www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: . farmacologică = e.pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): .filtrarea . s.a...cartiaz. între med care au acelaşi efect farmacologic. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . forme farm diferite .stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs .procain penicilina – îl formulăm a.posede sisteme membranare specializate şi active de transport .e.î. între med care conţin ac s.viteza cu care s.e. neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med. ac doză.a. e.a. absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s. să pună în libertate s. Postulatul Be: . eliberată.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă. adverse. terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ. chimică = e. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr.www. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: .este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd .cantit de s. chim.a.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): . este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei. biologice: . absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org.a. între med care conţin aceeaşi s. durată şi intensitate . poate să fie dif. farm sau farmacologică .a.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente . între med care au e. biologică (Bioechivalenţa) = e.e.a. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug .sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice . parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: .ex: membrana celulară. aceeaşi doză.ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică . farmaceutică = e. acelaşi tip de formă farm.consecinţe toxicologice: r.a.a.e. chim. ac doză. absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s.e. indif dacă med prez numai e. pt că penicilina G nu se abs singură) .

exocitoza. Transportul activ: . mărimea moleculelor) .poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: . este limitat (pt că se saturează) .concentraţia .macrotransport (endocitoza.este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei . pinocitoza) Filtrarea .veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii. (ex: solubilit. factori care ţin de med: .deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric .mec este f selectiv Pinocitoza . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici .microtransport (pompe ionice.constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat . reprez fen de pătrundere a s.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .este selectiv. co-transport şi transport activ secundar) .ro3 .prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .dimens partic solide . nu necesită energie . redevenind apt pt transportul altei cel.propriet fiz-chim ale s.a.are loc împotriva gradientului de conc.molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte. necesită energie .tot prin sist transportor. transcitoza.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic .cartiaz.presupune existenţa unui flux de apă . precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1. este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin. în mediul intern al org prin căi nat / artif.a.forma farm administrată 2.www.

sublingual → efectul se instalează în 1-3 min . dar inutilizabilă farm .www. factori care depind de med: 1. bact intestinale. forma farm B. i. intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1. vaginală. intraarterial.diferenţe de pH: pH suc gastric = 1.asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: . factori care depind de funcţia ap digestiv: . insufic cardiacă . . dimens moleculelor. i.admin dupa masa . pH aproape de neutru . intraosos. (solubilit. circ de la niv stomac+intestin. nu poate fi admin în urgenţe. vasculariz bogată.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit .a. stabilit medie . uretrală Artificiale: parenterale (s. subst se abs lent. intracardiac.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C .efectul primului pasaj hepatic . med pot prod iritaţii gastrice / intest.Av+: abs.r. med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol . necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: .d.supraf mare de abs.este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A.f intermediară: solubilit bună. intraperitoneal. sist enzimatice. Abs prin muc bucală: .f stabilă: m puţin solub 2.forma instabilă: cea mai solubilă. pH plasmă = 7. riscuri mici. rapidă. gravidă) . timp de golire a stomac. Abs prin muc intest subţire ..circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super.. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari. s.4 3..membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric .m. Polimorfism (4 forme): .asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase .c. respiratorie.stări patologice sistemice: febra.comodă. forma cristalină – prezenţa polimorfismului). cutanată. conjunctivală. tranzitul intestinal .stări fiziologice partic (nou născut. motilit gastrică.stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . vârstnic.v. rectală.ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală). i.fact locali: pH.. progresiv Av-: abs variabilă.admin med pe nemancate Intarziata prin: .cartiaz.

cartiaz.ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .www.

antiseptice şi antibiotice . clisme) Calea rectala este lenta si inegala. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . vasoconstrict. miotice. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival.cartiaz. vaccinuri) .acţiune locală: antiseptice. lentile. Mucoasa rinofaringiană . antifungice. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala. infecţii. iritatii. anestezice locale. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: .www.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase. keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. antimicrob. Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. antimicotice.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b. antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă. uleioase. admin med este pt acţiune locală: antimicrob. inflamaţii .acţiune generală (anestezie. antiinflam.acţiune locală: bronhodilatatoare.lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. implante.ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri). rinite. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase. antimicob. pulberi pt prizat . midriatice.vascularizaţie bună . expectorante. decongestionante.

micropompe osmotice (insulină) .inervaţia senzitivă mai rdusă . subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente).med trec din ţes conjunctiv în sânge: .injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . umidit aerului.c. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile .m. sol izotone pe cât posibil .v.m. inflamaţii.molec volumin trec mai întâi în limfatice . instrumentar steril. complicaţii infecţ cu anaerobi C. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.anatomici . lezare de vase/nervi B.abs poate fi: . Factori dependenţi de med .) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat.este mai rapidă decât calea s.fiziologici: respiraţie.abs are loc în 15 – 30 min .pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate . implante plate / sferice.5 – 1µ : se absorb.se admin sol neutre şi izotone. căldură locală. evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.întârziată prin: răcire locală.c.riscuri: durere.se pot adm i. asociere cu vasodilatat .www.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase .mărimea.abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse .: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere.ro7 Av+: utilizare de doze mici.m.solubilitatea . aplicare de garou.nu se admin i.20 ml. densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0. Calea intravenoasă . Calea intramusculară .8µ : străbat arborele bronşic 2. abcese sterile.patologici: obstrucţii bronşice. abcese. : sol / suspensii apoase / uleioase. secreţia bronşică – cantitate. Factori dependenţi de organism .echilibrul osmotic se reface rapid . în volume: 5. . şi i. Calea subcutanată . hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i.cartiaz. şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A.grăbită prin: masaj local.molec mici trec direct în capilare . vâscozitate . dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 .

picăt cu picăt.este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii. Alte căi parenterale Calea intraarterială .Atenţie: .www.permite perfuzia continuă.rahianestezie .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) .trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor .se utiliz în stop cardiac . timp necesar unui circuit complet al sg) D.intrapericardic .med sunt introduse direct în sânge Av+: .efectul apare rapid.acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .pt trat unor tumori . tonice cardiace. subst hemolizante. uneori imediat .cartiaz.nu se pot admin: suspensii / emulsii. pt anestezie gen) . pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid . subst toxice care lezează muşchiul cardiac .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) .intraperitoneal . este efectuată de către personal specializat .intraarticular .f rar .ro8 . prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii .rară.antrenează riscuri mari (tromboză. adv.se pot produce r.este rezervată admin subst de contrast . ischemie acută) Calea intrarahidiană .intrapleural .se recom admin lentă (cel puţin 1 min.

forţe electrostatice. După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular. Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu. AINS.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med . acizi f slabi. med nu are unde să se fixeze.procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice. creierul) .calciu. intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod).distribuire uniformă (alcoolul) . În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase .tetraciclina → dinţi (îngălbenire) .forma liberă (dizolvată în plasmă) . fosfor → în oase .a. pot circula sub 2 forme: .iod → are afinitate către glanda tiroidă .ex. Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos. antidiabetice * med baze slabe. biotransformarea. doza.forma legată (inactivă biologic) . med rămâne în formă liberă.interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment .ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. punţi de hidrogen. subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.cartiaz.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire . 1.legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare.tiopentalul (anestezic) 2. Placenta .anestezice locale → către ţes bogate în lipide . forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: .factori care depind de med: struct chim.distribuire neuniformă (selectivă): . vit de abs. DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: .www. elimin .intracelular .afinitatea .

peioada de sarcină Starea patologică . renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I . de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim . metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat .cartiaz.legarea de proteinele tisulare:. Inhibiţia enzimatică .depinde de propriet fiz-chim ale subst. proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): . diabet.r. m puţin toxici.nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică .se remarcă 3 aspecte: . În urma metab în ficat → alte structuri . specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare .oxidări. perioade de post.inactive → se elimină În urma metab: 1.stabilitatea leg . rareori ireversibilă . efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.stress.se pot obţine metaboliţi inactivi.active = metaboliţi activi "prodrug" . abs med (calea de admin).nou născutul nu posedă sist enzimatice.netransformate .metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi.reversibilă. creşte toxicitatea.afinitate medie faţă de proteine . proces de biotoxifiere . dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex. reduceri. hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II . sintetice. m puţin liposolubili .transformate sub f de metaboliţi .www. dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza.legarea med de receptori: . hepatopatii Inducţia enzimatică .de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med.med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta .hidrocortizon 2. Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org.icter. pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi . apar noi proprietăţi ex.în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare.ro10 . profilul farmacocinetic al subst.creşte activ farmacodinamică. vârsta Forma sub care se elimină med: .

filtrare glomerulară .persistenţa timp îndelungat a unor med (As. starea funcţională a org.med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim.secreţia tubulară . ulei de parafină) .ro11 Elimin med pe cale renală .cartiaz. mec de eliminare.toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală .www. alcaloizi * prin bilă .pot realiza depozite în celule .prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .majorit med se filtrează .prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată .solubile şi neabsorbabile (streptomicina.prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară .implică 3 procese: . inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă .reabsorbţia tubulară .prin secreţie sudorală: metale grele.se elim subst admin oral: .med se întorc către mediul intern . diureza.încetinită prin: scăderea diurezei.se elim iod. sulfat de Mg) * prin salivă . împiedicarea reabsorbţiei tubulare .se elim contraceptivele orale * intestin . Hg) în fanere . kanamicina.insolubile şi neabsorbabile (cărbune.grăbită prin: creşterea diurezei. distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi . uleiuri volatile .

receptorii pt simpatic (α1.acţ principală (ex. biotransform. β2 .ireversibile .o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil". cu atât durata dintre administrări este m mare. β3) : β1 . transport. α2. fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. Eficacitatea maximă . acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. inhibitoare: direct.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: . 6. β2.v.o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. parasimpaticul reface) Acţ. 4.inhibitor Acţ stimulatoare: direct. dar nu infl T normală).în cazul admin i. 3. nivel vascular 5.directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează . β1.indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .după utilitate terap şi intensit:.cartiaz.www. majorit având "spectru de acţiuni".acţ sistemică .stimulator . farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1.la nivel cardiac.fizice .acţ secundară (hiposecreţia salivară . acţ antipiretică a aparacetamolului) . difuz.reversibile . Latenţa . Selectivitatea .poate fi utilă la pacienţii intubaţi) . .propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org.după modul de utilizare: . Tipuri de AF . Ex. Potenţa AF .după reversibilitate: .acţ locală (topică): ung.ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . 2. Există subst med cu un singur efect. pansamente gastrice .timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare. Durata acţiunii . prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală. timpul de abs = 0.depinde de abs.arborele bronşic.după mec de acţiune: . Sensul AF .

osmoza (o dată cu apa acţ şi med) . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor.în inter cel Membr la ext prez sarcini +.de tip N (neuronal) . Efector = enzimele.r de neutralizare (antiacidele) .depolariz → fen excitatorii . la interior sarcini -.ro13 .de tip L (sensibile la blocantele de Ca) .în afara cel .GABA .colinergici . nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului. Proteine transmembranare III.de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor. îl blochează. Receptori intracelulari .adsorbţia (ex Smecta) .hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: .precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice . Proteina care include un canal ionic: II.la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici .r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular . dar nu îl activează . Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) .cartiaz.are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor.www. Receptori cuplaţi cu proteine G IV. Poate avea loc: .biofizice (biochim) .nu are activitate intrinsecă. Tipuri de receptori I. blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului.

Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .cartiaz.doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a.) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă.doza parţială .competitiv . după modul de admin: .doza de atac .doza pt copil .doza maximă terapeutică . Alte condiţii (T.interacţ farmacocinetice: . Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi.doza letală (DL50) B.sinergismul: sinergia .antagonistul .prin modif absorbţiei . cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.doza optimă . altitudine .doza de întreţinere .ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A. pt anumite med: .cu potenţă mică .interacţ farmacodinamice:.în faza de eliminare . Factori dependenţi de medicament 1.în faza de transport .www.necompetitiv . .doza unică .în faza de biotransf .cu potenţă medie .doza medie terapeutică (DE50) . după vârstă: d..doza minimă terapeutică (DE25) . Subst pot fi: .antidotism .puternic active (DE .de potenţare → ex. antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) . Factori dependenţi de organism C.de adiţie .doza totală b. după intensitatea efectelor: .doza pe zi .doza pt bătrân c.în faza de difuz .

. diferite de ef farmacodinamice. Apar în fc de bolnav sau de med. riscul este m mare cu cât doza este m mare.dozele mari . interacţ med . antibiotice) Factori care ţin de organism a. d. nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om.sunt tulb funcţionale / morfologice.cartiaz. (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant.ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med. Tipuri de r adv: .riscul cel m mare îl reprez calea i. sunt de ordin farmacodinamic. Ef sec pot fi: . 2. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze. precum şi intoxicaţiile acute / cronice.v. biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.consum de alcool.ef sec .stări fiziologice (sarcina. ca o consecinţă directă sau indir a AF. Efecte secundare . neuroleptice. Efecte adverse toxice . tutun . secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex.intoleranţa 1. antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c.dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. Sunt dependente de doză. Factori favorizanţi: . Factori care ţin de med: a. vârsta înaintată. ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii.alteori dorite .stări patologice (insuf renală. în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 .3) b. tranchilizante.adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. Reacţii adverse la med şi factorii de risc R.www. insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: .poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient.sunt nedorite. Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora. Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide. patologia med. în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare. nu sunt dependente de doză. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare.ef adv toxice . adv sunt r nocive. copilul mic) .pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide.uneori dorite . utiliz unei căi de admin nepotrivite .malnutriţie . schema de dozare .

idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice).www.au consecinţe ftoxicologice b.dobândită a.funcţii psihice sau sist extrapiramidal . La bolnavii cu insuf hepatică. putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin.pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică. stările patologice .pot apare dif erupţii . În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r. zilnică .toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3. enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte. cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice .poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) . Idiosincrazia .leucopenie. În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.la niv ficatului . Intoleranţa .cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) . reactivitatea individuală .toxicit subacută: după admin repetată.la niv sanguin . Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme .fie unei particularităţi de metabolizare .cartiaz.toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile .la niv ap digestiv .antibiotice nefrotoxice (kanamicina.atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat .metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare. Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) .calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă.la niv renal .reprez de fapt o alergie la med.fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c. trombopenie. med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.putem întâlni pers f sensibile. Acest fenomen este datorat: .se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi. .pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative .este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med. vărsături.la niv SNC.congenitală . care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice.metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice .citostatice) .ro16 b. colici) sau morfologice (ulcere) . În fc de metabolizare avem: . Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente).la niv cordului . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie.ef toxice se manif prin: .unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) . streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.la nivelul pielii . . diaree.

sulfamide. cefalosporine.sunt macromolec proteice / polizaharidice. 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. E. Există subst cu struct simple. susceptibile de a se combina cu anticorpii. Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii.www. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă.. cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică.congenitală . ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii). astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). T dobândită . sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. adenopatie=ganglioni măriţi).poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară. poate fi: de specie sau de grup. T.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. unele forme de pneumonii. . se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. ac acetilsalicilic. fenomenul este reversibil.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). trombocitopenii produse de sulfamide. congenitală . fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă. După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. Sindromul este f grav.. A. urticarie. Toleranţa: . Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. pot fi monomeri. dimeri. dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor. M. Ex: peniciline. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria. urmat de hipotensiune până la colaps. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . gentamicină) 4. pentameri. Şocul anafilactic este o manif acută. Pe lângă subst active. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. D. Sunt sub forma literei Y. De obicei.v. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate.ro17 Antigenii compleţi . Pot fi de m multe tipuri: G. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră.obişnuinţa .). procaina. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: .cartiaz. (astefl se explică unele anemii. Ex: peniciline. barbiturice.apare imediat după naştere. sulfamide.

Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale. (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) . ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst. . (ex efedrina.toleranţa încrucişată .tahifilaxia (toleranţa acută) .ro18 .www. care la prima admin pot prod ef toxice. doze.se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp.cartiaz. nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează).mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful