O ultim scrisoare Stefan Georg Tu poi s zmbeti fr s iubeti eu, dimpotriv, doar s ursc.

Las-i pe cei muli s se mulumeasc cu graia ta gingas eu nu pot s o iau la schimb pentru cuvntul pe care ar fi trebuit s-l gseti i care putea s m salveze. O var ntreag ai trncnit despre forma desvrit a norilor, despre sunetele tainice ale codrilor, despre tnguielile fluierelor rustice doar pentru o vorb anume ai tcut. Pentru ce posezi atta frumusee, atta ardoare, de vreme ce aceasta i rmne netiut? nici mcar un cuvnt mai puin chiar dect un suspin o atingere! Ai remarcat doar c am ateptat-o zi i noapte. Eu nu puteam s-o spun doar n visuri o puteam intui i nici nu era cuvenit s-o spun eu cci tu erai acela care trebuia s-o descoperi. Aa c viseaz i fptuiete dup cum i-e felul nu mai avem nimic n comun: de te apropii de mine, mi-e dat s te ursc, de mi eti departe, s mi fii strin.