www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

Postulatul Be: . eliberată. ac doză.cartiaz. adverse.este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd . farm sau farmacologică . absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s. între med care au e.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă.a.filtrarea . s..ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente .cantit de s. farmacologică = e.a. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei. parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: . biologice: . să pună în libertate s. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif .e.a.a. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: . farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: .e. între med care conţin ac s. durată şi intensitate .www.procain penicilina – îl formulăm a.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): . absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org. poate să fie dif. aceeaşi doză. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug .a. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică . farmaceutică = e.e. acelaşi tip de formă farm.sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice . între med care conţin aceeaşi s.consecinţe toxicologice: r.î.ex: membrana celulară. chim.a. indif dacă med prez numai e. ac doză. neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med. forme farm diferite . pt că penicilina G nu se abs singură) .e.pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): . între med care au acelaşi efect farmacologic.e. e.stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs .a.viteza cu care s. chimică = e. absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s. biologică (Bioechivalenţa) = e.posede sisteme membranare specializate şi active de transport . terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ. este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s.a.a. chim..

pinocitoza) Filtrarea .are loc împotriva gradientului de conc.constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat . reprez fen de pătrundere a s.propriet fiz-chim ale s.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .ro3 . transcitoza. nu necesită energie .tot prin sist transportor. necesită energie . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici .cartiaz.este selectiv. este limitat (pt că se saturează) .mec este f selectiv Pinocitoza . factori care ţin de med: . este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin. (ex: solubilit. precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.presupune existenţa unui flux de apă .a.dimens partic solide .prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .macrotransport (endocitoza.forma farm administrată 2. Transportul activ: .concentraţia .poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: .microtransport (pompe ionice. redevenind apt pt transportul altei cel. mărimea moleculelor) .veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii.este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei .www.molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte.deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric . exocitoza.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic . în mediul intern al org prin căi nat / artif.a. co-transport şi transport activ secundar) .

vasculariz bogată. Abs prin muc intest subţire . forma farm B. circ de la niv stomac+intestin. motilit gastrică. intraosos.. dimens moleculelor.asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: . forma cristalină – prezenţa polimorfismului). vârstnic.admin dupa masa .a. rapidă.este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A. necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: . i.Av+: abs. intraperitoneal. (solubilit. gravidă) .forma instabilă: cea mai solubilă. Polimorfism (4 forme): .m. med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2.efectul primului pasaj hepatic . factori care depind de funcţia ap digestiv: . insufic cardiacă . cutanată.ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală). timp de golire a stomac. pH aproape de neutru .supraf mare de abs. i. nu poate fi admin în urgenţe.r. s.cartiaz.v. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari. respiratorie. dar inutilizabilă farm . factori care depind de med: 1.d. med pot prod iritaţii gastrice / intest.www.circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super.asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase .sublingual → efectul se instalează în 1-3 min . Abs prin muc bucală: . bact intestinale.f stabilă: m puţin solub 2. intracardiac. intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1.stări fiziologice partic (nou născut. subst se abs lent. progresiv Av-: abs variabilă.admin med pe nemancate Intarziata prin: . stabilit medie . sist enzimatice.c.diferenţe de pH: pH suc gastric = 1. conjunctivală..f intermediară: solubilit bună.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit .membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric . Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol . .comodă. rectală.fact locali: pH. riscuri mici. intraarterial. pH plasmă = 7.stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat ..folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C .4 3. vaginală. uretrală Artificiale: parenterale (s. i..stări patologice sistemice: febra. tranzitul intestinal .

www.ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .cartiaz.

midriatice. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . vasoconstrict. antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă. implante. De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b.acţiune generală (anestezie.cartiaz. Mucoasa rinofaringiană . uleioase.acţiune locală: antiseptice. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib.www. antiinflam. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival. lentile. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri). Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic. antimicob. rinite. vaccinuri) . decongestionante.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . pulberi pt prizat . Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. expectorante. anestezice locale. iritatii. antifungice.acţiune locală: bronhodilatatoare. antiseptice şi antibiotice . keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. miotice. admin med este pt acţiune locală: antimicrob. antimicotice. infecţii.vascularizaţie bună .lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) .ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. clisme) Calea rectala este lenta si inegala. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase. antimicrob. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase. inflamaţii . cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala.

cartiaz. instrumentar steril.m. micropompe osmotice (insulină) . aplicare de garou. Calea intravenoasă .riscuri: durere. densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0.c. abcese sterile.8µ : străbat arborele bronşic 2.abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse .20 ml.echilibrul osmotic se reface rapid . şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A. hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i.abs poate fi: . lezare de vase/nervi B.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat. şi i. asociere cu vasodilatat .abs are loc în 15 – 30 min . Calea intramusculară . inflamaţii. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 .fiziologici: respiraţie. abcese.se admin sol neutre şi izotone.molec mici trec direct în capilare . secreţia bronşică – cantitate. Factori dependenţi de organism .v.întârziată prin: răcire locală. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.mărimea.anatomici . umidit aerului.nu se admin i.m. vâscozitate .grăbită prin: masaj local. subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente). căldură locală.molec volumin trec mai întâi în limfatice .injecţiile profunde sunt m puţin dureroase .c.5 – 1µ : se absorb.se pot adm i.injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . implante plate / sferice.solubilitatea . sol izotone pe cât posibil . Calea subcutanată .med trec din ţes conjunctiv în sânge: .www. : sol / suspensii apoase / uleioase.pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate . asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile . în volume: 5.ro7 Av+: utilizare de doze mici. . Factori dependenţi de med .m. evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.inervaţia senzitivă mai rdusă . complicaţii infecţ cu anaerobi C.: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere.este mai rapidă decât calea s.patologici: obstrucţii bronşice.

adv.rahianestezie .acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .intrapericardic .cartiaz. timp necesar unui circuit complet al sg) D. subst toxice care lezează muşchiul cardiac . pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) .trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor .nu se pot admin: suspensii / emulsii.intrapleural .intraarticular .rară.se recom admin lentă (cel puţin 1 min.intraperitoneal . picăt cu picăt. este efectuată de către personal specializat .efectul apare rapid.antrenează riscuri mari (tromboză. pt anestezie gen) . tonice cardiace. uneori imediat .f rar .med sunt introduse direct în sânge Av+: .www.ro8 .se utiliz în stop cardiac .pt trat unor tumori .Atenţie: .este rezervată admin subst de contrast .este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.permite perfuzia continuă.se pot produce r. subst hemolizante. prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii . Alte căi parenterale Calea intraarterială . ischemie acută) Calea intrarahidiană .

pot circula sub 2 forme: . med nu are unde să se fixeze. doza. elimin .cartiaz.forma legată (inactivă biologic) . 1. forţe electrostatice.distribuire uniformă (alcoolul) .tiopentalul (anestezic) 2. antidiabetice * med baze slabe. Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.calciu.intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu.intracelular . Placenta . punţi de hidrogen. med rămâne în formă liberă.afinitatea .ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. acizi f slabi.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice .www. creierul) .anestezice locale → către ţes bogate în lipide .iod → are afinitate către glanda tiroidă . AINS.factori care depind de med: struct chim.distribuire neuniformă (selectivă): . biotransformarea. DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: . vit de abs. intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod). După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular. subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută. În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase .a. forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: .ex. Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos.procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice.tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . fosfor → în oase .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire .forma liberă (dizolvată în plasmă) .interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment .

creşte toxicitatea. de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim . diabet. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic.transformate sub f de metaboliţi .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi .oxidări. Inhibiţia enzimatică . hepatopatii Inducţia enzimatică .de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale.nou născutul nu posedă sist enzimatice.legarea de proteinele tisulare:. dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza.stress.med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta .reversibilă. specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare . În urma metab în ficat → alte structuri . vârsta Forma sub care se elimină med: .www. apar noi proprietăţi ex.inactive → se elimină În urma metab: 1.active = metaboliţi activi "prodrug" .r. abs med (calea de admin).se remarcă 3 aspecte: . peioada de sarcină Starea patologică . m puţin liposolubili . pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul . efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.afinitate medie faţă de proteine .legarea med de receptori: .creşte activ farmacodinamică.stabilitatea leg . hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II .se pot obţine metaboliţi inactivi. reduceri. rareori ireversibilă . profilul farmacocinetic al subst.în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare.hidrocortizon 2.nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică . sintetice. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat . proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): .ro10 .netransformate .icter. m puţin toxici. Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org. renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I . dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex.cartiaz. proces de biotoxifiere . perioade de post.depinde de propriet fiz-chim ale subst.metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med.

se elim iod.med se întorc către mediul intern .filtrare glomerulară . mec de eliminare.prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată . Hg) în fanere . împiedicarea reabsorbţiei tubulare .implică 3 procese: .med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim. distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi .toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală . starea funcţională a org.www. diureza.cartiaz.majorit med se filtrează .insolubile şi neabsorbabile (cărbune. kanamicina.ro11 Elimin med pe cale renală . alcaloizi * prin bilă .prin secreţie sudorală: metale grele.încetinită prin: scăderea diurezei.prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .persistenţa timp îndelungat a unor med (As.pot realiza depozite în celule .secreţia tubulară .se elim subst admin oral: .reabsorbţia tubulară . inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă . ulei de parafină) .solubile şi neabsorbabile (streptomicina.prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară . uleiuri volatile . sulfat de Mg) * prin salivă .grăbită prin: creşterea diurezei.se elim contraceptivele orale * intestin .

timpul de abs = 0. Latenţa .acţ secundară (hiposecreţia salivară . transport. Ex.inhibitor Acţ stimulatoare: direct.reversibile .directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează .arborele bronşic. Selectivitatea . inhibitoare: direct.acţ principală (ex. β1. dar nu infl T normală).depinde de abs. Tipuri de AF .acţ locală (topică): ung.www. pansamente gastrice .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. acţ antipiretică a aparacetamolului) . Eficacitatea maximă .ireversibile .după modul de utilizare: . β2. 4. cu atât durata dintre administrări este m mare.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . difuz.timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare. majorit având "spectru de acţiuni". parasimpaticul reface) Acţ.cartiaz.după mec de acţiune: . α2. β3) : β1 .în cazul admin i. 6.o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil".propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org. nivel vascular 5. farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1. 3. Durata acţiunii . biotransform. Sensul AF .fizice .poate fi utilă la pacienţii intubaţi) .stimulator . fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. receptorii pt simpatic (α1.ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ.v. prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală.la nivel cardiac.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: . 2. . acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. Potenţa AF . Există subst med cu un singur efect. β2 .după reversibilitate: .după utilitate terap şi intensit:.acţ sistemică .

Proteina care include un canal ionic: II.de tip L (sensibile la blocantele de Ca) . Receptori intracelulari . Efector = enzimele.nu are activitate intrinsecă.r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular . la interior sarcini -. Receptori cuplaţi cu proteine G IV. Poate avea loc: . nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului. Tipuri de receptori I.precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice .are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor.osmoza (o dată cu apa acţ şi med) .GABA .ro13 .de tip N (neuronal) .în inter cel Membr la ext prez sarcini +.de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor. Proteine transmembranare III.adsorbţia (ex Smecta) .www.hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: .la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici . îl blochează. blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului.depolariz → fen excitatorii .colinergici . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor.biofizice (biochim) .r de neutralizare (antiacidele) . Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) . dar nu îl activează .cartiaz.în afara cel .

Subst pot fi: .doza totală b.doza minimă terapeutică (DE25) .cu potenţă mică .doza optimă .doza pt copil .doza letală (DL50) B.în faza de difuz . Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.de potenţare → ex. Factori dependenţi de medicament 1. altitudine .cu potenţă medie .doza unică .în faza de eliminare .de adiţie . .puternic active (DE .inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .prin modif absorbţiei .interacţ farmacocinetice: .doza de întreţinere .doza de atac .) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă.sinergismul: sinergia .în faza de biotransf .antidotism .doza pt bătrân c.antagonistul .cartiaz. pt anumite med: . Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi.doza medie terapeutică (DE50) .doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a. Alte condiţii (T. după intensitatea efectelor: . antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .necompetitiv . Factori dependenţi de organism C..doza pe zi .doza maximă terapeutică .competitiv .doza parţială . după vârstă: d. cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.www. după modul de admin: .în faza de transport .interacţ farmacodinamice:.ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A.

Reacţii adverse la med şi factorii de risc R. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient.3) b. vârsta înaintată. adv sunt r nocive.www.pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide. nu sunt dependente de doză. Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide.dozele mari . schema de dozare . Apar în fc de bolnav sau de med.uneori dorite .dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. Ef sec pot fi: . insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: . tutun .riscul cel m mare îl reprez calea i. Tipuri de r adv: .v. . biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.stări fiziologice (sarcina. Efecte adverse toxice . Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora.sunt tulb funcţionale / morfologice.consum de alcool. în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare. ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii. patologia med. neuroleptice.alteori dorite .ef sec . precum şi intoxicaţiile acute / cronice.intoleranţa 1. nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om. sunt de ordin farmacodinamic.ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med. 2. în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 . secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale. tranchilizante. Sunt dependente de doză. d. copilul mic) . antibiotice) Factori care ţin de organism a. utiliz unei căi de admin nepotrivite .cartiaz. Factori favorizanţi: .sunt nedorite. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex.ef adv toxice . Factori care ţin de med: a. interacţ med . ca o consecinţă directă sau indir a AF. Efecte secundare . (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant.stări patologice (insuf renală. diferite de ef farmacodinamice.malnutriţie .adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. riscul este m mare cu cât doza este m mare. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare.

diaree. Intoleranţa . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie.toxicit subacută: după admin repetată. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente). Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia.la niv ap digestiv . Idiosincrazia .www. La bolnavii cu insuf hepatică. putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin. Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : .pot apare dif erupţii .antibiotice nefrotoxice (kanamicina.cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) .putem întâlni pers f sensibile.poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) .toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) . .la niv renal .unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) .cartiaz. În fc de metabolizare avem: .se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi. trombopenie.citostatice) . zilnică . streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: .la nivelul pielii .dobândită a.congenitală .atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat .metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice . care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice. În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică.pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri. Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme .au consecinţe ftoxicologice b. idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice).reprez de fapt o alergie la med. Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med. cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte.la niv cordului .metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare.toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3. stările patologice . . Acest fenomen este datorat: .pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative . reactivitatea individuală .calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă.la niv ficatului . În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r.la niv SNC.ef toxice se manif prin: .leucopenie.fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c.funcţii psihice sau sist extrapiramidal .la niv sanguin . colici) sau morfologice (ulcere) . vărsături.fie unei particularităţi de metabolizare . med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.ro16 b.

Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. Ex: peniciline. urmat de hipotensiune până la colaps.obişnuinţa . se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. gentamicină) 4. unele forme de pneumonii. D. trombocitopenii produse de sulfamide. Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). M. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . De obicei.congenitală . Toleranţa: . . barbiturice. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică. sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi).ro17 Antigenii compleţi . nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate. Ex: peniciline. E. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). congenitală . fenomenul este reversibil. pot fi monomeri.www.. poate fi: de specie sau de grup. cefalosporine. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . urticarie. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. Există subst cu struct simple. Pe lângă subst active. cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria. ac acetilsalicilic. (astefl se explică unele anemii. adenopatie=ganglioni măriţi).sunt macromolec proteice / polizaharidice. 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. A. sulfamide.poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. Şocul anafilactic este o manif acută. Pot fi de m multe tipuri: G.. susceptibile de a se combina cu anticorpii. Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i. Sindromul este f grav.apare imediat după naştere.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. Sunt sub forma literei Y.). pentameri.v.cartiaz. dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii. T dobândită . Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară. procaina. fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă. ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii). dimeri. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. sulfamide. T. După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate.

toleranţa încrucişată .tahifilaxia (toleranţa acută) . nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează). care la prima admin pot prod ef toxice.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp. Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale.cartiaz.ro18 . (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) . .mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite. ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst.se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .www. doze. (ex efedrina.