www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui.a. între med care conţin ac s. să pună în libertate s. indif dacă med prez numai e.a.este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd . absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s.a.viteza cu care s. forme farm diferite . ac doză.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): .e. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr. farmaceutică = e. neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med.î.e. farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: .e. biologice: .a.a. între med care conţin aceeaşi s. poate să fie dif.pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): .cantit de s. ac doză. chim. Postulatul Be: . farm sau farmacologică .constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente .filtrarea . chim. între med care au e.www. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică .a. absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org.stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs . farmacologică = e. durată şi intensitate .a.posede sisteme membranare specializate şi active de transport .a. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . între med care au acelaşi efect farmacologic.consecinţe toxicologice: r.cartiaz. eliberată. terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ.sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice . aceeaşi doză.. adverse. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: . biologică (Bioechivalenţa) = e. pt că penicilina G nu se abs singură) . s.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă.e.e.. chimică = e.ex: membrana celulară.a. este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug . acelaşi tip de formă farm.procain penicilina – îl formulăm a. absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s. parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: . e.

difuziunea facilitată (canale şi transportori) .www.cartiaz. factori care ţin de med: .constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat .concentraţia .presupune existenţa unui flux de apă .propriet fiz-chim ale s.poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: . precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric . redevenind apt pt transportul altei cel.veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii. pinocitoza) Filtrarea .dimens partic solide .prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .macrotransport (endocitoza. (ex: solubilit. co-transport şi transport activ secundar) . mărimea moleculelor) .ro3 .are loc împotriva gradientului de conc.a.este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei . transcitoza.este selectiv.forma farm administrată 2.a. Transportul activ: . exocitoza. nu necesită energie .molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte. reprez fen de pătrundere a s. este limitat (pt că se saturează) .are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic . în mediul intern al org prin căi nat / artif.microtransport (pompe ionice. necesită energie . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici . este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin.tot prin sist transportor.mec este f selectiv Pinocitoza .

comodă. vârstnic.membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric . gravidă) . respiratorie. rapidă. intraperitoneal. riscuri mici. vasculariz bogată. circ de la niv stomac+intestin. factori care depind de med: 1. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari.. i.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C .ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală).stări patologice sistemice: febra. forma farm B.admin med pe nemancate Intarziata prin: . s.Av+: abs. dar inutilizabilă farm . intraarterial.r. cutanată. tranzitul intestinal .m..este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A. subst se abs lent.stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . stabilit medie .asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase .f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit .supraf mare de abs. vaginală.f stabilă: m puţin solub 2. bact intestinale. insufic cardiacă . uretrală Artificiale: parenterale (s. i. intraosos.f intermediară: solubilit bună. forma cristalină – prezenţa polimorfismului). (solubilit. med pot prod iritaţii gastrice / intest. timp de golire a stomac. sist enzimatice. Polimorfism (4 forme): . i. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol .cartiaz. Abs prin muc bucală: .v.d. intracardiac. . necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: .circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super. conjunctivală.www. rectală.a.forma instabilă: cea mai solubilă. motilit gastrică..admin dupa masa .asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: . pH aproape de neutru ..stări fiziologice partic (nou născut. intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1. factori care depind de funcţia ap digestiv: . progresiv Av-: abs variabilă.sublingual → efectul se instalează în 1-3 min .4 3. dimens moleculelor.efectul primului pasaj hepatic . Abs prin muc intest subţire . med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2. pH plasmă = 7. nu poate fi admin în urgenţe.c.fact locali: pH.diferenţe de pH: pH suc gastric = 1.

ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .www.cartiaz.

pulberi pt prizat .www.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase.vascularizaţie bună . rinite. antiinflam.acţiune locală: antiseptice.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . Mucoasa rinofaringiană .cartiaz. infecţii. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala. implante. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . midriatice. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri). antimicob. lentile. antiseptice şi antibiotice .acţiune generală (anestezie. uleioase. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic. iritatii. keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. admin med este pt acţiune locală: antimicrob.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b. De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal. anestezice locale.acţiune locală: bronhodilatatoare. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. inflamaţii . Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival. vaccinuri) . miotice. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase. decongestionante. antimicotice. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala.ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. expectorante. antimicrob.lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă. antifungice. clisme) Calea rectala este lenta si inegala. Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. vasoconstrict.

aplicare de garou.fiziologici: respiraţie. sol izotone pe cât posibil . Factori dependenţi de med . instrumentar steril. complicaţii infecţ cu anaerobi C.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase .m. .inervaţia senzitivă mai rdusă . Calea subcutanată . căldură locală. micropompe osmotice (insulină) .20 ml.grăbită prin: masaj local. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 .: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere.anatomici . secreţia bronşică – cantitate. : sol / suspensii apoase / uleioase.patologici: obstrucţii bronşice.pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate .molec volumin trec mai întâi în limfatice .8µ : străbat arborele bronşic 2. Calea intravenoasă . Factori dependenţi de organism .abs poate fi: .întârziată prin: răcire locală.nu se admin i. vâscozitate .echilibrul osmotic se reface rapid .med trec din ţes conjunctiv în sânge: .ro7 Av+: utilizare de doze mici.se admin sol neutre şi izotone.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.5 – 1µ : se absorb. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile . implante plate / sferice.abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse . abcese. umidit aerului.c. hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i. şi i. evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.c.mărimea.abs are loc în 15 – 30 min .se pot adm i.m. în volume: 5.v.injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . abcese sterile. inflamaţii.cartiaz. lezare de vase/nervi B. densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0.solubilitatea .m. subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente). Calea intramusculară .molec mici trec direct în capilare .www.riscuri: durere. asociere cu vasodilatat .este mai rapidă decât calea s. şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A.

efectul apare rapid.acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .intraarticular .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) .rahianestezie .permite perfuzia continuă.antrenează riscuri mari (tromboză. subst toxice care lezează muşchiul cardiac .se pot produce r.med sunt introduse direct în sânge Av+: .este rezervată admin subst de contrast . este efectuată de către personal specializat .Atenţie: . Alte căi parenterale Calea intraarterială . tonice cardiace.se utiliz în stop cardiac .se recom admin lentă (cel puţin 1 min.nu se pot admin: suspensii / emulsii.rară. pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid .este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.intrapericardic .f rar .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) . pt anestezie gen) . ischemie acută) Calea intrarahidiană .ro8 .trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor . prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii . uneori imediat . timp necesar unui circuit complet al sg) D.cartiaz. picăt cu picăt.intraperitoneal .pt trat unor tumori . subst hemolizante.www.intrapleural . adv.

tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . AINS.forma liberă (dizolvată în plasmă) .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment .intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu.calciu. Placenta . doza. vit de abs. forţe electrostatice.a. După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular.distribuire neuniformă (selectivă): .anestezice locale → către ţes bogate în lipide .cartiaz. Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos.ex.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire . elimin .www.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice . biotransformarea. forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: . creierul) .iod → are afinitate către glanda tiroidă . 1. acizi f slabi.factori care depind de med: struct chim. Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.intracelular .forma legată (inactivă biologic) . fosfor → în oase .distribuire uniformă (alcoolul) . DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: .afinitatea . med nu are unde să se fixeze. subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice. pot circula sub 2 forme: .ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase .tiopentalul (anestezic) 2. punţi de hidrogen.legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare. intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod). med rămâne în formă liberă. antidiabetice * med baze slabe.

dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex. de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim . perioade de post. proces de biotoxifiere . m puţin liposolubili .cartiaz. profilul farmacocinetic al subst.legarea med de receptori: .ro10 .se pot obţine metaboliţi inactivi. rareori ireversibilă .nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică . hepatopatii Inducţia enzimatică . peioada de sarcină Starea patologică .legarea de proteinele tisulare:.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med. vârsta Forma sub care se elimină med: . Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org. creşte toxicitatea. pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul .nou născutul nu posedă sist enzimatice.oxidări.transformate sub f de metaboliţi . specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare .med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta . proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi .reversibilă. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat .netransformate . Inhibiţia enzimatică .hidrocortizon 2. renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I . dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza.creşte activ farmacodinamică.www.active = metaboliţi activi "prodrug" .afinitate medie faţă de proteine . apar noi proprietăţi ex.r. abs med (calea de admin).metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi. sintetice.de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale.stabilitatea leg . metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. În urma metab în ficat → alte structuri . m puţin toxici.depinde de propriet fiz-chim ale subst.inactive → se elimină În urma metab: 1.icter. efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului. hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II .se remarcă 3 aspecte: .stress. reduceri.în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare. diabet.

uleiuri volatile .majorit med se filtrează .implică 3 procese: .se elim iod.pot realiza depozite în celule . împiedicarea reabsorbţiei tubulare . mec de eliminare.ro11 Elimin med pe cale renală .reabsorbţia tubulară .cartiaz.solubile şi neabsorbabile (streptomicina.se elim contraceptivele orale * intestin . diureza. Hg) în fanere .persistenţa timp îndelungat a unor med (As.toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală .med se întorc către mediul intern . ulei de parafină) .grăbită prin: creşterea diurezei. starea funcţională a org.prin secreţie sudorală: metale grele.filtrare glomerulară .www.se elim subst admin oral: . inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă .insolubile şi neabsorbabile (cărbune.prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată .secreţia tubulară . kanamicina.prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară . alcaloizi * prin bilă .med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim. distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi . sulfat de Mg) * prin salivă .prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .încetinită prin: scăderea diurezei.

o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. 4. dar nu infl T normală).depinde de abs.la nivel cardiac. β2. acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. timpul de abs = 0. .ireversibile . parasimpaticul reface) Acţ. nivel vascular 5. β1. Există subst med cu un singur efect.după reversibilitate: . β3) : β1 .timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . transport. fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1. Tipuri de AF .inhibitor Acţ stimulatoare: direct.în cazul admin i. 6. inhibitoare: direct. difuz.o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil".acţ secundară (hiposecreţia salivară . pansamente gastrice .reversibile .www.arborele bronşic. acţ antipiretică a aparacetamolului) . prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală.stimulator . β2 . Durata acţiunii .după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: . Potenţa AF . 2.v.ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ. 3. receptorii pt simpatic (α1.după modul de utilizare: .directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează .acţ principală (ex. Latenţa . cu atât durata dintre administrări este m mare. biotransform. α2.propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org. Selectivitatea . Eficacitatea maximă .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .cartiaz. Ex.după utilitate terap şi intensit:.acţ sistemică . Sensul AF .timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare.fizice .după mec de acţiune: .acţ locală (topică): ung.poate fi utilă la pacienţii intubaţi) . majorit având "spectru de acţiuni".

în afara cel . Receptori cuplaţi cu proteine G IV. la interior sarcini -. îl blochează.www. dar nu îl activează .r de neutralizare (antiacidele) .la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici . Efector = enzimele.precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice .de tip L (sensibile la blocantele de Ca) .depolariz → fen excitatorii .GABA .biofizice (biochim) .are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor.în inter cel Membr la ext prez sarcini +. nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului. Proteina care include un canal ionic: II. Poate avea loc: . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor.r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular .adsorbţia (ex Smecta) . blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului. Proteine transmembranare III.nu are activitate intrinsecă. Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) . Receptori intracelulari .de tip N (neuronal) .osmoza (o dată cu apa acţ şi med) .de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor.colinergici .cartiaz.hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: . Tipuri de receptori I.ro13 .

după modul de admin: .doza pt copil .antagonistul . după intensitatea efectelor: .doza de întreţinere .în faza de transport .prin modif absorbţiei .inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .doza unică .doza minimă terapeutică (DE25) .de adiţie . altitudine .doza parţială ..doza pt bătrân c. Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă. antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .cu potenţă mică .de potenţare → ex. după vârstă: d.cartiaz. Factori dependenţi de organism C.în faza de biotransf .sinergismul: sinergia .necompetitiv .puternic active (DE .doza medie terapeutică (DE50) .interacţ farmacodinamice:.doza maximă terapeutică .doza pe zi . .cu potenţă medie . pt anumite med: .doza de atac .www.interacţ farmacocinetice: .doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a.ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A.doza totală b.în faza de eliminare .doza optimă .antidotism .competitiv .doza letală (DL50) B. Factori dependenţi de medicament 1. Subst pot fi: .în faza de difuz . Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi. Alte condiţii (T. cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.

ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii. Ef sec pot fi: . în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare. Reacţii adverse la med şi factorii de risc R. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare.www. patologia med. antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. Sunt dependente de doză. schema de dozare . vârsta înaintată.dozele mari .intoleranţa 1.alteori dorite . (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant. Apar în fc de bolnav sau de med. tranchilizante. neuroleptice. copilul mic) .stări fiziologice (sarcina. d. utiliz unei căi de admin nepotrivite . antibiotice) Factori care ţin de organism a.sunt tulb funcţionale / morfologice. nu sunt dependente de doză. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex.adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. tutun . adv sunt r nocive.3) b. riscul este m mare cu cât doza este m mare.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient.pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide. Factori favorizanţi: .malnutriţie . Efecte secundare .stări patologice (insuf renală. insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: .cartiaz.sunt nedorite. interacţ med . diferite de ef farmacodinamice.riscul cel m mare îl reprez calea i. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze.consum de alcool. sunt de ordin farmacodinamic. . Efecte adverse toxice . 2.v. ca o consecinţă directă sau indir a AF. Tipuri de r adv: . Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide.ef sec . în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 .ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med. precum şi intoxicaţiile acute / cronice. biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.ef adv toxice .uneori dorite .dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. Factori care ţin de med: a. nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om. secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale. Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora.

În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.la nivelul pielii .atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat . Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .la niv sanguin . cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice .metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice . În fc de metabolizare avem: . În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r. putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin.calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă.reprez de fapt o alergie la med. Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia.pot apare dif erupţii . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente).metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare. med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze. . vărsături. care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice.pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte.pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică.la niv renal . streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . trombopenie. La bolnavii cu insuf hepatică.putem întâlni pers f sensibile.toxicit subacută: după admin repetată.fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c. stările patologice .ef toxice se manif prin: .funcţii psihice sau sist extrapiramidal .toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) .la niv cordului .la niv ap digestiv .au consecinţe ftoxicologice b. Intoleranţa .toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3. Acest fenomen este datorat: . zilnică .citostatice) .dobândită a. reactivitatea individuală .leucopenie.cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) .pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.ro16 b.unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) . idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice). Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : .este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med.fie unei particularităţi de metabolizare . Idiosincrazia . colici) sau morfologice (ulcere) .la niv SNC.la niv ficatului .www.poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) .antibiotice nefrotoxice (kanamicina. . Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme . diaree.se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi.cartiaz.congenitală .

În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară. Ex: peniciline.obişnuinţa . fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă. sulfamide. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). procaina. congenitală . dimeri. gentamicină) 4. Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. A. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . T dobândită .dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. susceptibile de a se combina cu anticorpii.apare imediat după naştere. poate fi: de specie sau de grup. ac acetilsalicilic. barbiturice. Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i. Sunt sub forma literei Y. unele forme de pneumonii. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică. sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. De obicei. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). D.v.congenitală . se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. (astefl se explică unele anemii.poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. fenomenul este reversibil.cartiaz. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). pentameri.. dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor. cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. M. Sindromul este f grav. E. 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. Pot fi de m multe tipuri: G.ro17 Antigenii compleţi . Pe lângă subst active. trombocitopenii produse de sulfamide. adenopatie=ganglioni măriţi). urmat de hipotensiune până la colaps.. Şocul anafilactic este o manif acută. Există subst cu struct simple. cefalosporine. Ex: peniciline. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii. pot fi monomeri. .). Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . sulfamide. Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră. T. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. Toleranţa: .www. ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii). urticarie. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria.sunt macromolec proteice / polizaharidice.

toleranţa încrucişată .se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .tahifilaxia (toleranţa acută) . care la prima admin pot prod ef toxice.ro18 . Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale. . (ex efedrina.mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite.cartiaz.www.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp. ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst. doze. nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează). (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) .