P. 1
41855413-farmacologie-generalitati

41855413-farmacologie-generalitati

|Views: 5|Likes:
Published by Bordean Liliana

More info:

Published by: Bordean Liliana on Sep 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2014

pdf

text

original

www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): . absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s. este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s.a. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: . absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org. chimică = e.filtrarea . Postulatul Be: .stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs .e. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică .a. indif dacă med prez numai e. pt că penicilina G nu se abs singură) .e. farmaceutică = e.este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd .viteza cu care s. între med care au e.ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui. acelaşi tip de formă farm. farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: . biologice: . e.a.cartiaz. poate să fie dif. farm sau farmacologică . forme farm diferite .cantit de s. insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei.www. între med care au acelaşi efect farmacologic.difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): . ac doză. farmacologică = e.procain penicilina – îl formulăm a. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . biologică (Bioechivalenţa) = e..e.î.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente . aceeaşi doză.a.e. parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: . neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med.a. adverse. absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s. chim.a.. chim. s. durată şi intensitate .consecinţe toxicologice: r. eliberată. terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ.a.sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice .e.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă.a. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug . între med care conţin ac s.a. între med care conţin aceeaşi s. ac doză.ex: membrana celulară. să pună în libertate s.posede sisteme membranare specializate şi active de transport . intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr.

transcitoza.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .macrotransport (endocitoza. Transportul activ: .a.mec este f selectiv Pinocitoza . factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici .constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat .microtransport (pompe ionice. este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin. (ex: solubilit.www.dimens partic solide . necesită energie .prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .forma farm administrată 2. mărimea moleculelor) . este limitat (pt că se saturează) .este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei . factori care ţin de med: .molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte.deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric . co-transport şi transport activ secundar) .poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: . redevenind apt pt transportul altei cel.presupune existenţa unui flux de apă .tot prin sist transportor.este selectiv. nu necesită energie .concentraţia .a. în mediul intern al org prin căi nat / artif.cartiaz.veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii. exocitoza. reprez fen de pătrundere a s. precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.propriet fiz-chim ale s.are loc împotriva gradientului de conc.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic . pinocitoza) Filtrarea .ro3 .

asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: .v.stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . nu poate fi admin în urgenţe. rectală. i.stări patologice sistemice: febra. insufic cardiacă . intraperitoneal. dar inutilizabilă farm . (solubilit.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit .diferenţe de pH: pH suc gastric = 1. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol . intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1.admin dupa masa . vârstnic.fact locali: pH. pH plasmă = 7.f intermediară: solubilit bună.forma instabilă: cea mai solubilă.asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase . sist enzimatice. cutanată. uretrală Artificiale: parenterale (s.. intraosos.este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A.www.comodă.m. intracardiac. vasculariz bogată.f stabilă: m puţin solub 2. intraarterial. vaginală. stabilit medie .d.Av+: abs. forma cristalină – prezenţa polimorfismului).r. tranzitul intestinal .. subst se abs lent. riscuri mici.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C .stări fiziologice partic (nou născut. s. factori care depind de funcţia ap digestiv: . forma farm B. Abs prin muc intest subţire . gravidă) . conjunctivală. i. respiratorie.sublingual → efectul se instalează în 1-3 min . factori care depind de med: 1. . i.circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super.cartiaz. necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: . med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2.4 3. progresiv Av-: abs variabilă. timp de golire a stomac. rapidă. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari. Polimorfism (4 forme): .a.admin med pe nemancate Intarziata prin: . motilit gastrică.c... bact intestinale.supraf mare de abs. med pot prod iritaţii gastrice / intest.ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală). pH aproape de neutru .membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric . circ de la niv stomac+intestin. dimens moleculelor.efectul primului pasaj hepatic . Abs prin muc bucală: .

ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .www.cartiaz.

decongestionante. pulberi pt prizat . implante.www. iritatii. inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase.cartiaz. inflamaţii . lentile.acţiune locală: antiseptice. antiseptice şi antibiotice . antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă.lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . clisme) Calea rectala este lenta si inegala. uleioase. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . vaccinuri) .gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival. antimicrob. infecţii. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala. vasoconstrict. antiinflam. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. miotice. anestezice locale. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri).se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase. expectorante. admin med este pt acţiune locală: antimicrob.ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare.acţiune locală: bronhodilatatoare. De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib. rinite.vascularizaţie bună . Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. Mucoasa rinofaringiană . midriatice.acţiune generală (anestezie. antifungice.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b. antimicob. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala. antimicotice.

în volume: 5.c.abs are loc în 15 – 30 min . aplicare de garou. med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.este mai rapidă decât calea s. căldură locală.patologici: obstrucţii bronşice.inervaţia senzitivă mai rdusă .med trec din ţes conjunctiv în sânge: . Factori dependenţi de organism .ro7 Av+: utilizare de doze mici. Calea subcutanată . densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0.anatomici . umidit aerului.solubilitatea . : sol / suspensii apoase / uleioase. lezare de vase/nervi B.m. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile . .abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse . micropompe osmotice (insulină) .20 ml.nu se admin i.se pot adm i.fiziologici: respiraţie. hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i. abcese sterile.5 – 1µ : se absorb. secreţia bronşică – cantitate. şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A. şi i.molec mici trec direct în capilare . instrumentar steril. Factori dependenţi de med .riscuri: durere.m. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 .abs poate fi: .cartiaz.c.: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere.v. sol izotone pe cât posibil .pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate .echilibrul osmotic se reface rapid .injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . inflamaţii.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase .întârziată prin: răcire locală.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat.grăbită prin: masaj local.m. evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.molec volumin trec mai întâi în limfatice .mărimea.se admin sol neutre şi izotone. abcese. implante plate / sferice. vâscozitate . asociere cu vasodilatat .www. subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente).8µ : străbat arborele bronşic 2. complicaţii infecţ cu anaerobi C. Calea intravenoasă . Calea intramusculară .

pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid .antrenează riscuri mari (tromboză.www.pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) . prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii .Atenţie: .f rar . ischemie acută) Calea intrarahidiană .intrapleural .se recom admin lentă (cel puţin 1 min.intrapericardic .intraperitoneal . subst hemolizante.med sunt introduse direct în sânge Av+: . timp necesar unui circuit complet al sg) D. uneori imediat .se utiliz în stop cardiac .este rezervată admin subst de contrast . tonice cardiace.rară.trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor .pt trat unor tumori .permite perfuzia continuă.nu se pot admin: suspensii / emulsii. picăt cu picăt.cartiaz.ro8 . subst toxice care lezează muşchiul cardiac . este efectuată de către personal specializat . adv.intraarticular . pt anestezie gen) .se pot produce r. Alte căi parenterale Calea intraarterială .efectul apare rapid.rahianestezie .acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) .este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.

forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: . biotransformarea.a.interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment . antidiabetice * med baze slabe. acizi f slabi.www. Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos.factori care depind de med: struct chim.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice . DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: . doza.intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu. După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular. med rămâne în formă liberă.tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S. AINS.afinitatea . Placenta . intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod).tiopentalul (anestezic) 2. elimin . pot circula sub 2 forme: .calciu. vit de abs.procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire .legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare.cartiaz. forţe electrostatice.distribuire neuniformă (selectivă): . 1. fosfor → în oase .anestezice locale → către ţes bogate în lipide .forma liberă (dizolvată în plasmă) . med nu are unde să se fixeze.ex.iod → are afinitate către glanda tiroidă .distribuire uniformă (alcoolul) .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .forma legată (inactivă biologic) . punţi de hidrogen. creierul) . În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase .intracelular . Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală.

sintetice.cartiaz.hidrocortizon 2. vârsta Forma sub care se elimină med: .afinitate medie faţă de proteine .legarea de proteinele tisulare:.active = metaboliţi activi "prodrug" .inactive → se elimină În urma metab: 1. de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim . hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II .creşte activ farmacodinamică. perioade de post.www. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat . peioada de sarcină Starea patologică . profilul farmacocinetic al subst.se pot obţine metaboliţi inactivi.de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale. m puţin toxici. dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex.nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică . În urma metab în ficat → alte structuri .transformate sub f de metaboliţi . apar noi proprietăţi ex. rareori ireversibilă . diabet.metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi. hepatopatii Inducţia enzimatică . efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare.stabilitatea leg . renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I .netransformate . Inhibiţia enzimatică .nou născutul nu posedă sist enzimatice.r.med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta .oxidări.legarea med de receptori: . reduceri.se remarcă 3 aspecte: . creşte toxicitatea.fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi .ro10 . abs med (calea de admin).stress. specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare . proces de biotoxifiere . m puţin liposolubili .reversibilă. pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul .icter.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med. dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza. Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org. proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): .depinde de propriet fiz-chim ale subst.

inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă .www.ro11 Elimin med pe cale renală .se elim contraceptivele orale * intestin .se elim subst admin oral: .pot realiza depozite în celule . împiedicarea reabsorbţiei tubulare . mec de eliminare.grăbită prin: creşterea diurezei.prin secreţie sudorală: metale grele.se elim iod.med se întorc către mediul intern .filtrare glomerulară . ulei de parafină) .încetinită prin: scăderea diurezei.prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată .majorit med se filtrează . sulfat de Mg) * prin salivă . diureza.cartiaz.solubile şi neabsorbabile (streptomicina.med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim.reabsorbţia tubulară . uleiuri volatile . kanamicina.implică 3 procese: .insolubile şi neabsorbabile (cărbune.persistenţa timp îndelungat a unor med (As.toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală .secreţia tubulară . Hg) în fanere .prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară . distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi .prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) . starea funcţională a org. alcaloizi * prin bilă .

β3) : β1 . receptorii pt simpatic (α1.acţ principală (ex.după utilitate terap şi intensit:.fizice .după mec de acţiune: . β1. .stimulator .o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil". dar nu infl T normală). cu atât durata dintre administrări este m mare.acţ sistemică . pansamente gastrice .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ.inhibitor Acţ stimulatoare: direct. inhibitoare: direct. difuz. Există subst med cu un singur efect.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: .o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici. α2.după reversibilitate: . Potenţa AF . farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1. 2. prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală. 3. timpul de abs = 0.acţ locală (topică): ung.propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org.acţ secundară (hiposecreţia salivară .depinde de abs.v. Durata acţiunii . biotransform.după modul de utilizare: . Tipuri de AF . nivel vascular 5.în cazul admin i.cartiaz.directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează . Latenţa .www. β2 . Ex. 6. Eficacitatea maximă . Sensul AF . fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. majorit având "spectru de acţiuni".timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare.poate fi utilă la pacienţii intubaţi) . acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. transport.arborele bronşic.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . 4.reversibile . acţ antipiretică a aparacetamolului) . Selectivitatea .la nivel cardiac. parasimpaticul reface) Acţ. β2.ireversibile .

Receptori cuplaţi cu proteine G IV.adsorbţia (ex Smecta) .cartiaz.nu are activitate intrinsecă. Poate avea loc: .r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular .precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice .de tip N (neuronal) .osmoza (o dată cu apa acţ şi med) . Proteine transmembranare III. Receptori intracelulari .de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor.are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor. îl blochează.la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici . la interior sarcini -. Tipuri de receptori I.GABA . blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului.r de neutralizare (antiacidele) . Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) .www.de tip L (sensibile la blocantele de Ca) .biofizice (biochim) .depolariz → fen excitatorii . nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului.colinergici . Efector = enzimele.în afara cel .hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: .în inter cel Membr la ext prez sarcini +.ro13 . dar nu îl activează . Proteina care include un canal ionic: II. Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor.

pt anumite med: . Factori dependenţi de organism C..www. cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.cartiaz.doza de întreţinere . după vârstă: d.doza minimă terapeutică (DE25) .antagonistul .doza de atac .de potenţare → ex. .doza totală b. Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a. după modul de admin: . Factori dependenţi de medicament 1.în faza de transport .în faza de difuz .doza pt bătrân c.doza medie terapeutică (DE50) .inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .doza unică .doza maximă terapeutică .ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A. antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .competitiv .interacţ farmacodinamice:. Alte condiţii (T.prin modif absorbţiei .cu potenţă mică .de adiţie .puternic active (DE .doza optimă .cu potenţă medie .) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă.în faza de biotransf .necompetitiv . altitudine . Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi.sinergismul: sinergia .interacţ farmacocinetice: .doza pe zi . Subst pot fi: .în faza de eliminare .doza parţială .doza pt copil . după intensitatea efectelor: .doza letală (DL50) B.antidotism .

utiliz unei căi de admin nepotrivite . ca o consecinţă directă sau indir a AF. interacţ med .alteori dorite . antibiotice) Factori care ţin de organism a.dozele mari . Factori favorizanţi: . insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: . întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare. (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant.cartiaz. sunt de ordin farmacodinamic. Tipuri de r adv: . nu sunt dependente de doză. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex.stări fiziologice (sarcina. nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om.pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient. ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii. biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.v. precum şi intoxicaţiile acute / cronice. 2. copilul mic) . Apar în fc de bolnav sau de med.riscul cel m mare îl reprez calea i. riscul este m mare cu cât doza este m mare.ef sec . .malnutriţie . Efecte adverse toxice .sunt tulb funcţionale / morfologice.consum de alcool. schema de dozare .ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med. adv sunt r nocive. Factori care ţin de med: a. Efecte secundare .intoleranţa 1.stări patologice (insuf renală.adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare.3) b. neuroleptice. diferite de ef farmacodinamice.ef adv toxice .dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. vârsta înaintată.www. secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale.sunt nedorite. Reacţii adverse la med şi factorii de risc R. d. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze. tranchilizante. Ef sec pot fi: . Sunt dependente de doză. patologia med. antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide. în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 . Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora.uneori dorite . tutun .

la niv ficatului . reactivitatea individuală . Acest fenomen este datorat: .metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice .la niv cordului . Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia. streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . vărsături. med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.leucopenie.unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) .poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) .se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi.pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.reprez de fapt o alergie la med.atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat . Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie.pot apare dif erupţii . aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente).citostatice) . La bolnavii cu insuf hepatică. Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : . colici) sau morfologice (ulcere) . Intoleranţa .metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare.www.toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3. care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice.la niv SNC.dobândită a. agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte. zilnică .calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă.este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med.cartiaz.cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) . . În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative .fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c.la niv sanguin . În fc de metabolizare avem: . diaree.toxicit subacută: după admin repetată. . idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice).au consecinţe ftoxicologice b. Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .congenitală . trombopenie. Idiosincrazia .la niv ap digestiv .ef toxice se manif prin: . În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r.funcţii psihice sau sist extrapiramidal .pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică. Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme . cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice .fie unei particularităţi de metabolizare .toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile .putem întâlni pers f sensibile. stările patologice .la niv renal . putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin.ro16 b.antibiotice nefrotoxice (kanamicina.la nivelul pielii .

A. Pe lângă subst active. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria. fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă. barbiturice. Există subst cu struct simple.ro17 Antigenii compleţi . Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. dimeri. Ex: peniciline. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) .poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. cefalosporine. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică.www. Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i.obişnuinţa . După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. Sindromul este f grav. Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră. Ex: peniciline. Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . Şocul anafilactic este o manif acută. Sunt sub forma literei Y.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii). urmat de hipotensiune până la colaps. ac acetilsalicilic. Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii. Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean. M. unele forme de pneumonii. fenomenul este reversibil. sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice.sunt macromolec proteice / polizaharidice. E.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med.v. D. Toleranţa: . cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. congenitală .). adenopatie=ganglioni măriţi). . gentamicină) 4. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii. susceptibile de a se combina cu anticorpii. Pot fi de m multe tipuri: G.cartiaz. dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor. T. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară.congenitală . pot fi monomeri. pentameri. sulfamide. se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate.. 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. procaina..apare imediat după naştere. T dobândită . manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. trombocitopenii produse de sulfamide. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare. astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). (astefl se explică unele anemii.constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. poate fi: de specie sau de grup. sulfamide. De obicei. urticarie.

nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează).tahifilaxia (toleranţa acută) .ro18 . care la prima admin pot prod ef toxice.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp.se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .toleranţa încrucişată . . ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst.mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite.cartiaz.www. (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) . doze. (ex efedrina. Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->