Aa cum am menionat anterior, recoltarea fructelor se face pe o perioad ce ncepe din a doua jumtate a lunii august i pn la primul nghe,

moment n care coninutul n vitamina C ncepe s scad iar coninutul n ulei va crete. O descriere general i foarte sumar a coninutului n substane bioactive a fructelor de ctin este radat n anexa IV. Ctina conine n fruct peste 180 de substane bioactive, dintre care peste 100 de substane sunt numei n ulei. Principalele sale aplicaii se bazeaz tocmai pe acest complex multivitaminic i de substane bioactive. Fructele sunt astfel un tonifiant general, fiind utilizate n hipovitaminoze, avitaminoze i diverse anemii. Ctina se ncadreaz perfect ca baz de materii prime necesare producerii de suplimente nutriionale, produse n totalitate naturale, obinute prin combinaii de plante, vitamine, minerale, produse apicole care au rolul de a menine starea de sntate, de a preveni apariia unor mbolnviri i de a ajuta procesul de vindecare. Ele nu au efecte adverse i nici contraindicaii. Suplimentele alimentare conin de regul vitamine, sruri minerale, microelemente, antioxidani, fitohormoni, etc. Analiznd compoziia fructului de ctin observm c reunete toate aceste elemente, deci poate fi considerat un supliment alimentar de sine stttor, dar care trebuie consumat n doze extrem de precise. Aplicaiile nutriionale cele mai cunoscute se refer la obinerea cu mijloace clasice a sucului de ctin (diluat sau concentrat), oetului de ctin, vinului de ctin i siropului de ctin. Aplicaiile curative i terapeutice au n vedere pulberea de ctin (fin de ctin , maceratul de ctin i uleiul de ctin, ultimul fiind cel mai valoros produs obinut din fructele de ctin, dar care se extrage mai greu prin mijloace convenionale. Consumarea uleiului de ctin se face cu pictura deoarece este un superconcentrat de substane bioactive. Nu s-a menionat nimic despre gemul i marmelada de ctin pentru c este bine s adugm fructe de ctin n toate gemurile i dulceurile fcute n gospodria proprie i nu s prepaprm un gem exclusiv din fructe de ctin. Adugate n cantiti mici, n raport de 1 10, fructele de ctin ofer altor dulceuri i gemuri o savoare deosebit, dar i garania unei caliti superioare i a unei bune conservri pe o perioad lung de timp. n astfel de combinaii, pentru dulceuri n special, se constat pstrarea intact a fructelor, aspect esenial n cazul cnd lucrm cu cpuni, fragi, zmeur, etc. i dorim s rmn fructele ntregi. SUCUL DE CTIN DILUAT. Se prezint ca o butur rcoritoare realizat printr-o tehnologie extrem de simpl. Fructele proaspete sau decongelate se drobesc pn capt un aspect de terci i se pun ntr-un vas cu ap fiart cu zahr i rcit la 60 70 C. Cnd amestecul a ajuns la temperatura camerei, se strecoar, se stoarce zdrobitura peste lichidul strecurat, iar lichidul obinut se toarn n sticle. Sucul se va separa n dou pri distincte : partea superioar, un guler portocaliu, care este glbenuul de ctin, mai uor, sub care rmne sucul propriuzis, de culoare galben sau galben verzuie. Glbenuul poate fi separat de restul lichidului prin filtrare i uscat, reprezentnd un supliment alimentar extrem de valoros care ncorporeaz uleiul de ctin i carotenii (provitamina A, vitamina A, vitamina E, vitamina D). n suc trece vitamina C, complexul taminic B, srurile minerale,

etc. Reeta presupune o cantitate de fructe proaspete de700 750 g, zahr 1 kg, ap 6 l. Chiar dac apa a fost fiart iar fructele splate bine, sucul astfel obinut conine drojdii extrem de energie. Ca urmare, sucul se va pstra la rece i se va consuma n 3 4 zile, deoarece fermenteaz extrem de uor. Lsat la temperatura camerei, dup 24 de ore ncepe s se aciduleze, dac glbenuul de ctin nu a fost separat. Cu glbenuul separat, butura este mult mai stabil i se poate pstra la rece i ntuneric o perioad lung de timp (cel puin 30 de zile). Cojile i seminele rmase dup stoarcere, se usuc i se macin printr-un uruitor de cereale, reprezentnd un valoros supliment furajer pentru psri i animale. Cura de suc de ctin dureaz 40 de zile, timp n care se consum 3 pahare zilnic, pn n ora 18.

OETUL DE CTIN. Se poate prepara n gospodrie cu mijloace simple, fiind un supliment alimentar de mare valoare, recomandat n special primvara, n curele de cruduti sau n cura de oet de mere. Se obine prin dou metode : Metoda tradiional, din terci de fructe zdrobite, ap i miere, care este i procedeul clasic de ralizare a oetului alimentar n gospodrie. Prin macerarea la rece a unei cantiti de fructe zdrobite proaspete sau fructe uscate, mcinate sub form de fin, n oet de mere natural de bun calitate, amestecat cu miere, care poate fi utilizat la salate sau n tratamentul de regenerare a firelor de pr. Metode tradiional presupune folosirea urmtoarelor cantiti de fructe : Mere 3 kg; Ctin 1 kg. Merele se spal bine, se taie n buci mici cu tot cu cotor i se dau prin maina de tocat. Ctina se spal i se zdrobete. Se amestec terciul de mere cu cel de ctin, se adaug o mn de cimbrior de cmp uscat,mrunit sau de busuioc proaspt i tocat mrunt, dup care se toarn peste amestec o cantitate de 5 l de ap fiart i rcit la 30 35 C, n care am dizolvat 700 g miere poliflor de albine. Se mai adaug i 150 g pine neagr sau Graham. Amestecul preparat se toarn ntr-un vas corespunztor din sticl, acoperit cu tifon. Se las 10 zile, amestecndu-se zilnic de 3 4 ori/zi, apoi se filtreaz, se msoar lichidul rezultat i se adaug 50 100 g miere de albine, sse maestec bine i se las n continuare 40 60 zile, fr a mai umbla la vas sau la coninutul acestuia. n final se filtreaz i se pune n sticle, pe care le vom nchide ermetic i le vom pstra la o temperatur sub 20 C i la ntuneric ( de exemplu : o cmar rece). Dac nu dispunem de fructe proaspete de ctin, dar avem ctin uscat, mcinm o cantitate de 200 250 g i obinem fina de ctin. n continuare, n oetul de mere obinut prin metoda tradiional ( 4 kg terci de mere la 5 l de ap fiart descris anterior, sau procurat din comer dac suntem convini c este natural, adugm fina de ctina amestecat cu 25 30 g de pulbere de cimbrior, amestec ce se las la macerat ntr-un vas nchis ermetic, timp de 7 8 zile,

scuturnd vasul zilnic de mai multe ori. Dup aceast perioad, oetul se strecoar, se filtreaz i se trage la sticle, pe care le vom pstra ntr-o camer rece, la ntuneric, dar nchise ermetic. n oetul obinut dup macerare se adaug sau nu, miere de albine, aproximativ 0,5 kg la ntreaga cantitate, amestecnd bine pentru o omogenizare complet. VINUL DE CTIN. Ctina dispune de mai multe tipuri de drojdii, foarte active i rezistente. Vinul de ctin se realizeaz prin fermentaie anaerob, din terci i sirop de zahr sau pulp de fructe i sirop de zahr. Este un vin tonic, tare (circa 16 % alcool) i nu un vin de mas, impunnd reguli stricte de consum. Dup tragerea vinului de pe drojdie, acesta se pstreaz la frigider pentru a se folosi ca amors la fermentaiile ulterioare, n special pe perioada sezonului rece. Din acest motiv, primul vin de ctin fabricat n gospodria personal se va produce n septembrie, din fructe proaspt culese i care au drojdii foarte active. Nu recomandm amorsarea fermentaiei cu drojdie de panificaie, pentru a nu se impurifica drojdiile originale, dar se pot folosi drojdii de vin selecionate. Cel mai bun vin se obine din pulp de fructe. Se terciuiesc circa 2 kg de fructe proaspete, manual sau mecanic, iar pulpa rezultat se adaug la un sirop realizat din minim 10 l de ap i 3 kg de zahr, fiert i rcit la 30 35 C. Amestecul se va face ntr-un vas corespunztor de sticl, prevzut cu un dispozitiv de fermentare anaerob cu barier de lichid, vas pe care l vom umple 2/3 din capacitate, lsndu-l la temperatura camerei, dar nu la lumin puternic, soare surse de cldur, etc. Pentru o semiprotecie, vom nveli vasul n hrtie de ambalaj dubl sau vom confeciona o hus dintr-un material alb. Fermentaia dureaz minim 3 sptmni i pornete dup 48 72 de ore, debutnd extrem de energic. Spre deosebire de fermentaia altor fructe, la ctin, cciula de fermentaie nu cade la fundul vasului dect parial, deci nu poate costitui un indiciu sigur de ncetare a fermentrii. Se urmrete dac dup minim 21 de zile de fermentaie apar 3 zile consecutive de linite deplin, fr degajare de az n bariera de lichid a dispozitivului montat n gura vasului. Pe parcursul vinificaiei, la suprafa, ncep s se individualizeze insule de ulei, de culoare maron- rocat, rubinie n lumin, care se vor colecta cu mult atenie la deschiderea vasului, cu ajutorul unui furtun de dren transparent, uleiul fiind cel mai valoros produs realizat din fructele de ctin. Vinul se trage la sticle, iar drojdia (cciula) care se las pe fund peste drojdia fin depus deje pe perioada fermentaiei, se vars n alt vas, cu gura mai larg i care se va pstra la rece minim 24 de ore, pentru a se ridica la suprafa i separa, eventual ulei rmas n drojdie, dup care vom turna drojdia n sticle etane pe care le pstrm la frig ca amors de fermentaie. Exist i o variant de vinificaie direct din fructe zdrobite. Se pune 1 kg de terci de fructe ntr-un vas corespunztor, peste care turnm 5 l ap fiart i rcit, n care s-a dizolvat i 1,5 kg de zahr. Pentru amorsare se adaug drojdie de ctin sau de vin selecionat. Se las circa 20 de zile s fermenteze anaerob, dup care se trage la sticle. Dezavantajul acestei metode este c se pierde uleiul separat la suprafaa amestecului din vas, deoarece cciula este grosier, format din coji ce ascund uleiul i nu-l las s se aglomerze. Pentru realizarea vinului de ctin se pot folosi i fructe uscate, mcinate, n proporie de

cinci ori mai mic dect cantitatea recomandat pentru fructele proaspete, cu adaos de amors, respectiv drojdie de ctin, 25 30 ml, msurat cu un cilindru gradat. n 2 l de vin de ctin obinut dup procedurile descrise, adugm 8 10 g de amestec uscat i bine mrunit din urmtoarele plante medicinale aromatice : Varianta 1 : floare de pelin 1 2 g; cimbrior de cmp 2 3 g; sovrv 2 g; ment crea 2 3 g; Varianta 2 : floare de pelin 1 2 g; turi mare 2 3 g; ventricea 2g; ment de grdin 2 3 g. Plantele bine mrunite se las la macerat n vin, timp de minim 2 sptmni, perioad n care zilnic se scutur i se agit vasul, de exemplu, un borcan corespunztor de sticl, nchis ermetic cu un capac. Dup expirarea perioadei de macerare, coninutul se strecoar, se filtreaz i se toarn ntr-o sticl foarte curat. Acest vin tonic este un bun aperitiv cu proprieti stomahice, recomandat n cazul lipsei poftei de mncare. Este un vin tonic amrui i aromat, care se consum rece, o jumtate de pahar de vin, aproximativ 50 ml, cu o jumtate de or nainte de prnz sau de masa principal a zilei. Vinul tonic aperitiv se pstrea la rece i ntuneric, la frigider, iar dup o perioad de minim 3 luni, dac nu a fost consumat, trebuie filtrat pentru ndeprtarea precipitatelor i depunerilor fine de pe fundul sticlei. SIROPUL DE CTIN. 1 kg de fructe proaspete se storc, iar pulpa se separ de coji i semine, manual sau mecanic. LA zdrobitura stoars mai adugm 1 l de ap, lsm n ateptare minim 2 ore i repetm stoarcerea. Se amestec cele dou sucuri rezultate, se adug 1,2 kg de zahr, se amestec bine dizolvarea zahrului n suc, ntr-un vas emailat, la foc mic. Se fierbe la foc potrivit minim 30 minute, iar cnd siropul este legat se toarn fierbinte n sticle pregtite, fierbini, nclzite n cuptorul mainii de gtit, sticle care se vor nchide ermetic dup umplerea complet. Se poate mri cantitatea de zahr pn la 1,5 kg, mrind proporional i durata de fierbere de la 30 la 40 45 de minute. Un sirop foarte bun se obine din combinaia de fructe de ctin cu mcee, innd seama de faptul c mceele nu au suc, deci se vor pregti separat. Oprim 250 g mcee proaspete, tocate mrunt sau zdrobite, lsndu-le la macerat n 1,5 l de ap fiart timp de minim 12 ore. Se strecoar, se stoarce drobitura i se adaug 500 g de zahr. Se amestec sucul obinut, care este de culoare rou-rubiniu, cu sucul obinut de la fructele de ctin, descris n reeta anterioar, imediat dup ce am adugat cele 1,2 kg de ctin. Se pune sucul de mcee i de ctin la foc mic i se procedea n continuare aa cum am menionat n prima reet de sirop. SUCURI CRUDE DIN CTIN I AMESTECURI.

Aceste sucuri nu se folosesc imediat dup preparare, deoarece trebuie lsate o perioad de 2 3 zile pentru maturarea lor la rece. Sucul de ctin obinut direct prin stoarcere i filtrare, nu se poate consuma cu plcere n aceast stare, chiar i ndulcit, datorit aciditii extrem de ridicate. El se poate combina n diverse variante i proporii cu alte sucuri de legume i fructe, din care vom meniona dou combinaii foarte valoroase i plcute la gust : Suc de morcovi 2 pri, suc de ctin 1 parte, suc de mandarine 1 parte, coaj de lmie ras, coaj de portocal ras sau uscat i mcinat fin, zahr dup gust. Suc de tomate 2,5 pri, suc de ctin 0,5 pri, ap i zahr dizolvat dup gust 0,5 pri. SUC DIN FRUCTE USACTE (DE IARN . Se amestec 100 g de mcee uscate i mrunite, cu puful sitat, deci separat, cu 50 g de fin de ctin i se toarn peste amestec o cantitate de 2 l de ap fiart i rcit, lsndu-se la macerat timp de 12 ore. Se strecoar sucul obinut, se stoarce zdrobitura, se adaug 200 250 g de zahr, se completeaz cu ap fiart i rcit pn la cantitatea iniial de 2 l i se toarn ntr-o sticl, pstrndu-se la rece. Se poate consuma toat iarna pn la sfritul lui martie, cnd se ncep curele de criditi. Sucurile i siropurile sunt indicate n avitaminoze, hipovitaminoz, astenii, etc. Aciunea lor poate fi ntrit i prin administrarea altor suplimente nutriionale constnd n drojdie de bere, maxim 10 15 g/zi, n dou reprize, dizolvat n puin ap ndulcit, polen 1 2 lingurie/zi, miere de bun calitate 1 2 lingurie/zi, propolis sub form de tinctur, adminstrat cu pictura 5 10 picturi de dou ori pe zi, n puin ap sau pe cub de zahr. CEAIUL MEDICINAL DE CTIN. Ctina face parte din categoria plantelor tari, puternice, motiv pentru care trebuie privit ca un medicament natural, deci o vom trata cu respect i pruden, pentru a nu provoca supradozri i dereglri n timp. Recomandarea se refer la persoanele sntoase care fac doar cure de ntreinere i prevenire. Nu recomandm consumarea fructului uscat i mcinat sub form de pulbere cu linguria, aa cum se recomand n unele publicaii, ci n amestec cu pulbere de coji de mcee uscate, fructe complementare cu efecte sinergetice identice cu cele ale ctinei. Amestecul mcee ctin se face n raport de 2 : 1 i se pstreaz n borcane curate i nchise ermetic. Din acest amestec se consum o linguri ras de amestec, mprit n 3 prize, ultima priz administrndu-se n jurul orei 17, sau sub form de infuzie, dimineaa. La un ibric de 500 ml de ap clocotit, luat de pe foc i lsat s se rceasc 1 2 minute la care se adaug 2 3 lingurie mai pline cu pulbere amestec, dup care se acoper i se las la infuzat minim 20 de minute. La acest ceai se poate aduga i coaj ras de portocal sau pulbere din coaj uscat i mcinat, n proprie de 10% care va da o arom i chiar un gust mai plcut. Coaja de portocal se cur subire, direct de pe fruct, fr partea alb, se usuc i se macin, pstrndu-se separat de amestecul de ceai. n final, ndulcim ceaiul, de preferin cu miere, pentru corectarea gustului de acru. Ceaiul se consum numai dimineaa, sau cel trziu la ora 16, avnd un efect energizant. Consumat

spre sear produce insomnie. Un exemplu de ceai vitaminizant, remineralizant i antioxidant imunostimulator, pe baz de ctin i alte plante medicinale, este redat n continuare fiind un ceai alimentar, de ntreinere : Ctin fructe uscate i mcinate 15%; Ctin pulbere de frunze uscate 5%; Mcee uscate, mcinate, sitate 15%; Pducel, fructe uscate, mcinate 5%%; Ment de grdin, pulbere 5%, sau 3% dac dispunem de ment crea; Ppdie, pulbere de frunz 5%; Coada oricelului, vrfuri nflorite, uscate, pulbere 5%; cimbrior de cmp, plant mrunit 3 5%; ptrunjel de grdin, uscat, mcinat 3%; frunze de nuc, culese primvara, uscate, mcinate 3%; frunze de urzic, tinere, uscate, mcinate 5%; ovrv, vrfuri nflorite, mcinate 4%; ace de brad, cetin, pulbere 3%; suntoare, vrfuri nflorite, mcinate 5%; coada calului, uscat, mrunit 5%; frunze de mur, uscate, pulbere 3%; teci de fasole, uscate, mrunite 3%; frunze de cpun, frag, zmeur, uscate, mcinate 3%; frunze de coacz negru, uscate, pulbere 3%; coaj de portocal mcinat 2%. Este un ceai curativ, cu spectru larg, fr pretenii de ceai terapeutic. Persoanele care vor consuma frecvent acest ceai vor constata i efecte terapeutice. Se consum n special dimineaa sau dup masa de prnz pe timp de iarn sub form de infuzie, ndulcit cu miere Plantele se colecteaz n sezonul cald, ncepnd din primvar, cu frunzele de ppdie i urzic i terminnd n toamn cu mceul, ctina i pducelul. Planta nflorit se usuc la umbr, n camemre aerisite. La fel frunzele, fiind foarte ateni ca prin uscare s nu se piard culorile naturale, mai ales la nuc s nu brunificm frunzele. Planta uscat cu culori nenaturale sau mucegite se arunc la sortare, nainte de mcinare, cnd efectum o ultim inspecie. Plantele uscate i mrunite se pstrea mult timp, dar nu mai mult de 2 ani, n pungi de hrtie sau n cutii de carton bine nchise. Plantele se macin fin doar n mici cantiti, ct s facem un amestec pentru 1 2 sptmni, altfel pierd din concentraii i proprieti. n paralel cu administrarea acestui ceai de ntreinere, vom consuma i polen, cte 1 2 lingurie/zi, cu o pauz de 2 sptmni dup fiecare 100 g consumate. O singur persoan nu va consuma mai mult de 2 cni pe zi. Persoanele care sufer de anumite afeciuni vor urma tratamentele prescrise de medicul de familie sau medicul specialist, solicitndu-le acordul de folosire i a unor produse naturiste, n cadrul unui tratament complementar. Este bine s nu se ntrerup niciodat un tratament deoarece se pierd toate efectele pozitive acumulate n timp, chiar dac pe moment nc nu s-au fcut simite sau nu

nregistrm o ameliorare evident. MACERATUL DIN FRUCTE DE CTIN. Dup cum am menionat la ceaiul medicinal i n cazul maceratului la rece se va face o combinaie de fructe de mce 2 pri i fructe de ctin 1 parte, uscate i mcinate, mceul cu puful sitat pentru a nu fi iritant pe tractul intestinal. Dou lingurie de pulbere amestec se pun ntr-o can cu ap, minim 8 ore, lsndu-se de seara pn dimineaa, cnd lchidul se scurge ntr-un alt vas. Se nclete la temperatura corpului (36 -37C), se ndulcete cu miere i se consum cu cel puin 15 minute nainte de masa de diminea. Peste restul care rmne n vasul iniial se adaug ap i se las la macerat 24 de ore, deci pn a doua zi dimineaa, cnd se va consuma i acest extract, ndulcit, pe stomacul gol, cu 15 minute nainte de micul dejun. Cura dureaz 30 de zile i are drept scop ntrirea sistemului imunitar. Se face o cur de toamn (prin octombrie) i una de primvar (prin februarie). Pe perioada curelor se vor consuma , suplimentar, produse apicole: miere, polen, tinctur de propolis, n cantitile precizate ntr-un capitol anterior. Nu se va consuma sub nici o form seara extractul apos, rezultat prin macerarea la rece a pulberii amestec, deoarece poate provoca insomnie ca i n cazul ceaiului, dar cu efecte mult mai puternice. n cura de primvar este bine s se consume suplimentar i drojdie de bere proaspt, de bun calitate, aproximativ 10 15 g/zi, repartizat n 2 3 prize, naintea meselor, dizolvat n puin ap ndulcit cu miere. Recomandm s se adauge n coninutul pulberii din fructe de ctin i mcee, fructe de ctin de gard, care vor fi uscate i mcinate, n proporie de 15 20%, diferena constnd din mcee 50% i ctin 30 35%. Cura de primvar va fi nsoit i de curele de cruditi. ULEIUL DE CTIN. Chiar dac se obine mai greu n cadrul unei gospodrii sau ferme rurale i n cantiti mici, deoarece concentraie sa n fructul de ctin variaz ntre maxim 8% n pulp i maxim 18% n semine, fiind dependent i de specie , varietate, perioad de recoltare, zona de vegetaie, etc., este mult mai pur i mai concentrat dect produsul similar existent pe piaa de profil, costurile sale fiind nesemnificative. Obinut enzimatic, n carul procedurii de vinificaie, uleiul de ctin se obine ca produs secundar. Acest ulei superconcentrat se va consuma cu pruden, cu pictura, mai exact de 2 3 ori/zi, cte 5 10 picturi, dup caz i situaie. Privit n lumin are culoare rubinie, vscozitatea este ridicat i nu rncezete, spre deosebire de uleiul de ctin din comer, care n 30 de zile nu mai este bun de consum dac nu a fost pstrat la frigider. Un alt procedeu de obinere a uleiului cu mijloace rudimentare este procedeul de extragere cu un alt ulei alimentar. Dezavantajul const n concentraia relativ mic de ulei de ctin n ulei alimentar de extracie la rece, de regul ulei de porumb sau ulei de msline. Se pune ntr-un borcan o cantitate de 50g de fin de ctin peste care se adaug 12 linguri de ulei de msline de foarte bun calitate. Se amestec bine coninutul i se

nchide ermetic borcanul, agitndu-se zilnic, la nceput chiar de 3 4ori/zi. Macerarea cu extracia de ulei dureaz minim 3 sptmni, dup care vom strecura uleiul obinut i vom stoarce coninutul rmas. Se obine un ulei combinat de culoare modificat, de la galben deschis verzuie la galben rocat. Se va face o cur de 30 de zile, consumnd cte o linguri din acest ulei de 2 ori/zi, dimineaa pe stomacul gol i nainte de masa de prnz cu cel puin 30 de minute . n loc de ulei de msline putem folosi ulei de porumb sau ulei de floarea soarelui, brut, de la prima presare, sau ulei de semine de dovleac. Uleiul devine mult mai valoros dac n fina de ctin introdus la mecerat adugm pulbere de suntoare (vrfuri nflorite, uscate i mcinate) n pri egale. Uleiul astfel obinut va avea o culoare roie, chiar rubinie uneori. Utilizrile terapeutice ale uleiului de ctin constau n ntrirea sistemului imunitar, combaterea unor dermatoze, sensibilitii lafrig i a unor forme de anemie. Extern se folosete n tratamentul degerturilor, arsurilor, tumorilor exteriorizate, n ultimul caz folosind ca agent de extracie uleiul de ricin. RECOMANDRI CU CARACTER GENERAL : n afeciunile grave (cancer, ciroz, leucemie, SIDA) se poate face cur de pulp de ctin amestecat cu miere i polen. Se zdrobesc fructele n mixer i terciul obinut se amestec cu miere n proporie de 3 pri terci i o parte miere, la care vom aduga i puin polen. Se consum 2 3 linguri pe zi, pe o perioad de 40 60 de zile cu pauz de 14 zile, dup care se reia cura. n pauz se consum ulei cu pictura, pe zahr sau cu puin pine, dar nu n ap deoarece ader la sticla paharului i se pierde. Persoanele care nu sufer n mod special de o anumit afeciune i care vor s consume ctin preventiv i de ntreinere, nu vor urma cura cu pulp sau terci de fructe cu miere i polen, sau fin de ctin i miere, care este o variant a curei prezentat. Aceste persoane vor consuma ceai macerat la rece sau diluat, confrom reetei prezentate, dar i acestea cu pruden, urmrind reacia organismului i realiznd o acomodare progresiv. Se interzice utiliarea scoarei de ctin, uscat i mcinat, n ceai sau n amestec cu miere, datorit concentraiei exagerate n tanin, dar i existenei a cel puin 2 alcaloizi, ale cror efecte secundare nu au fost nc studiate. Frunzele usacte i mcinate pot fi adugate n ceai, fiind un component al ceaiului vitaminizant remineralizanr prezentat, dar i un supliment furajer excelent n amestec cu rotul rezultat de la prelucrarea fructelor pentru suc, vin, oet, etc. rotul se usuc i se macin pentru a obine o fin care se amestec n raport de 1 : 2 cu frunele uscate i mcinate. Se administreaz ca supliment furajer puilor de carne, ginilor outoare, etc. Fina de ctin, ca atare, reprezint un adaos furajer, care n proporie de 3 5% se introduce n furajul concentrat de baz, mrind valoarea nutritiv a acestuia, determinnd sporuri de producie i greutate i previne mbolnvirea pe perioada de furajare n acest sistem. Efectele sunt vizibile : grsimea laptelui este galben; oul are glbenuul portocaliu rocat, uneori chiar rou; carcasa puilor de carne are un aspect plcut, deosebit de comercial, etc.

Catina de garduri pe numele ei botanic Lycium este comun pentru doua specii foarte apropiate (Lycium barbarum si Lycium chinense). mai este cunoscuta si sub numele comercial de GOJI si face parte din Familia Solanaceae. Este un arbust care poate atinge 2-4 m inaltime,cu ramurile deseori spinoase,atarnand arcuite,ce poarta frunze lungi,lanceolate sau ovale,de culoare verde-gri.Frunzele au o lungime de 3-6 cm si sunt fie singulare,dispuse alternativ opuse,fie grupate de pana la trei. Catina de garduri infloreste din iunie pana in octombrie. Inflorescenta este compusa din una sau mai multe flori,liliachi sau violety,precum si unele galben-ocru,grupate pe un pedicul de 1-2 cm.Florile a caror corola este de aproximativ 8-10 mm prezinta cinci petale,au forma de palnie si sunt hermafrodite. Fructul este carnos,rosu sau portocaliu,este o baca,lunguiata sau ovala,de 1-2 cm,care are perioda de maturare din august pana in noiembrie,functie de conditiile climatice. Fructele contin 4-20 seminte de culoare maronie.care in conditii propice rasar foarte repede dind nastere unor plante noi. Nu se cunoaste cu precizie originea catinei da garduri,habitatul sau natural se gaseste intre Europa de sud-est si Asia de sud-vest.Una din zonele specifice de raspandire este China,de unde s-a raspandit ca planta de cultura in intreaga lume. In prezent planta se cultiva in multe regiuni ale lumii,dar China detine suprematia comerciala. Medicina traditionala chineza utilizeaza planta de aproximativ 2000 de ani,propietatile ei terapeutice fiind cunoscute inca din jurul anului 2800 i.e.n.La inceputul secolului 21,fructul catinei de gard a studiat din punct de vedere al continutului in compusi biologici,cunoscand o apreciere a cererii atat in SUA Canada cat si in multe alte state dezvoltate,mai ales printr-o gama foarte mare de produse alimentare dar si farmaceutice. Nutrienti esentiali la 100g fructe:330 calorii,19g proteine,62g carbohidrati,5g fibre,270 UI vitamina A,vitamina E,968g vitamina C,87mg calciu,260mg sodiu,1.970mg potasiu,250mg carotenoide,18 aminoacizi esentiali. Catina de garduri mai contine o serie de compusi bioactiv care concura la mentinerea sanatatii,fructele de Lycium contin: -Beta-sitosterol -un agent antiinflamator care ajuta la reducerea nivelului colesterolului si de asemenea este un adjuvant in tratarea impotentei si a afectiunilor prostatei; -Zeoxantin si Lutin- cu rol important in protejarea ochilor si acuitatii vizuale; -Betaina - folosita de ficat pentru a realiza reactiile de detoxifiere,mai fiind cunoscut si ca protector al ADN-ului,imbunatatirea memoriei si la dezvoltarea masei musculare; Cyperon - este un compus utilizat in tratamentul cancerului,rezolvarea unor probleme de circulatie dar si a celor legate de menstra si menopauza; -Solavelivona - este un puternic agent antifungic si antibacterial; Fisatin - un compus natural care intareste sistemul imunitar si care are o mare eficienta in tratamentul leucemiei,hepatitei B si a cancerului de diferite etologii. Recent a fost dezvoltata o procedura de laborator prin care se determina cantitatea de antioxidanti pe care o contine hrana consumata. Procedura poarta denumirea de capacitate de absorbtie a radicalilor de oxigen(ORAC). Metoda ORAC este cea mai precisa si de incredere metoda de masurare a capacitatii antioxidantelor de a absorbi radicalii liberi.Lycium a fost apreciat ca fiind alimentul cu cea mai mare capacitate de antioxidant cu o valoare de aproape 3470 unitati ORAC.

Cercetatorii germani au izolat dinLycium polizaharidele imunostimulatoare,care activeaza profund celulele albe,stimulandu-le sa distruga efectiv celulele tumorale. Rezultatele studiilor bioclinice a acestei specii de catina au relevat faptul ca consumul de fructe uscate sau fructe in combinatii cu alte plante sunt foarte folositoare pentru mentinerea sanatatii generale si pentru tratarea unor afectiuni cronice:slabirea articulatiilor,ameteli,slabirea vazului,dureri de cap,insomnii,afectiuni ale ficatului,diabet,tuberculoza si hipertensiune. Studiile bioclinice desfasurate in diferite tari au mai relevat actiunea benefica a fructelor de Lycium in sustinerea unui sistem imunitar sanatos,incetinirea proceselor de imbatranire,prevenirea si stoparea tumorilor canceroase,protectia hepatica,intensificarea nutrituionala si atletica. Din experienta proprie va pot spune ca nu este foarte importanta detinerea unui teren,Lycium poate fi cultivat si in curtea casei si in fata blocului sau in ghivece pe un balcon foarte insorit. CATINA ALBA I Catina alba cunoscuta sub denumirea botanica de Hippophae rhamnoides sp.,este un arbust fructifer care creste in mod natural in tara noastra, dar este foarte recent introdus in cultura in intreaga lume. inca din antichitate, colonistii greci din sudul Daciei au folosit frecvent frunzele de catina in furajerea cailor de lupta,pentru cresterea rezistentei acestora la oboseala si la boli, precum si pentru imbunatatirea aspectului fizic, de unde arbustul a capatat si denumirea botanica: hippo= cal si phae = stralucitor. Cercetarile efectuate de oamenii de stiinta ( in special din Rusia si China) asupra catinei,au scos in evidenta faptul ca fructul contine o serie de principii active cu un important rol in reglarea metabolismului,stimularea si protectia sistemului imunitar,cu rol antioxidant,curativ,terapeutic in diverse afectiuni ale sistemului circulator,sistemului respirator,stari depresive,anemie pronuntata,Parkinson,cancer cu diferite localizari,boli cutanate,infectii virale de orice tip,afectiuni renale,boli de ochi,ulcere de diferite tipuri,avitaminoze,etc. Fructele de catina contin,in principal,Vitamina C (intre 120 - 1200 mg%)de doua ori mai mult decat in fructele de maces si de 10 ori mai mult decat in citrice. Alte vitamine care se regasesc in compozitia fructului sunt Vitaminele A,B1,B2,B6,B9,E,F,K,PP, dovedind ca este o polivitamina. In urma cercetarilor Asociatiei Natura efectuate la nivelul anilor 2001-2003 s-a mai determinat si existenta in compozitia fructului a urmatoarelor principii active: -MINERALE: Calciu=211,64 mg%,Fosfor=13,84mg%,Potasiu=165,10mg %,Sodiu=2,8mg%,Magneziu=186,10mg%,Fier=198,40mg%,Zinc=1,2mg %,Mangan=0,87-1,6mg%,Cupru=0,38-1,2mg%,Seleniu=1,3-3,8mg%. -Beta Caroten=160mg,ulei=17%,Aminoacizi esentiali:Lizina=5,4%,Fenilalanina=5,9%,Valina +metionina=4,2%,Leucina=10,3%,Triptofan=0,57%,precum si Aminoacizi neesentiali:Cistina=0,47%,Alanina=4,0%,Histidina=3,5%,Arginina=7,7%,Tirozina=3,5% .Efectul antioxidant este de 96,6% stabilit prin metoda Chemiluminescentei.

Arbustul de catina se prezinta ca un arbust stufos,cu aspect globular,cu radacini de suprafata foarte dezvoltate,inalt de 3-5 m,care prezinta o scoarta de culoare brun-cenusiu. Frunzele sunt liniar-lanceolate,cu nervura mediana evidenta,sunt petiolate,avand culoarea verde inchis pe suprafata superiora si cenusiu-argintie pe suprafata inferioara,dispuse alternativ. Ramurile si trunchiul prezinta tepi de diferite marimi,dar si tepi terminali. Florile sunt unisexuat dioice,galbene sau galben-ruginiu,florile mascule fiind grupate in inflorescente globuloase,iar florile femele sunt grupate in vacum. Arbustul de catina prezinta indivizi masculi si indivizi femele. Infloreste in perioda martie-aprilie in functie de anotimp si altitudine. Fructele sunt drupe false,care cresc mansonat pe ramuri,sunt rotunde,rotundovale,ovale,carnoase,de culoare galben-verzui,galben-citron,galbenportocaliu,portocaliu,portocaliu-roscat,in functie de specie,subspecie sau varietate locala. Pe plan mondial sunt descrise 6 specii si 7 subspecii.In tara noastra recunoscuta este specia Hippophae rhamnoides subspecia rhamnoides. Fructele prezinta un sambure tare,de culoare maro inchis,diferit ca forma si marime in functie de specie,subspecie sau varietate locala.Samburii contin 18-20%ulei. Catina este o planta cu mare rezistenta la temperaturi extreme si la seceta. Nepretentioasa,se dezvolta foarte bine pe prundisuri,nisipuri,soluri crude,soluri saraturoase,soluri infestate,zone salifere. In stare salbatica,catina se concentreaza mai ales in zona Subcarpatica a bazinelor superiore ale raurilor Trotus,Bistrita,Putna,Buzau;Teleajen,Prahova,Ialomita,Arges,Olt,Jiu,in Lunca Dunarii,pe grindurile fluviale si zona litorala a Deltei.Catina este un arbust foarte bine adaptat conditiilor climaterice din tara noastra,rezistand la temperaturi ridicate in sezonul cald si temperaturi foarte scazute in sezonul rece.Catina are o perioada de vegetatie de 201 zile pe an. In prezent arbustul de catina este exploatat intensiv pe suprafete mici,cu precadere catinisurile salbatice naturale,prin culegerea fructelor in stare proaspata,care sunt comercializate in piete sau exportate.Putinele produse care se gasesc pe piata interna au preturi prohibitive mai ales datorita costurilor mari induse de tehnologiile vechi folosite la preocesare. In ultimii ani exista tendinta periculoasa ca,in goana dupa venituri,culegatorii sa distruga mare parte din catinisurile naturale,refacerea acestora necesitand intre 5-10 ani. Cercetarile efectuate pe plan international in cadrul proiectelor Institutului International pentru Cercetarea si Valorificarea Catinei(ICRTS) au stabilit si valoarea ecologica a arbustului asupra mediului,inclizand conservarea apei in sol,imbogatirea solului cu azot organic prin capacitatea plantei de a recicla azotul din atmosfera,reabilitarea terenirilor degradate,controlul desertificarii,controlul eroziunii,etc. Proiecte aflate in derulare pe plan mondial: reinpadurirea unor suprafete forestiere superexploatate in China,India,Canada;SUA,; Reabilitarea unor terenuri(halde) in fostele exploatatii miniere in Rusia,Polonia,Germania;Reabilitarea unor habitate distruse prin activitatea umana in Canada;China,Germania,India,Pakistan,Turcia,Mongolia,Rusia,Brazilia. In anul 2003 a avut loc la Berlin Primul Congres al Asociatiei Internationale a Catinei care a stabilit Directiile care vor fi urmarite prin diversele Programe de cercetare din

tarile membre: - valorificarea potentialului nutritiv si terapeutic al fructelor si frunzelor; - reinpadurirea suprafetelor forestiere defrisate cu un arbust cu crestere rapida,cu lemn valoros,avand potential caloric foarte ridicat; - Stoparea si controlul desertificarii in zonele supuse acestui proces; - refacerea terenurilor agricole degradate; - cultura alternativa; - introducerea unor noi produse cu potential nutritiv si terapeutic pe piata si dezvoltarea unei baze de materii prime pentru industriile alimentara,farmaceutica,cosmetica si mestesugareasca, Valoarea de piata a unui kg de fructe sau frunze sporeste prin procesare de cca 15-20 de ori si chiar de 1000 de ori in cazul unor produse ca extractul de flavonoide. Civilizatia a produs schimbari fundamentale in modul de viata al oamenilor. In conditiile intensificarii poluantilor nocivi si a factorilor stresanti,in special la nivelul marilor aglomeratii urbane,sistemele naturale de aparare ale organismului uman sunt depasite. Unul din marile paradoxuri ale societatii contemporane,in plin avant al industriei farmaceutice cu efecte benefice de neimaginat in urma cu 50 de ani,dar si a tehnicilor medicale alopate extrem de performante,sustinute de un puternic suport logistic este tendinta de revenire la o serie de terapii naturale traditionale,specifice zonelor geografice. In ultimii ani oamenii de stiinta si-au concentrat atentia spre evaluarea resurselor naturale,din care se pot obtine produsi naturali cu proprietati terapeutice si nutritive. Una din aceste resurse naturale,care a intrat in atentia cercetatorilor,este si arbustul de catina alba. Fructele de catina contin o serie de substante active care determina polivalenta utilizarilor practice: pigmenti chinonici,flavonoide,carotenoide,tanin,acizi grasi saturati si nesaturati,esteri ai acizilor grasi,acid malic,acid folic, acid citric,acid succinic,aminoacizi,din care toti aminoacizii esentiali,substante antibiotice,fitohormoni,vitamine,minerale esentiale si oligoelemente in gama aproape completa.Continutul ridicat in carotenoide (provitamina A) stimuleaza cresterea organismului (copii,animale tineret) si regenerarea tesuturilor. Vitaminele si mineralele continute in fructul de catina,echilibrate procentual in mod natural,conduc la o crestere a rezistentei fizice la actiunea factorilor stresanti,intarind totodata sistemul imunitar al organismului. Din acest punct de vedere fructele de catina,deosebit de bogate in vitamine si minerale,esentiale,se situeaza inaintea multor fructe si legume considerate etalon in domeniul nutritional. Din fructele de catina se extrage un ulei gras,de culoare rosie,ale carui efecte terapeutice s-au observat prima data in urma vindecarii unor boli digestive grave la pasarile de curte. Ulterior uleiul de catina s-a folosit pentru vindecarea unor rani la animalele domestice (bovine,cabaline)cu rezultate superioare tratamentelor clasice si reducerea timpului de vindecare cu 14-25 de zile. Rezultate remarcabile au fost obtinute si in tratamentul arsurilor de orice natura si a degeraturilor. In anul 1957 cercetatorii rusi au obtinut rezultate exceptionale prin inhibarea dezvoltarii unor tumori experimentale si tratarea cu succes a radiodermitelor(boala de radiatii).Ulterior,cercetari intreprinse in RUSIA,CHINA,SUA,si alte tari au demonstrat ca

riscurile aparitiei unor cancere sunt atenuate de carotenoidele provitaminice,nefiind explicat mecanismul prin care retinoidele actioneaza ca agenti de prevenire. Desi nu poate fi considerat un aliment de baza si consumat ca atare,fructul de catina alba poate fi utilizat cu succes in multe preparate culinare (ciorbe,preparate din peste gras,paine,dulciuri,inghetate,marmelade,gemuri,siropuri - in amestec cu alte fructe,sucuri,nectaruri,bauturi racoritoare acidulate si neacidulate,bauturi alcoolice(aperitive,lichioruri,vinuri),ceaiuri energizante,inlocuitor de cafea. Aceste considerente m-au detrminat sa sustin introducerea fructului de catina in alimentatia noastra si sa prezint cateva produse care pot fi obtinute in casa de toti cei interesati. CONTINUTUL IN VITAMINE SI MINERALE CATINA ALBA SI ALTE FRUCTE SI ZARAZVATURI - %/100g. Vit.C Prov.A Vit.B1 Vit.B2 Vit.B3 Fier Calciu Potasiu Magneziu Sodiu Fosfor Catina 500 160 0,05 0,27 0,35 198 211 165 186 2,8 13,8 Maces 300 14 Patrunjel 240 0,75 19 Varza 80 0,15 0,12 0,6 3 50 50 Portocala 60 11 0,38 0,06 30 130 15 Lamaie 50 0,15 2 Rosii 25 0,4 0,15 0,07 0,3 20 Grepfuit 0,1 0,3 23 190 12 2 20 Mere 0,05 0,1 1,0 0,4 120 5 5 11 Caise 10 1,15 0,06 0,3 6,3 0,5 15 300 11 5 23 Morcov 0,18 0,2 7 Cartofi 17 0,18 0,6 500 Spanc 0,1 5 40 375 37 510 Vinete 0,05 0,6 200 12 5 15 Valorile sunt maxime in raport cu valorile medii dinfructele de catina CONTINUTUL IN AMINOACIZI AL FAINEI DE CATINA COMPARATIV CU FAINA DE CARNE % din Proteina AMINOACIZI FAINA DE CATINA FAINA DE CARNE ESENTIALI - Lizina - Fenilalanina - Valina+Metionina - Leucina+Izoleucina - Tripofan NEESENTIALI - Cistina - Histidina 5,4 5,9 4,2 10,3 0,57 0,47 3,10 6,98 5,36 8,11 13,0 0,68 0,41 2,03

- Arginina - Alanina - Tirozina

7,70 4,0 3,5

8,25 6,37 3,47

aceste date nu au mai fost date pana in prezent in Romania si le-am propus cititorilor pentru ca de multe ori se fac recomandari fara a se face o prezentare a datelor de baza. In urmatoarea interventie voi prezenta cateva produse si modul lor de obtinere la domicilui,precum si continutul lor in substante active.

PRODUSE DIN CATINA ALBA In primul material pe care l-am lansat pe acest forum am facut o prezentare generala a arbustului de catina. Inainte de a prezenta mai in amanunt acest arbust dar si alte specii de catina vreau sa supun atentiei cateva produse ce se pot obtine din fructele de catina alba,chiar in gospodaria dumneavoastra,cu costuri mici si cu siguranta ca produsele sunt naturale suta la suta. De unde procuram fructele de catina? In general in perioada septembrie - noiembrie in pietele din marile orase sau in localitatile din zonele unde arbustul creste in mod natural,culegatorii ofera spre vanzare fructe de catina. Fructele culese in aceasta perioda contin peste 180 de substante bioactive,dintre care peste 100 se gasesc numai in ulei. Principalele sale aplicatii se bazeaza tocmai pe acest complex vitaminic si de substante bioactive. Catina se incadreaza perfect ca baza de materii prime necesare producerii de suplimente nutritionale,produse in totalitate naturale,obtinute prin combinatii cu plante,produse agricole,produse apicole,care au rolul de a mentine starea de sanatate,prevenirea unor imbolnaviri sau de a ajuta procesul de vindecare. Aceste produse nu au efecte adverse si nici contraindicatii. Suplimentele alimentare contin de regula vitamine,saruri minerale,microelemnte,antioxidanti,fitohormoni,etc. Analizand compozitia fructului de catina se va observa ca acesta reuneste toate aceste elemente,deci poate fi considerat un supliment alimentar de sine statator,dar care trebuie consumat in doze extrem de precise. Aplicatiile nutritionale cele mai cunoscute se refera la obtinerea prin mijloace clasice a SUCULUI de catina(diluat,concentrat),otetului de catina,vinului de catina,siropuli de catina. Aplicatiile curative si terapeutice au in vedere pulberea de catina(faina obtinuta din fructe uscate),maceratul de catina,galbenusul de catina,uleiul de catina,acesta din urma fiind cel mai valoros produs din catina dar si cel mai greu de obtinut prin mijloace conventionale de unde si pretul lui foarte ridicat. Consumarea uleiului de catina se face cu "picatura" deoarece este un superconcentrat de substante bioactive care va produce un soc asupra organismului. Nu am mentionat nimic despre gem,dulceata sau marmelada de catina pentru ca este bine sa adaugam fructe de catine la diversele gemuri sau dulceturi facute in gospodarie si nu sa producem exclusiv din catina.

Adaugate in cantitati mici in gemurile si dulceturile preparate dinalte fructe,fructele de catina confera o savoare deosebita,dar si garantia unei calitati superioare si a unei conservari pe o perioada lunga de timp. In astfel de combinatii,pentru dulceturi in special,se constata pastrarea intacta a fructelor,aspect esential,atunci cand lucram cu capsuni,fragi,zmeura,mure,etc. si vrem ca acestea sa ramana intregi. Intr-un material viitor vom incepe prezentarea si modul de fabricatie in gospodariile dumneavoastra a : sucului de catina diluat,otet de catina,vin de catina,sirop de catina,sucuri crude de catina,ceaiuri medicinale si aromatice,maceratul de catina. Odata cu prezentarea produsului va fi prezentata si o compozitie standard pentru a fi in cunostiinta de cauza. RECOMANDARI GENERALE: in afectiunile grave ( ciroze,cancer,leucemie,SIDA) se poate face o cura de pulpa de catina alba in amestec cu miere de albine si polen.Se zdrobesc fructele intr-un mixer si terciul obtinut se amesteca cu miere in proportie de trei parti terci si una miere la care se adauga putin polen.Se consuma 2-3 linguri pe zi,timp de 40-60 de zile cu o pauza de 14 zile. Pe perioada pauzei dintre cure se consuma ulei de catina,cu picatura,pe zahar sau paine,niciodata cu apa.(medicina tibetana) Persoanele care nu sufera in mod special de o anumita afectiune si care vor sa consume catina preventiv nu vor urma cura cu pulpa sau terci cu miere si polen. Aceste persoane vor consuma ceai sau macerat de catina la rece,conform unor retete pe care le vom prezenta,urmarind reactia organismului si realizand o acomodare progresiva. Frunzele de catina,uscate si macinate, constituie si ele un component esential in cura de catina prin continutul lor in substante bioactive. Ele se vor adauga in ceai sau mecerate venind cu un suplument de proteine,vitamine. Pentru cei care au in gospodarie animale recomandam folosirea frunzelor uscate si macinate in amestec cu srotul rezultat din prelucrarea fructelor, de asemenea uscate si macinate, ca supliment in hrana puilor de carne,gainilor outoare,vacilor de lapte,etc. Efectele acestor suplimente sunt vizibile in scurt timp si se vor evidentia prin: culoarea galbena a grasimii laptelui,galbenusul de ou va avea o culoare portocaliu-roscat sau chiar rosu,carcasa de pui,peste sau vitel va avea un aspect placut,deosebit de comercial,pentru a nu mai vorbii de aportul mare de vitamine si microelemente superior produselor care nu au primit suplimente in furaje.