Comertul international,Avantajele comparative, si Protectionismul

Comertul international
Toate economiile, indiferent de marimea lor, depinde intr-o oarecare masura de alte economii si sunt afectate de catre evenimentele din exterior

INternationalizarea sau globalizarea economiei SUA a avut loc in sectorul privat si public, in productia pietilor, in firmele de afaceri si a gospodariilor.

Surplusele si deficientele
U.S. Balance of Trade (Exports Minus Imports), 1929 1999 (Billions of Dollars) EXPORTS MINUS IMPORTS
1929
1933 1945 1955 1960 1965 1970 1975 1976 1977 1978

EXPORTS MINUS IMPORTS

1984
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994

+ 0.4 + 0.1
0.9 + 0.4 + 2.4 + 3.9 + 1.2 + 13.6 2.3 23.7 26.1

102.0
114.2 131.9 142.3 106.3 80.7 71.4 20.7 27.9 60.5 87.1

1979
1980 1981 1982 1983

24.0
14.9 15.0 20.5 51.7

1995
1996 1997 1998 1999

84.3
89.0 89.3 151.5 254.0

Baza economica a comertului Avantajul comparativ

Legilor privind cerealele au fost tarifele, subventile, si restrictiile impuse de catre Parlamentul englezin la inceputul secolului nouasprezece pentru a descuraja importurile si sa incurajeze exporturile de grine. TEoria avantajului comparativ a lui David Ricardo, pe care a folosit-o ca argument impotriva legilor privind cerealele , stabileste ca specializarea si comertul liber vor beneficia de toti partenerii comerciali , chiar si acei care pot fi absolut niste pruducatori mai putin eficienti..

Avantajul absulut impotriva avantajului comparariv

O tara se bucura de un avantaj absolut fata de o alta tara in productia produsului daca foloseste resurce ma uitle sa produca acest produs decit o face alta tara.

O tara se bucura de un avantaj comparativ in productia unui bun daca acest bun poate fi produs la un oret mai mic in comparatie cu alte bunuri..

Avantajul absolut reciproc

Productia pe un acru de griu si de bumbac
Noua zelanda AUSTRAlia

griu bumbac

6 busele 2 balote

2 busele 6 balote

In acest exemplu, noua zelanda poate produce de trei ori mai mult griu decit Australia poate , si Australia cpoate produce de trei ori mai mult bumbac. Noi afirmama ca aceste doua tari au un avantaj absolut reciproc.

Avantajul absolut reciproc

Sa supunem ca fiecare tara isi divide pumintul ca sa obtina unitati egale de bumbac si griu.
Productia totala de griu si bumbac , avantajul absolut reciproc, si acri de pamint disponibili NEW ZEALAND AUSTRALIA
75 acres x 2 bushels/acre 150 bushels 25 acres x 6 bales/acre 150 bales

griu bumbac

25 acres x 6 bushels/acre 150 bushels 75 acres x 2 bales/acre 150 bales

Posibilitatea frontierelor de productie pentru Australia si noua zelanda inainte de comert

Deoareca ambele tari au un avantaj absolut in producerea unui produs, specializarea si comertul vor beneficia ambele.

Cistigurile di specializare
O intelegere a comertului pentru 300 busele de griu pentru 300 balote de bumbac se vor dubla ambele griul si bumbacul in ambele tari.
Priductia si consumul de griu dupe specializare
PRoductia
Noua zelanda AUSTRALIA
75 acres x 2 bu/acre 150 bushels

CONSUMul
Noua zelanda
300 bushels 300 bales

AUSTRALIA
300 bushels 300 bales

griu bumb ac

100 acres x 6 bu/acre 600 bushels 0 acres 0

100 acres x 6 bales/acre 600 bales

Gistigurile din specializare

Cistigurile din avantajul comparativ

Chir daca o tara are un avantaj absolut considerabilin in productia ambalir bunuri, Ricardo ar argumenta ca specializarea si comertul sint inca reciproc beneficiare.

Cind tarile se specializeaza in producere bunurilor in care au un avantaj comparativ, ei maximalizeaza productia lor combinata si alocheaza mai eficient resursele lor.

Cistigurile din avantajul comparativ

Costul real al productiei de bumba este acala ca griul trebuie sa fie sacrificat ca sa fi eprodus. O tara are un avantaj comparativ inproduceres de bumbac daca costul oportunitatilor sale, in ceea ce priveste griul, este mai jos decit in alta tara.

Cistigurile avantajului comparativ

Cistigurile de pe urma avantajului comparativ

Pentru a ilustra cistigurile avantajului comparativ, sa presupunem ca in fiecare tara oamenii doresc sa consume cantitati egale de griu si bumbac. Acum, fiecare tara este constrinsa de posibilitatile sale personale, dupa cum urmeaza: Productia pe un acru de griu si bumbac
Noua zelanda AUSTRALIA

griu bumbac

6 bushels 6 bales

1 bushel 3 bales

Cistigurile avantajului comparativ

Productia totala de griu si bumbac far comert si acri disponibili Noua zelanda AUSTRALIA
75 acres x 1 bushels/acre 75 bushels 25 acres x 3 bales/acre 75 bales

griul

50 acres x 6 bushels/acre 300 bushels 50 acres x 6 bales/acre 300 bales

bumbac

Cstigurile de pe urma comertului in acest exemplu poate fi demonstrata in tri stadii.

Cistigurile avantajului comparativ

Stadiul : Australia isi repartizeaza toate paminturile sale in productia de bumbac. Noua zelanda nu se poate specializa complet in griu deoarece ea are nevoie de 300 bales de bumbac si nu va fie capabila sa obtina in deajuns bumbac din Australia (dac atarile vor consuma cantitati egale de griu si bumbac).
Realizind un cistig din comert cind o tara are un dublu avantaj absolut stadiul 1

Noua zelanda

AUSTRALIA
0 acres 0 100 acres x 3 bales/acre 300 bales

griu bumbac

50 acres x 6 bushels/acre 300 bushels 50 acres x 6 bales/acre 300 bales

Cistigurile avantajului comparativ

Stadiul 2: Noua zelanda transfera 25 de acri de bumbac in griu.
Realizind un cistig din comert cind o tara are un dublu avantaj absolut

Stadiul 2
Noua zelanda AUSTRALIA
0 acres 0

griu

75 acres x 6 bushels/acre 450 bushels

bumbac

25 acres x 6 bales/acre 150 bales

100 acres x 3 bales/acre 300 bales

Cistigurile avantajului comparativ

Stadiul 3: Comertul tarilor
Realizind un cistig din comert cind o tara are un dublu avantaj absolut

Stadiul 3
Noua zelanda AUSTRALIA

100 bushels (trade)

griu

350 bushels
(after trade)

100 bushels

200 bushels (trade)

bumbac

350 bales (after trade)

100 bales

Cistigurile de pe urma ava ntajului comparativ

Ambele taria arata mult mai bina dupa decit inainte de comert. Ambele au sporit in frontierele posibilitatilor proprii de producere.

Ratele de schimb
Cind un comert este liberneimpiedicat de cunducere-sau de bariere impuse componentele comertului si comertul se scurg ca rezultat a deciziilor independente a miilor de importatori si exportatori si milioane de gospodarii private si firme. Pentru a intelege aceste componente trebuie sa stim ceva despre factorii care determina ratele de schimb.

Ratele de schimb
O rata de schimb este raportul la care doua valute sint schimbate. Pretul unei valute in comparatie cu alta. Pentru o pereche oarecare de tari,exista un domeniu a ratelor de schimb care duce automat ca ambele tari sa realizeze cistigurile de pe urma specializari si a avantajului comparativ. Ratele de schimb determina termenii de schimb.

RATELE DE SCHIMB
Pretul domestic de cherestrea (Per Foot) si otel laminat(Per Meter) in statele unite si brazilia
STATEle unite BRAZILia

cherestrea Otel laminat

$1 $2

3 Reals 4 Reals

Obtiunea cumpararii din tara sau importarea va depinde de ratile de schimb.

Ratile de schimb
Fluxul comertului determinat de ratile de schimb
Rata de schimb Pretul real rezulatul

$1 = 1 R

$1.00

Brazilia importa cherestrea si otel

$1 = 2 R $1 = 2.1 R
$1 = 2.9 R $1 = 3 R $1 = 4 R

.50 .48
.34 .33 .25

Brazilia importa cherestrea

Brazililia importa cherestrea; statele unite importa otel Brazilia importa cherestrea; statele unite importa otel Statele unite importa otel Statele unite importa cherestrea si otel

Ratele de schimb
Daca ratele de schimb se incadreaza in limitele prevazute, piata libera va conduce fiecare tara sa invasteasca resurse in acele sectoare in care se bucura de un avantaj comparativ. Numai acele produse in care o tara detine un avantaj comparativ va fi competitiva pe pietile lumii.

Sursele avantajului comparativ

Factorul de inzestrare se refera la cantitatea si calitatea lucrului, pamintului, si a resurselor naturale a unei tari. Factorul de inzestrare pare sa explice o portiune semnificanta o componentelor actuale ale comertului international.

Sursele avantajului comparativ

Teorema lui Heckscher-Ohlin este o teorie care explica existenta a avantajului comparativ al unei tari de catre factorul sau de inzestrare.

Conform acestei teorii, a tara detine un avantaj comparativ in producerea unui product daca aceasta tara este relativ inzestrata cu nesesarul folosit in producerea acestui produs.

Sursele avantajului comparativ

Diferenta produsului este un raspuns natural diferitelor preferinte in cadrul economiei. Citiva economistial au facut diferenta dintre avantajul comparativ dobindit si a avantajului comparativ natural. economiile pot fi disponibile pentru producarea pentru piata internationala si nu vor fi disponibile pentru producerea limitata a pietelor autohtone.

Barierile comertului: Tarifele, subventiile exportului si cotele

Protectia este o practica care protejeaza un sector al economiei de catre competitia straina . Un tarif este o taxa a importurilor. Subventiile exportului sint plati guvernamentale facute pentru fifmele autohtone ca sa incurajeze exporturile. Dumping-ul este strins legat cu subventiile. O firma sau o industrie vinde produse pe piata internationala la preturile costului de productie. O cota este o limita a cantitatii de importuri.

Trade Barriers: Tariffs,subventiile exportului, si cotele

Tariful lui Smoot-Hawley a fost legea tarifului statelor din 1930, care a fost cel mai inalt tarif in istoria SUA (60 procente). Acest fapt a cauzat un razboi international a comertului si a cauzat un declin in comert care este des considerat o cauza a depresiei internationale odin 1930. Acordul general asupra tarifelor si a comertului (GATT) este un acord international semnat de catre statele unite si de alte douazeci si doua tari in 1947 pentru a promovat liberalizarea comertului strain.

Integrarea economica
Integrarea economicaoccurs are loc atunci cind doua sau mai multe natiuni fac parte dintr-o zona a comertului liber. Uniunea europeana(EU) este blocul european comercial compusa din Austria, Belgia , Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irelanda, Italia, Luxembourg, Netherland, Portugalia, Spania, Suedia, si Marea Britanie.

Inegrarea economica
acordul comertului liber dintre statele unite si canada este un acord in care statele unite si canada s-au inteles sa elimine toate barierele comertului dintre acste doua tari din 1988. Acordul nord-american a comertului liber (NAFTA) este un acord semnat de catre Statele unite, Mexic, si Canada in care aceste trei tari au hatarit sa stabileasca tot teritoriul Americii de nord ca fiind o zona a comertului liber.

Acordul nord-american privind comertul liber(NAFTA)

DEpartamentul comercial al SUA a estimat ca ca rezultat al NAFTA comertul dintre SUA si Mexic a crescut cu aproximativ $16 miliarde in 1994.

Pe linga aceasta, exporturile din SUA spre Mexic au depasit importurile din Mexic.
Catre 1998, un consens genaral a avut loc printre economistii pe care NAFTA i-a incredintat sa raspindeasca oportunitatile de angajare pe ambele parti ale frontierei.

Situatia comertului liber

Situatia comertului liber ets ebazata pe teoria avantajului comparativ. Cind tarile se specializeaza pe comertul bazat pe avantajul comparativ, consumatorii platesc mai putin si consuma mai mult, si resursele sint folosite mai eficient. Cind tarifele si cotele sint impuse, se pierd unele cistiguri din comert.

Cistigurile din comert

Cind pretul international este de $2, cererile cantitatii autohtona creste, si cantitatea adaugatoare scade. Fondurile SUA scad si resursele sint transferate spre alte sectoare.

Pierderile de pe urma Impunerii tarifului

Pierderea eficientei de pe un $1 tariful are doi componenti:
1. Consumatorii trbuie sa

plateasca un pret mai mare pentru bunurile care pot fi produse la un pret mai mic.
2. Producatorii marginali

Government revenue equals the shaded area.

investesc in textile si nu in alte bunuri, ceea ce provoaca o productie autohtona ineficienta.

Cazurile protectiei
Protectia salveaza locurile de munca Unele taridau dovada de practici necinstite ale comertului Forta de munca eftina straina face ca competitia sa fie necinstita Protectia supravegheaza securitatea nationala Protectia descurajeaza dependenta Protectia supravegheaza industriile mici