www.cartiaz.

ro1 FARMACOLOGIE - GENERALITĂŢI Definiţie Medicamentul (med) = orice substanţă de origine naturală (vegetal, animal, mineral), semisintetică sau sintetică care administrată unui organism viu, singură sau în asociere cu altele, în doză corespunzătoare, în timp util şi la intervale de timp potrivite, previne, ameliorează sau vindecă o boală sau unele simptome ale ei sau o diagnostichează. s.a. – substanţa activă sg – sânge org – organism Med : - preventive (vaccinuri) - patogenice: se pot adresa - cauzelor etiologice = med etiologice - simptomelor = simptomatice - mec care produc boala = curative - de substituţie = vitaminele, hormonii (Ex. febra este un simptom; dacă adm aspirina contra febrei = med simptomatic; dacă o adm în altă conc = devine curativ) - exploratoare funcţionale Farmacologia = ştiinţa care se ocupă cu studiul med din toate punctele de vedere. Farmacologia Ramuri cu caracter fundamental ↓ Farmacocinetica ↓ Farmacodinamia ↓ Farmacotoxicologia → → → Ramuri cu caracter aplicativ ↓ Farmacografia ↓ Farmacoterapia ↓ Farmacoepidimiologia

Farmacocinetica = studiul evoluţiei med în org de la admin până la elim acestuia. Farmacodinamia = studiul efectelor med asupra org sănătos sau bolnav, locul şi mecanismul de acţiune, factorii care le influenţează, relaţii structură chimică – activitate biologică – interacţiuni medicamentoase. Farmacotoxicologie = studiul reacţiilor adverse şi a intoxicaţiilor produse de medicamente Farmacografia = prescrierea med în dif forme farm adecvate scopului terapeutic, incompatibilităţi şi posologie. Farmacoterapia = indicaţiile med în cadrul trat dif boli (ex de alte tipuri de terapii: fizioterapia, homeopatia, psihoterapia, kinetoterapia, reflexoterapia) Farmacoepidimiologia = contraindic, precauţii, farmacovigilenţă Farmacocinetica – etape: - absorbţia: un proces complex prin care med trec de la locul de adm în sânge - transportul: vehicularea med de către sg în tot sist circulator - difuziunea şi distribuţia: trecerea med din sg în ţesuturi şi distrib lui în org; la niv ţesuturilor med poate acţ selectiv asupra receptorilor sau se poate prod acumularea, depozitarea sa - biotransformarea: modif struct chim a molec iniţiale cu apariţia metaboliţilor activi/inactivi

să pună în libertate s.stabileşte că doza indicată pe etichetă nu este egală cu doza abs .e.constituie bariere semipermeabile care separă materia vie în compartimente . chim. este elib şi absorbită (OMS): Bd = cantit de s. forme farm diferite . durată şi intensitate .difuziunea simplă Transfer specializat (necesită un sistem transportor): . parametru ce poate fi exprimat prin două variabile: . neschimbat sau sub f de metaboliţi Definiţii: (Wagner): Biodisponibilitatea Bd = parametru farmaceutic specific fiecărui med. farm sau farmacologică . terapeutică = med cu ac eficacitate terap la acelaşi individ. poate să fie dif. chimică = e.a.filtrarea .www.e.a..sunt structuri tip mozaic constituite din complexe lipoproteice .viteza cu care s.procain penicilina – îl formulăm a.a. aceeaşi doză. e. biologică (Bioechivalenţa) = e. chim.efectul med poate fi modif în privinţa param: latenţă.consecinţe toxicologice: r. între med care au acelaşi efect farmacologic. condiţia: ambele structuri să se metab în org la aceeaşi struct chim activă (ex prodrug . eliberată. adverse.e. epidermul Categorii de transfer transmembranar: Transfer pasiv: . s. între med care au e.ex: membrana celulară.e. indif dacă med prez numai e.a. absorbită şi care ajunge la locul de acţiune manifestându-şi efectul terapeutic (Am Pharm Assoc): Bd = cantit de s. ac doză.e. absorbită şi nemodificată Bioechivalenţa med (Be): postulatul echivalenţei prevedea că doza indicată pe eticheta med este şi doza abs de org. elib dintr-o formă farm şi absorbită în circ sistemică . insuccesele terap datorate subdozărilor + accidentele datorate supradozărilor → au infirmat postulatul echivalenţei.a.a. Postulatul Be: .ro2 eliminarea: ultima etapă a evoluţiei med în org în care se produce excreţia lui.î. acelaşi tip de formă farm. între med care conţin aceeaşi s.cantit de s. farm şi Bd identică între cele 2 preparate Importanţa Bd pt farmacoterapie: . între med care conţin ac s.a.a.a. pt că penicilina G nu se abs singură) .posede sisteme membranare specializate şi active de transport . farmaceutică = e. dar subst aux dif şi/sau tehnologie dif . absorbabilă (FDA): Bd = cantit de s. intoxicaţii Trecerea med prin membranele biologice – tipuri de transfer Membr. ac doză.. biologice: .cartiaz. farmacologică = e.este fondat pe un nou pareametru farmaceutic: Bd .pot fi considerate echivalente numai preparatele cu aceeaşi Bd Tipuri de echivalenţă (e): .

este limitat (pt că se saturează) .forma farm administrată 2. factori care ţin de org: calea de admin fact fiziologici (vârsta) fact patologici .mec este f selectiv Pinocitoza . mărimea moleculelor) .a.concentraţia .a.macrotransport (endocitoza.cartiaz.presupune existenţa unui flux de apă . precum şi viteza cu care acesta se produce Factorii care infl absorbţia: 1.are loc în sensul gradientului de conc dat solubilit în dublul strat lipidic .molec neionizate sunt în gen liposolubile în timp ce ionii (având solubilit mică în lipide) nu pot trece prin membr Transfer specializat = reprez un transport transmembranar mediat prin sist transportor = preia molec de med de o parte a membranei şi o cedează de cealaltă parte. nu necesită energie .constă în formarea şi deplas unei vezicule prin invaginarea unei porţiuni de membrană care înglobează picături de med dizolvat . este proc de trecere a unui med de la locul de admim în sânge reprez gradul cu care un med părăseşte locul de admin. în mediul intern al org prin căi nat / artif.veziculele traversează membrana şi se deschid în interiorul celulei sau după traversarea celulei la polul opus (ex: bulele de aer din sucul carbonatat) ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR este prima etapă a farmacocineticii.are loc împotriva gradientului de conc. (ex: solubilit.www.prin filtrare trec subst hidrosolub cu molec mici în sensul gradientului de conc Difuziunea simplă .propriet fiz-chim ale s.difuziunea facilitată (canale şi transportori) .deplas med are loc în sensul gradientului de conc sau de potenţial electric .dimens partic solide . necesită energie . pinocitoza) Filtrarea .ro3 . factori care ţin de med: .microtransport (pompe ionice. reprez fen de pătrundere a s.tot prin sist transportor.poate fi inhibat competitiv de compuşi cu o struct asemănăt Difuziunea facilitată: .este determ de pres osmotică / hidrostatică de o parte şi de alta a membranei . redevenind apt pt transportul altei cel. co-transport şi transport activ secundar) .este selectiv. Transportul activ: . transcitoza. exocitoza.

motilit gastrică.f intermediară: solubilit bună. med este protejat de degrad suc gastric şi de trecerea prin „primul pasaj hepatic” (ex: nitroglicerina) 2.r. intraperitoneal. intraosos.diferenţe de pH: pH suc gastric = 1. factori care depind de funcţia ap digestiv: .ro4 Căile de admin a med: Naturale: orală (cu sublinguală). circ de la niv stomac+intestin.membr gastrică se comportă ca o membr lipidică ce separă plasma de sucul gastric . i. riscuri mici. factori care depind de med: 1.Av+: abs..asocierea cu subst adsorbante / mucilaginoase .comodă. intraarterial. forma farm B.forma instabilă: cea mai solubilă. Polimorfism (4 forme): . cutanată. pH aproape de neutru . conjunctivală.fact locali: pH.asocieri între med (ex: Fe + pansament gastric) Av+ căii orale: . tranzitul intestinal . bact intestinale. respiratorie. vaginală.admin med pe nemancate Intarziata prin: . rectală. sist enzimatice. s. (solubilit. necesită cooperarea Abs la niv caii orale poate fi: Grabita prin: .stări patologice ale căii orale: tranzit intest accelerat . med pot prod iritaţii gastrice / intest.este locul principal de abs pt majorit med Factorii care infl abs med pe cale orală: A.stări patologice sistemice: febra. i..cartiaz. progresiv Av-: abs variabilă.f metastabilă: avantajoasă ca disponibilit .stări fiziologice partic (nou născut. vasculariz bogată. Abs prin muc gastrică – se conformează legilor gen de trec a med prin membr biol . timp de golire a stomac.admin dupa masa .www. stabilit medie . Abs prin muc intest subţire . intracardiac.v. intrarahidian) şi implante Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasele tub digestiv 1. uretrală Artificiale: parenterale (s.c. nu poate fi admin în urgenţe. i.m.d.supraf mare de abs. subst se abs lent.sublingual → efectul se instalează în 1-3 min . gravidă) . dimens moleculelor.f stabilă: m puţin solub 2. forma cristalină – prezenţa polimorfismului). . insufic cardiacă . rapidă.. pH plasmă = 7. inutiliz la pacienţii inconştienţi/ sugari.efectul primului pasaj hepatic . Abs prin muc bucală: .circ venoasă de la acest nivel se varsă în vena cavă super.4 3.folosirea de solutii izotonice incalzite la 37°C . vârstnic..a. dar inutilizabilă farm .

ro5 admin de forme farm retard (comprimate) .cartiaz.www.

infecţii. lentile. antifungice. iritatii. midriatice. miotice. dar este posib la niv glandelor sudoripare şi este favoriz de masaj local Abs poate fi mărită prin pielea lezată (arsuri). antiseptice şi antibiotice . antiinflam Particularităţi ale absorbţiei prin calea cutanată Prin pielea intactă abs este redusă.lipo/hidro solubile – prin mucoasa bronşiolară (aerosoli) . inflamaţii Med se utiliz pt acţiune locală (antipruringinoase.gazoase şi volatile – prin epiteliul alceolar (ex anestezice generale) Calea pulmonară este utiliz pt: . keratolitice) Pt acţiune generală: STT Particularităţi ale absorbţiei la nivelul ap respirator a. inflamaţii . Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa uretrală şi vaginală abs este redusă congestia şi inflamaţia favoriz abs la femei: bacilul Doderlein asigura pH-ul vaginal se admin med pt acţiune locală: antib.acţiune locală: bronhodilatatoare. anestezice locale. rinite. antimicotice. clisme) Calea rectala este lenta si inegala.acţiune generală (anestezie. decongestionante. Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa conjunctivala Admin med se face in sacul conjunctival. Se pot utiliza forme farm moderne: sist terap cu elib continua. implante.acţiune locală: antiseptice. Calea pulmonară Mucoasa bronşiolară – adaptată pt protecţie şi secreţie de mucus protector Epiteliul alveolar – prez o supraf mare de abs şi o reţea capilară f bogată Subst med absorbite sunt: . De nedorit: abs în circ sistemică prin drenarea med prin canalul lacrimo-nazal.acţiune generală: pulbere de hipofiză posterioară (hormon) b. cand subst este iritanta pt mucoasa gastrica) Av-: absorbtie inegala. uleioase. Calea rectala o fol pt afectiuni locale si sistemice (cand nu se poate folosi calea orala. vaccinuri) .ro6 Particularităţi ale absorbţiei prin mucoasa intestin gros Se pot absorbi subst hidro si liposolubile care nu au fost abs in intestin subtire Se pot abs subst din forme farm admin pe cale rectala (ex supozitoare. vasoconstrict. antimicob. Mucoasa rinofaringiană . pulberi pt prizat .vascularizaţie bună .cartiaz. antiinflam. admin med este pt acţiune locală: antimicrob. Vena hemoroidala inf si mijlocie dreneaza med in vena cava sup si evita pasajul hepatic.www. expectorante. Vena sup dreneaza sangele in circulatia portala. antimicrob.se abs subst lipo/hidrosolubile în sol apoase.

vâscozitate . şi i.c.injecţiile profunde sunt m puţin dureroase . căldură locală.v.nu se admin i.cartiaz. implante plate / sferice. : sol / suspensii apoase / uleioase.) este posibilă la pacienţii care nu colaborează este evitat primul pasaj hepatic şi contactul cu sucurile gastrice este preferată când se urm un efect rapid presupune personal specializat.se admin sol neutre şi izotone.anatomici .abs are loc în 15 – 30 min .med trec din ţes conjunctiv în sânge: .riscuri: durere. sol izotone pe cât posibil . subst greu solub sub f de preparate retard (insuline lente). hipersecreţie bronşică Particularităţi ale absorbţiei med admin pe cale parenterală abs rapidă şi completă este avantajoasă în situaţii de urgenţă (i.întârziată prin: răcire locală.: sol iritante hipo/ hiper tone prea acide / alcaline deoarece provoacă durere. .5 – 1µ : se absorb.molec volumin trec mai întâi în limfatice .solubilitatea . secreţia bronşică – cantitate. în volume: 5. umidit aerului. şi atingerea nervilor pt subst uleioase / greu absorbabile se evită inject la intervale scurte în acelaşi loc A.ro7 Av+: utilizare de doze mici.echilibrul osmotic se reface rapid .inervaţia senzitivă mai rdusă . asociere cu vasodilatat .patologici: obstrucţii bronşice.www. Calea intramusculară .se pot adm i. Calea subcutanată .8µ : străbat arborele bronşic 2. micropompe osmotice (insulină) . aplicare de garou.c.este mai rapidă decât calea s.abs se prod lent dat vascularizaţiei reduse .molec mici trec direct în capilare . inflamaţii. densitatea şi diametrul particulelor: > 10µ : rămân în căile resp sup < 0. Factori dependenţi de organism .grăbită prin: masaj local. asociere cu vasoconstrictoare/subst greu absorbabile .fiziologici: respiraţie. Factori dependenţi de med .m. complicaţii infecţ cu anaerobi C. dar pot fi elim prin expiraţie (ca fumul de ţigară) 1 . Calea intravenoasă . abcese sterile.pres parţială în amestecul de gaze alveolar şi gradul de volatilitate . med steril de evitat pătrunderea în vasele sang la admin s.20 ml. lezare de vase/nervi B.injecţiile sunt dureroase dat inervaţiei bogate . instrumentar steril. abcese.abs poate fi: . evit pasajului hepatic Factori care influenţează abs med admin pe cale pulmonară: 1.m.m.mărimea.

pt anestezie gen) .este util în sit de urgenţă (antidoturi în intoxicaţii.permite perfuzia continuă.f rar .rară.efectul apare rapid. Alte căi parenterale Calea intraarterială . ischemie acută) Calea intrarahidiană .intrapericardic .ro8 .cartiaz. tonice cardiace.trat infecţiilor acute ale SNC (meningite) Calea seroaselor . timp necesar unui circuit complet al sg) D.se recom admin lentă (cel puţin 1 min.antrenează riscuri mari (tromboză.med sunt introduse direct în sânge Av+: . este efectuată de către personal specializat .intraarticular .se pot produce r.se utiliz în stop cardiac .acţ locală (antiinflamat) Calea intracardiacă .intrapleural .intraperitoneal . adv. subst toxice care lezează muşchiul cardiac .www.Atenţie: .se pot admin sol iritante (clorura de calciu) . picăt cu picăt. prin inject rapidă dat invadării bruşte a inimii .pot apărea frisoane/ febră (dat p-ţei pirogenilor în sol injectabile incorect prep şi steril) .nu se pot admin: suspensii / emulsii.este rezervată admin subst de contrast . pt a asigura un nivel sanguin constant timp îndelungat sau pt introd unei cantit mari de lichid .pt trat unor tumori .rahianestezie . subst hemolizante. uneori imediat .

forţe Van der Waals Legarea reversibilă se conformează legii maselor caracteriz de 2 param: .intracelular . med rămâne în formă liberă. elimin . După ce străbat membr capilară med pot difuza în comp interstiţial sau/şi comp intracelular.ro9 TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR S.factori care depind de med: struct chim.distribuire urmată de redistribuire (tiobarbiturice .ex.legarea reversibilă a med de proteine se realiz la niv grupărilor polare ale aminoacizilor prin leg polare. biotransformarea.intravascular şi celălalt Există med care intră în toate compartimentele din org şi deci se elim mai greu. creierul) .forma liberă (dizolvată în plasmă) .anestezicul după transportul către creier se depozit în ţes adipos → de aceea pers obeze îşi revin mai greu din anestezie) Distribuirea med în ţesuturi Factori care infl distrib med .interstiţial (între celule) → întotdeauna trebuie să existe un echilibru între un compartiment .distribuire uniformă (alcoolul) .forma legată (inactivă biologic) .iod → are afinitate către glanda tiroidă . doza.www.a. acizi f slabi.tiopentalul (anestezic) 2.anestezice locale → către ţes bogate în lipide . pot circula sub 2 forme: . În general compuşii cu sulf sunt liposolubili (merg către materiile grase . forţe electrostatice. antidiabetice * med baze slabe. vit de abs. 1.calciu. Placenta . intervine teaca de mielină care întârzie pătrunderea med (din nod în nod). AINS. punţi de hidrogen.afinitatea .cartiaz. DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MED ÎN ORGANISM Compartimentele hidrice ale org: .distribuire neuniformă (selectivă): . Bariera hematoencefalică Celula nerv transmite un impuls nervos. subst nedisociate se fix prin punţi de H Med care se fix în procent mare de proteinele plasmatice se elimină lent! Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau în post) → cantit de proteine este scăzută.tetraciclina → dinţi (îngălbenire) . fosfor → în oase . Difuziunea prin membr capilară Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular şi membrana bazală. med nu are unde să se fixeze.are permeabilitate crescută Tipuri de distribuire .procentul de fixare (raportul dintre fracţia liberă şi cantit totală de med din plasmă): * med cu molec slab acide se leagă de albumine: diuretice.

în urma admin unui med stimulăm un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare.se pot obţine metaboliţi inactivi. perioade de post. creşte toxicitatea.depozitarea med: se pot acumula în ţes BIOTRANSFORMAREA MED Etapa în care org intervine asupra med. dar toxici ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasă ex. efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou născutului.reversibilă. dacă avem 2 med şi unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creşte nr de admin sau creşte doza.nou născutul nu posedă sist enzimatice.icter. peioada de sarcină Starea patologică . de conjugare: implică cuplarea med cu o subst endogenă → metaboliţii sunt în general inactivi Factori care influenţează biotransformarea Struct chim .de ex femeile sunt m sensibile la efedrină decât bărbaţii Diferenţe interindividuale. hidrolize → iau naştere metaboliţii (activi şi inactivi) R de fază II .nucleul (declanşează acţiunea) şi substituenţii (îmbunătăţesc acţiunea) Starea fiziologică .med inhibă enzima de care avem nevoie → creşte toxicitatea şi se reduc dozele din cel de-al 2-lea med Vârsta . În urma metab în ficat → alte structuri .stabilitatea leg .inactive → se elimină În urma metab: 1. renal la tratam prelungit) Mecanismele biotransformărilor R de fază I .fact care depind de ţesut: modif patolog ale ţes (antib şi sulfamidele difuz greu în ţes cicatriceale dat vascularizaţiei întrerupte) Fixarea med în ţesuturi . proces de biotoxifiere .afinitate medie faţă de proteine .oxidări. Au loc modif de struct chim favorizând elim med din org. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic. m puţin toxici. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat .active = metaboliţi activi "prodrug" .netransformate . diabet.cartiaz.metaboliţii rezultaţi sunt m puţin activi.transformate sub f de metaboliţi .www.ro10 . vârsta Forma sub care se elimină med: .se remarcă 3 aspecte: . proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere): .legarea med de receptori: .depinde de propriet fiz-chim ale subst. m puţin liposolubili . abs med (calea de admin). rareori ireversibilă . sintetice.hidrocortizon 2.r. apar noi proprietăţi ex.creşte activ farmacodinamică. pacientul în vârstă are proc metab încetinite Sexul . specie ELIMINAREA MED DIN ORGANISM Viteza de eliminare . reduceri. Inhibiţia enzimatică .stress. profilul farmacocinetic al subst.legarea de proteinele tisulare:. hepatopatii Inducţia enzimatică .

se elim iod.prin epiteliul alveolar (subst volatile şi gazoase: protoxid de azot) .solubile şi neabsorbabile (streptomicina.ro11 Elimin med pe cale renală .persistenţa timp îndelungat a unor med (As.www.încetinită prin: scăderea diurezei. inhibarea proc de secreţie tubulară Elimin med pe cale digestivă . starea funcţională a org. mec de eliminare.grăbită prin: creşterea diurezei.med vin dinspre org către tubul renal Viteza de eliminare pe cale renală depinde de: struct chim. sulfat de Mg) * prin salivă .se elim subst admin oral: .med se întorc către mediul intern .prin secreţie sudorală: metale grele.pot realiza depozite în celule .toxicitate Elimin prin secreţia lactată Elimin prin secreţia lacrimală . kanamicina.prin materii fecale Elimin med pe cale pulmonară .majorit med se filtrează .prin secreţii bronşice Elimin med pe cale cutanată . diureza.se elim contraceptivele orale * intestin .reabsorbţia tubulară . uleiuri volatile .filtrare glomerulară . ulei de parafină) . distrib med în cele 3 compartimente hidrice Eliminarea renală poate fi .secreţia tubulară .implică 3 procese: . împiedicarea reabsorbţiei tubulare .cartiaz. Hg) în fanere . alcaloizi * prin bilă .insolubile şi neabsorbabile (cărbune.

v. majorit având "spectru de acţiuni".ro12 FARMACODINAMIE GENERALĂ Parametri specifici: acţ. nivel vascular 5. inhibitoare: direct. 2.arborele bronşic.la nivel cardiac.timpul de înjumătăţire în sânge (T1/2) Cu cât T1/2 este m mare.reversibile . timpul de abs = 0. Ex.acţ sistemică . β2. fără să aibă acţ pe funcţiile normale (antipireticele scad T crescută în febră. Durata acţiunii .indirectă: ca o consecinţă a influenţei unui mediator .după modul de utilizare: . Eficacitatea maximă . . β1.acţ principală (ex. acţionând asupra ei (adrenalina → tahicardie) deprimând o funcţie antagonică (atropina → bradicardie) (simpaticul consumă. farmacodinamică primară + efect farmacologic Caracteristicile acţiunii farmacodinamice (AF): 1. Sensul AF .depinde de abs. β3) : β1 .după mec de acţiune: .propriet unui med de a infl un teritoriu cât mai limitat din org. 3.inhibitor Acţ stimulatoare: direct. Selectivitatea . 6.directă: subst se fix direct pe receptor şi îl activează .o subst este m potentă decât alta cu cât este m activă în doze m mici.www.ireversibile .o propriet a unei subst de a avea un "efect maxim posibil". Potenţa AF . β2 .cartiaz. Există subst med cu un singur efect.timpul scurs de la admin med până la apariţia efectului . transport. Latenţa .după utilitate terap şi intensit:. cu atât durata dintre administrări este m mare. biotransform.stimulator . 4.poate fi utilă la pacienţii intubaţi) .acţ secundară (hiposecreţia salivară .în cazul admin i.acţ locală (topică): ung. pansamente gastrice . parasimpaticul reface) Acţ. α2. Tipuri de AF . difuz.fizice . acţ antipiretică a aparacetamolului) . prin deprimare stimulare până la epuizare (cafeina) Med pot stimula o funcţie deprimată de boală.după criteriul farmacoterapeutic Mecanisme de acţ a med: . dar nu infl T normală). receptorii pt simpatic (α1.după reversibilitate: .

Efector = enzimele.r de complexare (chelare) Acţ med la nivel celular .în afara cel . la interior sarcini -. Proteine transmembranare III. nu mai lasă acetilcolina să se fixeze → creşte pres intraoculară Antagoniştii pot fi competitivi (se leagă de receptori la niv situsurilor de legare ale agoniştilor) Antagoniştii necompetitivi se fixează de receptori pe un situs diferit de un situs de legare al agonistului. Tipuri de receptori I. blochează receptorii şi împiedică legarea agonistului.GABA .la niv membr cel : direct sau prin intermed unor receptori specifici .www. dar nu îl activează .în inter cel Membr la ext prez sarcini +. Poate avea loc: .depolariz → fen excitatorii .nu are activitate intrinsecă.hiperpolariz → fen inhibitorii Canalele ionice pot fi: dependente de voltaj / agonist dependente Canalele de calciu pot fi: . Receptori intracelulari .de tip T Acţiunea med la nivel molecular Receptorii farmacologici Def: o macromolec proteică capabilă să lege specific o subst med cu formarea complexului medreceptor.de tip L (sensibile la blocantele de Ca) .are afinitate şi activitate intrinsecă Un antagonist se fix pe receptor.de tip N (neuronal) . Interacţiunea med-receptor: Med pot acţ ca agonişti (un agonist se fix pe receptor şi îl activează) . îl blochează.precipitarea proteinelor (subst taninoase ca antidiareice) Mec chimice . Receptori cuplaţi cu proteine G IV.osmoza (o dată cu apa acţ şi med) .biofizice (biochim) .r de neutralizare (antiacidele) .ro13 . Ex: acetilcolina → fixare pe receptor → scade pres intraoculară atropina → fixare pe receptor.cartiaz.adsorbţia (ex Smecta) .colinergici . Proteina care include un canal ionic: II.

. după intensitatea efectelor: . pt anumite med: .doza totală b.doza minimă terapeutică (DE25) . după vârstă: d. Factori dependenţi de medicament 1.în faza de biotransf .doza maximă terapeutică .de adiţie .ro14 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ ACŢIUNEA FARMACODINAMICĂ A.doza medie terapeutică (DE50) .doza pt bătrân c.necompetitiv . Alte condiţii (T.în faza de eliminare .doza de atac . Structura chimică Doza: reprez cantit de med prin a cărei admin obţinem un efect biologic.doza unică .doza letală (DL50) B.www. după modul de admin: ..cu potenţă mică .antagonistul .doza pt copil .prin modif absorbţiei .) Indicele terapeutic reprezintă o margine de siguranţă.cu potenţă medie .în faza de difuz .doza pe zi . antidepresive + tranchilizante (receptori diferiţi) .doza parţială .doza de întreţinere .inactive farmacodinamic (nu au potenţă) .doza optimă .puternic active (DE .doza eficace) Criterii de clasificare a dozelor: a. Asocierea medicamentelor Interacţiuni medicamentoase = interacţ farmaceutice = incompatibilităţi. altitudine .competitiv .de potenţare → ex.în faza de transport . Subst pot fi: .sinergismul: sinergia . cu cât este mai mare cu atât este mai uşor de mânuit terapeutic.interacţ farmacocinetice: .interacţ farmacodinamice:. Factori dependenţi de organism C.antidotism .cartiaz.

copilul mic) .v. în cazul digitalicelor-digoxină DE este f apropiată de DL: indicele terapeutic = 2 .alteori dorite .ef adv toxice . utiliz unei căi de admin nepotrivite . ac aspect poate favoriza apariţia toxicităţii.intoleranţa 1. interacţ med . insuf hepatică) Alţi factori sunt legaţi de: . nedorite care apar întâmplător la dozele utilizate obişnuit la om. Sunt dependente de doză.sunt tulb funcţionale / morfologice. (ex fen a fost semnalat pt fenitoină-anticonvulsivant. în preanestezie este utiliz pt reducerea secreţiilor în căile aeriene superioare.malnutriţie . riscul este m mare cu cât doza este m mare. Efecte secundare . antiepileptic şi pt glicozide cardiotonice) c. Ex: uscăciunea mucoaselor (hiposalivaţia) după admin de atropină este neplăcută şi poate fi combătută printr-un consum crescut de lichide. ca o consecinţă directă sau indir a AF. Factori favorizanţi: .uneori dorite .sunt nedorite. Se ţine cont de calea de admin şi intervalul dintre doze. întotd nedorite şi care apar la o parte din subiecţii trataţi în cond similare.www. d.pot fi prin mec farmacocinetic sau farmacodinamic (med care nu se vor asocia cu alcool: opioide. biodisponibilit anumitor preparate / forme farm care poate fi variată pt aceeaşi subst de la un producător la altul.stări patologice (insuf renală. Apar la doze obişnuite şi pot prod leziuni la niv aparatelor / sistemelor şi tulburări ale funcţiilor acestora.consum de alcool. tranchilizante.cartiaz. diferite de ef farmacodinamice. neuroleptice. Efecte adverse toxice . secreţii nefavorab în cursul anesteziei generale.dozele mari . Reacţii adverse la med şi factorii de risc R. antibiotice) Factori care ţin de organism a. patologia med.poluanţi din mediu Riscul creşte progresiv cu nr de med utilizate de un singur pacient.ef sec . Tipuri de r adv: . sunt de ordin farmacodinamic. tutun . schema de dozare .3) b.ro15 FARMACOTOXICOLOGIE GENERALĂ Este ramura cu caracter predominant care stud efectele / reacţiile adverse la med.adesea inevitabile Uneori pot fi utile terapeutic. vârsta înaintată. . Factori care ţin de med: a. Apar în fc de bolnav sau de med. toxicitatea mare şi indicele terapeutic mic (ex. nu sunt dependente de doză.stări fiziologice (sarcina. 2.riscul cel m mare îl reprez calea i. precum şi intoxicaţiile acute / cronice.dacă nu se ţine seama de fatmacocinetica med. adv sunt r nocive. Ef sec pot fi: .

Intoleranţa dobândită = hipersensibilitate .citostatice) .metaboliţi lenţi: apar ef de supradozare.metaboliţi rapizi: ineficacitate terap şi consecinţe fterapeutice Manifestările fdinamice . Acest fenomen este datorat: . enzima respectivă are o constituţie anormală sau lipseşte. vărsături. trombopenie.unele med produc un tablou clinic asem cu hepatita virală (Halutan-anestezic general) .toxicit cronică: după admin repetată 3-12 luni 3.putem întâlni pers f sensibile.atenţie la admin Fe: trebuie fracţionat în m multe prize pe zi pt că receptorul nu poate transporta decât limitat .la niv sanguin . .la nivelul pielii . care la doze obişnuite de med duc la apariţia de r adv toxice. aceste anomalii enzimatice = enzimopatii (sunt manifeste sau latente).ef toxice se manif prin: .cantitativă (ef de supradozare sau ineficacitate) . putându-se manifesta la prima admin a med sau la timp scurt de la începutul admin. idiosincrazice (există 2 tipuri: fcinetice şi fdinamice).la niv SNC.pot apare dif erupţii .cartiaz.ro16 b.la niv ap digestiv . La bolnavii cu insuf hepatică.antibiotice nefrotoxice (kanamicina.fie unei particularităţi de metabolizare .la niv ficatului .pot fi ef adv toxice funcţionale (greţuri.pot modif comportarea farmacocinetică / farmacodinamică. În fc de metabolizare avem: . zilnică .la niv cordului . colici) sau morfologice (ulcere) .congenitală . diaree. Manifestările fcinetice sunt responsabile de distrib diferită a vitezei de biotransform a unor med într-o populaţie. Exemple de r adv toxice la niv unor aparate / sisteme .este o r adv medicamentoasă care se manif printr-un răspuns anormal cantitativ şi/sau calitativ la un med. . agranulocitoză (citostatice) -anemie megaloblastică=carenţă de vit B12 ± acid folic (antiepileptice) .fie unei selectivităţi excesive ale ţesutului ţintă c. stările patologice . reactivitatea individuală . Intoleranţa dob presupune contactul org cu alergenul şi abia la următ contact se prod sensibilizarea / alergia. cu intensit crescută şi consecinţe ftoxicologice . Intoleranţa . Răspunsul neobişnuit este independent de doză şi diferenţa faţă de răspunsul fdinamic normal poate fi : .reprez de fapt o alergie la med.toxicit acută: evaluată după admin unică şi obs după 7-14 zile .calitativă (r anormală faţă de cea fdinamică) Când o genă prez anomalii sau este absentă. În insuf renală med elim pe cale renală manifestă o toxicit crescută.au consecinţe ftoxicologice b. med care în mod normal sunt inactivate prin metaboliz în ficat tind să se acumuleze.poate fi de specie sau de grup (idiosincrazie) . În cazul în care se admin un med care este metab de o astfel de enzimă apar r. streptomicină) Ef adv toxice sunt urmărite prin det de toxicit la dif specii de animale de lab în studii preclinice: . Idiosincrazia .dobândită a.toxicit subacută: după admin repetată.se manif prin efecte dif de acţ fdinamică caracteristică ce apare numai la unii indivizi.funcţii psihice sau sist extrapiramidal .leucopenie.la niv renal .pot apare ef funcţionale (creşterea excitabilit miocardului cu aritmii) sau morfologice (caracterizate prin leziuni degenerative .www.

pot fi monomeri. Acestea devin antigenice numai după legarea de proteine (= antigeni incompleţi). ca alergene mai pot fi incriminate dif impurităţi sau subst auxil conţinute de dif forme farm (ex coloranţii). dar incapabile de a antrena singure formarea anticorpilor.). se dat intervenţiei limfocitelor sensibilizate. dimeri. T adevărată se dezvoltă lent şi nu este niciodată completă. unele forme de pneumonii. Complexele imune solubile care se form se fix în vasele mici şi în membranele bazale declanşând fen inflamatorii. poate fi: de specie sau de grup. E. Se cunosc câteva aspecte ale toleranţei: . cefalosporine. Simptomele (se dezv în câteva minute): dispnee cută cu sufocare prin bronhospasm şii edem laringean.www. cu caracter sistemic a alergiilor de tip 1. M direcţionaţi specific împotriva unor constituenţi celulari. sulfamide. Ex: peniciline. urticarie.dobândită Constă într-o sensibilitate redusă / absenţa sensibilităţii la unele acţiuni ale unui med. Pot fi de m multe tipuri: G.poate avea la bază un mec fcinetic/ fdinamic cu desensibilizarea receptorilor. D. ac acetilsalicilic. nitrofurantroina 4) r alergice mediate celular (de tip 4): fac parte din categ reacţiilor întârziate.congenitală . Manif clinice m frecvente: boala serului (caract prin febră. Pe lângă subst active. care elib limfochine provocând fenomene inflamatorii. congenitală . T dobândită . Intervenţii în caz de şoc anafilactic: adrenalina admin subcutanat şi nu intravenos (creşte brutal TA) sau hidrocortizon hemisuccinat (i. cinină/chinidină) 3) r alergice prin complexe imune (de tip 3) . Riscul de apariţie a r alergice este m mare pt preparatele cu aplic locală şi m mică pt calea orală. gentamicină) 4. Şocul anafilactic este o manif acută.se datorează formării de complexe între antigeni şi anticorpi circulanţi (imunoglobuline G şi M). fenomenul este reversibil. De obicei. manifestările acestui tip de r alergice sunt cutanate: dermatita de contact (apare prin admin locală de neomicină. După mec de producere există 4 tipuri de r alergice: 1) r alergice de tip anafilactic (de tip 1): fac parte din categ r imediate. Ex: peniciline. 2) r alergice de tip 2: se datorează formării de anticorpi prin imunoglobulin E. Sindromul este f grav.. T. pentameri. astm bronşic (apărute după peniciline şi acid acetilsalicilic). adenopatie=ganglioni măriţi). susceptibile de a se combina cu anticorpii. Anticorpii (imunoglobulinele) = biomacromolecule care sunt capabile să se cupleze cu antigenul şi să det reacţie alergică. Sunt sub forma literei Y.obişnuinţa . fiind declanşat în special când alergenul este introdus în org pe cale injectabilă.cartiaz. Anticorpii formaţi au proprietăţi aglutinante şi det liza celulară. .ro17 Antigenii compleţi .v..constă în diminuarea treptată a unor efecte ale unui med în urma admin repetate. Toleranţa: . barbiturice. (astefl se explică unele anemii. Există subst cu struct simple. sunt m frecvente la pers cu predispoziţie la boli alergice. În această privinţă penicilinele sunt med cu riscul cel m mare.apare imediat după naştere. Manifestările clinice mai puţin grave şi mai frecvente: urticaria.sunt macromolec proteice / polizaharidice. A. sulfamide. M. urmat de hipotensiune până la colaps. trombocitopenii produse de sulfamide. procaina.

nafazolina) Toleranţa nu treb confundată cu efectele farmacodependenţei (cei care se droghează).cartiaz. (ex efedrina. doze. .toleranţa încrucişată .tahifilaxia (toleranţa acută) .ro18 . Prin întrerup admin se ajunge repede la redobândirea sensibilit iniţiale. care la prima admin pot prod ef toxice.www.constă în dimin progresivă a intensit efectului unor doze constante dintro subst prin admin repetată la intervale scurte de timp.se poate prod între 2 sau m multe med (ex: alcoolicii sunt m puţin sensibili la anestezice gen) .mitridatismul -reprez capacit unui org de a suporta fără simptome deosebite. (ex fumătorii care suportă doze mari de nicotină) . ca urmare a admin de cantităţi progresiv crescânde dintr-o subst.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful