1

Suntem in clasa intai

Stii tu ce inseamna sa fii copil? Inseamna sa

Eu sunt copilul. Tu ii n minile tale destinul meu Tu determini n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n via. D-mi, te rog, acele lucruri care m vor ndrepta spre fericire, Educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume.

crezi in dragoste, sa crezi in frumusete, sa crezi in credinta. Inseamna sa fii atat de mic incat spiridusii sa ajunga sa-ti sopteasca la ureche, inseamna sa transformi bostanii in calesti si soriceii in telegari, josnicia in noblete si nimicul in orice, caci orice copil poarta o zana nasa in sufletul lui. Francis Thompson

SFATURI PENTRU PARINTI......... Daca pn acum nu i-ai pus problema s construieti o relaie cu propriul copil nceperea perioadei colare este ultimul moment propice. Ce ne leag de oameni?Clipele foarte frumoase ori momentele grele, de ncercri ale vieii Facem tot ce putem pentru ca micul nostru colar s n-aibe parte de dureri, ocuri etc. Astfel de momente vin mai trziu de la sine. n acele momente am vrea ca amintirea copilriei frumoase i fericite s-l ntreasc s-i dea putere Pentru acesta e nevoie s lucrm nencetat la relaia noastr cu copilul. Relaia cu copilul se construiete pe principiul: dac dau unui om flmnd un pete, lam hrnit o zi, dac l nv s pescuiasc, se hrnete singur toat viaa. Micul nostru elev are nevoie de un program zilnic ritmic i sntos care s impiedice instalarea oboselii ce i-ar marca dezvoltarea fizico-emoional. Adic ore fixe de mas somn i lucru, suficient timp pentru joac. Chiar dac nu are propria camer are nevoie de un loc unde s-i fac temele i s-i in crile. Masa de lucru trebuie poziionat lng fereastr pentru a beneficia, ct anotimpul permite, de lumin natural care trebuie s vin din stnga sau din fa pentru a oferi ochilor maxim de confort. Lampa o alegem nu dup criterii estetice, ci cu lumin puternic i cu abajur potrivit pentru ca lumina s nu-l orbeasc pe

copil. Lumina flourescent este nociv pentru ochi. Are nevoie de o mas i un scaun potrivite ca nlime(nu ezitai s tiai pur i simplu picioarele unora mai vechi, dac nu v permitei s facei unele de comand) pentru a avea o poziie optim de scris i citit care s nu mbolnveasc coloana vertebral. Camera trebuie bine aerisit i curat. Ordine n camer i pe masa de lucru. Dezordinea nu doar devine un obicei pe toat viaa, ci mpiedic concentrarea. Dezordinea i murdria cheam un anume tip de entitiordinea i curenia fizic i spiritual cheam ngerii Ghiozdanul copilului de clasa I l face printele asistat de copil, aproape tot anul. Este responsabilitatea printelui ca elevul sa aibe n clasa I tot ce-i trebuie la ore, n ghiozdan. Acesta este un proces de durat. Nu-i poate face singur ghiozdanul ct timp nu poate citi orarul! Dar vom observa, facnd ghiozdanul mpreun c destul de repede el memoreaz ce-i trebuie i ce ore are n fiecare zi a sptmnii. Memorarea depinde i de personalitatea i temperamentul elevului. Dac totui nu memoreaz, sau memorarea este un proces lent nu-i dm lecitin i mai ales nu facem o dram din asta. ncercm s-l nelegem pe copil, s descoperim ce trsturi de caracter are, ce-l mpiedic s memoreze. Un exerciiu perfect pentru memorare este nvarea de poezii i cntecele cu micare, ca la grdini. Idealul i targhetul pe care ni-l propunem este ca n ultima lun de coal copilul s i fac singur ghiozdanul.

baie si se spala, apoi pune-i micul dejun si lasa-l sa manance. Intre timp, tu ii poti pune pachetelul in ghiozdan sau te poti asigura ca incaltamintea si hainutele arata foarte bine, apoi il lasi sa se imbrace si... la scoala! Este mai bine sa il lasi sa se descurce cat se poate de mult singur, ghidandu-l doar cand e nevoie. Astfel, se va obisnui de mic cu responsabilitatea, isi va mari increderea in sine si va respecta programul fara sa faca nazuri. 1. Comunica atent cu invatatoarea! Asadar, mergi la sedintele cu parintii, vorbeste cu invatatoarea in particular si tine cont de recomandarile ei. Daca ti se pare ca micutul se confrunta cu anumite probleme, explica-i despre ce este vorba si povestete-i cum decurge rezolvarea temelor. Cere-i sfaturi si mentine legatura cu ea, astfel copilul va invata si se va adapta mult mai usor. Si tu te vei simti mai linistita, stiind ca ai cumva mai mult control asupra situatiei. 2. Obisnuieste dimineata! copilul cu programul de 3. Respectati ora si ordinea temelor! Pe cat de mult posibil, copilul trebuie sa isi faca temele la aceeasi ora si intotdeauna sa respecte o anumita ordine: temele de la orele din ziua respectiva trebuie facute in aceeasi zi, chiar daca ora urmatoare este peste cateva zile. Astfel, nu va uita niciodata de vreo tema si mai ales, isi va consolida mult mai bine cunostintele, ceea ce a aflat in ziua respectiva fiindu-i proaspat in minte. Totusi, unii copii, printre care poate si copilul tau, se simt coplesiti de volumul mare de exercitii pe care il au de facut. In acest caz, poti imparti temele in 2 jumatati: o jumatate o rezolva in prima parte parte si cealalta jumatate mai tarziu. Sunt sigura ca vei gasi o metoda astfel incat micutul sa nu se suprasolicite. 4. Invata-l cum trebuie sa isi faca temele!

Treptat, copilul trebuie sa invete sa aiba un program. In acest sens, tu trebuie sa dai dovada si de blandete si de fermitate in acelasi timp, dar si de perseverenta. In fiecare dimineata, stabileste planul de bataie: trezeste-l, asigura-te ca merge la

In acest caz, a-l invata cum sa isi faca temele nu inseamna a-i arata cum se rezolva exercitiile, ci ai oferi tocmai independenta in rezolvarea temelor. Lasand copilul sa isi rezolve temele singur, te vei scuti si pe tine de oboseala. Cat timp el isi face temele, tu te poti odihni in camera alaturata. Dupa ce te-ai asigurat ca a inteles ce trebuie sa faca, explica-i ca trebuie sa rezolve singur temele si daca nu stie, sa isi dea silinta, incercand mai multe variante. Apoi,trebuie sa te abtii sa il ajuti oricat de mult ti s-ar parea ca se chinuie. In plus, unii copii pot apela la santajul sentimental, iar daca pici in capcana nazdravanului, iti va fi foarte greu sa remediezi situatia. Oricat de greu ti s-ar parea la inceput, copilul chiar se poate descurca si singur. 5. Temele si ciornele! Un astfel de obicei suprasolicita sistemul nervos al micutului, neadaptat inca cu un ritm de munca mai mare. Suprasolicitarea poate surveni din cauza faptului ca micutul este nevoit sa scrie tema practic de 2 ori, sa oboseasca sau sa isi deformeze scrisul din cauza oboselii. Pe de alta parte, invatatoarea trebuie sa aiba in vedere greselile micutului, pentru a le putea corecta! Le va putea vedea daca micutul scrie direct pe caietul de teme. Scopul tau intr-o astfel de situatie este sa incurajezi copilul sa scrie direct si sa inteleaga ca, orice gresala poate fi corectata prin munca si vointa.

Copilul chiar sufera cand un sir de litere sau cifre nu ii iese asa cum trebuie, insa tu trebuie sa fii langa el si sa ii explici ca puteti repara impreuna gresala. Totusi, nu il obisnui ca la orice gresala sa fii langa el sa il ajuti! Greselile ajuta si ele: stimuleaza autocritica si autoaprecierea! 6. Munca e munca, joaca e joaca! Pentru binele lui atat la scoala cat si acasa, dar mai ales pentru odihna ta, invata-l pe copil de mic sa isi stabileasca o minima ordine pentru tot ceea ce face! Cand isi face temele sau cand trebuie sa isi faca curat in camera se invarte de colo colo? Ba ii este sete, ba ii este foame, ba trebuie sa stea zeci de minute prin baie, ba il cheama copiii la joaca pe afara... Impune-ti punctul de vedere! Pana nu isi termina temele, nu iese afara la joaca! Obisnuieste-l sa mearga la baie sau sa bea apa si sa manance inainte sa se aseze la birou, sau si mai bine, ora de lucru sa se desfasoare dupa masa de pranz sau dupa gustarea de dupa amiaza. 7. Nu uita de distractie si recreere! O alta practica, extrem de sanatoasa dealtfel, care va va ajuta sa treceti mai bine peste clasa I, este timpul liber petrecut in natura. Integrati in rutina zilnica o ora de plimbare prin parc sau intrun loc special amenajat pentru copii. Poate ai la

dispozitie si un loc pentru parinti unde te poti relaxa si poti schimba pareri cu alte mamici. Timpul petrecut impreuna altundeva decat in casa, va va relaxa si va va apropia. 8. Fii si tu un mic invatacel! Credeai ca ai scapat de acumularea informatiilor? Nicidecum! Este o perioada excelenta sa iti improspatezi memoria cu vechi si noi cunostinte de limba romana, exercitii de matematica si perspicacitate, chiar si o limba straina, de preferat cea pe care o studiaza si micutul tau la scoala! Manifestandu-ti interesul fata de ceea ce invata prichindelul la scoala, iti vei manifesta interesul pentru educatia si siguranta lui. In plus, nu strica deloc sa te simti mai sigura pe tine cu ceva cunostinte in plus. Vei fi uimita de cat de mult au evoluat copiii si cat de multe invata la scoala in ziua de azi! Nu uita! Chiar daca sunt alti copii in clasa mai buni decat copilul tau, asta nu inseamna ca lucrurile nu vor sta mult mai bine. Nu te panica si
nu exagera! Fiecare copil este unic si se adapteaza in felul lui!

Cum s ne ajutm copilul la nvtur? 1) Respectai-le alegerile n materie de lectur i n orice altceva i intereseaz, chiar dac este vorba despre muzic rock sau sporturi violente! Cea mai mare greeal a prinielor este aceea de a privi cu dispre alegerea fcut de copii n materie de cri.n cazul n care copiii nu in seama de recomandrile prinilor, poate o bunic sau o mtu preferat vor avea mai mult succes; rugai-le s le ofere n dar copiilor diverse cri. Abonai-i la o revist care este interesant n opinia lor. 2) Urmrii modul lor de a nva! Majoritatea copiilor nva ntr-un mod combinat, dar au una sau dou preferine. Unii sunt concrei , alii nva scriind, unii spun cu voce tare ceea ce nva.Unii copii invata jucndu-se ,,de-a coala Ca printe, trebuie s observai stilul n care nva i s-l ncurajai. 3) ntrebai-l ce anume nva! Se poate s fi uitat (sau poate n-ai ntvat

niciodat) multe subiecte pe care le studiaz copilul dumneavoastr. Manifestai interes fa de lucrrile pe care le aduce acas. Dac un copil vede c dai importan acestor lucruri, ele vor deveni importante i pentru el. Artndu-v interesul fa de ideile i ntrebrile lui, i putei transmie entuziasmul pentru nvtur. Astfel de conversaii le putei purta la ora mesei, n timp ce splai vase, la o plimbare, n drum spre coal, nainte de culcare. ncurajai conversaia folosind ntrebri solicitante, la care s nu ateptai rspunsul monosilabic ,,da, ,,nu, ,,bun. De exemplu: ,,Aceast carte este una dintre preferatele tale? Ce are special? La fel de important este adresarea unei ntrebri corecte, ascultarea rspunsului complet fr a-i ntrerupe, argumenta sau judeca ceea ce spun. Cnd procedm astfel, le dm ncredere, le ntrim respectul fa de ei nii i i nvm s gndeasc. n plus, dac le dai timp destul s-i exprime gndurile vor fi mult mai ncreztori s o fac i n clas. 4) Fii dumneavoastr niv elev! Dac copilul v vede descoperind ceva nou, o carte sau o reet, va dobndi i el aceast capacitate. Dac v pune o ntrebare i nu cunoatei rspunsul, facei-v timp s l gsii. Pe de alt parte, dac dumneavoastr ncercai ceva nou i considerai c e dificil, lsai-l s vad c

trecei cu calm pentru momente de frustrare. nvai cu copilul dumneavoastr ceva nou: luai lecii de patinaj, de desen, de tenis i v vei aminti cum este s fii nceptor i s te lupi cu ceva nou. 5) i lectura unui ziar este interesant! Prinii tind s considere c lectura ziarelor este o activitate destinat adulilor. Dimpotriv. Articolele din ziare sau reviste pot oferi o baz de discuii asupra evenimentelor curente i le d copiilor ansa s-i formeze propria opinie despre ceea ce se ntmpl. Pe msur ce copilul rsfoiete ziarul, citii mpreun despre lansarea unei rachete, o campanie de curare a naturii, progresele echipei favorite de fotbal, etc. Scoatei articolele pe care credei c copilul le va gsi interesante i punei-le pe biroul lui. 6) Amintii-v de importana jocului! Jocul reprezint pentru copii munca. Atunci cnd copii discut ce i unde s se joace sau pun la punct regulile unui joc, ei aplic efectiv toate elementele necesare pentru a nva: pun ntrebri, cer un sfat, dau ajutor, i argumenteaz punctul de vedere. Dezvoltarea social a unui copil are un efect puternic asupra progresului lui la nvtur. Copiii care se joac, care sunt relaxai i nestnjenii, care pot avea ncredere n ali oameni i stabilesc legturi cu ei ,se vor integra mai uor n clas i vor nva.

7) Iubirea nu este un obiect de trguial! Atunci cnd un copil face un lucru groaznic acas sau la coal, i cu toii tim c ei fac lucruri groaznice, este important s spunei: ,,ceea ce ai fcut nu este bine, dar eu tot te iubesc. Ca printe, trebuie s le oferii copiilor sprijin solid, neclintit, n aa fel nct s fie pregtii pentru a lupta cu o lume dificil. Copiii trebuie s aib posibilitatea s v spun: ,,Am o problem...M poi ajuta?. Dac nu sunt ajutai, sunt supui eecului sau risc s neleag greit o competiie atunci cnd aceasta devine dur. Petrecei ct mai mult timp cu copilul dumneavoastr i ajutail s capete ncredere n el nsui. Adesea i nvm c este important capacitatea lor de a nva, dar omitem s le vorbim despre trud i speran. Copiii vor cpta mai mult ncredere n capacitatea lor de a duce la bun sfrit o treb nceput ,dac i vei sprijini mult i i vei ncuraja s lucreze i cu mai mult srguin. 8) Rezervai-v timp reparaiilor! Copiii, n special precolarii i colarii mici, sunt fascinai de mecanica obiectelor, de ceea ce se ntmpl n jurul lor zilnic. Folosii aceast curiozitate natural i nvai-i o lecie preioas. Desfacei un obiect i artai-le cum funcioneaz. Putei s le artai, pur i simplu, o jucrie stricat, obiecte casnice de valoare mic: o lantern, un ceas detepttor. Sau mergei n grdin i artai-le o floare, o ghind, un cuib de psrele i descoperii cum apar pe lume.

9) Limitai orele de edere n faa televizorului sau computer-ului! Copiii care petrec multe ore n faa ecranului i folosesc mai puin imaginaia n cadrul jocurilor . Dac nu stau mult timp n faa televizorului sau a computer-ului, pot gsi altceva care s le strneasc curiozitatea, cum ar fi o carte, un sport. 10) Nu lsai educaia numai pe seama sistemului educaional! ntrebai-v copilul ce a fcut la coal n fiecare zi. Ascultai cu atenie ce v spune. Srbtorii rezultatele bune. Fii alturi de el i ncurajai-l cnd are un eec. Vorbii-i despre opiunile pe care le poate avea i punei accent pe calitile lui. Este important pentru copil s tie c prinii i pun mari sperane l el. Obiectivele nalte, greu de atins, i d o imagine asupra viitorului. Fii activi n cadrul activitilor iniiate de coal. Devenii partenerul profesorului n educarea copilului dumneavoastr. Un copil este cu att mai bun la coal cu ct printele se implic mai multe n activitatea lui. Aa cum le spuneam i elevilor mei, prinii nu intr n viitor, ci, crez viitorul. Prinii trebuie s i manifeste interesul activ fa de ceea ce nva copiii lor, fa de ntreaga lor activitate. LUPTA CU TEMELE PENTRU ACASA Din ce in ce mai des si din ce in ce mai multi copii vin la scoala cu teme incomplete sau neefectuate motivand ca Mi-a

fost rau, N-am avut timp s-o fac, N-am stiut sa rezolv, Aaa am uitat!. De ce fac asta? Poate pentru ca vor sa se asemene cu multi dintre parintii lor care vin acasa dupa serviciu si se odihnesc neavand grija temei pentru acasa. Poate pentru ca prefera sa se joace decat sa munceasca. Adeseori, copiii nu inteleg importanta temei pentru acasa si nu-si pot imagina ca poate fi placut sa inveti. Dupa ce jumatate din zi au fost tinuti inchisi intre peretii clasei, nu mai vor sa deschida iarasi cartile si caietele. Oricat de bine intentionati ar fi, sunt distrasi de televizor, de calculator sau de alti copii. Este randul parintilor sa isi asume rolul de profesori, chinuindu-se sa-si ajute copiii sa invete cine stie ce lucru pe care, probabil, unii dintre ei l-au uitat demult. De aceea, devin frustrati deoarece, pana la urma, e treaba copilului, nu a lor. Astfel, este posibil sa inceapa discutiile si tensiunile in familie. Multi parinti pot deveni excesivi de pretentiosi sau neputinciosi cand incearca sa-si ajute copiii la lectii. Acest lucru dauneaza atat relatiei dintre parinte si copil, cat si modului in care percepe copilul procesul de invatare. Iata cateva sfaturi utile parintilor: Cuvantul de ordine in casa este bine sa fie munca inaintea jocului. Copilul trebuie convins ca facutul temelor este responsabilitatea lui, asa cum parintii au alte responsabilitati.

In primul rand este bine sa il obisnuiesti sa faca in fiecare zi temele, sa transforme acest lucru intr-un element de rutina. Impreuna cu copilul, de comun acord, stabiliti momentul potrivit rezolvarii temelor: imediat dupa scoala, dupa masa de seara, inainte sau dupa emisiunea TV preferata. Prima optiune este solutia adoptata de cele mai multe ori pentru ca ii scapa de grija temelor. Evita sa pornesti o lupta pentru putere pe acest subiect. Daca totusi copilul nu vrea sa si le faca, parintele va vorbi cu profesorul despre posibilele consecinte, care pot acoperi o gama larga: interdictia de a iesi in pauza, ramanerea dupa program, calificative diminuate etc. Practic, sunt cateva etape ce trebuie urmate: Nu-l mai lasa sa stea mult la televizor sau la calculator, marile lor ispite. Discutati intervalele orare fara televizor sau calculator,cele dedicate temelor, lecturii suplimentare si activitatilor impreuna cu ceilalti membri ai familiei. Invata-ti copilul care este scopul temelor: consolidarea celor invatate la scoala in ziua respectiva. Asa va intelege ca nu este un lucru scornit de adulti ca sa-i strice dupa-amiezile, ci ii asigura un drum mai usor si mai sigur catre reusita scolara. Invatati-i pe copii urmatorul truism: Daca nu o faci azi, trebuie s-o faci maine . Dati un

exemplu personal de la serviciu sau alte situatii cu care a intrat si el in contact de-a lungul vietii de familie. Daca nu reusesc sa-si faca tema, fii alaturi de el spunandu-i lucruri de genul: Da, e cam complicat, Hai sa incercam impreuna!, fara a face insa un obicei din aceasta. Incurajazeaza-l sa-i spuna profesorului daca unele aspecte ale temei sunt prea grele pentru el. Este posibil sa fie nevoie de munca diferentiata si inca nu s-a depistat lucrul acesta. Este important ca parintii sa-si ajute copiii, dar fara sa se lase pacaliti si sa faca tema in locul lor. Daca nu ai certitudinea ca iti poti ajuta copilul in mod eficient la lectii, e bine sa rogi pe altcineva sa-l ajute: o ruda, un frate mai mare, un meditator sau poti apela la sistemul after school. Relatia parinte- copil 1.Crem ct mai multe momente frumoase i de bucurie, cu curaj, cu imaginaie: l ducem n locuri speciale, frumoase, organizam activiti ptr. doi: printele i copilul (cnd cellalt printe este plecat n delegaie!). 2. Ne pstrm tot timpul umorul, mai ales n clipele dificile! 3. Ne respectm promisiunile. 4. Rezervm timp s-l ascultm i s fim tandri cu el. 5. Folosim poveti cu tlc pentru a-l certa. 6. Ne sprijinim autoritatea pe valoare.

7. i construim ncrederea n sine, necesar dobndirii discernmntului. 8.Invatati-l pe copil reguli eficace pentru relatiile interpersonale din cadrul familiei si din afara acesteia si sa se cunoasca pe sine ! 9.Nu-l mintiti ! 10.Nu va predati siretlicurilor sale ! 11.Acordati-i timp liber ! 12.Ajutati-l sa-si formeze o parere pozitiva, dar realista, despre sine insusi! 13.Dati copilului intotdeauna impresia ca este inteligent si ca poate face un lucru mai bine si mai mult ! 14.Nu-i spuneti ca este prost si nu admiteti nimanui acest lucru ! 15.Ajutati copilul sa fie sociabil ! 16.Incurajati-i perseverenta ! 17.Ajutati-l sa se dezvolte pe plan fizic si intelectual ! 18.Nu-l mustrati si pedepsiti pentru orice greseala. Va deveni nesigur pe el si nefericit ! 19.Faceti-l sa inteleaga ca are drepturi si indatoriri ! 20.Apreciati buna comportare si succesele sale !

10

l cunoti mai bine i i dai ocazia s te cunoasc mai bine Se creeaz mai mult apropiere ntre voi l nvei cel mai bine i mai uor s fac ceva nou i poi, astfel, s-i formezi deprinderi i obiceiuri bune n cel mai plcut mod cu putin i satisfaci nevoia de atenie (care, pentru el, se traduce prin iubire) l nvei s stabileasc relaii cu cei din jur l ajui s exploreze, s cunoasc mai bine lumea n care triete l ajui s se dezvolte sntos, armonios, att mintal, ct i fizic l ajui s-i dezvolte imaginaia, creativitatea, gndirea logic, abstract, si dezvolte simul observaiei, vorbirea, memoria, motricitatea, simurile l disciplinezi n cea mai uoar i mai plcut manier. i faci copilria mai frumoas, mai bogat n cunotine, impresii, triri, experiene.

De dragul unui adult care se joac frumos cu el, copilul poate face tot ce acesta i cere, fr mpotrivire. Dac vrei s-i cunoti copilul i s i-l apropii, s-l nelegi i s-i dai ansa de a te cunoate, joac-te cu el. Devenind partenerul de joac al copilului i capei ncrederea, devii prietenul lui i i va mprti secretele" sale. Ajungi s l cunoti mai bine dect i-ai imagina Cnd te joci cu copilul:

Copiii n-au fost niciodat aduli. Dar, privindu-ne pe noi, doresc s-ajung. Ne investesc cu caliti i puteri i nu renun la credina lor niciodat n cazul prinilor care au

11

reuit s le fie aproape i s pstreze aura de eroi. Adulii au fost cu toii, cndva, copii. Fiecare adult mai pstreaz nc n sufletul, n memoria lui afectiv nu att ceea ce i s-a ntmplat sau cum a rezolvat nite probleme, ct felul n care s-a simit n anumite situaii i cum a vzut lumea de la nlimea vrstelor copilriei. Acest avantaj, de fi trecut pe acolo, se constituie ntr-o resurs accesibil oricui; atunci cnd nu ai timp sau informaii la ndemn poi apela cu sinceritate i deschidere la copilul din tine. Pentru restul exist cri, teorii, metode, studii de caz i specialist.

CATEVA SFATURI PENTRU PRINI ... DE LA COPILUL LOR Nu m rsfa. tiu foarte bine c nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar ncerc totui.

Nu-i fie team s fii ferm cu mine. Asta m aeaz la locul meu. Nu folosi fora cu mine. Asta m obinuiete cu ideea c numai fora conteaz. Nu fi inconsecvent. Asta m pune n ncurctur i m face s ncerc s scap nepedepsit. Nu-mi face promisiuni. S-ar putea s nu le poi ine. Asta m va face s-mi pierd ncrederea n tine. Nu rspunde provocrilor mele atunci cnd spun sau fac lucruri care te supr. Voi ncerca atunci s capt i mai multe victorii. Nu te supra prea tare cnd i spun te ursc. Nu cred ce spun, dar vreau s te fac s-i par ru pentru ceea ce mi-ai fcut. Nu m face s m simt mai mic dect sunt. Voi ncerca s-i dovedesc contrariul, purtndu-m ca o persoan important. Nu face n locul meu nimic din ceea ce a putea face singur. Asta m face s m simt ca un copil mic i voi continua s te folosesc n serviciul meu. Nu-mi menaja relele obiceiuri, acordmi ct mai mult atenie. Altfel nu faci dect dect s m ncurajezi s le continui. Nu m corecta n public. Voi fi mult mai sensibil dac mi vei vorbi blnd ntre patru ochi.

12

Nu ncerca s discui comportamentul meu n febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu e foarte bun n acel moment, iar cooperarea mea chiar mai slab. Nu ncerca s-mi ii predici. Vei fi surprins s constai ct de bine tiu ce e bine i ce e ru. Nu m face s simt c greelile mele sunt pcate. Trebuie s nv c pot face greeli fr s simt c nu sunt bun de nimic. Nu m cicli. Dac o faci, va trebui s m protejez prin a prea surd. Nu m pedepsi prea tare. M sperii uor i atunci s-ar putea s spun minciuni. Nu uita c-mi place s experimentez. nv din asta. Nu bga prea mult n seam indispoziiile mele. S-ar putea s profit de faptul c mi acorzi mai mult atenie cnd sunt bolnav. Nu m respinge cnd pun ntrebri cinstite. Dac o faci, vei constata c nu te mai ntreb i caut informaii n alt parte. Nu-mi rspunde la ntrebrile prosteti i lipsite de sens. Altfel voi ncerca mereu s te ag cu astfel de ntrebri. Nu ncerca niciodat s pari perfect sau infailibil, pentru c m vei face s simt c nu te voi putea ajunge niciodat. Nu te teme c petrecem prea puin timp mpreun. Conteaz cum l petrecem.

Nu te teme dac eu sunt speriat. Arat-te curajos ! Poart-te cu mine ca i cu prietenii ti. ine minte: nv mai bine de la un model dect de la un critic. Nu uita c nu pot crete fr ncurajri i nelegere.