Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianuarie 1756, Salzburg, d.

5 decembrie 1791, Viena) a fost un compozitor austriac, unul din cei mai talentai creatori n domeniul muzicii clasice. Tatl lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist n orchestra de la curtea prinului arhiepiscop din Salzburg, i era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. Inc de mic copil, Wolfgang d dovada geniului su muzical. La vrsta de 5 ani, nainte de a ti s scrie, compune cteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatl su. Pasionat de oper, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate i astzi pe scenele tuturor teatrelor de oper din lume, sunt: Rpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. n martie 1790 d ultimul su concert public, interpretnd concertul pentru pian KV595. Compune nc opera Flautul fermecat, cu care obine un succes enorm. ncepnd din luna noiembrie 1791, sntatea lui Mozart se degradeaz ns progresiv. Se pare c suferea de o febr reumatismal recurent cu insuficien renal. FLAUTUL FERMECAT "Flautul fermecat" este ultima opera compusa de Mozart. La ndemnul impresarului Schikaneder, care scrie libretul, dupa o povestire de Liebeskind, conceput sub forma unui "Singspiel" (partile muzicale alterneaza cu proza),. Compozitorul a dirijat premiera la Viena ntr-o sala saracacioasa care datorita "Flautului fermecat" si fondurilor aduse de el a devenit "Theater an der Wien". Mozart nu s-a bucurat pe deplin de triumful operei sale mbolnavindu-se grav. Premiera operei "Flautul fermecat" a avut loc la Viena, pe data de 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicala a compozitorului.

ACTUL I Fiind urmarit de un monstru, printul Tamino si pierde cunostinta. Cele trei Doamne l salveaza dar, la trezirea sa, pasararul Papageno se lauda ca el a facut-o. Doamnele reapar, nu numai pentru a-l pedepsi pe pasarar pentru minciuna, dar si pentru a ncredinta lui Tamino portretul fiicei Reginei noptii, pe care acesta va trebui sa o salveze de temutul Sarastro. Insasi Regina vine sa ntareasca aceasta rugaminte. Tamino primeste ca arma un flaut fermecat, iar Papageno un joc de clopotei. In tarmul lui Sarastro, Pamina sufera din cauza paznicului Monostatos, care o doreste. Papageno apare si i spune ca Tamino o va salva. De la un Preot, Tamino afla ca Sarastro nu este un tiran, ci un mare nvatat. In fine, cei doi tineri se vor ntlni, dar garzile l conduc pe Tamino la Sarastro. Acesta i explica lui Tamino ca Pamina este protejata de el mpotriva influentei nefaste a Reginei. Cei doi nu se vor putea uni dect dupa ce vor trece prin Templul Incercarilor. ACTUL II In fata preotilor, Sarastro arata ca Tamino si Pamina sunt sortiti unul altuia. Prima ncercare este Tacerea, pe care Tamino o nvinge, nu nsa si Papageno. Regina noptii vrea s-o convinga pe Pamina sa-l ucida cu un pumnal pe Sarastro, dar ea refuza. Intre timp, lui Papageno, o batrna oribila i ofera sa bea apa, spunnd ca-i este iubita. La sunetul flautului, Pamina se apropie si, nentelegnd tacerea lui Tamino, se crede parasita. Preotii anunta o a doua ncercare, sfatuindu-i pe cei doi tineri sa-si ia ramas bun. Pentru ca Papageno a gresit, are de ales ntre batrnica sau pedeapsa. Resemnat accepta casatoria si are surpriza sa vada, alaturi de el, o ncntatoare Papagena. Paminei, care vrea sa se sinucida, trei mesageri i spun ca Tamino o iubeste, oprind-o de la gestul fatal. Probele care urmeaza vor fi trecute de amndoi Apa si Focul. In sunetul flautului, ei le nfrunta victoriosi, n

aclamatiile triumfatoare ale ntregii asistente. Papageno, ramas singur, vrea sa se spnzure, dar cei trei mesageri l sfatuiesc sa cnte din clopotei. Dendata Papagena reapare spre fericirea lui. Degeaba mai ncearca Regina noptii sa se razbune. Intreaga ei suita va fi nghitita de ntunericul etern. Intr-o stralucitoare lumina, Tamino si Pamina sunt primiti de Sarastro, care i uneste n sunetele vocilor celeste.