MASTICAIA

component voluntar
poziia capului + prehensiunea

component automat
poate fi controlat voluntar

roluri
prelucrare mecanic a alimentelor, insalivaie, formare bol alimentar stimularea fluxului salivar faza cefalic a secreiei gastrice i pancreatice creterea fluxului sanguin gingival ndeprtarea plcilor bacteriene i a tartrului dezvoltarea esutului osos mandibular

Muchii masticatori
Ridictorii mandibulari:
Maseter Temporal Pterigoidian medial Pterigoidian lateral

Cobortorii mandibulari
Digastric anterior Pterogoidian infero-lateral Geniohioidian Milohioidian

Propulsori
- Pterigoidieni externi - Temporalul (fascicule anterioare)

Retropulsori
- Suprahioidieni - Temporal (fascicul posterior)

micrile masticatorii micri ale mandibulei

retropulsie propulsie ridicare coborre lateralitate

Prehensiunea
Coborarea mandibulei este favorizata de forta gravitationala In miscarea de coborare a mandibulei, condilul mandibular face o miscare de translatie inainte si in jos odata cu meniscul interarticular Hioidul coboara fiind mobilizat de m. subhioidieni In acest timp m. ridicatori ai mandibulei prezinta o relaxare controlata, astfel incat coborarea mandibulei se face lent, dirijat si continuu Are loc propulsia mandibulei, asociata cu relaxarea controlata a muschilor retropulsori

Sectionarea alimentelor (incizia)

Miscarea de incizie este unica Ridicarea mandibulei lent, continuu si puternic si sectionarea alimentelor cu dintii frontali Hioidul este mobilizat inainte si in sus de m. suprahioidieni Contractia este lenta pentru a imprima mandibulei, in ridicare, o pozitie optima pentru articularea cu maxilarul superior, pozitia de cap la cap a incisivilor superiori si inferiori In timpul inciziei, incisivii inferiori aluneca pe fata palatinala a celor superiori Alimentele dure opun rezistenta la inchiderea gurii, ceea ce determina o contractie mai mare a muschilor Traiectoriile functionale in incizie variaza dupa consistenta alimentelor. Pentru alimentele dure este necesara sectionarea in pozitia cap la cap a incisivilor. Pentru unele alimente, actul de incizie poate fi asociat cu o tractiune cu mana a fragmentului exobucal, ce poate actiona ca o forta de basculare vestibulara suplimentara. In timpul miscarii de ridicare a mandibulei, contractia muschilor ridicatori este de tip izotonic. Cand ridicarea mandibulei este oprita de obstacolul alimentar, contractia devine izometrica, realizeaza o tensiune musculara crescuta, suficienta pentru a invinge rezistenta alimentului.

Zdrobirea si triturarea alimentelor Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei prezinta cuspizi ascutiti, care le faciliteaza patrunderea in interiorul alimentelor, pentru a le fragmenta in particule relativ mari. Molarii, prin suprafata ocluzala mare, au rol important in faramitarea in continuare a alimentelor, in triturarea lor, in special, prin miscari de lateralitate. Se realizeaza contractii alternative ale muschilor pterigoidieni externi de o parte si a temporalilor de cealalta parte, asociate cu relaxarea controlata a acelorasi muschi, care devin antagonisti succesivi. In timpul miscarilor de macinare alimentele sunt asezate alternativ intre arcadele dentare in sectoarele laterale. Alimentele sunt reasezate intre arcadele dentare prin actiunea coordonata a limbii si obrajilor.

Fora m. masticatori: 10 30 kgf incisivi 30 - 60 kgf molari gnatodinamometru Amplitudinea (mm) ridicare/coborre = 16 / 40 lateralitate = 4 propulsie = 2,5 retropulsie = 1

ciclul masticator

0,6 0,8 sec

- 0,11-0,14 sec - contacte interdentare

modele de masticaie = stereotipuri masticatorii

frector micri orizontale toctor micri verticale mixt (intermediar)
Funcie de: alimentaie educaie
nvare / renvare

particulariti dentomaxilare

nregistrarea micrilor masticatorii

kinetograma

cicluri masticatorii ovale, fusiforme

anvelopa micrilor
pante ascendente coborre, lat. dr. vrfuri deschidere max. pante descendente ridicare, lat. stg. linii drepte sau oscilatorii contact ocluzal

fazele masticaiei
faza I ocluzie - linie faza II coborre mandibul unde ascendente faza III unde inegale oscilatorii faza IV unde periodice, cu frecven egal faza V ocluzie max. ........... - linie ........ nceput deglutiie

Eficiena masticaiei
depinde de:
aria de contact ocluzal relieful ocluzal frecvena micrilor masticatorii 2030 /min fora micrilor masticatorii rezistena esuturilor parodontale

caracteristici -muchi masticatori

ridicarea mandibulei este o secus se contract prin tetanos contraciile sunt izotone / izometrice
n faza 3 (ocluzal) a masticaiei, contraciile sunt izotone, apoi izometrice

au uniti motorii mari se contract rapid

Reflexul de ridicare a mandibulei maseterin, mentonier

monosinaptic receptorii = proprioceptorii din fusurile neuromusculare

terminaii n buchet, n lan sau anulospinale

stimulul = ntinderea muchilor ridictori prin

coborrea mandibulei = percuia mentonului

 calea aferent
terminaii anulospinale terminaii n buchet fibre cu nuclei n lan fibre senzitive I-a (A) fibre I-b () fibre secundare AII

ramuri senzitve V (n. mandibular)

centrii nervoi
nucleul senzitiv trigeminal din Mz. nucleul motor trigeminal din P. - motoneuroni

cale eferent
n. mandibular (V)

efectori
mm. ridictori ai mandibulei - SECUS

stimulare fibre motorii (la periferia fnm) reflex mai rapid, exagerat

Reflexul de coborre a mandibulei

receptorii:
presoreceptori din cavitatea bucal tip I marginea gingival tip II arii adiacente dinilor

cile senzitive:
n. mandibular, lingual, palatin, maxilar, infraorbitar (ramuri V senzitive)

centrii nervoi:
nucleul senzitiv V (Mz) nucleul motor V (P)

ci eferente:
ramuri motorii ale n. mandibular (V)

efectorii:
mm. cobortori ai mandibulei

 reflexul de coborre a mandibulei nu este monosinaptic - mm. cobortori nu se contract prin secus

rolul receptorilor Golgi de a facilita reflexul de coborre a mandibulei

contracia mm. ridictori stimuleaz rec. Golgi fibre I-b (n. mandibular -V) ggl Gasser nc. senzitiv V nc. motor V inhib motoneuronii mm. ridictori

reflexul de coborre a mandibulei este i un reflex de aprare a dinilor i structurilor peridentale

Caracteristici ale centrilor masticatori Coordonarea nervoas a micrilor masticatorii n nc. senzitiv proiecie diferit a impulsurilor de la receptori:
presoreceptori I proprioceptori presoreceptori II - rostral - intermediar - caudal

n nc. motor inervaie reciproc (inducie negativ) a motoneuronilor pentru mm. cobortori / ridictori n timpul ridicrii / coborrii mandibulei
simultan / succesiv

nc. supratrigeminal - coordonare

cile de transmitere n. mandibular (V)

centri nervoi punte + mezencefal (nucleii V) cortex - aria motorie precentral c.4 + 6

n repaus masticator subst. reticulat tonusul m. ridictori (ocluzie)

influene asupra masticaiei

n timpul deglutiiei masticaia se oprete hipoglicemia exagereaz reflexul de ridicare a mandibulei

rolul limbii n masticaie

Limba, datorita terminatiilor sale senzoriale, separa din masa alimentara acele fragmente care sunt bine triturate si insalivate, le aduna la un loc formand bolul alimentar pe care il pregateste pentru deglutitie. Pe masura ce alimentele sunt triturate are loc si amestecarea lor cu saliva, proces denumit insalivare. Limba participa la masticatie si prin faramitarea unor alimente, pe care le preseaza pe palatul dur. Limba executa miscari de intensitati diferite:
miscari fine: de asezare a alimentelor intre arcadele dentare, de triere a fragmentelor, de insalivare, de realizare a bolului alimentar; miscari puternice: de sfaramare directa a alimentelor, de deglutitie, de curatire a arcadelor dentare dupa deglutitie.

 receptorii linguali
chemoreceptori, presoreceptori, proprioceptori, fnm

ci aferente
n. lingual (V), IX

centrii nervoi
nc. senzitiv V nc. motor V nc. motor XII

ci eferente
n. hipoglos XII

efectori
mm. limbii reflexul lingulo-maxilar

DEGLUTIIA
receptori
de tact, presiune la nivelul istmului buco-faringian

ci aferente
n. V, VII, IX, X

centrii nervoi
formaiunea reticulat bulbar

ci eferente i efectori
n. motori (XII, V, IX, X) care contract succesiv mm. implicai

etapa bucal
0,3 - 0,5 secunde
declanat voluntar bolul alimentar ajunge la istmul buco-faringian se continu reflex palatul moale nchide comunicarea cu cavitatea nazal se opresc masticaia i respiraia

etapa faringian
2 secunde
contracii peristaltice automate
comunicarea cu fosele nazale este nchis comunicarea cu laringele este nchis

sfincterul esofagian superior (m. cricofaringian) se

relaxeaz

etapa esofagian
4 10 secunde
contracii peristaltice
primare secundare -

IX, X (-faringe i 1/3 esofag) X, plexul mienteric (2/3 esofag) depinde de poziie i respiraie sfincterul esofagian inferior (cardia) se relaxeaz

influene asupra deglutiiei

corticale i subcorticale parasimpaticul (X)
contract esofagul, relaxeaz cardia

simpaticul
efecte -adrenergice efecte -adrenergice relaxare esofagian contracie esofagian

umorale gastrina, histamina, motilina CCK, secretina, glucagonul

contract cardia

relaxeaz cardia

VIP (vasoactive intestinal peptide), substana P, somatostatina relaxeaz cardia i esofagul reflux gastro-esofagian

tulburri de deglutiie
= disfagii
afeciuni nervoase (paralizii) afeciuni buco-faringiene sau esofagiene compresiuni farigiene sau esofagiene

odinofagia fagofobia

STOMACUL

celulele secretoare ale glandelor gastrice

principale
pepsinogen, lipaza, labferment HCl + factor intrinsec Castle mucus

oxintice = parietale epiteliale = mucoase auxiliare G H D

gastrin histamin somatostatin

pepsinogen + mucus

rolurile stomacului
prelucrare mecanic i digestie antiseptic antianemic

enzimele gastrice
pepsina labfermentul chimozina (renina) lipaza
lipolitic proteolitice

HCl
2 forme: liber (1g/l), legat (2 g/l) hipersecreie
postprandial gastrita hiperacid ulcere duodenale sindrom Zollinger-Ellison

hiposecreie
gastrite atrofice cancere gastrice

mecanismul secreiei HCl

CAPILAR Pol bazal

CELULA PARIETALA Pol apical Oxidarea glucozei H2 O

LUMEN GASTRIC

Metabolism CO2 + H2O Anhidraza carbonica H2CO3 HCO3ClK+ Na+

pompa Na+/K+

H2O

OH-

H+

H+ K+

Pompa H+/K+ H+

HCO3- + H+ ClK+ Na+ H2O Cl-

HCl KCl K+

Stimuleaz secreia de HCl: - umplerea gastric, - peptidele chimului, - X, - gastrina i histamina

Inhib secreia acid: -blocanii receptorilor H2 - blocanii pompei H+

Reglarea secreiei gastrice

1. Faza cefalic - mecanism reflex - stimulii: din cavitatea bucal, psihici ..... - calea eferent: X secreie gastrin + histamin
mecanism umoral paracrin

secreie HCl

2. Faza gastric - distensia gastric mecanism reflex vago-vagal - gastrin

alcool, Ca++, aminoacizi, peptide

- mecanism umoral

3. Faza intestinal - distensia duodenal mecanism reflex vago-vagal - gastrin

secretin, somatostatin, GIP ?
(gastric inhibitory polypeptide, glucose-dependent insulinotropic peptide )

- mecanism umoral
aminoacizii peptide

pH-ul acid lipidele

MOTILITATEA GASTRIC
mm. gastrici caracter de sinciiu contracii automate
centru de automatism n marea curbur contracii interdigestive contracii de umplere -tonice contracii peristaltice de evacuare
tip I, II, III, IV

moara piloric

Evacuarea gastric dureaz 2-6 ore

% rmase n stomac

Prnz solid

Prnz lichid

Minute de la ingestie

influene asupra motilitii gastrice

reflexe
entero-gastric oculo-gastric sinocarotico-gastric veziculo-gastric compresie abdominal, fumat, efort, durerea periferic, somnul, stri psihice negative, stimuli gustativi / olfactivi neplcui

constitueni ai chimului care inhib motilitatea gastric: hiperosmolaritatea lipidele aminoacizii dextrinele oligozaharidele

 SN parasimpatic, Ach, VIP, enkefalina

stimuleaz peristaltismul i cresc tonusul gastric

SN simpatic
inhib motilitatea gastric

 factori umorali cu efecte pe motilitatea gastric:

stimulatori: gastrina, motilina, histamina, insulina inhibitori: CCK, secretina, glucagonul, enteroglucagonul, PGE2

voma
Toxine plasmatice Chemoreceptori

Influene corticale Stimuli gastrici i de la alte viscere Aferene PS i S

Centrul vomei