Conceptul agriculturii biodinamice presupune ca activitile unei ferme de la cultivare, ngrijirea animalelor, organizarea spaiului i a peisajului, ba chiar i producerea

de alimente s se desfoare dup principiile antroposofice semnate de Rudolf Steiner nc din 1920. Acestea pun accent pe legtura indestructibil dintre om ca parte integrant, microcosmos i macrocosmos. Orice aciune uman are ecou n spaiul spiritual. Scopul principal este dezvoltarea unui ecosistem care s protejeze i s susin n mod firesc formele de via existente. Pentru ncurajarea ntregului potenial al formelor de via i al fertilitii nu se folosesc chimicale, pesticide, insecticide, erbicide, acestea dereglnd armonia ntregului. Astfel, ferma poate fi perceput ca fiind un organism viu, cu propriul ritm de reacie i dialog. Un sistem bazat pe agricultura biodinamic prezint capacitate mare de autosusinere i autosuficien. De exemplu, gradul de reciclare a materialului produs de ntreg ansamblul este foarte ridicat: se utilizeaz gunoiul de grajd fermentat, minerale, ierburi pentru potenarea creterii, aromei produselor vegetale. Astfel, ce este deeu pentru o parte a fermei devine surs de energie pentru alta pentru a reduce nevoia de intervenie din afar, ceea ce o calific pentru statutul de regenerativ, dect degenerativ. Fermierul ia n calcul o serie de factori cu care ferma sa intr n contact i de care depinde sau este influenat ca productivitate i sustenabilitate, printre care: clima, fauna, lumina i cldura solar, fazele lunii. Managementul pe care il abordeaz este cel ecologic prin: 1. decizia contient de cultivare pornind de la capacitatea de aclimatizare pentru soiurile cultivate; 2. 3. evitarea asigurarea monoculturilor fertilitii soiului pentru i ncurajarea necesarul de biodiversitii; substane nutritive;

4. hrnirea culturilor cu sprayuri foliare de exemplu. Acestea sunt fertilizatori naturali aplicai direct pe frunze. ngrmntul natural lichid poate conine amestec de alge, alga kelp fiind foarte util datorit hormonilor naturali care ajut dezvoltarea celular a plantelor, florilor, fructelor; 5. ncurajarea vieuitoarelor precum viermi, furnici, fluturi, albine; 6. mutarea accentului de pe reacionarea la duntori, la prevenirea apariiei acestora; 7. abordarea socio-economic a sistemului biodinamic ce se ngrijete de sntatea ntregului circuit, ba chiar i a celor care intr n contact cu acesta. Agricultur biodinamic n Romnia? Revenim. Mai multe detalii pe: http://demeter-usa.org/learn-more/biodynamic-principles.asp http://www.andrewlorand.com/biodynamicintroduction.html V-ar mai putea interesa: 1. Apel la aciune Demonstraie public pentru o agricultur mai bun

Agricultura biodinamica - Pamantul nostru Pentru orasanul grabit, obisnuit sa calce pe asfaltul strazilor, pamantul apare ca un fel de material mort, pe care uneori este obligat sa paseasca cu grija pentru a nu se "murdari". Nimic din viata cosmica ce a actionat timp de milioane de ani pentru a crea aceasta unitate minunata - pamantul si covorul sau vegetal - nu mai rezoneaza in sufletul omului "super-civilizat", obisnuit sa comande din ce in ce mai mult cu ajutorul butoanelor care actioneaza roboti. Omul tehnicii moderne se simte din ce in ce mai puternic, din ce in ce mai stapan si este nedumerit, dar numai vag nelinistit de rezistenta naturii care nu se supune in mod automat vointei lui. Pentru muncitorul agricol, pamantul este locul sau de munca, mijlocul de productie care ii asigura venitul. Pentru unii tarani, pamantul mai reprezinta, in mod constient sau mai putin constient, legatura omului cu Natura si, prin aceasta, cu Dumnezeu. Legaturile sale cu gospodaria sa nu mai sunt in acest caz determinate numai de interese financiare, ci au, adeseori, o nuanta puternic afectiva. Imi staruie in amintire un taran sas, batran, a carui familie s-a expatriat plecand in Germania. El, insa, a refuzat sa-i insoteasca, desi ramanea aici singur, pentru simplul motiv ca avea un cal batran, vechi tovaras de munca, dar si prieten nedespartit, care, daca ar fi fost parasit, nu ar mai fi fost ingrijit de nimeni. Acest gand stapanul sau nu l-a putut accepta. Pentru specialistul care s-a aplecat, de asemenea, cu dragoste asupra solului, cercetandu-i viata, privind-o la microscop sau in "placile Petri", pamantul isi dezvaluie alte taine. Cu uimire, constati ca in fiecare gram de sol sanatos pot trai si actiona zeci, sute de milioane de fiinte microscopice, animale unicelulare, viermisori, larve s.a. Ajungi sa simti atunci ca, dincolo de frontierele vizibilului, o alta lume imensa de spirite elementare - spiridusii basmelor noastre populare - actioneaza pentru a face ca o planeta care ar putea fi "o sfera de piatra" sa fie o gradina a lui Dumnezeu, sau, mai bine zis, un dar al lui Dumnezeu facut omului pentru ca acesta sa o ridice, prin spiritul lui organizator, la un nou nivel, superior, al Creatiei. Dar oamenii s-au indepartat atat de mult de Dumnezeu incat au cautat sa utilizeze viata prin legile mortii. Ingrasamintele chimice pot distruge viata solului si viata organismelor din sol Pesticidele si erbicidele sunt otravuri adeseori extrem de periculoase, care afecteaza anual mii de vieti umane prin intoxicatii acute si determina imbolnaviri grave ale altor sute de mii. Atunci cand un specialist ne lamureste ca nu se otravesc decat cei care nu respecta prescriptiile stricte de utilizare, ar trebui sa fie intrebati in ce fel Dumnezeu sau Natura ne-a dat procura prin care suntem indreptatiti sa condamnam la moarte asemenea oameni, adeseori nestiutori de carte. Pentru economist, care are in vedere numai rentabilitatea si ansamblul sistemului economic, pamantul este un mijloc de productie a carui productivitate furnizeaza cifre "utile" in organizarea socio-economica (pe termen limitat, lucru care pentru multi nu este prea clar). In momentul cand solul nu mai poate produce, apar problemele. Nu vom intra aici in detalii. Sa ne amintim, insa, consecintele exploatarii neconforme cu legile naturale ale vietii. Desertificarea, eroziunea, acidificarea solurilor, salinizarea si alcalizarea acestora, excesul de umiditate si baltirile au devenit expresii curente pentru a desemna etape si forme de degradare a solurilor pe cale de distrugere. Pe de alta parte, cresterea productivitatii cu mijloace conventionale reduce munca umana, contribuind la cresterea somajului si are drept consecinta crize de supra-productie. Exista un antagonism recunoscut intre tratarea globalista a sistemului economic si tratarea globalista a biosferei, a organismului terestru. Prima abordare este dictata de egoismul materialist care nu vrea sa renunte la ideea ca fericirea omului consta in posibilitatea de astapani natura "smulgandu-i tot ce pofteste". Cea de a doua abordare este rodul trezirii constiintei la nevoile de integrare in Universul Divin si in dorinta de colaborare cu toata tesatura atat de minunata a Naturii create. Si atunci cand ai invins in tine orice urma de egoism, cand in inima ta traieste nu numai orice suferinta omeneasca, ci si suferintele Pamantului, ale plantelor, ale animalelor, cand devii constient ca toate aceste fiinte asteapta darul omului asa cum si noi primim continuu darul Domnului, atunc abia descoperi continutul adevarat al iubirii despre care apostolul Pavel spune ca este cel mai important lucru din Univers. Autor: Biolog dr. Petre Papacostea Cititi si: