P. 1
Gazeta Hartibaciului August 2013

Gazeta Hartibaciului August 2013

|Views: 94|Likes:
Published by JustmeBBD
GH August 2013
GH August 2013

More info:

Published by: JustmeBBD on Sep 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2013

pdf

text

original

PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA NumÃRUL 87, AUGUST 2013 „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

GAZETA HÂRTIBACIULUI
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR
De la Poliþie ...
- pag. 2

ARTÃ PLASTICÃ ªI MUZICÃ LA AGNITA
celor douã coruri le-a fost uºor sã cânte împreunã „De-ar fi mândra-n deal la cruce” ºi alte cântece de petrecere pe care foºtii agniþeni nu le-au uitat. A doua zi a avut loc vernisajul expoziþiei cu lucrãrile pictorului agniþean Michael Barner, eveniment organizat de HOG Agnetheln (Asociaþia agniþenilor din Germania) prin Helga Lutsch, Muzeul de istorie Valea Hârtibaciului prin Mihaela Nevodar ºi Siebenbürgisches Museum Gundelsheim (Muzeul transilvãnean Gundelsheim) prin dr. Irmgard Sedler. Expoziþia de la Agnita este începutul unei serii de activitãþi menite sã prezinte valoarea unui mare artist, ale cãrui opere sunt prea puþin cunoscute. De la doamna Helga Lutsch, iniþiatoarea acestor evenimente, am aflat cã expoziþii cu lucrãrile pictorului agniþean vor fi deschise în 2014 la Sibiu ºi în Germania. Concomitent se cautã ºi alte lucrãri ale lui Michael Barner, aflate la agniþenii din Germania ori prin alte colecþii din Europa. Pânã acum sunt cunoscute 234 de lucrãri, picturi ºi desene, semnate de Michael Barner, din care 130 se aflã la muzeul din Agnita.

PREOTUL-ROMANCIER SAS ªI DRAGOSTEA LUI DE PATRIE: ROMÂNIA
- pag. 2

Ouãle de Sãsãuº te obligã sã faci paparadã cu mãmãligã
- pag. 2

CINE A FOST MICHAEL BARNER?
- pag. 3

Argument
- pag. 3

Michael Barner
- pag. 3

Explorarea ºi exploatarea zãcãmintelor de gaze în regiunea Podiºul Hârtibaciului
- pag. 4

Gaze de ºist sau nu? Explorãrile ºi încãlcarea dreptului de proprietate în siturile Natura 2000 pe Podiºul Hârtibaciului

Reveniþi pe meleagurile natale pentru a-l comemora pe artistul Michael Barner, saºii agniþeni au dorit sã completeze evenimentul cu un concert de muzicã coralã, susþinut în biserica evanghelicã de corul .... din Heidelberg Germania ºi de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita. A fost un concert minunat, bine primit de un public numeros care a umplut vechea bisericã. Cei prezenþi au fost salutaþi de preotul Boltres Reinhardt care ºi-a exprimat bucuria de a avea în bisericã un public atât de numeros ºi dornic de a participa la un moment cultural deosebit. Concertul a fost deschis de corul „Sfântul Nicolae” din Agnita dirijat de prof. Doru Niþescu, care a interpretat o suitã de cântece religioase, încheind cu „Mulþi ani trãiascã” urare adresatã musafirilor. Apoi în faþa altarului a urcat corul „Siebenbürgische Kantorei” dirijat de Ilse Maria Reich care a încântat publicul cu un potpuriu de cântece religioase ºi laice, aparþinând unor compozitori clasici dar ºi colinde tradiþionale româneºti (La Viflaem colo-n jos). Dupã concert participanþii au fost invitaþi la restaurantul „La Prut” unde emoþiile au fost accentuate de regãsirea amintirilor comune despre oameni ºi evenimente dintr-o perioadã în care munceau ºi îºi petreceau timpul liber împreunã. Aºa cã, la provocarea profesorului Doru Niþescu,

- pag. 4

ORTODOXIA Pe VAleA Hârtibaciului
- pag. 5, 6

TRADIÞIA BISERICEASCÃ DESPRE ADORMIREA MAICII DOMNULUI
- pag. 5

Despre viaþa ºi opera artistului agniþean, nãscut la Agnita în 1881 ºi decedat la Mediaº în 1961, a vorbit doamna Irmgard Sedler directorul Muzeului de Artã Contemporanã din Kornwestheim Stuttgard spunând printre altele cã ,,Veþi putea intra în dialog, în aceastã expoziþie, cu imagini ale unor peisaje vizionare – colinele Vãii Hârtibaciului ori panoramele emblematice ale oraºului Agnita - prezentate într-o viziune de cromaticã vie, optimistã, intensiv emoþionalã. Roºul ºi galbenul în care sunt scãldate lanurile de grâu impresioneazã deopotrivã cu peisajele maronii, cu atmosfera de semiumbrã enigmaticã a interiorului de lãcaº sfânt ori cu pitorescul unei scene cu cãruþe þigãneºti”. La vernisajul expoziþiei au luat parte consulul general al Germaniei la Sibiu Thomas Gerlac ºi primarul oraºului Agnita Ioan Dragoman care au apreciat importanþa acestui eveniment ºi le-au felicitat pe organizatoarele expoziþiei. Muzeografa Mihaela Nevodar a mulþumit Consiliului Local ºi Primãriei Agnita pentru sprijinul acordat la realizarea ºi prezentarea expoziþiei care va putea fi vizitatã pânã în 21 decembrie. I. Bârsan

CREDINÞÃ ªI SUPERSTIÞII CU PRIVIRE LA NAªTEREA UNUI COPIL ªI PERIOADA POSTNATALÃ
- pag. 6

Proiectul de informaticã aplicatã „I can do IT”
La vârsta la care alþi bunici îºi plimbã nepoþeii prin parc ºi îºi cautã de lucru cu andrelele, grupuri de pensionari agniteni ºi-au depãºit „temerile” ºi vor sã înveþe cum se foloseºte calculatorul. Puþini dintre seniori însã, au avut parte ºi de un „instructaj” al folosirii PC-ului. Pentru cã ºi-au dat seama de faptul cã deºi deþin logistica, pensionarii comunicã greu, pe internet cu copiii plecaþi în strãinãtate, în activitãþile centrului CASEI SENIORILOR a fost implementat un curs special dedicate seniorilor. Cu toate cã abia pot miºca mouse-ul, grupurile de pensionari, care urmeazã cursul de operare pe calculator la CASA SENIORILOR AGNITA, au mari speranþe ºi vor ca întrun viitor nu prea îndepãrtat sã deprindã cum se utilizeazã Yahoo messenger, cum sã încarcã poze în Facebook, sau cum se utilizeazã motorul de cãutare Google pentru accesarea informaþiilor. Cursul de iniþiere în operarea calculatorului este organizat în cadrul programului „I can do IT” susþinut de CRACANEL GERARD angajat al centrului de zi CASA SENIORILOR ºi sunt desfãºurate cu grupurile de seniori programate în sãptãmâna respectivã la centru de zi. CERCETARE ÎN DOMENIU O echipa a Universitãþii din Los Angeles, California, a descoperit recent cã navigatul pe Internet duce la creºterea nivelului inteligenþei îndeosebi în cazul persoanelor de vârstã medie ºi înaintatã. Cercetãtorii înclinã sã creadã cã folosirea zilnicã a Internetului de cãtre persoane în etate contrabalanseazã pânã la un punct efectele degradãrii biologice ale creierului odatã cu înaintarea în vârstã ºi instalarea stãrii de senilitate. Studiul complet a fost publicat în numãrul curent al American Journal of Geriatric Psychiatry. Acest experiment se bazeazã pe observarea detaliatã a 24 de voluntari cu vârste cuprinse între 55-76 ani, jumãtate dintre aceºtia folosind Internetul în fiecare zi, ceilalþi intrând foarte rar în aceastã reþea. „Rezultatele studiului sunt surprizãtoare. Se pare cã folosirea Internetului duce la diminuarea depresiilor care sunt un fenomen obiºnuit la oamenii în vârstã, deschide noi orizonturi de cunoaºtere ºi stimuleazã curiozitatea. Pânã la urmã tehnologia modernã din spatele navigãrii pe Internet are efecte psihologice ºi beneficii reale pentru persoanele de vârstã medie ºi înaintatã. Astfel am mai putut observa intensificãri ale activitãþii creierului, ceea ce duce la exersarea ºi îmbunãtãþirea funcþiilor creierului” afirma profesorul Gary Small, conducãtorul echipei de cercetãtori. Sursa : BBC News

Pentru Hristos... Deºertãciune
Cyan Magenta Yellow Black

- pag. 6 - pag. 6

FOLCLOR CULES DE MIRCEA DRÃGAN NOIªTEÞEANU
- pag. 7

TATIANA BENCHEA
- pag. 7

Copil fiind, mi-aduc aminte,
- pag. 7

Cântecul Lebedei
- pag. 7

2

GAZETA HÂRTIBACIULUI

2013

PREOTUL-ROMANCIER SAS ªI DRAGOSTEA LUI DE PATRIE: ROMÂNIA
Cea mai veche ºi frumoasã casã de locuit, dar ºi gospodãrie sãseascã bine rânduitã, din Transilvania, par a fi de departe cele care aparþin, de trei secole, Parohiei Evanghelice a aºezãrii sibiene Roºia. Localitate situatã în Podiºul Vãii Hârtibaciului, nu departe de ºoseaua ce leagã Agnita de Sibiu, având în vecinãtatea ei satul Daia ºi comuna Vurpãr. La Roºia ºi-a gãsit rostul în viaþã ºi liniºtea sufleteascã preotul-romancier sas EGINALD SCHLATTNER. El predicã din altarul Bisericii evanghelice ºi scrie cãrþi în limba germanã, precum ºi scenarii de filme. Când a venit în Roºia sibianã, acum 34 de ani, în Parohia Evanghelicã erau aproape 700 de credincioºi, iar în sat ºcoli ºi grãdiniþe pline de copii români, saºi ºi þigani; un cãmin cultural de toatã frumuseþea; câmpurile erau pline cu culturi agricole de tot felul; casele, curþile ºi gospodãriile bine rânduite; dealurile acoperite de vii ºi livezi; pe pãºuni pãºteau sute de vaci ºi bivoli; stânele aveau mii de oi; iar în curþile oamenilor cai dolofani, boi ºi cãruþe; teascuri de ulei în ºuri ºi butoaie cu vin ºi cu þuicã în pivniþe; ateliere cu meºteri dogari ºi fierari; ferme bogate la CAP ºi la IAS. Oamenii satului lucrau pãmântul ºi creºteau animale, dar fãceau ºi naveta în industrie ºi în cooperaþia meºteºugãreascã a aºezãrilor mai apropiate precum Sibiu, Cisnãdie, Tãlmaciu, Mârºa, Avrig, Agnita, Copºa Micã ºi Mediaº. Din agriculturã agoniseau bucate, iar din naveta la oraº banii necesari târguielilor zilnice. Românii ºi saºii învãþau unii de la alþii cum sã fie buni gospodari ºi oameni de omenie. Acum, din toate câte au fost, n-a rãmas mai-nimic. Saºii s-au dus în strãinãtãþi, purtând cu ei greaua povarã sufleteascã a dorului dupã iarba verde de acasã, dupã uliþele ºi hotarul satului, dupã biserica botezurilor ºi cununiilor, dupã cimitirul în care se odihnesc înaintaºii lor, dupã Transilvania, dupã cântecele, jocurile

De la Poliþie ...
În ciuda numeroaselor controale ºi acþiuni preventive efectuate de poliþiºtii din cadrul Poliþiei Rutiere Agnita, în urma cãrora au fost aplicate numeroase sancþiuni, au loc evenimente rutiere grave. Acestea aratã nu doar lipsa de interes a participanþilor la trafic vis-a-vis de legislaþia rutiera dar ºi faþã de sãnãtatea ºi vieþile vecinilor ºi cunoscuþilor, sau chiar a prietenilor. Ca urmare a controalelor ºi acþiunilor preventive pe linie de circulaþie, au fost depistaþi N.N. de 30 de ani din Chirpãr, care conducea un moped neînmatriculat ºi fãrã sã posede permis de conducere; T.R. de 23 de ani din Peliºor care conducea o motocicletã neînmatriculatã ºi fãrã a poseda permis de conducere; B.R.L. de 36 de ani din Coveº care conducea un tractor neîmatriculat ºi fãrã sã posede permis de conducere sau S.P. din Hosman care conducea un tractor neînmatriculat. Au mai fost depistaþi F.A.I. de 24 de ani din Agnit a care conducea un autoturism proprietate personalã având o îmbibaþie alcoolicã de 0,54 mg/l în aerul respirat precum ºi C.G.D. de 28 de ani din Alþîna care având o îmbibaþie alcoolicã de 1,02 mg/l în aerul respirat, în timp ce conducea autoturismul proprietate personalã, a pierdut controlul volanului ºi a intrat în ºanþul de pe marginea drumului. A fost începutul unor evenimente rutiere din ce în ce mai grave. Pe raza comunei Iacobeni, O.F. cetãþean maghiar, conducând o motocicletã a încercat sã evite o groapã din carosabil, a pierdut controlul ºi s-a rãsturnat. În urma cãzãturii motociclistul s-a ales cu fracturã de femur. La ieºirea din oraºul Agnita spre Ruja C.L. de 48 de ani din Agnita, fiind sub influenþa alcoolului la volanul unui autoturism Audi, a pãtruns pe contrasens ºi a lovit frontal autoturismul BMW condus de S.S. cetãþean german. În urma coliziunii amândoi ºoferii precum ºi un pasager aflat în BMW sau ales cu vãtãmãri minime. M.C. de 21 de ani din Sibiu, conducând un autoturism VW Golf dinspre Sibiu spre Agnita, aproape de intrarea în Nocrich a pierdut controlul volanului ºi a intrat într-un cap de pod. ªoferul ºi pasagerul din dreapta s-au ales cu rãni grave iar autoturismul a fost distrus în proporþie de 80%. Aceste evenimente au culminat cu accidentul de pe raza comunei Bîrghiº, în care un tânãr ºofer, aflat sub influenþa alcoolului, a condus un autovehicul în care se mai aflau alte 7 persoane. Datoritã alcoolului precum ºi a înghesuielii din vehicul, ºoferul a pierdut controlul volanului, a rulat prin ºanþul de pe marginea drumului ºi a lovit un cap de pod. În urma impactului ºoferul a decedat iar restul pasagerilor au fost grav rãniþi. O altã serie de evenimente cu care s-au confruntat poliþiºtii în aceastã perioadã au fost incendiile. T.G. din Agnita a dat foc vegetaþiei ierboase de pe arãtura proprie dar focul s-a extins spre curtea S.C. Vicla provocând pagube minore. În Alþîna, la ieºire spre Agnita, datoritã unui scurt-circuit la instalaþia electricã, remorca unui TIR a luat foc, fiind distrusã în proporþie de 90%, pagubele fiind estimate la 100.000 euro. La o stânã de lângã Sãsãuº, B.T. de 17 ani persoanã cunoscutã cu probleme psihice, a incendiat niºte baloþi de paie. Focul s-a extins, a omorât un asin ºi a distrus 90.000 tone de fân ºi alte bunuri în valoare de circa 50.000 lei. La Merghindeal, pe un pãºunat aparþinând de poligonul Cincu, datoritã unor probleme la sistemul de evacuare a gazelor a luat foc remorca unui tractor. Au ars aproape 3.000 kg de fân în valoare de 14.000 lei. Nu putem încheia fãrã sã vã reamintim necesitatea protejãrii imobilelor nelocuite sau locuite doar temporar, deoarece poliþiºtii s-au confruntat din nou cu cazuri de spargeri în asemenea imobile. Astfel, la Vecerd, dintr-un imobil nelocuit au fost sustrase obiecte de micã valoare prin forþarea uºii de acces în locuinþã iar la Þichindeal, din cãmara unei case temporar nelocuite, au fost sustrase 25 de bare metalice în valoare de 4.500 de lei. Acestea sunt doar o parte din evenimentele cu care se confruntã poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului, în efortul lor de a vã dovedi cã sunt ...

populare ºi graiul românesc. Am vãzut ºi eu, având soþie sãsoaicã, cã le este atât de dor de sat ºi de meleagurile transilvane încât, atunci când vin în vizitã, plâng în suspine, pe furiº. Acum, din numeroºii locuitori saºi ai comunei Roºia au mai rãmas doar trei-patru. ªi aceºtia atât de bãtrâni încât au fost nevoiþi sã renunþe a mai urca micul deal al bisericii evanghelice. Aºa cã pãrintele-paroh slujeºte ºi se roagã singur la Dumnezeu. Dar ºi pentru foºtii lui consãteni rãtãciþi prin þãri strãine. - „Puteau sã rãmânã mult ºi bine în satul lor ºi în România, þara lor natalã ! Suntem în aceste locuri de mai bine de opt secole. Consãtenii noºtri români ºi þigani nu ne-au dat afarã nici dupã ce Germania a fost învinsã în cele douã Rãzboaie Mondiale ºi nici dupã 90.” Este una dintre mãrturisirile sincere ale bãtrânul preot, autor de cãrþi scrise în germanã ºi traduse în limbile românã,

englezã, francezã, spaniolã ºi italianã. Pe unele, împreunã cu regizorul român Radu Gabrea, transformându-le în scenariu de filme artistice, precum: „Mãnuºile roºii”, „Pianul în ceaþã” ºi „Cocoºul decapitat”. Fiind un fel de „Ambasador Onorific” al României în lume, preotul evanghelic Schlattner, din aºezarea sibianã Roºia, spune cã nu-i român, ci sas, însã cetãþean român; cã România este patria lui ºi când vede steagul roºu, galben ºi albastru i se umple inima de bucurie. ªi mai spune acest preot-romancier sas, fost deþinut politic, încã ceva, ºi anume: „Dacã eu am putut sã scriu trei cãrþi, aceasta o datorez patriei mele România care niciodatã, nici sub Ceauºescu, nici când eram în rãzboi, nu mi-a interzis limba maternã, nici acasã, nici pe stradã, nici la ºcoalã!” Sibiu, iunie 2013 Ioan Vulcan-Agniþeanul

Ouãle de Sãsãuº te obligã sã faci paparadã cu mãmãligã
Sinionu lu’ Cãzîlã, a dezvoltat în casa pãrinteascã din Sãsãuº (la nr. 64, pe Uliþa din Sus) o micã afacere de familie. Nu l-a ajutat nimeni deºi a bãtut la toate uºile. Având fiica medic veterinar în Braºov, încã de la început, s-a orientat pentru crearea unei ferme de gãini cu creºtere în sistem tradiþional (cu gãini care produc ouã marcate cu cifra 1 - foarte rare în magazinele din România). Nu a reuºit, deºi a încercat sã acceseze mãsura 141, pe care se poate primi max.7500 euro (în 5 ani) o investiþie care este foarte mare ºi cu cerinþe imposibil de îndeplinit la suma alocatã. Iar, pe mãsura 121 unde se pot accesa max. 40.000 euro, trebuie sã creºti 600 de gãini, o fermã de acest tip neputânduse dezvolta în intravilanul localitãþii Sãsãuº (în localitate agenþia de mediu dând aviz doar pentru 400 de gãini). Visul sãu a fost construirea unei ferme tradiþionale ºi eficiente, astfel încât cel puþin 100 de familii sã se hrãneascã sãnãtos. Acum creºte peste 300 de gãini, toate ouãtoare, frumoase ºi visãtoare. Universul gãinilor este mirific, cei doi cocoºi fiind adevãraþi gentlemeni înnãscuþi. Ambii cocoºi nu mãnâncã pânã nu-ºi cheamã haremul ºi sunt foarte politicoºi invitând doamnele gãini la culcare, fiind ultimii la mâncare ºi ultimii la culcare. Lumea zice cã la câte gãini sunt, toþi cocoºii satului le dau târcoale. Dar cei doi cocoºi îºi fac datoria, ei fiind stãpânii locului. Cert este cã în grãdinã ºi în ºura gospodãriei miºunã galinaceele în mediul lor natural, fãrã concentrate, hrãninduse cu porumb ºi grâu, pentru cã seminþele de floarea soarelui sunt cam scumpe pentru buzunarele stãpânului. În fiecare dupã masã gãinile încheie ouatul în jurul orei 16,00, dupã care Sinion adunã ouãle din cuibarele împrãºtiate peste tot, în spaþiul gospodãriei. O gospodãrie vie, plinã de viaþã, într-un veºnic ciripit de pãsãri de curte. Nu mor puii când vor alþii. Sinion, nãscut în Sãsãuº în urmã cu 58 de ani, a revenit acasã dupã cinci decenii, îndrãgostit de meleagurile natale ºi casa pãrinteascã. De Ziua Laptelui, la standul lui Sinion puteþi lua ouã de o zi, proaspete, dar ºi produse din ouã propunându-ºi sã prezinte câteva preparate tradiþionale din ouã ºi lapte: paparadã cu mãmãligã, tort de zahãr ars, lapte de pasãre ºi checuri fãcute ca la mama acasã! Portiþa casei din Sãsãuº nr. 64 este deschisã pentru toþi cei care iubesc gãinile ºi doresc ouã proaspete! Informaþii suplimentare la tel: 0766 657672 – Sinionu lu’ Cãzîlã

... mereu alãturi de dumneavoastrã.

2013

GAZETA HÂRTIBACIULUI
CINE A FOST MICHAEL BARNER? Argument

3

Cine a fost acest Michael Barner, pe care conºtiinþa colectivã la uitat ignorându-i opera, ale cãrei valenþe de tezaur artistic au biruit de mult efemerul? Cine a fost deci acest Michael Barner, de care doar agniþenii în vârstã îºi mai amintesc iar când o fac, transmit spre generaþia tânãrã doar imaginea unei persoane „cam dusã cu sorcova”, de al cãrui fel de a fi se leagã multe anecdote ºi legende. Michael Barner s-a nãscut în 1881 într-o familie de oneºti meseriaºi, pantofari, stabiliþi la Agnita venind din satul Movile. Viaþa familiei Barner se desfãºura onest ºi decent în societatea rânduitã de perceptele unei morale creºtine protestante, departe de orice fast, cumpãtatã material ºi fãrã experienþa oricãrui fenomen artistic. N-aveau cum sã-ºi înþeleagã fiul, care în anii devenirii lui artistice „umbla prin lume” studiind marile colecþii artistice. Acesta avea sã mãrturiseascã mai târziu „Ai mei au trãit modest. Dacã ai mâncat bine la amiazã acasã , n-aveai de ce sã umbli prin crâºmã. El, tata, spunea cã ar fi purtat odatã o coroanã o sãptãmânã întreagã prin buzunare iar duminicã încã tot n-o cheltuise. Cu toate acestea, familia ºi-a sprijinit fiul, când descoperindu-i-se talentul ºi dotarea intelectualã deosebitã, a pãrãsit ºcoala primarã fiind trimis mai întâi la ºcoala maghiarã comercialã din Fãgãraº ºi mai la urmã la Braºov. Dupã absolvirea ªcolii Medii de Comerþ, în 1900 tânãrul Barner va pleca la Budapesta, gãsindu-ºi un post de funcþionar bine cotat. Talentul ºi chemarea spre artã îi aduce o bursã de studii la Academia de artã din Budapesta, pe care o absolvã cu rezultate remarcabile. Din aceastã perioadã dateazã autoportretul expus în colecþia de graficã, una din cele mai bune lucrãri de tinereþe, care a fost expus prima datã în 1905 la Sibiu la prima expoziþie de pictori transilvãneni organizatã de Asociaþia Sebastian Hans. Lucrarea, cu uºoare reminescenþe romantice ne prezintã un tânãr plin de vigoare, a cãrui privire trece dincolo de cel ce priveºte tabloul, spre orizonturile unui viitor optimist. Starea de spirit pe care o degajeazã portretul - vigoarea tinereþii dublatã de o profunzime a trãirii lãuntrice, fixatã atât de bine cu cãrbunele pe hârtie, trãdeazã o maturitate artisticã neaºteptatã la un tânãr care de abia împlinise 22 de ani. Michael Barner nu ºi-ar fi putut desãvârºi formaþia artisticã de pictor fãrã ajutorul lui Johan Brenner, maistru croitor la Agnita. Ar merita un

studiu separat aceastã prietenie între doi bãrbaþi, dintre care unul, Brenner a avut multã cheltuialã financiarã ºi asta ani de-a rândul, înlesnindu-i lui Michael Barner peregrinãrile prin Europa. Mai mult - Johan (Hans) Brenner a fost iniþiatorul unui Comitet de susþinere care i-a finanþat tânãrului artist o cãlãtorie de studii care l-a dus pe Misch Barner pe un traseu cultural ºi de studii prin Ungaria ºi Austria, spre Bavaria ºi Þãrile de Jos, în Franþa ºi în cele din urmã în Roma, unde îºi va perfecta cunoºtinþele în structura corpului uman. Scrisorile ºi notele de cãlãtorie ale lui Misch Barner sunt astãzi pentru noi o sursã important de documentare. Ele ne-au fost puse la dispoziþie pentru studii de doamna ºi colega noastrã Mihaela Nevodar ºi de doamna Helga Lutsch, care din 2010 îºi dedicã o mare ºi important parte a muncii ei de cercetare, vieþii ºi operei lui Misch Barner. Eu personal le sunt mult îndatoratã în acest sens ºi aº dori mult sã le mulþumesc pentru acest sprijin substanþial. Deci, mãrturiile lui Barner, ni-l aratã ca pe un om cu o mare putere de discernãmânt în de-ale dezvoltãrii artei. Îl apreciazã pe Auguste Rodin ºi pe Giovanni Segantini, pictorul Alpilor, uitat ºi el

de lume ºi redescoperit abia acum un secolul al 21-lea. Începând cu anul 1904 ºi pânã în 1918 Barner frecventeazã asiduu Colonia artisticã de la Baia Mare. Aici îºi regãseºte colegii de altã datã de la Budapesta, prietenii cu care se întâlnise ºi în cãlãtoriile sale europene la Amsterdam ºi Paris. Spiritul înnoitor al artei de la ªcoala liberã bãimãreanã îl inspirã pe artistul nostru în direcþia picturii peisagiste plen-air – în aer liber. Anul 1907, an de success pentru Barner, realizându-i-se acum în þarã prima sa expoziþie personalã, marcheazã totodatã o nouã etapã în creaþia sa: înclinaþia spre culoare ºi peisaj. Din pãcate, începe totodatã sã neglijeze portretul. Ceea ce fusese pânã acum linia pentru Barner, devine de acum încolo culoarea. Culoarea vie , de facturã ºi interpretare fauvistã în tradiþia lui Matisse ºi Piet Mondrian, devine de pe acum limbajul prin care Michael Barner îºi va articula emoþiile, energia ºi ritmul simþirii Culoarea cu nuanþe cromatice vii ºi chiar sãlbatice va fi mediul spre prezentarea spaþiului, a luminii, a miºcãrii.

Dr. Irmgard Sedler.

Expoziþia „Ritmul Sensibilitãþii, Mihail Barner, personalitate a culturii din Agnita” doreºte sã aducã o micã contribuþie la cercetarea personalitãþii cultural transilvãnene a lui Mihael Barner, promovarea ºi punerea în valoare a patrimoniului muzeal local, reprezentând totodatã principala formã de manifestare cultural educativã a muzeului, În perioada 2011-2012, în calitate de muzeograf, am desfãºurat o documentare pentru realizarea unei expoziþii temporare de promovare. Parcurgând bibliografia de profil am constatat cã sunt foarte puþine date cu privire la promovarea personalitãþii lui M. Barner. Erhard Endree, Helga Lutsch, Zedler… a încercat o analizã a lucrãrilor lui M Barner. Informaþiile cu privire la începuturile sale în artã le gãsim în presa scrisã, Agnethler Blatt. Alegerea analizei operelor lui Barner am fãcut-o din mai multe motive. Am avut acces la baza de date a Arhivei Bibliotecii documentare a Muzeului de Istorie „Valea Hârtibaciului” Agnita. Studiind lucrãrile lui am fãcut o clasificare a lor în cadrul expoziþiei mai sus amintite. Cel mai important motiv îl constituie însã faptul cã este vorba de un pictor, compozitor ºi poet al localitãþii Agnita, sas, care a scris în mai multe limbi, gemanã, românã chiar a învãþat ºi limba þigãneascã. A expus în Paris, Roma, Budapesta. Noutatea acestei expoziþii constã în interculturalitate, sensibilitate care constituie o formã de comunicare a unor informaþii complexe utilizând ca mijloc de comunicare expunerea ordonatã a obiectelor ºi imaginilor. Titlul expoziþiei a fost inspirat de complexitatea ºi sensibilitatea personalitãþii lui Michail Barner; pictor, compozitor, poet agniþean. Aºa cum Viena, Parisul, Roma, dãdea trendul în toate aspectele vieþii sociale, sigur ºi arta din Transilvania era influenþatã ºi racordatã la arta europeanã. Doresc sã adresez mulþumiri d-nei Helga Lutsc ºi d-nei Irmgard Sedler din Germania, Consiliului Local Agnita ºi d-lui primar Ioan Dragoman pentru îndrumarea ºi sprijinul acordat în realizarea acestei expoziþii. Mihaela Nevodar

În anii 1960, custodele de pe atunci al Muzeului Valea Hârtibaciului din Agnita, Erhard Andree a transferat o parte semnificativã a moºtenirii lãsate de pictorul Michael Barner din proprietatea familiei în muzeu. El enumera „32 picturi în ulei, 21 acuarelle, 45 desene în cãrbune, 41 desene în creion (în maniera/stil creion argint)”. Acestora li se adaugã un ansamblu consistent de texte literare în toate limbile transilvãnene, însemnãri autobiografice precum ºi preluãri/prelucrãri în ungarã, germanã ºi româna de texte populare þigãneºti. Toate acestea indicã multiplele valenþe ale talentului unui suflet de artist, care nu a dorit a se sustrage pe tot parcursul vieþii de dificultãþile

Michael Barner
materiale/financiare ale unei vieþi libere de artist, de asemenea din limitele date de provenienþa sa mic-burghezã, respectiv din mediul social în care trãia. „Doresc ca ei (pãrinþii) sã se bucure mãcar puþin de mine ºi de faptul cã sunt pictor. Nu îmi doresc nimic mai cu ardoare, decât acea clipã în care meseria mea ºi operele mele viitoare le va oferi aceeaºi bucurie pe care o resimt eu, pentru cã aceasta reprezintã pe deplin bucuria vieþii mele”, citim într-o scrisoare din 7 ianuarie 1906

trimisã de MB din Roma cãtre un prieten agniþean. Operele din Muzeul Valea Hârtibaciului aparþin în mare parte perioadei de început a promiþãtoarei perioade de creaþie artisticã a lui Barner, din perioada 1900 pânã la finele anilor 1920. Aceastã perioadã a fost una optimistã, în pofida dificultãþilor material, o perioadã în care artistul a crezut neîntrerupt în chemarea ºi în arta sa, sperând la recunoaºterea socialã si artisticã. Lucrãrile de graficã ºi picturile în ulei din acest timp reflectã confruntarea lui Barner cu curentele artistice de la acea vreme ºi cu influenþa datã de ºcolile academice de picturã vizitate de el. Concomitent ele trãdeazã dispoziþia artistului de rezonanþã a lucrãrilor artiºtilor germani, francezi ºi mai ales unguri, mai puþin a celor transilvãneni din generaþia sa, cu care cultivã un schimb de experienþã intens. Pe când portretele ºi studiile de nud realizate în Roma ne

aratã un desenator cu har, care depãºeste/ transcende ultimul ecou al simþirilor simbolistice ºi se îndreaptã înspre o expunere explicit expresivã, observãm cã lucrãrile în ulei din al doilea deceniu vorbesc limbajul acelei picturi de peisaj propagatã în Nagybanya, aflate sub semnul fauvismului ºi decorativismului. Reflexele fauvismului se pãstreazã la Barner ºi acolo unde prin reuniunea de suprafeþe de culori în jocul luminii, el creeazã imagini narative, peisaje formalizate, conform modelelor de compoziþie tradiþionale ºi reprezentãri arhitecturale. Acele lucrãri provenite din lumea sa agniþeanã ºi cele inspirate din peisajul natal fac parte din acest context. Expoziþia din Agnita reprezintã primul impuls într-un proiect, care doreºte sã ducã la redescoperirea acestui pictor ºi la retratarea activitãþii sale artistice. Irmagard Sedler, Helga Lutsch


4

GAZETA HÂRTIBACIULUI
Explorarea ºi exploatarea zãcãmintelor de gaze în regiunea Podiºul Hârtibaciului
proprii fiecãrei companii ºi sunt protejate de secretul comercial, ne aratã cã din 760 de substanþee identificate, 70 sunt toxice iar 29 sunt considerate cancerigene (metanol, glicol, naftalinã, formadelhidã, clorurã de benzil etc.).(…) - Problema 3. Fisurarea puþurilor. Pe lângã infiltrarea substanþelor în pânza freaticã, care este un proces ce necesitã o perioadã mai lungã de timp, existã poluarea imediatã, datoritã fisurilor cãptuºelii puþurilor.(din ciment) - Problema 4. Poluarea atmosfericã. - Problema 5. Deversarea aleatorie a lichidului de foraj. Companiile vor sã aibã din orice activitate conexã profit iar orice km parcurs în plus costã. Astfel, în nenumãrate cazuri, semnalate chiar de oameni din industrie, se alege, în locul transportului apei contaminate cãtre centre de epurare (procedeu extrem de costisitor), deversarea lor în râuri, pe câmpuri, în pãduri. (…) - Problemele 6, 7, 8: Zgomot asurzitor. Tulburarea liniºtii mediului rural. Distrugerea peisajului. Industrializarea masivã a unor zone agricole sau a unor areale sãlbatice. Poluarea cu praf de siliciu, extrem de toxic, cauzator de boli respiratorii. În contextul scandalului izbucnit în zona Biertan, unde niºte þãrani nu au acceptat prospecþiunile pentru prima data de când se exploateazã gaze la noi, reprezentanþii firmei Prospecþiuni SA au negat cã ar fi în cãutarea gazelor de ºist. Potrivit unui ziar din Braºov, chiar patronul firmei – întreprinzãtorul controversat Ovidiu Tender – afirmase: „Nu forãm dupã gaze de ºist”, adãugând cã firma lui face „studii asupra bogãþiilor þãrii”.2 În primul rând, þãranii din evenimentele actuale s-au revoltat pentru faptul cã dreptul lor de proprietate n-a fost respectat. În al


2013

Povestea exploarãrii gazelor naturale din Transilvania a început cu peste o sutã de ani în urmã, mai exact, conform paginei de web a Romgaz, în 1909 la Sãrmãºel: „în timp ce se fora la peste 300 de metri adâncime pentru sãruri de potasiu, au izbucnit libere gazele naturale. Acest fenomen a marcat începutul unei industrii”.1 Tot conform autoprezentãrii, maximul dezvoltãrii firmei a fost atins în anii 1970. Explorarea precum ºi exploatarea gazelor naturale în Transilvania de Sud este, altfel spus, un fenomen bine cunoscut de cãtre localnici. Însã, gazele naturale reprezintã cu totul altceva faþã de noul fenomen numit „gaze de ºist”. Gaze naturale – spuse ºi „convenþionale” – sunt de gãsit în niºte pungi la o adâncime relativ modestã. Zãcãmintele gazelor de ºist – denumite „neconvenþionale” – în schimb, se gãsesc la adâncimi de 3.000 de metri ºi mai mult, captive intre roci. Mai mult, procedura de exploatare este una total diferitã. Se numeºte „fracturare hidraulicã” sau, în limbã englezã, „fracking”. Fracturarea hidraulicã este o procedurã nouã, apãrutã de numai 10 ani în Statele Unite. Mulþi politicieni precum ºi reprezentanþii sectorului petrolier sunt de pãrere cã gaze de ºist reprezinte o sursã alternativã de energie. Sunt mulþi bani de câºtigat. Iar localnicilor nu le prea rãmâne nimic dupã exploatare. Problemele create prin exploatarea gazelor de ºist aratã ca o listã de coºmaruri, conform StopFracturare.ro: - Problema 1. (...) Metoda necesitã pomparea unei cantitãþi imense de apã pentru fiecare fracturare. 20-30 de milioane de litri de apã retrasã altor utilizãri (agricol, consum casnic ºi industrial) (…) - Problema 2. Aditivii chimici. Unii toxici ºi cancerigeni. (…) Reþetele sunt

doilea rând este problema gazelor de ºist. Bineînþeles, nu se foreazã chiar dupã ele, ci dupã orice zãcãmânt din pãmânt. Dar, probabil domnul Tender n-a citit bine presa, chiar directorul Romgaz ºtie ce cautã. El a afirmat public deja anul trecut cã zãcãminte transilvãnene de gaze de ºist sunt cunoscute deja din 1994 ºi 1995. A adãugat urmãtoarele: „Am avut rezultate foarte bune în câteva câmpuri importante. Pentru acestea s-a fãcut fracturare hidraulicã cu gel, iar acum, constatam cã sondele respective produc debite ºi la ora actualã.”3 De aici, noi, cei care trãim în zona Podiºul Hârtibaciului, trebuie sã tragem concluziile. În primul rând e vorba despre drepturile

noastre Nu doar de proprietate, ci ºi de informare ºi de participare la dezvoltarea zonei. Zona este cunoscutã pentru peisajul deosebit, cadrul natural ºi patrimoniul cultural. Noi considerãm cã aceasta este baza de dezvoltare pe viitor în mod durabil. Adicã dezvoltare, nu exploatare.
1. http://www.romgaz.ro/profil/istoric.html 2. http://www.bzb.ro/stire/viscri-satul-brasoveaninfiat-de-printul-charles-luat-la-ochi-de-cautatorii-de-gazede-sist-a62354 3. http://economie.hotnews.ro/stiri-energie12553034-romgaz-efectueaza-lucrari-explorare-gazelorsist-circa-17-ani.htm

Gaze de ºist sau nu?
Explorãrile ºi încãlcarea dreptului de proprietate în siturile Natura 2000 pe Podiºul Hârtibaciului
Cabluri portocalii, maºini de teren ºi de pazã prin sate ºi pe câmpuri. Cunoaºtem explorãrile dupã gaze naturale ºi alte zãcãminte în zona noastrã de câteva zeci de ani. Dar ce se întâmplã din primãvara anului curent, aºa spun unii, nu s-a mai vãzut pânã acum. Fapt este, cã în câteva cazuri s-au trezit þãranii, agricultori ºi alþii, cu instalaþiile firmei Prospecþiuni S. A. pe terenurile ºi între culturile lor fãrã sã li se cearã ºi fãrã sã-ºi dea un acord prealabil. Un grup de oameni a format Dragi locuitori ai comunei ___________________!
În sãptãmânile urmãtoare este posibil ca firma SC Prospecþiuni SA Bucureºti sã efectueze activitãþi de exploarare pe terenul dvs. Suntem alarmaþi cã sunt în cãutarea gazelor de ºist. Exploatarea gazelor prin fracturare hidraulicã (tehnica folositã în acest caz) va avea efecte negative ºi ireversibile asupra resurselor de apã, solului ºi aerului. Exploatarea înseamnã poluare care pe viitor distruge tot rodul muncii în satele noastre. Ameninþate sunt agricultura, creºterea animalelor ºi ºansa unui turism care de abia acum începe.

Ce se poate face?
Dacã observaþi apariþia unor camioane, maºini de teren sau instalaþii de cabluri legate între ele, momentul a sosit. Prospecþiunile au început. • În cazul în care sunteþi abordaþi pe aceastã temã, REFUZAÞI negocierea ºi accesul acestor echipamente pe proprietatea dvs,! • În cazul în care au încãlcat deja proprietatea dvs., faceþi o PLÂNGERE PENALÃ la postul de poliþie ºi primãrie. Este dreptul dvs. sã vã apãraþi proprietatea. Nu vã lãsaþi intimidaþi: nu au nici un drept sã fie pe terenul dvs. fãrã un acord prealabil!

Cum vã putem ajuta?

Cyan Magenta Yellow Black

Dacã una din situaþiile de mai sus se întâmplã deja, noi vã putem sprijini cu urmãtoarele: •Contactaþi-ne sã vã susþinem în demersurile practice ºi juridice în combaterea prospecþiunilor pe care nu ni le dorim. Sunaþi la numãrul de telefon 0264 599204 sau scrieþi un email cãtre initiativa.hartibaciu@gmail.com Demersul dvs. este perfect legal ºi de dorit! • Trimiteþi o copie plângerii dvs. prin email cãtre noi pentru depunerea lor ºi la Parchet. • Ridicaþi problema la Primarul ºi Consilierii dvs. locali. Aceºtia pot interzice, printro hotãrâre localã, exploatarea acestor resurse controversate. Existã deja precedente de succes. Vã putem ajuta cu un model de hotãrâre de Consiliu Local. Iniþiativa civicã ruralã împotriva exploatãrii gazelor de ºist - Podiºul Hârtibaciului&Zona Târnavelor Telefon: 0264-599.204Email: initiativa.hartibaciu@gmail.com Internet: www.tiny.cc/ prospectiuni

Nu vã lãsaþi intimidaþi! Apãraþi-vã proprietatea!
Iniþiativa noastrã este susþinutã de cãtre:

o iniþiativa care vrea sã apere dreptul de proprietate. Mai mult, ei sunt alarmaþi ºi de posibilitatea cã firma respectiva de fapt cautã gaze de ºist. Am vorbit cu Cristian Cismaru, care este membru al acestei iniþiative ºi agent turistic. De ce vã declaraþi „alarmaþi” ºi „revoltaþi”? Cismaru: În primul rând e vorba de pãstrarea unui peisaj cultural ºi natural nealterat de exploatarea gazelor neconvenþionale. Zona noastrã este printre puþinele din Europa care pãstreazã ºi azi caracteristicile unei zone autentic rurale ºi astfel este foarte atractivã din punct de vedere turistic. Prin apariþia sondelor ºi altor echipamente grele, acest peisaj nu îºi mai poate pãstra valoarea. Reprezentanþii firmei de exploatare neagã ca ar cãuta gaze de ºist. Care sunt pentru dvs. ºi iniþiativa civicã indicii cã este vorba de gaze de ºist? Cismaru: Existã un articol apãrut în revista „Capital”, în care directorul ROMGAZ, Radu Gheorghe, susþine cã sunt în cãutarea de zãcãminte de gaz neconvenþional. Aþi documentat unele cazuri reprezentative din zonã, unde a fost încãlcat dreptul de proprietate. Ce s-a întãmplat? Cismaru: Am luat legãturã în satul Cund, Mureº cu domnul Christian Harfmann, în Moºna cu domnul Willy Schuster, iar în Copºa Mare cu Ilie Iordan, care ne-au relatat despre încãlcarea proprietãþii lor. Ce reclamãm este lipsa informãrii, cererii acordului ºi încheierii unui proces verbal prin care aceºtia îºi dau acordul. Deasemenea, modul de abordare (însoþit de maºinile de teren ale firmei de pazã) nu este unul indicat. În Mãlâncrav, am asistat personal la încercarea primarul de a convinge locuitorii sã îºi dea acordul sub ameninþarea exproprierii. În Dumbrãveni ºi Biertan, am documentat prin fotografii faptul cã distanþa de 50 de metri cerutã de APM nu a fost respectatã chiar în cazul unor clãdiri istorice: catedralã armeneascã ºi bisericã fortificatã, patrimoniu UNESCO. Susþinãtorii exploarãrii gazelor de ºist precum ºi a altor zãcãminte spun cã se vor genera noi locuri de muncã ºi profit în zonã. Ce pãrere aveþi dvs. faþã de aceastã afirmaþie?

Cismaru: Noi considerãm cã locurile de muncã deja existente ºi veniturile realizate de domenii ca turismul, agricultura bio ºi tradiþionalã reprezintã o sursã de venit considerabil mai mare pentru regiune. Deasemena, nu trebuie uitate ºi subminate investiþiile deja fãcute de autoritãþile locale, naþionale ºi internaþionale în dezvoltarea durabilã a zonei, care au dus pe acest drum conform idealurilor comunitãþii noastre. Ce pot sã facã oamenii când gãsesc instalaþiile pe terenurile lor? Cismaru: Credem cã o procedurã corectã este anunþarea autoritãþilor locale ºi depunerea unei plângeri pentru încãlcarea proprietãþii. Pentru cã de obicei în asemenea cazuri existã posibilitate intimidãrii proprietarilor, noi le stãm alãturi cu consiliere juridicã. Existã ºi date de contact, unde pot primi ajutorul nostru. Care vor fi activitãþile urmãtore ale iniþiativei? Cismaru: Vom încerca sã obþinem susþinerea a cât mai multor firme, ONG-uri ºi autoritãþi din zonã pentru a aducere în dezbatere a temei legate de resurse ºi folosirea lor. Contact: Iniþiativa civicã ruralã împotriva exploatãrii gazelor de ºist - Podiºul Hârtibaciului & Zonã Târnavelor Telefon: 0264-599.204 Email: initiativa.hartibaciu@gmail.com Internet: www.tiny.cc/prospectiuni

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI
Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita
Anul VI, nr. 62, AUGUST 2013

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor ) „Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

TRADIÞIA BISERICEASCÃ DESPRE ADORMIREA MAICII DOMNULUI
Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sã ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a fãcut-o sã cunoascã, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pãmânt. Cãci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: “Acestea zice Fiul tãu: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeºte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaþa cea nemuritoare”. Nãscãtoarea de Dumnezeu sa bucurat cu bucurie mare, ºi cu dorul ce avea ca sã se mute la Fiul sãu, s-a suit degrab în Muntele Mãslinilor ca sã se roage, cãci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. ªi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Nãscãtoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, ºi au dat cinstea ºi închinãciunea ce se cãdea cãtre Stãpâna, ca ºi cum ar fi fost niºte slugi însufleþite. Dupã rugãciune s-a întors acasã, ºi îndatã s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzând multe lumânãri ºi mulþumind lui Dumnezeu ºi chemând rudeniile ºi vecinii, ºi-a grijit toatã casa, ºi-a gãtit patul ºi toate cele ce se cãdea de îngroparea ei. ªi a spus cele ce i-a zis îngerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre încredinþarea celor zise, a arãtat ºi darul ce i se dãduse: o stâlpare de finic. Iar femeile chemate, dacã au auzit acestea, au plâns cu tânguire ºi cu lacrimi ºi au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tânguire, s-au rugat sã nu rãmânã sãrace de dânsa. Iar Preacurata le-a adeverit, cã mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci ºi pe toatã lumea o va cerceta ºi o va umbri. ªi aºa alina întristarea cea mare cu cuvinte mângâietoare. Apoi a arãtat despre cele douã veºminte ale sale ca sã le ia douã vãduve sãrace, fiecare din ele câte unul, care-i erau ei prietene ºi cunoscute ºi de la dânsa le era hrana. ªi vorbind ea acestea ºi învãþând, s-a fãcut fãrã de veste sunet de grabnic tunet, ºi arãtare de mulþi nori, care aduceau de la marginile lumii, pe toþi ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Între care erau ºi de Dumnezeu înþelepþii ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei ºi Timotei. Aceºtia, dacã au aflat pricina venirii lor, aºa adunaþi fiind, au zis aceste cuvine cãtre dânsa: “Noi, o, Stãpânã, ºtiindu-te în lume, ca ºi cu singur Stãpânul nostru ºi Dascãlul ne mângâiam; dar acum cum vom putea sã suferim greul acesta? Însã de vreme ce cu voia Fiului ºi Dumnezeului tãu te muþi spre cele ce sunt mai presus de lume, pentru aceasta plângem, precum vezi ºi lãcrimãm, cu toate cã într-alt chip ne bucurãm despre cele ce sunt asupra ta rânduite”. Acestea au zis ºi

vãrsau lacrimi, iar ea a zis cãtre dânºii: “Prietenii mei ºi ucenicii Fiului ºi Dumnezeului meu, nu faceþi bucuria mea plângere, ci-mi îngrijiþi trupul, precum eu îl voi închipui pe pat”. Când s-au sãvârºit cuvintele acestea, iatã a sosit ºi minunatul Pavel, vasul cel ales, care cãzând la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a închinat ºi deschizându-ºi gura a lãudat-o cu multe cuvinte, zicând: “Bucurã-te Maica Vieþii, împlinirea ºi încheierea propovãduirii mele; ca mãcar ca pe Hristos Fiul tãu trupeºte pe pãmânt nu L-am vãzut, însã pe tine vãzândute, mi se pãrea cã pe Dânsul Îl vad”. Dupã aceasta, luând Fecioara iertãciune cu toþi, s-a culcat pe pat ºi ºi-a închipuit preacuratul sãu trup precum a vrut; ºi a fãcut rugãciune pentru întãrirea lumii ºi paºnica ei petrecere, ºi i-a umplut ºi pe dânºii de binecuvântarea ei. ªi aºa în mâinile Fiului ºi Dumnezeului sau ºi-a dat sufletul. ªi îndatã ochii orbilor s-au luminat ºi auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au îndreptat ºi tot felul de patimã ºi de boalã lesne se tãmãduia. Dupã aceea a început Petru cântarea cea de ieºire ºi ceilalþi Apostoli; unii au ridicat patul, alþii mergeau înainte cu fãclii ºi cu cântãri, petrecând spre mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit ºi îngerii cântând ºi vãzduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omeneascã. Pentru aceste lucruri, mai-marii iudeilor, invitând pe unii din popor, i-au plecat sã se ispiteascã a surpa jos patul în care zãcea trupul cel de viaþã începãtor, ºi a-l lepãda pe dânsul. Dar dreptatea lui

Dumnezeu ajungând pe îndrãzneþii ºi obraznicii aceia; le-a fãcut pedeapsã tuturor prin orbirea ochilor. Iar pe unul dintr-înºii, care mai nebuneºte se pornise de apucase acel sfânt pat, l-a lipsit ºi de amândouã mâinile, care au rãmas spânzurate de pat, tãiate de dreapta judecatã a lui Dumnezeu. Iar acela, crezând din tot sufletul, a aflat tãmãduire, ºi s-a fãcut sãnãtos ca ºi mainainte. În acelaºi chip ºi cei ce orbiserã, crezând ºi punând asupra lor o parte din poala patului, au dobândit vindecare. Iar Apostolii, sosind la satul Ghetsimani, au aºezat acel de viaþã începãtor trup în mormânt, ºi au stat trei zile lângã dânsul, auzind neîncetat glasuri îngereºti. ªi de vreme ce, dupã dumnezeiasca rânduialã, a lipsit unul din Apostoli, adicã Toma, care nu s-a aflat la preamãrita îngropare, ci sosind cu trei zile mai pe urmã, era mâhnit foarte ºi întristat, cã nu se învrednicise sã vadã ºi el ca ºi ceilalþi Apostoli trupul; ºi au deschis cu socotealã mormântul pentru dânsul ca sã se închine ºi el acelui preasfânt ºi preacurat locaº, adicã trupului Nãscãtoarei de Dumnezeu. ªi dacã a vãzut s-a minunat cã a aflat mormântul fãrã de sfântul trup, ºi era numai giulgiul, care rãmãsese mângâiere Apostolilor ºi tuturor credincioºilor, ºi mãrturie nemincinoasã a mutãrii Nãscãtoarei de Dumnezeu. Ca ºi pânã astãzi mormântul cel cioplit în, piatrã, aºa se vede deºert de trup ºi este cinstit ca închinãciune, întru mãrirea ºi cinstea preabinecuvântatei mãritei stãpânei noastre, de Dumnezeu Nãscãtoarei ºi pururea Fecioarei Maria. (sinaxarul zilei a cincisprezecea din luna august)

Cyan Magenta Yellow Black

6

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI
Pentru Hristos...
Între creºtini este tot mai larg rãspânditã mentalitatea cã atunci când cineva oferã un dar, acordã sprijin sau desfãºoarã o activitate în folosul Bisericii, principalul beneficiar (sau unicul în mintea altora) este preotul. Reprezentanþii legitimi ai instituþiilor statului (primari, deputaþi, senatori, preºedinþi de consilii judeþene, consilieri judeþeni, consilieri locali etc.) înþeleg sã vinã în întâmpinarea problemelor specific bisericeºti în mãsura în care preotul unei comunitãþi împãrtãºeºte orientãrile lor politice partizane sau chiar a pus umãrul haiduceºte la binemeritata victorie electoralã. De aceastã ispitã nu sunt scutiþi nici unii dintre membrii “de rând” ai unei comunitãþi creºtine, cei care nu deþin funcþii deosebite. Atunci când se ridicã problema sprijinirii de cãtre aceºtia (financiar sau prin muncã) a activitãþilor organizate de Bisericã, cele mai multe reacþii cârcotaºe sunt legate tot de persoana preotului - “iarã vrea popa bani”, “va vrea popa sã-ºi ia maºinã nouã sau sã-ºi schimbe mobila”, “nu mai avem nevoie de atâtea biserici, sunt deja prea mulþi popi în þara asta”, “da’ la ce-i mai trebuie lu’ popa încãlzire centralã, capelã, acoperiº, icoane, evanghelie, cruce pe bisericã, trotuar în curtea bisericii, gard, alee în cimitir ºi orice altceva ne putem imagina”. Este inutil sã precizez cã atunci când aceste aspecte necesitã rezolvare sau nu sunt abordate de cãtre preot în activitatea sa avem parte de o atitudine complet diferitã - “de ce nu rezolvã popa problema acoperiºului bisericii, a încãlzirii în bisericã, a curþii bisericii, a cimitirului etc.?” Nu putem crede decât cã avem de-a face cu cârcotealã ieftinã inspiratã de cel mai mare specialist în acest domeniu... De cele mai multe ori la baza acestor atitudini se aflã diferitele simpatii sau antipatii formate în jurul persoanei preotului de-a lungul timpului. Însã existã ºi o explicaþie mult mai profundã care vizeazã strãfundurile adânci ale conºtiinþei noastre de creºtini. Mulþi dintre cei care se numesc creºtini ºi sunt de fapt creºtini prin Botez uitã Care trebuie sã fie centrul în jur ul Cãruia graviteazã viaþa bisericeascã: Iisus Hristos. Tot ceea ce se întâmplã în Bisericã este o manifestare a Mântuitorului Iisus Hristos în istoria umanã. Bisericã nu este altceva decât o prelungire a lucrãrii mântuitoare a lui Hristos în istorie. În Bisericã, prin preoþi, lucreazã Hristos. Preotul trebuie sã-L facã vizibil pe Hristos prin tot ceea ce face, iar nu sã-ºi urmãreascã propriile interese sau ambiþii mundane înguste. ªi cei mai mulþi dintre preoþi ºtiu asta ºi se strãduiesc sã împlineascã în misiunea lor. Se pare însã cã tot mai greu înþeleg ºi respectã aceastã realitate unii dintre credincioºi. Biserica a început sã fie perceputã de cãtre tot mai mulþi (credincioºi ºi preoþi uneori) ca o organizaþie profitabilã cu profil religios, ca un srl gigant controlat de un grup de ierarhi ºi preoþi strict pe principii de interes personal ºi financiar. Evident cã din aceastã viziune lipseºte tocmai ceea ce este Biserica: Hristos. De multe ori, chiar ºi atunci când considerãm cã în Bisericã Îl propovãduim ºi Îl cãutãm pe Hristos, de fapt în mintea noastrã avem un Hristos Care

2013

CREDINÞÃ ªI SUPERSTIÞII CU PRIVIRE LA NAªTEREA UNUI COPIL ªI PERIOADA POSTNATALÃ
Nu sunt puþine situaþiile în care preotul este solicitat de cãtre credincioºi prin urmãtoarele cuvinte: „domnu’ pãrinte, vã rog sã veniþi sã-i citiþi soþiei mele (sau, dupã caz, fiicei mele sau nurorii mele) cã a nãscut ºi trebuie sã meargã sã facã actele pentru copil sau la spital, la control etc”. Este greu sã nu sesizezi într-o astfel de abordare faptul cã lucrarea preotului este privitã într-un mod strict superstiþios, fãrã nici o semnificaþie liturgicã sau spiritualã pentru beneficiarul ei. Cu alte cuvinte, mulþi dintre noi credem cã este suficient sã vinã preotul, sã bombãne sau sã îndruge niºte rugãciuni dintr-o carte sfântã, pe care le ascultãm cu puþinã atenþie ºi din care noi înþelegem prea puþin, iar apoi totul este în regulã ºi viaþa noastrã revine la normal. Adicã preotul acþioneazã ca un fel de magician. Semnificaþia liturgicã a „citirilor” pe care le face preotul unei mame dupã ce aceasta a nãscut este mult mai profundã ºi este firesc sã încercãm sã înþelegem rostul ei. În primul rând trebuie precizat faptul cã avem de-a face cu trei rânduieli sau slujbe diferite, aºa cum acestea sunt prezentate în cartea de slujbe, Molitfelnic: rânduiala în ziua întâi, când naºte femeia pruncul; rânduiala din ziua a opta dupã naºtere; rânduiala îmbisericirii pruncului ºi a curãþirii femeii care a nãscut, la 40 de zile dupã naºtere. Aºa cum limpede se poate observa, termenele celor trei slujbe sunt foarte precis stabilite. Realitatea vremurilor pe care le trãim a determinat o alãturare a celor trei rânduieli, astfel încât în cele mai multe cazuri preotul citeºte, sãvârºeºte aceste rânduieli în aceeaºi zi, cât mai aproape de ziua a patruzecea dupã naºterea copilului. Cu toate acestea, percepþia multora dintre noi se confruntã încã cu anumite blocaje ºi rãstãlmãciri superstiþioase în privinþa acestor rânduieli. În primul rând trebuie sã ºtim cã preotul nu citeºte aceste rugãciuni doar pentru mamã. Textul rugãciunilor menþioneazã foarte clar persoana copilului nou-nãscut ºi chiar unele dintre ele îl privesc exclusiv pe acesta. Mai mult decât atât, efectul acestor rugãciuni se revarsã asupra întregii case în care s-a nãscut copilul. În legãturã cu acest aspect de foarte multe ori se creeazã o situaþie aproape jenantã atunci când membrii familiei în care s-a nãscut copilul considerã cã trebuie sã se retragã din camerã în timpul citirii rugãciunilor, mai ales cã existã chiar ºi o rugãciune pentru moaºã ºi una pentru femeile care o ajutã pe mama care a nãscut. Firesc ar fi ca de faþã sã se afle ºi ceilalþi membrii ai familiei ºi cei care îi stau în ajutor mamei care tocmai a nãscut. În ce priveºte locul sãvârºirii acestor rânduieli, cartea de slujbã este foarte exactã în indicaþiile ei: rânduiala din ziua întâi se face la Bisericã, rânduiala din ziua a opta este prevãzutã la casa în care se aflã mama ºi copilul, rugãciunea de punere a numelui copilului (tot în ziua a opta) se citeºte la bisericã, iar rugãciunile de 40 de zile în pronaosul bisericii. Întrucât, aºa cum bine ºtim, în practica liturgicã actualã toate aceste rânduieli sunt sãvârºite în aceeaºi zi, considerãm cã locul cel mai potrivit al sãvârºirii lor ar fi casa în care locuiesc mama ºi copilul, mai ales cã prima rânduialã cuprinde ºi o rugãciune de sfinþire a apei ºi prin ea a casei ºi a tuturor ce vor lua contact cu apa respectivã. În cazurile care impun acest lucru, poate fi socotit ca loc potrivit ºi pronaosul bisericii, dar sã fie prezent ºi copilul alãturi de mamã. În mod normal ar trebui exclus biroul parohial sau orice alt spaþiu oricât de

potrivit ar fi considerat el. Am menþionat deja cã fiecare rânduialã are un termen temporal bine stabilit: prima zi, a opta zi ºi a patruzecea zi de la naºtere. Idealã ar fi situaþia în care termenele sunt respectate, însã rãmâne idealã ºi deloc realã. În aceastã privinþã avem de-a face cu o altã superstiþie, anume cã mama s-ar afla într-o stare de necurãþie spiritualã, de spurcãciune ºi din aceastã cauzã nu poate ieºi din casã timp de 40 de zile. În primul rând trebuie ferm stabilit faptul cã naºterea unui copil nu mai poate fi consideratã drept un blestem. Naºterea unui copil este o binecuvântare a lui Dumnezeu asupra femeii ºi asupra întregii familii în care s-a nãscut copilul. Într-adevãr dupã naºtere femeia se aflã într-o stare de necurãþie biologicã, dar aceasta nu atrage dupã sine în nici un caz necurãþia spiritualã ºi nu o proscrie în nici un fel. „Întinãciunea trupului” femeii care a nãscut este o consecinþã a constituþiei trupeºti a acesteia ºi a fenomenului naºterii, care nu o blameazã sau condamnã, iar „necurãþia sufletului” nu este un aspect care o vizeazã doar pe ea, ci o stare a oricãrui credincios care se raporteazã duhovniceºte la Dumnezeu. Naºterea unui copil este trãitã de cãtre mamã ca propria re-naºtere. Dacã suntem atenþi la textul rugãciunilor nu vom putea gãsi nici un fel de interdicþie cu privire la „ieºitul” femeii din casã. Singura referire pe aceastã temã este cea din rugãciunile de la 40 de zile în care se menþioneazã faptul cã femeia poate de acum sã intre din nou în bisericã ºi sã se împãrtãºeascã cu Trupul ºi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Probabil convingerea popularã cã femeia care a nãscut nu are voie sã iasã din casã timp de 40 de zile are legãturã cu situaþia femeii din vremurile premoderne, când aceasta era obligatã oarecum de starea social-economicã a propriei familii sã participe la tot felul de munci solicitante din punct de vedere fizic. Ori în perioada postnatalã se impune un deplin repaus fizic pentru ca trupul mamei sã se poatã reface complet. Interdicþia ieºirii din casã atrãgea automat dupã sine posibilitatea acestui repaus, acceptat astfel de cãtre toþi ceilalþi membrii ai familiei. Din punct de vedere bisericesc perioada celor 40 de zile corespunde cu intervalul prevãzut de tradiþia canonicã pentru sãvârºirea Botezului unui copil. Cu alte cuvinte, în situaþia în care nu sunt alte probleme care sã grãbeascã sãvârºirea Botezului, un copil trebuie Botezat la cel puþin 40 de zile de la naºtere, fãrã ca acesta sã devinã un termen absolut în practica bisericeascã. Este de la sine înþeles cã mama care a nãscut nu ar avea cum sã meargã la bisericã fãrã noul-nãscut. Întrucât acesta nu este botezat, nu este creºtin, ºi astfel nu poate intra în bisericã, automat se presupune cã pânã la Botezul copilului nici mama nu va intra în bisericã. Din momentul naºterii mama va purta copilul veºnic în inima ºi sufletul ei, iar aceastã trãire este cu mult mai intensã în prima perioadã dupã naºterea copilului. Mama nu se poate prezenta în faþa lui Dumnezeu fãrã a-l aduce o datã cu ea pe cel care este trup din trupul ei dãruit cu un suflet curat de cãtre Dumnezeu. Momentul acesta va fi reprezentat de Sfânta Tainã a Botezului.

ar trebui sã corespundã dorinþelor, preocupãrilor, intereselor ºi pasiunilor noastre. Un Hristos imaginat dupã chipul ºi asemãnarea noastrã. Cãutãm un Hristos Care în felul acesta nu existã. Hristosul cel adevãrat este Cel fãcut cunoscut de Evanghelii ºi descoperit în viaþa liturgicã a Bisericii. Dacã vrem cu adevãrat sã-L întâlnim pe Hristos ºi sã simþim ºi sã ne bucurãm de lucrarea Lui în viaþa noastrã trebuie sã intrãm în ritmul liturgic al Bisericii ºi sã imprimãm vieþii noastre personale o amprentã duhovniceascã autenticã. Încã din ziua Botezului Biserica ne propune ºi ne deschide dr umul unei împreunã-vieþuiri cu Hristos - “te împreunezi cu Hristos?”, “mã împreunez cu Hristos”. Viaþa Bisericii este viaþã în Hristos pe care ºi-o asumã fiecare creºtin botezat conºtient de identitatea sa spiritualã. Toate celelalte aspecte ale vieþii bisericeºti sunt secundare ºi nu ar trebui abordate decât ca ºi consecinþe ale unei autentice vieþuiri în Hristos. Reperul ºi criteriul absolut în Bisericã este Iisus Hristos. Cred cã se impune în primul rând sã conºtientizãm ca preoþi cã esenþa slujirii noastre este Hristos. Slujirea preotului nu þinteºte ascensiunea în carierã, accesorizarea reverendei cu cingãtori cât mai colorate sau dobândirea, prin voia Domnului, a unei parohii cu un buget cu cât mai multe cifre. Prin tot ceea ce facem ca preoþi Îi slujim lui Hristos, tot ceea ce facem este pentru Hristos. Nãdejdea noastrã este cã ºi fraþii noºtri creºtini, credincioºii noºtri, înþeleg ºi simt cã atunci când sprijinã Biserica ºi activitatea preotului, aºa cum este el ca om, o fac tot pentru Hristos. Pentru Hristos, apoi pentru comunitate ºi mai puþin pentru preot. Pr. Cosmin Coºorean (Coveº)

Deºertãciune
ziua trezitã din somn se spalã pe ochi cu soarele clopotele strigã prin aer pesemne a murit un om moartea a prins aripi zgribulite de corb ºi-ºi îngroapã cerul în pãmânt la îndemnul sorþii o primim în casã mâinile ei se aºazã pe inimã ºi-i furã misterul deasupra cerul deschide uºi în pereþi sufletul nu moare niciodatã ne pãrãseºte definitiv nu-ºi poartã crucea o zidim noi apoi o macinã timpul

Llelu Nicolae Valureanu

COLEGIUL DE REDACÞIE
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325 Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca Redactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº) Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea (Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-Dumitru Tãtoiu (Fofeldea) Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe email la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºi ortodoxiapehartibaci@yahoo.com

2013

GAZETA HÂRTIBACIULUI FOLCLOR CULES DE MIRCEA EI S-AU NÃSCUT ÎN DRÃGAN NOIªTEÞEANU SEPTEMBRIE
Cu-a lui mândrã la picioare ªi se roagã sã se scoale. - Mori, bãdiþã, ori te scoalã, Ori mai dã-mi ºi mi’ din boalã. - Ba io, zãu, nu m-oi scula, Nici din boalã nu þi-oi da. Pãn’ tu mie mi-i aduce Apã rece din Dunãre, Sloi de gheaþã din þãrmure ªi cireºe din þãrmure ªi cireºe din altoi. - Bade, bãdiºorul meu, Apa rece s-o-ncãlzit, Sloi de gheaþa s-o topit ªi cireºe nu mai sunt. - Mândro, mândruliþa mea, Apã rece-i gura ta; ªi cireºe de altoi Ai tãi, mândrã, ochiºori, Care-i plâng adeseori. Toma Nicolae, 82 de ani, Chirpãr, 3 X 2004

7

PLECAI DE TÂNÃR DE-ACASÃ,
Lãsai plug ºi lãsai casã; ªi nevasta mea frumoasã Suspinând lângã fereastrã. Mi-am vândut boii ºi carul, M-am dus sã câºtig dolarul. Dar ce folos c-am câºtigat, Cã eu toþi pe gât i-am dat Dar acuma mi-am pus gându’ Ca sã fac mia ºi drumu’ ªi cu gându’ tot la mine Mânc ºi beau pe datorie. Când cu lucru bine-o duc, Beau la vin ºi scriu la buc. Când fabricile stau iarã, Scriu acasã-i rãu în þarã. Am primit carte de-acasã Cã nevasta mea mã lasã. Bine face cã mã lasã , Sã-ºi vadã de-un rost º-o casã. Cã c-un beutor ca mine N-ajunge la nici-un bine, Fãr’ la râs ºi la ruºine. Dobre Maria, 69 de ani, Retiº, 2 II 1979

MÃ DUCEAM ªI EU LA PLUG
Doi juncani sã mi-i înjug. Mã duceam la plug pe coastã Cu boii de la nevastã. Arai pân’la prânzu’mare, Vine toanta cu mâncare. De departe i-am strigat; Du-te, toanto, c-am mâncat, Când te-am vãz’t, m-am sãturat. Când era pe la ujânã, Venea mândra ca o zânã. Eu m-am uitat dupã dânsa, Mi s-o rupt plugu’ºi bârsa. Pân’mi-am fãcut bârsã nouã, Mi s-o rupt grindeiu-n douã. Pân’mi-am fãcut grindei nou, Mi s-o sângerat un bou. Pân’mi l-am desângerat, Mi-o murit ºi celãlat. ª-am rãmas bãiat sãrac ªi cu toanta dupã cap. Stãnuleþ Ana (a lu’ ªtefan), 74 de ani, Sãsãuºi, 18 iulie 1984

DOINA DIN AMERICA
Când eram în sat la mine, Maicuþa mã-ngrijea bine, Cu toþi fraþii lângã mine. Acasã n-aveam dolaru’, Da aveam boii ºi caru’ ª-aºa ne duceam amaru’. O fi mare el dolaru’, Da-i plãtit, batã-l amaru’. Câte vieþi de voinici Îs rãmase prin fabrici. Mihãilã Ana, 67 de ani, Coveº (adusã de românii plecaþi în SUA la lucru), 19 mai 1988

Frunzã verde ruptã-n cinci,
Plin e codru’ de voinici, La tot fagu’ – patru, cinci. ªi la fagu’ ãl mai mare Zace-un voinic de lingoare,

Bârsan Maria 01 sept. 82 de ani Retiº Dragomir Ileana 01 sept. 81 de ani Retiº Stãnilã Marian 01 sept. 81 de ani Mihãileni Lungu Ioan 01 sept. 80 de ani Hosman Ionaºcu Fira 02 sept. 87 de ani Ighiºu Vechi Cãtanã Ioan 02 sept. 83 de ani Retiº Gavrea Ana 02 sept. 82 de ani Beneºti Miclea Ioana 02 sept. 80 de ani Ighiºu Vechi Bucur Anuþa 04 sept. 85 de ani Moard㺠Costea Ecaterina 05 sept. 88 de ani Gherdeal Ghizãºan Mãrioara 07 sept. 86 de ani Bîrghiº Grecu Iuliana 08 sept. 80 de ani Vecerd Colceriu Maria 09 sept. 81 de ani Retiº Pascu Maria 10 sept. 83 de ani Ilimbav Rãduþ Ana 10 sept. 81 de ani Nocrich Târlea Ana 11 sept. 82 de ani Nocrich Mihu Maria 12 sept. 81 de ani Marpod Avram Felicia 13 sept. 85 de ani Vãrd Kessler Konrad 13 sept. 84 de ani Marpod Tatu Ana 14 sept. 81 de ani Alþîna Solomon Aurelia 14 sept. 80 de ani Peliºor Gavrilã Susana 15 sept. 94 de ani Dealu Frumos Stãniþ Elisabeta 16 sept. 83 de ani Hosman Sârbu Ana 16 sept. 81 de ani Bîrghiº Noaghea Maria 17 sept. 89 de ani Bruiu Nicolae Maria 18 sept. 89 de ani Gherdeal Bela Olimpia 19 sept. 87 de ani Rãvãºel Loprich Katharina 19 sept. 81 de ani Rãvãºel Pãcutar Zenovia 20 sept. 83 de ani Chirpãr Moldovan Ioan 21 sept. 84 de ani Þeline Gheorghea Maria 22 sept. 82 de ani Mihãileni Aroneasa Ilarion 24 sept. 80 de ani Retiº Precup Maria 25 sept. 86 de ani Fofeldea Scutea Maria 25 sept. 84 de ani Nocrich Mãlãu Ana 25 sept. 83 de ani Zlagna ªtrek Wilhelm 26 sept. 86 de ani Rãvãºel Aroneasa Maria 27 sept. 81 de ani Retiº Corman Simion 28 sept. 80 de ani Alþîna Lãcãtuº Maria 30 sept. 91 de ani Dealu Frumos Bârsan Eufimia 30 sept. 84 de ani Alþîna Gabor Varvara 30 sept. 83 de ani Brãdeni Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor. Celor ce nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

Copil fiind, mi-aduc aminte,
Cum la bunicii de la þarã Am învãþat sã fiu cuminte, Sã nu-mi fac neamul de ocarã. Bunica mea m-a învãþat Sã cred în bunul Dumnezeu. Eu nici acum nu am uitat Cum mã alinta bunicul meu. M-au învãþat ce este viaþa, Cum sã muncesc, cum sã trãiesc. M-au învãþat cum dimineaþa, În zori de zi sã mã trezesc. Nici de la joc nu m-au oprit. Am alergat ºi am zburdat. Iar când am fost prea obosit, O carte-n mânã ei mi-au dat. Frumoasã e copilãria Petrecutã la bunici. Împarþi toatã bucuria, Cu cei mari ºi cu cei mici.

Ce n-as da sã se repete Viaþa noastrã de copii. Rãmânem doar cu regrete ªi trãim din amintiri!

poezie de Dumitru Delcã — cu Lia Maria.

Cântecul Lebedei
Un vis mi se repetã, când dorm cu gândul la tine. Se face cã vãd sãlcii ºi ierburi înalte, buruieni fãrã leac, dragoste fãrã mine ºi o lebãdã fãrã lac. ªi tot ce mã arde ºi-mi hrãneºte cu suflet visarea e desprinderea de iarbã, când lebãda-ºi începe cu graþie ºi nevinovatã mândrie, pe lac lunecarea. Sublimã-i arcuirea gâtului sãu, parcã vrea cu delicate miºcãri sã-mi sugrume linia continuã a visului meu. ªi era cerul atât de sus ºi frumos... Lebãda vine spre mine ºi-ncepe sã cânte un cântec strãin ºi duios. Tu ai stat mutã o viaþã! Prin ape tulburi te roteai graþios ai ajuns pe sub neguri pestriþe ºi umbre, sã cânþi ca un înger, cântecul acesta dumnezeiesc de frumos! Nicola Albac - august 2013

TATIANA BENCHEA
Tatiana Benchea s-a nãscut în România, în oraºul Agnita. Dupã studii liceale la Sibiu, la Liceul “Gh. Lazãr”, obþine licenþa în Filologie Românã la Universitatea din Bucureºti. În 1980, pãrãseºte România comunistã ºi se stabileºte în Belgia. Confruntatã brutal cu propria sa suferinþã prin evenimentele din 1989, cautã soluþii concrete ºi descoperã Psihoterapia. Se formeazã timp de patru ani în tehnica “Gestalt”, iar azi exerseazã ca psihoterapeut în propriul cabinet, la Bruxel. Considerând scrisul ca una din cãile posibile spre o mai profundã înþelegere a sufletului, ea

acordã o mare importanþã imaginaþiei ºi capacitãþilor creative care îi pot ajuta pe pacienþi sã-ºi reconsidere rãnile existenþiale. A creat ºi a condus “Atelierele poeziei” timp de mai mulþi ani, adevãrate momente de concretizare a acestor convingeri. In 2008 a publicat prima sa carte “Pomul cãlãtor” la Editura Junimea, Iaºi. În faþa ta sã stau ca un ochi curios Cer auriu de început de lume Sã mã pãtrundã focul tãu arzând în apã soare matur de melancolie parfumat Sã simt consistenþa, textura, fineþea cuverturilor tale de piatrã

plutind pe oglinzile mute ale apelor blânde Sã nu ating nimic sã simt totul Lumea s-o inventez pornind de la un mugur de vorbã de la un fir de luminã Sã clonez dimineþi tinere sã le aºez între rafturi de gând ca sã nu pierd nici o fãrâmã de fericire Sã mã minunez Sã fiu fericitã


8

GAZETA HÂRTIBACIULUI Cine are „grijã” de mocãniþa noastrã?
care Consorþiul trebuie sã îi plãteascã cãtre SAAF, mai puþin primii 5 ani de graþie. „Graþia” primilor 5 ani s-a scurs rapid ºi începând din luna ianuarie 2014 hârtibãcenii trebuie sã plãteascã 18.000 Euro pe lunã cãtre statul român pentru a-ºi putea pãstra mocãniþa pe vale. Dacã e sã privim toatã aceastã istorie din ultimii 12 ani am zice cã cei 18.000 euro pe lunã sunt un fel de taxã de protecþie pentru ca statul roman sã nu ne distrugã linia de mocãniþã. În mod paradoxal, în loc sã sprijine financiar cele 5 comune, sã acceseze bani europeni pentru refacerea infrastructurii ºi pentru repornirea mocãniþei, statul român, prin intermediul SAAF impune o taxã aberantã pentru concesionarea liniei.


2013

Au trecut 12 ani de când fluierul mocãniþei nu se mai aude pe Valea Hârtibaciului. S-a aºternut liniºtea ºi nepãsarea autoritãþilor privind soarta acestui obiectiv de suflet al hârtibãcenilor. Calea feratã Sighiºoara – Sibiu era cea mai impor tantã legãturã pentr u localitãþile cuprinse între Valea Târnavei ºi Valea ªaeºului, precum ºi pentru cele aflate între Valea Hârtibaciului ºi Valea Cibinului. În 1965 segmentul Sighiºoara – Agnita, construit în 1898, a fost desfiinþat, iar odatã cu el a dispãrut ºi legãtura dintre Valea Târnavei ºi Valea Hârtibaciului. Dupã acest an linia Agnita - Sibiu a rãmas singura legãturã feroviarã pentr u transportul de cãlãtori ºi marfã între localitãþile din Valea Hârtibaciului ºi Sibiu. Din 2001 ºi acest segment a fost închis.

MOCÃNIÞA SPRE O NOUÃ SPERANÞÃ
În anul 2006 Consiliul Judeþean Sibiu a fost informat cã linia feratã îngustã, Sibiu-Agnita va fi vândutã la fier vechi. Împotriva distrugerii acestui obiectiv, cu potenþial turistic de pe Valea Hârtibaciului, a luat atitudine Asociaþia Valea Hârtibaciului care a cerut Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Sibiu clasarea liniei ferate ca monument. Direcþia de Culturã a rãspuns prompt solicitãrii ºi linia feratã a fost clasatã, conform prerogativelor sale pe timp de un an. În aceastã perioadã Radu Curceanu, preºedintele Asociaþiei Valea Hârtibaciului, împreunã cu alþi entuziaºti, au întreprins o serie de acþiuni pentru clasarea definitivã a liniei ferate ºi a celorlalte obiective, respectiv haltele ºi cantoanele. S-au fãcut tabele pentru salvarea mocãniþei ºi cu sprijinul dascãlilor ºi elevilor din ºcolile de pe Valea Hârtibaciului au fost colectate peste 6000 de semnãturi prin care cetãþenii zonei cereau sã nu fie desfiinþatã. Au fost întocmite o mulþime de documente tehnice, s-au fãcut memorii, s-au depus dosare la Ministerul Culturii ºi la Ministerul Transporturilor iar în final linia feratã a devenit monument naþional. Pentru gestionarea ei a fost înfiinþatã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Consorþiu de Dezvoltare Interregionalã Sibiu – Agnita” care a concesionat acest obiectiv de la SAAF, (Societatea de Administrare a Activelor Feroviare) o instituþie ce aparþine de Ministerul Transporturilor ºi care a impus o redevenþã de 18 000 de euro/lunã, cu o perioadã de graþie de 5 ani în care s-au plãtit doar 1% respective 180 de euro/lunã. S-au acceptat aceste condiþii cu speranþa ºi având promisiunile cã în timpul celor 5 ani mocãniþa va trece în proprietatea consorþiului, lucru care pânã acum nu s-a putut realiza. În timp ce uºile proprietarilor au devenit tot mai greu de deschis, pentr u rezolvarea acestei probleme, pe Valea Hârtibaciului au apãrut tot mai mulþi entuziaºti dispuºi sã refacã acest obiectiv turistic, unul din cei mai activi fiind Asociaþia Prietenii Mocãniþei. La iniþiativa acestei asociaþii în 19 septembrie, la Ferma ªcoalã Cornãþel va avea loc o întâlnire, la care se sperã sã participe Consiliul Judeþean Sibiu, Primarul Sibiului, SAAF-ul, Ministerul Transporturilor, Europarlamentarul Daciana Sârbu, Fundaþia Mihai Eminescu, Consorþiu etc. În funcþie de rezultatul acestei întâlniri, ulterior vor fi întreprinse o serie de acþiuni menite sã treacã Mocãniþa în proprietatea celor care sunt interesaþi sã punã în valoare acest obiectiv cu mare potenþial turistic pe Valea Hârtibaciului . I. Bârsan

Din acest moment, administratorul – Societatea de Administrare Active Feroviare (S.A.A.F. – S.A.) nu a mai efectuat lucrãri de întreþinere iar linia, clãdirile feroviare ºi materialul rulant s-au degradat sau au dispãrut de la o zi la alta. Ba mai mult, în anul 2006 linia a fost la un pas sã fie vândutã la fier vechi. Un grup de entuziaºti au întocmit rapid documentaþia pentru a clasa în regim de urgenþã linia ºi gãrile aferente ca monument istoric. Rezultatul: includerea pe lista Patrimoniului Naþional (SB-II-a-B20923) ºi salvarea ei de la distrugerea iminentã. În 2007 s-a mers ºi mai departe în încercarea de a salva linia: Asociaþia “Consorþiul pentru Dezvoltarea Inter regionalã Sibiu-Agnita”, constituitã din 5 comune de pe vale, a luat în concesiune pe 25 de ani linia ºi gãrile aferente. O soluþie salvatoare care însã are în spate un contract împovãrãtor impus de SAAF – 18.000 de Euro/lunã pe

În mod legitim apare urmãtoarea întrebare: cine îi apãrã pe hârtibãceni de acest abuz? De fapt cine este proprietarul legitim al liniei de mocãniþã? Cine trebuie sã gãseascã soluþii pentru salvarea ºi repornirea mocãniþei? s.a.m.d. Începem în acest numãr o serie de articole dedicate liniei de mocãniþã ºi o dezbatere privind viitorul acestui obiectiv de suflet al Vãii Hârtibaciului. Vã încurajãm sã vã spuneþi pãrerea ºi sã ne trimiteþi opiniile dumneavoastrã pe adresa redacþiei, Agnita, str. Piaþa Republicii, nr. 19, CP 555 100. Asociaþia „Prietenii Mocãniþei” împreunã cu Direcþia Judeþeanã pentru Culturã Sibiu vã invitã sã luaþi parte la masa rotundã cu titlul „Mocãniþa - încotro?” organizatã cu ocazia Zilei Internaþionale a Patrimoniului. Acest eveniment va avea loc pe 19 septembrie 2013 începând cu ora 10 la sediul Fermei ªcoalã din localitatea Cornãþel. Voluntarii Asociaþiei „Prietenii Mocãniþei” vor începe în perioada urmãtoare o campanie de informare ºi conºtientizare a cetãþenilor de pe

Valea Hârtibaciului ºi Sibiu privind situaþia mocãniþei. Este unul din cele 15 proiecte selectate la nivel naþional (din peste 1200 de cereri) cu sprijin financiar al Fondului pentru Inovare Civicã, program finanþat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaþia pentru Dezvoltarea Societãþii Civile. Dorim prin acest proiect sã creãm o presiune a cetãþenilor asupra autoritãþilor naþionale pentru

Cyan Magenta Yellow Black

stoparea acestui abuz ºi identificarea unor soluþii concrete pentru viitorul mocãniþei. Mihai Dragomir

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Ioan Vulcan-Agniþeanul, Septimiu Nicolae Bãlþatu Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
Str. P-þa Republicii nr. 19, Tel.: 0736 621 035 www.gazetahartibaciului.ro e-mail: barsan.avh@gmail.com orele 800 - 1500

ISSN 2066-8708

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->