www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

chim. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: .cartiaz.a.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă. absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . biologică (Bioechivalenţa) = e. poate să fie dif.sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice . condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug .viteza cu care s.e. chimică = e. neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med..stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs . între med care au e.consecinţe toxicologice: r. forme farm diferite . indif dacă med prez numai e.a.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente . să pună în libertate s.ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui. ac doză. e. între med care au acelaşi efect farmacologic. farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: . adverse. parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: . este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s.a. aceeaşi doză.a. între med care conţin ac s.a.e. absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr.filtrarea .a.e. între med care conţin aceeaşi s. farmaceutică = e.posede sisteme membranare specializate şi active de transport . durată şi intensitate . farm sau farmacologică . absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org. terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ. chim. eliberată. Postulatul Be: .î.procain penicilina – îl formulăm a. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei.e.www.pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): . acelaşi tip de formă farm.a.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): . farmacologică = e.a.a. biologice: . pt că penicilina G nu se abs singură) . ac doză.este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd .cantit de s. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică ..ex: membrana celulară. s.e.

www. factori care ţin de med: . pinocitoza) Filtrarea . în mediul intern al org prin căi nat / artif. este limitat (pt că se saturează) . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici . nu necesită energie .este selectiv.poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: . exocitoza.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic . precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat . este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin. reprez fen de pătrundere a s.tot prin sist transportor.macrotransport (endocitoza.a. necesită energie . redevenind apt pt transportul altei cel.forma farm administrată 2.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .propriet fiz-chim ale s.dimens partic solide . mărimea moleculelor) .ro3 .este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei .concentraţia . Transportul activ: . co-transport şi transport activ secundar) .mec este f selectiv Pinocitoza . transcitoza.presupune existenţa unui flux de apă .deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric .are loc împotriva gradientului de conc.a. (ex: solubilit.veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii.cartiaz.microtransport (pompe ionice.molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte.

vasculariz bogată. forma cristalină – prezenţa polimorfismului). (solubilit. . bact intestinale.membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric .c. intraperitoneal. factori care depind de funcţia ap digestiv: . riscuri mici..stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . intraarterial.Av+: abs. Polimorfism (4 forme): .stări patologice sistemice: febra. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol . pH plasmă = 7. med pot prod iritaţii gastrice / intest. vaginală.supraf mare de abs. intracardiac. cutanată. dar inutilizabilă farm . pH aproape de neutru . gravidă) ..stări fiziologice partic (nou născut..admin med pe nemancate Intarziata prin: . conjunctivală. respiratorie. Abs prin muc intest subţire . dimens moleculelor.admin dupa masa .diferenţe de pH: pH suc gastric = 1.asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase . rectală.asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: . progresiv Av-: abs variabilă.f stabilă: m puţin solub 2.fact locali: pH. intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1.. i.sublingual → efectul se instalează în 1-3 min . subst se abs lent. insufic cardiacă .cartiaz. nu poate fi admin în urgenţe.f intermediară: solubilit bună. stabilit medie . motilit gastrică.efectul primului pasaj hepatic . i.d.ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală).forma instabilă: cea mai solubilă. rapidă. intraosos.comodă. necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: .v. sist enzimatice.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C . forma farm B.a. factori care depind de med: 1.m.4 3. s. vârstnic. med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari. Abs prin muc bucală: . timp de golire a stomac.circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super. circ de la niv stomac+intestin.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit . i.r.este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A. tranzitul intestinal . uretrală Artificiale: parenterale (s.www.

ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .www.cartiaz.

cartiaz. antiinflam.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b. expectorante. vaccinuri) . dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri). Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . pulberi pt prizat .www.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . antimicob. clisme) Calea rectala este lenta si inegala. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic.acţiune locală: bronhodilatatoare. antimicotice. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase. Mucoasa rinofaringiană . midriatice.acţiune locală: antiseptice. Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. decongestionante. miotice.vascularizaţie bună . antimicrob. De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal. rinite.ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. vasoconstrict. antifungice. lentile.lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . antiseptice şi antibiotice . Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala.acţiune generală (anestezie. inflamaţii . infecţii. keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. anestezice locale. antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib. admin med este pt acţiune locală: antimicrob. iritatii. implante. uleioase.

vâscozitate .20 ml. Calea intravenoasă .întârziată prin: răcire locală. evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.5 – 1µ : se absorb.anatomici . sol izotone pe cât posibil .mărimea.m. căldură locală. hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i.nu se admin i.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat. inflamaţii.grăbită prin: masaj local.inervaţia senzitivă mai rdusă .v. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 . secreţia bronşică – cantitate. Calea intramusculară . complicaţii infecţ cu anaerobi C.molec mici trec direct în capilare .pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate . lezare de vase/nervi B.: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere. în volume: 5. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s. . abcese. instrumentar steril.m.cartiaz.se pot adm i.c.m.molec volumin trec mai întâi în limfatice . asociere cu vasodilatat . Factori dependenţi de organism .este mai rapidă decât calea s.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase .fiziologici: respiraţie. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile . aplicare de garou.se admin sol neutre şi izotone.abs are loc în 15 – 30 min . umidit aerului.solubilitatea .riscuri: durere.echilibrul osmotic se reface rapid .www.injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . abcese sterile.8µ : străbat arborele bronşic 2.c. subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente).patologici: obstrucţii bronşice.abs poate fi: . densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0.med trec din ţes conjunctiv în sânge: . şi i.abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse .ro7 Av+: utilizare de doze mici. : sol / suspensii apoase / uleioase. Factori dependenţi de med . Calea subcutanată . şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A. implante plate / sferice. micropompe osmotice (insulină) .

acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .se recom admin lentă (cel puţin 1 min. Alte căi parenterale Calea intraarterială . pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid . timp necesar unui circuit complet al sg) D.se pot produce r.rară. subst hemolizante.nu se pot admin: suspensii / emulsii.www.cartiaz. pt anestezie gen) .rahianestezie .intraarticular .trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor . subst toxice care lezează muşchiul cardiac . tonice cardiace.este rezervată admin subst de contrast .este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.permite perfuzia continuă.ro8 .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) .intraperitoneal .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) . picăt cu picăt.f rar . ischemie acută) Calea intrarahidiană .efectul apare rapid.Atenţie: .pt trat unor tumori . adv.se utiliz în stop cardiac .intrapleural .intrapericardic . uneori imediat . este efectuată de către personal specializat .antrenează riscuri mari (tromboză.med sunt introduse direct în sânge Av+: . prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii .

a. 1. creierul) . Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos.ex. med rămâne în formă liberă. În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase . forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: .distribuire uniformă (alcoolul) .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu. După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular.cartiaz.factori care depind de med: struct chim.distribuire neuniformă (selectivă): . antidiabetice * med baze slabe. acizi f slabi.tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod).procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice.anestezice locale → către ţes bogate în lipide .afinitatea .forma legată (inactivă biologic) .calciu.iod → are afinitate către glanda tiroidă . punţi de hidrogen. forţe electrostatice. biotransformarea. subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.intracelular .interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment . pot circula sub 2 forme: . med nu are unde să se fixeze. DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: . Placenta .distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice . vit de abs.forma liberă (dizolvată în plasmă) .ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. elimin . doza.legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire . fosfor → în oase . Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.www.tiopentalul (anestezic) 2. AINS.

Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat .creşte activ farmacodinamică.stabilitatea leg .icter.inactive → se elimină În urma metab: 1. peioada de sarcină Starea patologică .se pot obţine metaboliţi inactivi. abs med (calea de admin). În urma metab în ficat → alte structuri .transformate sub f de metaboliţi . profilul farmacocinetic al subst.afinitate medie faţă de proteine . rareori ireversibilă . perioade de post. vârsta Forma sub care se elimină med: .în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare. m puţin liposolubili .netransformate . pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul .nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică .depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med. de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim .cartiaz.hidrocortizon 2. diabet.r. hepatopatii Inducţia enzimatică .www. reduceri.active = metaboliţi activi "prodrug" . hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II . renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I . m puţin toxici. creşte toxicitatea.nou născutul nu posedă sist enzimatice.se remarcă 3 aspecte: . dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex.de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale. dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza. proces de biotoxifiere .reversibilă.med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta .legarea de proteinele tisulare:.ro10 .oxidări.depinde de propriet fiz-chim ale subst. proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): . apar noi proprietăţi ex. specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare .legarea med de receptori: .metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. sintetice. Inhibiţia enzimatică .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi .stress. efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.

uleiuri volatile .prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată . alcaloizi * prin bilă .implică 3 procese: .med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim.prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară . ulei de parafină) .prin secreţie sudorală: metale grele.prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .pot realiza depozite în celule . Hg) în fanere . starea funcţională a org.ro11 Elimin med pe cale renală .grăbită prin: creşterea diurezei.persistenţa timp îndelungat a unor med (As.www.se elim iod.secreţia tubulară . sulfat de Mg) * prin salivă . distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi .reabsorbţia tubulară .solubile şi neabsorbabile (streptomicina.insolubile şi neabsorbabile (cărbune.majorit med se filtrează .se elim subst admin oral: . diureza. inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă .se elim contraceptivele orale * intestin .cartiaz. kanamicina. mec de eliminare.med se întorc către mediul intern .încetinită prin: scăderea diurezei.toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală .filtrare glomerulară . împiedicarea reabsorbţiei tubulare .

timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare.directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează . Durata acţiunii .în cazul admin i. cu atât durata dintre administrări este m mare. inhibitoare: direct. Sensul AF . nivel vascular 5. Eficacitatea maximă . difuz.acţ sistemică . β3) : β1 . Ex. Selectivitatea .la nivel cardiac.după mec de acţiune: . 4. acţ antipiretică a aparacetamolului) .v. β2.arborele bronşic. transport.după modul de utilizare: . fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră.o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil". prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală. 6. timpul de abs = 0.o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. 2. Latenţa .propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org.stimulator .ireversibile . β1.acţ secundară (hiposecreţia salivară .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator . receptorii pt simpatic (α1.depinde de abs.după reversibilitate: . . α2.www.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . majorit având "spectru de acţiuni".cartiaz.ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ. β2 . pansamente gastrice .după utilitate terap şi intensit:. biotransform.poate fi utilă la pacienţii intubaţi) .acţ principală (ex. 3. dar nu infl T normală).fizice .acţ locală (topică): ung. Există subst med cu un singur efect. acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. Potenţa AF .inhibitor Acţ stimulatoare: direct.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: .reversibile . Tipuri de AF . farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1. parasimpaticul reface) Acţ.

GABA .depolariz → fen excitatorii .ro13 .la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici .de tip N (neuronal) .osmoza (o dată cu apa acţ şi med) . Tipuri de receptori I. nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului. dar nu îl activează .r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular .de tip L (sensibile la blocantele de Ca) . Proteine transmembranare III. Proteina care include un canal ionic: II.precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice .adsorbţia (ex Smecta) . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor. Efector = enzimele.colinergici . îl blochează.are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor. Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) . la interior sarcini -.cartiaz.hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: .în inter cel Membr la ext prez sarcini +. Poate avea loc: .de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor.nu are activitate intrinsecă.www. Receptori cuplaţi cu proteine G IV.biofizice (biochim) .în afara cel . blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului. Receptori intracelulari .r de neutralizare (antiacidele) .

doza de atac . pt anumite med: . cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A.cartiaz.necompetitiv .prin modif absorbţiei .doza medie terapeutică (DE50) .doza parţială . ..în faza de biotransf .interacţ farmacocinetice: . altitudine . Factori dependenţi de medicament 1.inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .cu potenţă mică .în faza de transport . Alte condiţii (T.doza unică .doza optimă .interacţ farmacodinamice:.în faza de eliminare .puternic active (DE . Subst pot fi: .antidotism .antagonistul .) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă.doza pe zi .în faza de difuz .sinergismul: sinergia .doza pt copil .www. Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.competitiv .cu potenţă medie .doza totală b. antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .doza de întreţinere . Factori dependenţi de organism C.doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a.doza pt bătrân c. după vârstă: d. după intensitatea efectelor: .doza minimă terapeutică (DE25) .doza maximă terapeutică . după modul de admin: .de potenţare → ex.de adiţie . Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi.doza letală (DL50) B.

nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om. adv sunt r nocive. interacţ med . sunt de ordin farmacodinamic. Ef sec pot fi: .stări fiziologice (sarcina.riscul cel m mare îl reprez calea i. precum şi intoxicaţiile acute / cronice.www. vârsta înaintată. Tipuri de r adv: . biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient. Apar în fc de bolnav sau de med. 2. Efecte adverse toxice . tutun .ef sec . în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare.consum de alcool. neuroleptice. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze. Factori care ţin de med: a.malnutriţie . ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii.sunt nedorite. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare. .pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide. Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide. riscul este m mare cu cât doza este m mare. utiliz unei căi de admin nepotrivite . d. diferite de ef farmacodinamice. Factori favorizanţi: .alteori dorite .sunt tulb funcţionale / morfologice. antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. ca o consecinţă directă sau indir a AF. Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora.dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med.intoleranţa 1. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex. Sunt dependente de doză.cartiaz. schema de dozare . secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale.3) b.v. patologia med.dozele mari . în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 .ef adv toxice . insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: .stări patologice (insuf renală. (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant. copilul mic) . Efecte secundare . antibiotice) Factori care ţin de organism a.adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. nu sunt dependente de doză. Reacţii adverse la med şi factorii de risc R. tranchilizante.uneori dorite .ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med.

zilnică .se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi. idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice). colici) sau morfologice (ulcere) .atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat .antibiotice nefrotoxice (kanamicina.calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă. putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin.citostatice) .congenitală . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie.metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare.au consecinţe ftoxicologice b.pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică.la niv sanguin .la niv ap digestiv . La bolnavii cu insuf hepatică.la niv renal . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte. . Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme . Idiosincrazia .este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med.metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice . vărsături. stările patologice .pot apare dif erupţii . streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.cartiaz.dobândită a.la niv SNC.cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) . care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice.fie unei particularităţi de metabolizare .ro16 b. trombopenie. reactivitatea individuală .pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative .ef toxice se manif prin: . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) . Intoleranţa .la niv cordului . diaree. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente). În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r.reprez de fapt o alergie la med. Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia.unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) .putem întâlni pers f sensibile.la nivelul pielii .leucopenie. Acest fenomen este datorat: . .funcţii psihice sau sist extrapiramidal . cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice . Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : .fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c.pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) .toxicit subacută: după admin repetată. În fc de metabolizare avem: . Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3.toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile .www.la niv ficatului . med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.

cartiaz. unele forme de pneumonii. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră. Sindromul este f grav. Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. T.. Există subst cu struct simple. procaina. adenopatie=ganglioni măriţi). susceptibile de a se combina cu anticorpii. (astefl se explică unele anemii.v.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. sulfamide.poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. dimeri. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică. . Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria. pot fi monomeri. A. ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii).www.sunt macromolec proteice / polizaharidice. D. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). barbiturice. trombocitopenii produse de sulfamide.). După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. cefalosporine.obişnuinţa .congenitală . poate fi: de specie sau de grup.. dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). urticarie.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. Pot fi de m multe tipuri: G. pentameri. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate. urmat de hipotensiune până la colaps. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. sulfamide.ro17 Antigenii compleţi . congenitală . fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii. Ex: peniciline. se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. fenomenul este reversibil. Sunt sub forma literei Y.apare imediat după naştere. M. gentamicină) 4. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. Ex: peniciline. ac acetilsalicilic. Şocul anafilactic este o manif acută. T dobândită . 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. Toleranţa: . De obicei. Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. Pe lângă subst active. E. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară.

mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite. (ex efedrina.toleranţa încrucişată . care la prima admin pot prod ef toxice.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp. .se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) . (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) . nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează). doze. ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst.cartiaz.tahifilaxia (toleranţa acută) . Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale.ro18 .www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful