www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

e.viteza cu care s.a. parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: .cantit de s. terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ.. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: . forme farm diferite . Postulatul Be: .consecinţe toxicologice: r. acelaşi tip de formă farm.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă. durată şi intensitate . biologică (Bioechivalenţa) = e.cartiaz.e.a.. biologice: .filtrarea . între med care conţin ac s. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei. pt că penicilina G nu se abs singură) . chimică = e. adverse. farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: .pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): .este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd .ex: membrana celulară.ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui. ac doză. chim.a. absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s.stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs . farm sau farmacologică .a. între med care au acelaşi efect farmacologic. neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med. eliberată. să pună în libertate s. între med care au e. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr. poate să fie dif.www. aceeaşi doză. chim. absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente . absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org.sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice . este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s. indif dacă med prez numai e.a.e.posede sisteme membranare specializate şi active de transport . elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică . s.procain penicilina – îl formulăm a. farmacologică = e.a.a.e.e. e.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): .a.î. ac doză. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . între med care conţin aceeaşi s. farmaceutică = e.a. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug .

reprez fen de pătrundere a s. redevenind apt pt transportul altei cel. necesită energie .a.deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric . transcitoza.este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei . factori care ţin de med: . este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin.veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii. nu necesită energie . pinocitoza) Filtrarea . exocitoza. (ex: solubilit.este selectiv.molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte.forma farm administrată 2.propriet fiz-chim ale s. în mediul intern al org prin căi nat / artif.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic . mărimea moleculelor) .poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici .constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat .cartiaz.tot prin sist transportor.mec este f selectiv Pinocitoza . co-transport şi transport activ secundar) .are loc împotriva gradientului de conc.concentraţia .prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă . este limitat (pt că se saturează) .ro3 .presupune existenţa unui flux de apă .a.microtransport (pompe ionice.macrotransport (endocitoza.www.dimens partic solide . Transportul activ: . precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .

f stabilă: m puţin solub 2.fact locali: pH..asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase .v.stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . forma farm B. intraperitoneal. vârstnic.. Polimorfism (4 forme): . Abs prin muc bucală: . i.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit . intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1. vaginală.efectul primului pasaj hepatic . . forma cristalină – prezenţa polimorfismului). subst se abs lent. tranzitul intestinal . factori care depind de funcţia ap digestiv: . i.www. rectală. uretrală Artificiale: parenterale (s.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C . s. i.c. (solubilit. stabilit medie . med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2. med pot prod iritaţii gastrice / intest. dimens moleculelor. cutanată. factori care depind de med: 1. intraarterial.forma instabilă: cea mai solubilă.d. motilit gastrică. pH aproape de neutru .supraf mare de abs. vasculariz bogată. sist enzimatice. riscuri mici.diferenţe de pH: pH suc gastric = 1.stări fiziologice partic (nou născut. progresiv Av-: abs variabilă.r.admin dupa masa .ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală).este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A. timp de golire a stomac. Abs prin muc intest subţire . inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari.f intermediară: solubilit bună.circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super.comodă. nu poate fi admin în urgenţe.sublingual → efectul se instalează în 1-3 min .a.stări patologice sistemice: febra.admin med pe nemancate Intarziata prin: . conjunctivală. circ de la niv stomac+intestin. rapidă. gravidă) . intracardiac. bact intestinale.membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric .cartiaz.4 3.m. necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: . pH plasmă = 7.asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: .. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol .Av+: abs. intraosos. insufic cardiacă . respiratorie. dar inutilizabilă farm ..

www.cartiaz.ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .

Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival.acţiune locală: antiseptice. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . lentile. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib.acţiune generală (anestezie. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri).lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . antiseptice şi antibiotice .acţiune locală: bronhodilatatoare. clisme) Calea rectala este lenta si inegala. antimicotice. rinite. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala. De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal. miotice. Mucoasa rinofaringiană . antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala. pulberi pt prizat . midriatice. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase. antimicob. vaccinuri) . uleioase. antiinflam.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase. decongestionante. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua.www. antimicrob. anestezice locale.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. vasoconstrict. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic. keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a.cartiaz. infecţii.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b.vascularizaţie bună .ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. implante. expectorante. antifungice. admin med este pt acţiune locală: antimicrob. iritatii. inflamaţii .

fiziologici: respiraţie. căldură locală. subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente). Calea intravenoasă .grăbită prin: masaj local. densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0.echilibrul osmotic se reface rapid .molec mici trec direct în capilare . şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A.8µ : străbat arborele bronşic 2. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 .abs are loc în 15 – 30 min .se pot adm i. : sol / suspensii apoase / uleioase.se admin sol neutre şi izotone. implante plate / sferice.m. hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i.v.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase . inflamaţii. sol izotone pe cât posibil . evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate . micropompe osmotice (insulină) . asociere cu vasodilatat .m.mărimea.www. abcese.5 – 1µ : se absorb.este mai rapidă decât calea s. vâscozitate .solubilitatea .molec volumin trec mai întâi în limfatice . secreţia bronşică – cantitate. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile .: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere.întârziată prin: răcire locală. umidit aerului.inervaţia senzitivă mai rdusă . lezare de vase/nervi B.med trec din ţes conjunctiv în sânge: . în volume: 5. Factori dependenţi de med .c. abcese sterile.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat.m. şi i. aplicare de garou.riscuri: durere.injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate .anatomici . Calea subcutanată . Factori dependenţi de organism . Calea intramusculară .abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse .ro7 Av+: utilizare de doze mici. instrumentar steril. complicaţii infecţ cu anaerobi C. .c.cartiaz.nu se admin i. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.patologici: obstrucţii bronşice.20 ml.abs poate fi: .

www. subst toxice care lezează muşchiul cardiac .este rezervată admin subst de contrast .intraarticular .efectul apare rapid. picăt cu picăt. pt anestezie gen) . pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid .Atenţie: .med sunt introduse direct în sânge Av+: .se utiliz în stop cardiac .acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .cartiaz. tonice cardiace.rară. subst hemolizante. Alte căi parenterale Calea intraarterială . adv.este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.rahianestezie .pt trat unor tumori .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) . ischemie acută) Calea intrarahidiană .intraperitoneal .se pot produce r. este efectuată de către personal specializat .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) .f rar .permite perfuzia continuă. uneori imediat .nu se pot admin: suspensii / emulsii.se recom admin lentă (cel puţin 1 min.intrapleural .antrenează riscuri mari (tromboză.trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor . timp necesar unui circuit complet al sg) D. prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii .intrapericardic .ro8 .

are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire . antidiabetice * med baze slabe.forma liberă (dizolvată în plasmă) . subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice.intracelular .tiopentalul (anestezic) 2. 1. forţe electrostatice.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice . med rămâne în formă liberă. biotransformarea. forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: .distribuire uniformă (alcoolul) .calciu. După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular.factori care depind de med: struct chim. AINS. Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos.ex.intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu. doza. fosfor → în oase .iod → are afinitate către glanda tiroidă .legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare.www. DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: .ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase .afinitatea . pot circula sub 2 forme: .tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . punţi de hidrogen. intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod). creierul) . med nu are unde să se fixeze. Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.cartiaz.interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment . Placenta .forma legată (inactivă biologic) . elimin .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .anestezice locale → către ţes bogate în lipide .distribuire neuniformă (selectivă): . vit de abs. acizi f slabi.a.

se pot obţine metaboliţi inactivi. pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul . peioada de sarcină Starea patologică . m puţin liposolubili . profilul farmacocinetic al subst. efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta . m puţin toxici. specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare .icter. renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I . abs med (calea de admin).se remarcă 3 aspecte: .transformate sub f de metaboliţi .afinitate medie faţă de proteine . perioade de post. proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): .depinde de propriet fiz-chim ale subst. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat . În urma metab în ficat → alte structuri . Inhibiţia enzimatică .inactive → se elimină În urma metab: 1. diabet.legarea med de receptori: . de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim . apar noi proprietăţi ex.hidrocortizon 2. creşte toxicitatea.oxidări.nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică .ro10 .stabilitatea leg . dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza. dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex.în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med.legarea de proteinele tisulare:.stress.creşte activ farmacodinamică.active = metaboliţi activi "prodrug" . hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II . vârsta Forma sub care se elimină med: .netransformate .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi . rareori ireversibilă .nou născutul nu posedă sist enzimatice. sintetice.de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale.www.cartiaz.metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi. reduceri. hepatopatii Inducţia enzimatică . proces de biotoxifiere .r.reversibilă.

ulei de parafină) .se elim contraceptivele orale * intestin .filtrare glomerulară .prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .www. uleiuri volatile . Hg) în fanere .cartiaz.toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală .prin secreţie sudorală: metale grele. distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi . diureza. inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă .ro11 Elimin med pe cale renală . sulfat de Mg) * prin salivă .prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară .pot realiza depozite în celule .grăbită prin: creşterea diurezei.prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată .implică 3 procese: . mec de eliminare.se elim iod.persistenţa timp îndelungat a unor med (As.insolubile şi neabsorbabile (cărbune. kanamicina.med se întorc către mediul intern .reabsorbţia tubulară . starea funcţională a org.secreţia tubulară .se elim subst admin oral: . alcaloizi * prin bilă .majorit med se filtrează .încetinită prin: scăderea diurezei.solubile şi neabsorbabile (streptomicina.med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim. împiedicarea reabsorbţiei tubulare .

acţ principală (ex.arborele bronşic.v. Ex. β2 . pansamente gastrice . cu atât durata dintre administrări este m mare.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . majorit având "spectru de acţiuni".o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil". 2. β2. Eficacitatea maximă . fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. α2.în cazul admin i. biotransform.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: . Durata acţiunii . β1.cartiaz. parasimpaticul reface) Acţ. Tipuri de AF .www. difuz.acţ locală (topică): ung. β3) : β1 .după reversibilitate: .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .ireversibile . .la nivel cardiac. Latenţa . Există subst med cu un singur efect.poate fi utilă la pacienţii intubaţi) . acţ antipiretică a aparacetamolului) . acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. dar nu infl T normală).ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ.fizice .după mec de acţiune: . 6. Selectivitatea .inhibitor Acţ stimulatoare: direct. receptorii pt simpatic (α1.acţ sistemică . 3.stimulator . transport. Sensul AF .timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare. farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1.după modul de utilizare: .după utilitate terap şi intensit:.depinde de abs.acţ secundară (hiposecreţia salivară .propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org. nivel vascular 5. 4. Potenţa AF .directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează .o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. timpul de abs = 0. inhibitoare: direct.reversibile . prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală.

la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici .www. Proteine transmembranare III.cartiaz.r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular .depolariz → fen excitatorii .biofizice (biochim) .adsorbţia (ex Smecta) .are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor. Poate avea loc: . Tipuri de receptori I.colinergici .GABA . Efector = enzimele.precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice .ro13 . la interior sarcini -. Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) . Receptori cuplaţi cu proteine G IV.în inter cel Membr la ext prez sarcini +.hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: . Proteina care include un canal ionic: II.r de neutralizare (antiacidele) . dar nu îl activează .osmoza (o dată cu apa acţ şi med) .de tip L (sensibile la blocantele de Ca) . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor. blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului.de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor.nu are activitate intrinsecă. Receptori intracelulari . nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului.în afara cel . îl blochează.de tip N (neuronal) .

după modul de admin: .în faza de biotransf .doza parţială . după vârstă: d.cartiaz. pt anumite med: . .doza maximă terapeutică .doza totală b.puternic active (DE .www.necompetitiv .) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă. antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .inactive farmacodinamic (nu au potenţă) . Factori dependenţi de medicament 1.doza optimă . altitudine .doza letală (DL50) B.antidotism .sinergismul: sinergia .în faza de eliminare .antagonistul ..competitiv .doza pe zi .doza medie terapeutică (DE50) .doza pt bătrân c.cu potenţă medie .ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A. Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi. Factori dependenţi de organism C. după intensitatea efectelor: . cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.doza de întreţinere .prin modif absorbţiei .cu potenţă mică .doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a. Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.doza pt copil . Alte condiţii (T.de potenţare → ex.doza minimă terapeutică (DE25) .în faza de difuz .interacţ farmacocinetice: . Subst pot fi: .interacţ farmacodinamice:.de adiţie .doza de atac .doza unică .în faza de transport .

vârsta înaintată. utiliz unei căi de admin nepotrivite .dozele mari .malnutriţie . Sunt dependente de doză. nu sunt dependente de doză. secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale. în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 . insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: .ef sec . Reacţii adverse la med şi factorii de risc R.pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient. în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare. Tipuri de r adv: . antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. Factori care ţin de med: a. 2.3) b. antibiotice) Factori care ţin de organism a. neuroleptice. patologia med. biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul. tranchilizante. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex. d.v.alteori dorite . Efecte secundare . Factori favorizanţi: .adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. schema de dozare . ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii.riscul cel m mare îl reprez calea i.ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med. (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant.consum de alcool. adv sunt r nocive.ef adv toxice .cartiaz. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze.sunt nedorite.stări patologice (insuf renală.www. Ef sec pot fi: .intoleranţa 1. sunt de ordin farmacodinamic. interacţ med . nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om.sunt tulb funcţionale / morfologice. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare.dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. diferite de ef farmacodinamice. Apar în fc de bolnav sau de med. tutun . . riscul este m mare cu cât doza este m mare. ca o consecinţă directă sau indir a AF. Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora. precum şi intoxicaţiile acute / cronice. copilul mic) .uneori dorite . Efecte adverse toxice . Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide.stări fiziologice (sarcina.

unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) .pot apare dif erupţii . care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice. Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate . Idiosincrazia . În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice . colici) sau morfologice (ulcere) .ro16 b.la niv sanguin . În fc de metabolizare avem: .fie unei particularităţi de metabolizare . Acest fenomen este datorat: .pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică.leucopenie.congenitală . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente). trombopenie. vărsături. med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.la niv cordului . Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : .poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) .cartiaz. diaree. putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin.la niv SNC.au consecinţe ftoxicologice b. stările patologice .se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi.toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile . Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme .antibiotice nefrotoxice (kanamicina.calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă.ef toxice se manif prin: .pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative .la niv renal . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) .toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3. Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia.dobândită a.metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare. În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r.funcţii psihice sau sist extrapiramidal . reactivitatea individuală . .la nivelul pielii .la niv ficatului . La bolnavii cu insuf hepatică. streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice).pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.putem întâlni pers f sensibile.reprez de fapt o alergie la med.www.este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med.citostatice) . . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie. cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice . Intoleranţa . zilnică .la niv ap digestiv .cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) .atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat .fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c.toxicit subacută: după admin repetată.

Şocul anafilactic este o manif acută. ac acetilsalicilic.obişnuinţa . 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. trombocitopenii produse de sulfamide. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. T dobândită . Există subst cu struct simple. congenitală . Sunt sub forma literei Y. ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii).ro17 Antigenii compleţi .. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară. se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. barbiturice.congenitală . (astefl se explică unele anemii. unele forme de pneumonii. E. fenomenul este reversibil. Ex: peniciline.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. sulfamide. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate. gentamicină) 4.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). De obicei.). Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i.poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. Pe lângă subst active.sunt macromolec proteice / polizaharidice. fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă.cartiaz. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii. susceptibile de a se combina cu anticorpii. poate fi: de specie sau de grup. A. După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. M.www. Sindromul este f grav. urticarie.apare imediat după naştere. Pot fi de m multe tipuri: G. D. adenopatie=ganglioni măriţi). Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră. procaina. urmat de hipotensiune până la colaps..v. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică. . cefalosporine. sulfamide. T. Toleranţa: . Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . pot fi monomeri. dimeri.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. Ex: peniciline. pentameri. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii.

. Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp.cartiaz. nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează). (ex efedrina.se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .toleranţa încrucişată .tahifilaxia (toleranţa acută) .mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite. ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst. doze.ro18 . care la prima admin pot prod ef toxice. (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) .www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful