; Cum reusim sa obtinem un control asupra atractiei pe care o reprezinta

televizorul? Intocmirea unei liste cu prioritati pentru o zi. Tema ( numele activitatii )10 Obiectiv Durata Materiale Descriere O ziDe obisnuita din viata mea - evaluare urmarit: aspecte legate efecturea temelor pentru acasa; ora de masa; ora de somn, orele de curs; activitati gospodaresti etc. Incurajarea elevilor privind dezvoltarea unui stil de viata ordonat, eficient, civilizat 50 minute Coli, creioane/pixuri Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii. Animalul Desfurarea jocului: elevilor li se cere s se prezinte ca i animal, alegnd animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia i sunt o cprioar pentru c sunt dinamic i graioas. Activitatea de evaluare de astazi consta intr-o recapitulare a insusirilor invatate pe parcursul activitatilor anterioare. Se va distribui elevilor o fisa de lucru individuala. Acestia vor fi ajutati de catre instructorul de educatie atunci cand va fi solicitat.

Fisa de lucru Reguli de comportament pentru micii pietoni Decizia Am ntrziat la coal i autobuzul tocmai a sosit n staie. Alerg dup acesta i m urc din mers. Este cea i, din cauza aceasta, Este corect ? De ce ?

carosabilul, umed. Sunt mult mai atent la maini i la asfalt. Am cobort din autobuz i vreau s traversez. Trec prin spatele acestuia, ca s pot vedea mainile care vin.

Pietonii merg pe trotuare.

Copiii se joac pe strad.

Reguli de igiena alimentara

Decizia
Pt. a fi sntos trebuie s mnnci: carne, brnz, ou, legume, fructe La ore fixe. Ct i trebuie Alimentele trebuie s fie ct mai proaspete.

Este corect ?

De ce ?

Este necesar ca n buctrie aerul s fie curat, fr praf, fum sau mirosuri caracteristica
Coul de gunoi indispensabil n ori ce buctrie trebuie golit n

fiecare zi, iar din cnd n cnd trebuie splat.

Prosoapele de vase sau de buctrie au un rol nsemnat pt meninerea igienei.

Toate alimentele ca: pinea, untul, brnza, carnea etc, precum i toate cratiele i oalele cu mncare se in totdeauna acoperite.

Programul meu cele mai importante aspecte Activitatea Ora Durata Persoana de sprijin/ care rspunde/controleaz Mama/ tata/ alt pers (care?)

Ma trezesc de dimineata la ora

Mananc de dimineata la ora Plec la scoala la ora

ntoarcerea de la coal la ora

Somnul de amiaz la ora

Efectuarea temelor (scrise i orale)

Jocuri, activiti recreative, alte activiti n familie ................................................ ........ .........................................................

Activiti educative suplimentare...................................... ........................................................... Culcarea la ora