Aonr.,c.

Ne Iuuelle, Tuoonacnr

ln ceeacepriveEteftrvdfimAntul de criminalisticdconsemndm: - 1.894: Hans Gross introduce la Viena primul curs facultativ de criminalisticd; - 1909:Reisscreeazdla Lausanne Institutul de fotografie judiciard, cre se va transforma in Institutul de polifie qtiinfificd sub conducerea prof. Dishoff; - 1913:$coala de la Graz a prof. Hans Gross,apoi Heindl la Miinchen gi Locard la Lyon; - Din 1945 in SUA: Universitdtile din Berkeley 9i John Jay College din New York (cele mai renumite, exist6nd multe altele); - ln Marea Britanie: Universitatea din Strathclyde (ftofia). Alte centre de formare neuniversitare, dar de mare autoritate; - Anglia: Home Office Forensic Science Laboratories gi Metropolitan ForensicScience Laboratory; - Germania: Bundeskriminalamt; - SUA: FBI Academy; - Franta: Identit6 Judiciaire.

2. Identificarea criminalistici 2.1.Definifia idenfficdrii timinnlistice

Identificarea unor persoane sau obiecte, privitd in sensul ei cel mai larg - proprie tuturor domeniilor qtiinfei reprezintd elementul definitoriu al investigfuii crirninalistice. Prin rezonanfa sa practicd, acest proces define un loc bine confurat, de maximd importanfd in ansamblul cercetdrilor criminalistice. Pe bund dreptate se spune despre identificare cd reprezintil,,problema centrald a inaestigaliilorcriminalistice"l . RaportAndu-se la necesitdfile practice, in literatura de
1 Paul L. Krk' ,,CrimeInwstigatiott, Physicat Eoidence mrdtfu Police Labo-rator'y', Interstience Publishers", 1966, NewYork, p. 12.

22

Cnrurrausncr I Ciminalistica - abordnrcgmerald

specialitate se lnvedereazd ce acest gen de activitate este ,,indisolubillegatdeactul dejustifie"l. Identificareacriminalisticd nu trebuie infeleasdca reducdndu-se numai la activitatea de laborator, dupd cum nici Criminalisticsnu se confundd cu componenta sa tehnici, confuzie fdcutd chiar gi de practicieni ai dreptului. Aqa putem explica de ce identificarea unei personneesteposibili nu numai prin intermediul unor metode tehnice, ci qi pe baza declarafilor unui martor ocular sau ale victimei, in cadrul unor activitdti procedurale, cum este recunoagtereadin grup efectuatd in conformitate cu reguli tacticecriminalistice. Toate acesteaau ca finalitate determinareaa ceeace denumim sintetic ,fapte Ei tmprejurftrialeunei cauze penale". Potrivit teoriei generale a identificdrii crirninalistice, acest proces este posibil datoritd perceperii realitdpi obiective gi sesizdrii proprietdfilor, trdsdturilor caracteristice unei persoane sau unui obiect ce se indivtdtalizeazd i:r cadrul mai larg al categoriei de fiinfe sau lucruri asemdndtoare. Cu alte cuvinte, ne afldm inprezenta recunoaqterii de persoane ori obiectg rezultati dintr-un proces de g6ndire prin care s-au comparat caracteristicilemai multor obiecte,irr vederea stabilirii identitdpi sau neidentitdpi 1or2. Spre deosebire de alte domenii, identificarea criminalisticX impune recunoagterea unui obiect concret,ce poate avea elemente sau fursugiride naturd sd-l apropie de alte obiecte asemdndtoare,de acelagigen sau specie,dar care se deosebegte de toate acestea prin trdsdturi ce-l fac sd fie identic numai cu sine fursugi. Prin identitate se in.,telege insuEirea unei persoane, obiect sau fenomen de a-gi manifesta individualitatea in timp gi spafu, prin caracteristicile fundamentale, neschimbdtoare, ce le deosebesc de toate celelalte si le determinX sd rdmAnd ele
t Lucian lonescu, Dumitru Sandu, ,,ldentifttmea dminalbticd", Ed. $tiin!ficd, p.5. Bucuregti,"1990, 2Camil Suciu, ,,Crininalistica", Ed. Didacticd Pedagogici, Bucweqn, '192, p. 16. 9i
z)

IuLreNn Tuoon-lcns ADRTANA

insele pe ir:ltreagaduratii a existenlei 1or1. Pentru exactitatea demersului nostru, precizdm cd prin ifuntic trebuie sd vedem un conceptaplicabil la ceeace esteunic, o persoand,un obiect (sau chiar un fenomen),inclusiv la obiectede gdndird. Cu privire la condiFile pe carecaracteristicile fundamentale de individualttzare a perso.rnei sau obiectului trebuie sd le indeplineascd,sunt necesare cdtevasublinieri: a. Pentru stabilirea identitdf,i nu esteabsolut necesarsd se apeleze la toate trdsdturile obiectului identificdrii, fiind suficiente caracteristicile esentiale prin care acestea se individualizeazd gi se distanteazdde celelalteobiecte. b. Degi identitatea presupune durata in timp a trdsdturilor particulare, dublatd de relativa lor stabilitate,in practica criminalisticX existd caztlri de identificare pe baza unor caracteristici temporare. Spre exemplu, intr-o infracfiune de omor,,autorul a fost identificat datoritd unui fragment de urmd de cizmd de cauciuc, descoperitdldngd cadavru. In urmd se observd, in afara caricteristicilor generale, qi urma unui corp dur fixat intre nervurile tocului cizmei. ProcedAndu-se la cercetareaincilfdmintei persoanelorsuspecte, s-a ajuns la o cizmd in al cdrei toc se afla prinsd intAmpldtor o piatrd. Forma 9i pozitia pietrei tr relieful tocului au condus la identificarea obiectului creator de urmd gi, de aici, 1aidentificarea infractorului care,in final, gi-a recunoscutvina3. c. Identificarea nu trebuie interpretatd intr-un mod fixist, ci dialectic, intrucAt orice lucru, orice element caracteristic al acesfuia se afld in permanentd migcare gi transformare, fiind supus ac$unii gi influentei
1A.Lalande,,,Vocabulnire techni4ue et uitique ilePlilosophie",Ptesses Universitaire de France,Paris,1974, p. 454. 2Mircea Constantinescu, prirrindcorceptul deidentificwe in exrytiza ,,Considerafii criminakstici",editati de Ministerul Justifiei,Bucuregti,1979, p.77. 3 PasescuNicolae gi Culcea Dumitru, ,,Posibilitdfide identifcarc traxologicd a obiectelor pe bazaunor uvacteristici temporme",in lucrarea ,,20 ile nni de exlnrtizd criminalistici",supra.cit.,p. 177-172.

24

Cnr*rrnrrsnce I Criminnlistica - abordarcgenedd

unor factori extemi sau intemi. Procesul este propriu atat fiinfelor, cat gi obiectelor, inclusiv urmelor acestora. AsffeL chiar in cazul elementelor de strictE individualitate pentru o persoand, cum sunt desenele papilare, caracterizate prin fixitate pi unicitate, putem intalni situafii de modificare a unor detalii, fdr6. intervenfa unor agenfi externil. Dar gi trtr-o asemenea ipotezd, remen in desenul papilar suficiente detalii pe baza cdrorase poate stabili identitatea unei persoane. Concluzia care se desprinde din sublinierile anterioare ne determin[ sd afirmdm cd identiFicarea criminalisticX se distinge, fa;d de procesele de identificare intdlrrite in alte domenii ale qtiin,tei, prin anumite elemente de specificitate. Intr-o opinie, prin identificare criminalisticd ,,se inlelege stabilireqobiectuluicareflre legdturdcauzaldcu fapta cercetatd, judiciare"2.Potrivit unei alte opinii, ht scopuloblinerii de prohe identificarea criminalisticd esteprivitii ca ,,trnproces destabilire cu ajutorul nijloacelorgi metodelor propii gtiintei ciminalistice, a factoruIui creatoral urmei, pe baza cnrncteisticilor ncestuin, constituite tntr-un sistem unitar Ei indiaidualizat, confinute, transmise sau reflectate tn urmd". La aceastase adauge opinia conform cdreia identificarea criminalisticd se constifuie ca o metodd de cunoaqtere gtiinfficd a obiectelor, relevante din punct de vedere al probafiunii gi de creare a posibilitdf,lor descoperirii relaf,ilor ce leagd obiecteleunele de altele3.
l John I. Thoroiiton, ,,Ln iloctrineile Ia dissimililudeuniqueilms I'identifcatiur dactyloscopique", RI.P.C. nr.306, martie $n, p. 89-95 Autorul, abordAnd teza potrivit ctrreia dacd doud amprente diferd dintr-un singur punct ele nu pot fi atribuite aceluiagi deget sau aceleiagipersoane,demonstrea"S , pebaza unor cazud reale,aparitia unor modficdri de detaliu in desenulpapilar al aceleiagi persoane, la un interval de 18 luni. 2Nicof aeDan, ,,Tratntyracticdecrbninnlisticd" vol. tr, Ed. Ministerului de Interne, , Bucuregti, 1979,p. 1,0. 3KatonaGeza, ,,Cercetmea ile identificarca urmelorin procedura pnnli", Budapesta, -1965;p.20

25

AonhNe luuru.re Tuoonecnr

Identificarea criminalisticd este, irnainte de toate, o activitate, urr proces de stabilire a persoanei sau obiectului concref material aflat in legdturd caluzal5 cu fapta ilicitd. La baza identificdrii sti un sistem de trdsdturi caracteristice sau de particularitdp. Aceste trdsdturi aparfn6nd fie formei, fie confinutului obiectului, pot fi cunoscute, analizate gi interpretate prin metode gi mijloace gtiintifice, proprii Criminslisticii. Identificarea servegte, in ultimd instanfA, scopului procesului penal de aflare a adevdrului. Prin urmare, identiticarea criminalisticd poate fi definitd ca urr proces de constatarea identitiitii unor persoane/obiecte sau fenomene, aflate in legdturd caazald cu fapta ilicitd, prin metode gtiinpfice criminalistice, in scopul stabilirii adevdrului furprocesuljudiciar. 2.2. Obiectul identificdii timinalistice ln legdturd cu notiunea de obiect al identificdrii criminalistice, in literatura de specialitate au fost exprimate mai multe pdreri, fdrd a se ajunge la un punct de vedere unanim admis. Unii autori atribuie notiunii de obiect al identificdrii criminalistice un irteles foarte larg, incepdnd cu obiecte,fenomene,calititi, intervale de timp sau de spapu 9i terminAnd cu insugirilefr^zice sau acf,unile psihice ale omului, iar alf autori limiteazd acest obiect la elemente solide ale lumii materiale,cu volum gi caracteristicirelativ constantel. Cu privire la opiniile formulate trebuie sd remarcdm o preocupare sporitd de delimitare mai riguroasd a obiectului identificdrii, in sfera cdruia nu mai sunt incluse elemente de naturl ideald2.Rezerveleexprimate fafd de acestea, au drept argument esenfial imposibilitatea unei identificdri riguroase
I S.M. Potapov,,,Introducere in criminaksticd", Moscovo '1,949, p.1, promoveazd prima opinie, iar literatura de specialitate, K.Geza,atpra. cit., p.27, esteunul dintre susfinitorii celeide-a ctouateze. 2 Ehrenfried Stelzer, criminnlistird ,,Criminalistica", Yol. l, ,,Teoriagi metodologia genernli",Ed. $tiinfificd germana,7W, p. 2U21.

26

Cnnr.uNrusncr I Ciminatistica - aborilarc geuerald

sub raport gtiintific, orice eroare fiind de nahrrtr sd gtirbeascd obiectivitateagi seriozitateaunui asemenea proces. Avdnd trvedere celeexprimate ir literafura de specialitate, se poate spune cd obiectului identificXrii criminalistice ii sunt proprii cdteva trdsdfuri. Dintre acesteasunt esenpale materialitateagi legdtura cauzald, cu fapta ilicitd. Prin urmare: - obiect material al identificdrii crirrrinalisticepoate fi orice persoand, fiinfi sau lucru, orice element al lumii materiale care se manifestd in spafiu gi timp, susceptibil de a fi identificat dupd urmele create in cdmpul infractiona| - obiectul identificdrii este un obiect concret nu numai prin natura sa, ci Ei prin lnsugi raportul cauzal cu fapta cercetatd. De exemplu, ln ipoteza unui omor sdvArgitprin impugcare, intereseazd, printre altele, sd fie idenfificatd arrrur care a fost folositd in sdvdrgireainfractiunii. Or, acestproces nu se rezumh numai la stabilirea fapfului cd arma este un pistolet ,,Brousing"cu calibrul de 9 mm. Penhrr solutionarea catzei esteabsolut necesarsd fie individualizatd aceasti arm5, cu o serie anumit6, pe bazacaracteristicilor fevii sau mecanismului de tragere. Plecdndu-se de la necesitiifile tipice investigafiei crirninafstice, in literafura de specialitate s-a impus sistemul de clasificiri bipartite al obiectelor identificdrii, in firncfe de mai multe criterii, dintre care se pot distinge: a) Scopul iilentific driil Potrivit acesfui criteriu, obiectele antrenate irr procesul identificdrii se impart ir: - obiecte ce urmeazi a fi identificate, denumite Ei obiecte pot fi persozrnainfractorului, instrummtele scop; acestea
I A. A. Elsmarv ,,Criminalistica", sub redaclia lui S.A. Golunski, op. cit., p.28; "1.7; l. Mircea, ,,Criminalistica", Ed. Didactici 9i Pedagogicd, C. Suciu, op. cit., p. Bucuregti,1978,p.18 9i edifa din 1990.

27

AonnNe Iuullql Tunoucns

folosite in comiterea infracfunii sau orice obiect care a format o unnA in imprejurdrile sdvArgirii faptei penale; - obiecte ce seruesc la identificarea celor de mai sus, denumite Ei obiectemijloc ile iilentificare. Revenind la exemplul anterior, privind identificarea cizmei infractorului dupd caracteristica temporard, se constatli cd incdltdnrintea reprezintd obiectul scop in timp ce urma gisitd l6ngd cadavru qi urmele create experimental (denumite qi model tip) cu cizmele suspecflor, constituie obiectul mijloc. Sau, pistoleful cu care s-a sdvArgitomorul, reprezintd obiectul scop, iar proiectilele gdsite furcorpul victimei, impreund cu modelele tip, realizate prin trageri experimentale cu armele bdnuite cd au fost folosite ln comiterea infracpunii, sunt obiecte mijloc. intre cele doud categorii de obiecteexistd o delimitare netd, ele netrebuind confundate. In niciun cazrru sepoate spune cd urma cizmei este identicd cu insdgr cizrna, sau cd proiectilul gdsit in corpul victimei este identic cu proiectilul model de comparatie. O asemeneaconfuzie ar fi de naturd sX creeze dificdtdf, in interpretarea rezultatelor identificdrii, ori erori grave. Privitor la criteriul sus-mentionat, este interesant sf, precizdm cd unii autori folosesctermenii obiectede identificat gi obiecteidentificatoare sau de identificarel. b) Criteriul cdutdrii gi iilentificdrii? Conform criteriului enun,taf identiFicarea crirrrinalisticd are in vedere doud categorii de obiecte: - obiectele ciutate, ale cdror urme sau reflectdri materiale au fost descoperite in cdmpul infracfona| - obiecte verificate, presupuse cd au creat urmele sau reflectiirile materiale descoperite la locul faptei.
I L. Ionescu D. Sandu, supra.cit., p. 90; K. Geza,op. cit., p. 37; Ehrenfried 9i Stelzcr,op.t:it.,p.24"1. ': V.I. Keldin, ,,IdentifrcweaEi rolul ei. in stabilireaaileodrului in cauzclepenale", Ed. Universitdfii din Moscova,1969,p.lS; N. Daru op. cit. p.1'l; E. Stelzer,op. c,it., p.241.

28

Cnrurxeusnce I Ciminahstica - abordare generallt

O precizare pe care o considerdm necesardse referd la obiectele verificate, ce includ in sfera lor numai obiectele suspecte,mai pufn insd urmele create in cAmpul infractional. Considerdm ce acest criteriu de clasificare este mai apropiat de specificul 9i confnutul activitdfii de identificare criminalisticd. Cu atdt mai mult se impune aceastiidelimitare, cu cAt ea acoperdinclusiv domeniul urmelor gi al modelelor tip, fdrd de care nu este posibild finatizarea procesului de stabilire a identitdpi. 2.3. Principiile identificdxii in criminalisticd Conform opiniei criminalistului romAn Ion R. Constantin, acestea suntl: a) Orice nctiaitateinfrnclionaldlosd urme gi se consumdtn spaliugi timp. Aceastd realitate infirmd opinia potrivit cdreia ar exista infractiune fdrd urme. b) Consumarea unui fenomenlegat de infracfiuneproduce,tn ncele agicondifii,aceleagi fenomene. Acest principiu impune ca experimentele criminalisticii pentru realttzarea expertizelor Ei reconstituirilor sd se desfdgoarein aceleaEicondifii tr care s-au creat urmele in cAmpul infracfiunii. Cu alte cuvinte, obfnerea probelor martor, care se mai numesc gi modele de comparaf,e, trebuie sd aibd loc in condifile in care s-au creat urmele la locul unei infractiuni. c) Oricepersoand cares comis o infracliunesauoriceobiectcea ei potfi osemdnate an altele,dnr identice fost tttilizat la sdadr1irea sunt numaicu eletnsele.
I Ion R. Constanti4 ,,$conla romineasci ile criminalisfird'" de referategi - Sesiunea comunicdri gtiinfifice, mai 1974;,,Unelemetoilegi principii nlecriminnlisticii".

29

Aonnra IuLlervl Tuoonlcus

Plec6nd de la teoria hegeliand a identitifli, trebuie sd avem in vedere cd, cel pufin in ipoteza investigaflilor penale, identitifli ii este comund Ei deosebirea, asffel ir:rcAt identitatea cu sine trebuie completatd cu deosebireade orice altceval. Particularizat la scopul procesului penal, principiul enunfat presupune determinarea unei persoane sau a unui obiect concret. Dar, in mdsura irr care intereseazdstabilirea identitiifii, in egald mdsurd suntem interesaf sd fie stabilitd gi neidentitatea, absolut necesard excluderii din cercul suspecflor a persoanelor bdnuite de sdvArEireaunei fapte penale, ori a obiectelor despre care se presupune cd ar fi fost folosite de infractori. d) Rnportultntre timpul scursdeIn datacomiteriiinfracliunii Ei gansele a autorului esteinaersproporfionnl. dedescopeire Organele judiciare, experlii criminaligti sunt obligaf sd lnd seama in investigarea faptelor, de unul dintre atributele inerente materiei, respectiv migcarea,in cuprinsul cdreia intri gi procesele ce nu loc tn uniaers,de la simpln ,,totte schimbdrile deplasare 6i pind h gilndire"z.Realitateaobiectivd reprezintd o totalitate dinamicd de sistememateriale a1ecdror structuri se aflA in interacfiune, in continud schimbare Ei transformare. in toate domeniile gtiin,te1 dar poate mai mult decdt irr oricare dintre ele - date fiind consecinfele umane gi sociale - in procesul de identificare criminalisticd este necesard abordarea cercetdrii persoanelor gi obiectelor in migcare, prin prisma schimbdrii trdsdturilor gi proprietlifilor caracteristicg a interacfunii cauzale cu factori care pot determina modificdri sau transformdri de ordin calitativ gi cantitativ3. Dacdnu seare in vedere posibilitatea schimbdrii unor trdsdturi caracteristice ale obiechrlui, oglindite in urma descoperitii, datoriti unor
t L. Ionescuqi D. Sandu op.cit., p.91,. 2F. Engels,,,Dl alectica naturii" , Ed. $tilnfilicd, Bucuregti, 1964,p . 374. 3C- Sucin,op.cit., p. ?36.

30

Cnrmrreusncr I Cimfualistica - aborilarcgmerald

carze dintre cele mai diverse, s-.u putea ajunge la excluderea acestuia din cercul obiectelor presupuse a constitui factorul creator al urmei. Modificdrile nu privesc numai obiectul scop al identificdrii, ci inseqi obiectele *rjl* de identificare. De la data sdvdrgirii infracfiunii 9i pane in momentul malizei propriu-zise, mai ales dacd acest interval este lrurre/ intervin modificdri in caracteristicile esenfiale ale fiinfelor gi obiectelor, dintre care unele sunt fireqti (irnbdtrdnirea persoanei, alterarea urmelor materiale de nafurd organic5, lzwa obiectelor de folosintd curentd, influenla factorilor meteorologici asupra urmelor g.a.),in timp ce alte modificdri au la origine incercarea autorului faptei ilicite de a inldtura urmele infracpunii (gtergereaurmelor, incendierea magaziei din care a furat sau delapidat etc.)1.

2.tL Etapele iilentificdrii criminalistice

Scopul identificdrii criminalistice constA tur a stabili persoanasau obiectul care a creat urmele descoperitein cdmpul unei infracfiuni. Acest proces de identific,re are doud etape bine conturate gi distincte: a) Stnbilirea apartenenlei dupfrgen Aceasti etapdare importanfi prin aceea cd ajutd la restrdngerea progresivd a obiectelor verificate, ugurAnd identificarea concretd. Stabilirea apartenenlei la un gen se reahzeazd pe calea examindrii caracteristicilor generalecare definesc o anumitd categorie de obiecte (adicd acele caracteristici generale care definesc o anumitd grupd de obiecte).

t L. Ionescugi D. Sandq supra.cit., p.'10\8. Stelzer,op.cit., p.236.

3l

Apnnlre IuLleNnTuoonlcn e

d b) I dentfbare a indiuidnal Pe mdswi ce/ fi:l procesul de identificare, sfera caracteristicilor individuale se l5rgegte, realizdrn o ingustare a sferei caracteristici. obiectelorc;re au aceleagi De exemplu punctul de pomire al identificdrii armei cu care s-a sdvdrgit omorul 11reprezintd determinarea faptului cd proiectilul gdsit in corpul victirnei a fost tras cu un pistoiet. Ulterior se stabilegtecd pistolehrl aparfine grupului de arme treptat prin avAnd calibrul6,35 mm, grupul restrdngAndu-se constatarea cd feava armei are patru ghinturi, cu sensul de rotafie spre dreapta, ldfmea cAmpului ghinturilor fiind de '1.,50-1.,61. mm, iar inclinafa acestora de 4,59 grade ceea ce corespunde pistoletului Walther, model 69. in continuare, pentru stabilirea identitdpi armei, definitorie pentru faza finald a procesului identificdrii I va avea loc examinarea comparativd a caracteristicilor refnute de obiectul mijloc (proiectilul gdsit in victimA) cu cele reflectate de modelele tip, create prin efecfuarea de trageri experimentale cu armele suspecte. DeEi una dintre sarcinile de bazd ale identifictrrii criminalistice o reprezintd determinarea perso;rneisau obiecfului
concret antrenat in sdvArgirea infracp.unii - deosebit de valo-

roasd pentru aflarea adevdrului gi solufionareacauzei penale - nu intotdeauna acestprocespoate fi parcurs pAndin punctul dorit datoritli faptului cd diverse imprejurdri, in mare parte obiective, sunt insuficiente sau impiedicd individuaLzarea factorului creator al urmeil. Cel mai adesea asffel de situapi se intdlnesc la urmele ce nu confn suficiente caracteristici de individualizare Ei, indeosebi, in cazul unor urme dinamice tr care factorul creator a frecat sau a gters suprafafa de contact (urmele de fr6nare ale autovehiculului, urmele de tdiere

1C. Suciu,op.cit.,p. N;L.Iorrexru gi D. Sandu,op.cit" p. 105; N. Dan, op.cit.,p.16.

)z

CnrurNausrrcr I Crimitntistica - aborihrc gmeralll

cu fierestrdul sau bomfaierul, alunecarea mAinii pe obiecful atins 9.a.). $i irr ipoteza urrnelor cue se prezintil sub forma unor resfu,rimateriale dintre cele mai diverse (fue, fibre, vegetale, minerale, cioburile de sticld, lemn, plastic etc.), a petelor de nafurd organictr (s6nge, salivd, spermd), sau de ulei, vopsea 9.a., intr-un cuvdnt, in cazul aga-numitelor urme materiale, vizeaz6., de reguld, deterrninarea procesul identificirii categoriei sau grupului cdruia aparfine urma cercetatd. Subliniem insd cd, in cazul acestor rlrme, nu trebuie exclus[ posibilitatea individualizdrid obiectului creator al urmei, datoritd fie perfecfondrii miiloacelor tehnico-gtiinffice de investigape fie unor imprejurdri concretein care s-a format urma. De exemplu, datoritd perfecfondrilor aduse tehnicilor de laborator, in prezent s-a conturat posibilitatea identificdrii persoanelordupd marca geneticd. 2.5. Meto dica identificdrii uiminalistice Obiectele supuse identificdrii in criminalisticd sunt foarte variate, atAt ca natur5, cAt gi ca formX gi dirnensiuni. Caracteristicile de identificare generale qi individuale diferd de la o categoriede obiectela alta. in procesul de identificare expertul incepe cu studierea materialelor puse la dispozifie, acorddnd atenfe deosebitE modului tr care s-au creat urmele. Studiul obiectelor supuseidentificdrii are doud etape: a) Examinarea separatd - a urmelor - a modelelor de comparat. in acest stadiu se stabilesc caracteristicile de gen Ei individuale ale celor doud categorii de obiecte.

JJ

AprulNl

luurNl

Tuoonlore

b) Examinare a compnrfltiod Aceasta presupune compzuareaproprietttflor Ei caracteristicilor generale gi speciale ale celor doud categorii de obiecte. Examinarea se face prin metodele: - confruntdrir (ceamai rispdndit?t metodd) Se folosesc ln acest procedeu lupele, microscoapele comparatoare, ldmpile cu radiafi ultraviolete gi fotografiile de exa:rrinare.

Fig. 1. Confruntarea - ca metodi de examinare Consti in observarea simultand ,,fafd tn fafd', a urmei (A) qi a modelului de comparat (B). - juxtapunerir - cunoscutd gi sub numele de continuitate liniard. Este folositii fur special in examinarea striapilor armelor de foc, instrumentelor tilietoare Ei de spargere, a urmelor de fuF ql a urmelor ltrsate de proiectile.

34

C-mrmnsrrcr

I Crimiutistica

- aborilarc generalll

Fig,2. )uxtapunerea - continuitatea liniari Demonstreazd comunitatea caracteristicilor urmei (A) 9i ale modelului de comparat (B) - suprapunerii Constii tn suprapunerea imaginii transparente a unuia dintre obiecte cu imaginea celuilalt obiect. La procesul de examinare se va tine seanurca mulajele si fie comparate cu mulaje obflnute experimental. 2.6. Eormularea coneluziilor In urma procesului de examinare, pe baza constatiirilor tezaltate, identificarea se materializ.eazdsub forma concluziilor, care pot fi: a) certe b) probabile.
J)

AonreNe Iuuxrrl Tuoonlcnr

Cele din categoria concluziilor czrte pot fi pozitiae sau negatioe. Concluziile certe sunt afirmafii sau negatii categoricecu privire la locul timpul, imprejurdrile, faptele, obiectele sau persoanele care au creat urmele ce fac obiecfuI interpretiirii. Concluziile probabile sau de probabilitate sunt rezultatul insuficienfei caracteristicilor de ordin calitativ sau cantitativ. Aceste concluzii sunt admisibile, ele putdnd orienta ancheta. Criminalistul fuancez Edmond Locord, adresdndu-se expertilor criminalig[ fdceareferire la formularea concluziilor asffel ,,Nu ad considerafi niciodatd obligalisdajungelila conduzii mai ferme fucdt cele Dacdexistd furnizate de examindile tehnice. ceamai micdindoiald, exprimali-o". O situafe aparte o constituie imposibilitatea de a se realiza identificarea cerutil. Aceasti situatie este dati de num^drul redus de caracteristici generale gi individuale ale urmelor, care face imposibil examenul comparativ.

36