CODUL COMERCIAL

pagina a II-a adoptat prin D.L. nr. 1.233/1887 M. Of. nr. 31/10 mai 1887* CARTEA I Despre comert n general TITLUL I Dispozitii generale Art. 1. - n comert se aplic legea de fat. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil.

* Prezentare dup Codul comercial editat, cu toate modificrile intervenite pn n anul 1944, de ctre Ministerul Justitiei. Art. 2. - Bursele, blciurile (iarmarocurile), trgurile, docurile si antrepozitele, precum si celelalte institutii care servesc comertului se reglementeaz prin legile si regulamentele lor speciale. TITLUL II Despre faptele de comert Art. 3. - Legea consider ca fapte de comert: 1. Cumprrile de producte sau de mrfuri spre a se revinde, fie n natur, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea si cumprarea, spre a se revinde, de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert; 2. Vnzrile de producte, vnzrile si nchirierile de mrfuri n natur sau lucrate si vnzrile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert, cnd vor fi fost cumprate cu scop de revnzare sau nchiriere; 3. Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau altor titluri de credit circulnd n comert; 4. Cumprrile sau vnzrile de prti sau de actiuni ale societtilor comerciale; 5. Orice ntreprinderi de furnituri; 6. ntreprinderile de spectacole publice; 7. ntreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri; 8. ntreprinderile de constructii; 9. ntreprinderile de fabrici, de manufactur si imprimerie; 10. ntreprinderile de editur, librrie si obiecte de art cnd altul dect autorul sau artistul vinde; 11. Operatiunile de banc si schimb; 12. Operatiunile de mijlocire (smsrie) n afaceri comerciale; 13. ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat;

14. Cambiile si ordinele n producte sau mrfuri; 15. Construirea, cumprarea, vnzarea si revnzarea de tot felul de vase pentru navigatia interioar si exterioar si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas; 16. Expeditiile maritime, nchirierile de vase, mprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatie; 17. Asigurrile terestre, chiar mutuale, n contra daunelor si asupra vietii; 18. Asigurrile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiei; 19. Depozitele pentru cauz de comert; 20. Depozitele n docuri si ntrepozite*, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele. * Termenului de "ntrepozit" i corespunde sinonimul "antrepozit", care are ntelesul de cldire pentru depozitarea mrfurilor. Art. 4. - Se socotesc, afar de acestea, ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatii ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din nsusi actul. Art. 5. - Nu se poate considera ca fapt de comert cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumul cumprtorului, ori al familiei sale; de asemenea, revnzarea acestor lucruri si nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul su, sau cel cultivat de dnsul. Art. 6. - Asigurrile de lucruri sau stabilimente* care nu sunt obiectul comertului si asigurrile asupra vietii sunt fapte de comert numai n ce priveste pe asigurtor. Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert n ce priveste pe necomercianti, afar numai dac ele n-au o cauz comercial. * Termenul de "stabiliment" are n acest context sensuI de "local, cldire". TITLUL III Despre comercianti Art. 7. - Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avnd comertul ca o profesie obisnuit, si societtile comerciale. Art. 8. - Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti. Art. 9. - Orice persoan care, ntr-un chip accidental, face o operatiune de comert, nu poate fi considerat ca comerciant; ea este ns supus legiilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceast operatiune. Art. 10-12. - (Abrogate prin art. V din D. nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitiuni privitoare la majorat, la capacitate n materia contractelor de munc si emancipatiune - B. Of. nr. 25/30 aprilie 1949). Art. 13. - Tatl sau mama care exercit puterea printeasc, sau n lips-le tutorul, nu pot continua comertul n interesul unui minor, dac nu vor fi autorizati, cel dinti de tribunalul civil si cel de al doilea prin ncheierea consiliului de familie* omologat de tribunal. Actul de autorizare va fi afisat si publicat conform art. 10**. * Reglementrile privind statutul personal aI femeii adoptate ulterior, stabilesc un alt regim juridic privind drepturile civile ale femeii dect cele mentionate n Codul comercial. Astfel:

- n conformitate cu dispozitiile Legii din 20 aprilie 1932 privitoare la ridicarea incapacittii civile a femeii mritate (M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932), femeia are deplintatea exercitrii drepturilor civile. - Codul familiei, L. nr. 4/1953 (B. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954), la art. 1 alin. 4, prevede c n relatiile dintre soti precum si n exercitiul drepturilor fat de copii, brbatul si femeia au drepturi egale. Constitutia Romniei din 1991 stabileste, n ceea ce priveste drepturile personale ale cettenilor, c nu se face nici o discriminare de orice natur; prin art. 16 se statueaz c cettenii sunt egali n fata legii si n fata autorittilor publice fr privilegii si fr discriminri. Institutia "consiliului de familie" nu mai are aplicare. ** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. Art. 14. - Interzisul si cel pus sub un consiliu judiciar* nu pot fi comercianti si nici a continua un comert. * Potrivit art. 146 din Codul familiei, pn la punerea sub interdictie prin hotrre judectoreasc de ctre instanta civil, se va putea numi un curator; prin urmare, institutia consiliului judiciar nu mai este operant, n prezent acesteia corespunzndu-i institutia curatelei. Art. 15-16. - (Abrogate prin Legea privitoare la incapacitatea civil a femeii mritate, din 20 aprilie 1932 - M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932). Art. 17. - Cnd prin contractul de cstorie* brbatul va avea vreun drept asupra bunurilor cstigate de femeie**, aceste bunuri si veniturile lor rmn exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale. * n ceea ce priveste contractul de cstorie, legislatia actual n materie de stare civil (Codul familiei L. nr. 4/1953 si L. nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil M. Of. nr. 282/11 nov.1996) nu are n vedere ncheierea unui contract de cstorie; ca atare, referirea la contractul de cstorie este caduc. ** Referitor la capacitatea civil a sotilor, art. 4 din D. nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (B. Of. nr. 8/30 ianuarie 1954) si art. 25 din Codul familiei prevd c brbatul si femeia sunt egali n cstorie. - n legtur cu regimul bunurilor, potrivit Legii din 20 aprilie 1932 (M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932), brbatul nu are vreun drept asupra bunurilor cstigate de sotie. n prezent, regimul bunurilor sotilor este reglementat prin art. 30 si urmtoarele din Codul familiei L. nr. 4/1953 - M. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954. Art. 18. - (Abrogat partial - implicit prin Legea din 20 aprilie 1932 - M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932 - si abrogat expres prin art. V din D. nr. 185/1949 - M. Of. nr. 25/30 aprilie 1949). Art. 19. - Contractul de cstorie* ntre persoane dintre care una este comerciant va trebui s fie trimis n copie certificat, n termen de o lun de la data lui, de ctre ofiterul strii civile** care a celebrat cstoria, la tribunalul n jurisdictia cruia se gseste stabilimentul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. 10***. Ofiterul strii civile care va omite a ndeplini ndatorirea impus prin acest articol va fi supus la o amend de 25 pn la 100 de lei; iar dac omisiunea a fost fcut cu reacredint, la destituire; n amndou cazurile, fr prejudiciul drepturilor prtilor interesate. * Pentru contractul de cstorie a se vedea nota de la art. 17.

** n prezent, potrivit L. nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil si Metodologiei nr. 1/1997 pentru aplicarea unitar a dispozitiilor L. nr. 119/1996 actele de stare civil (M. Of. nr. 318bis/19 noiembrie 1997), nu se instituie obligatia cunoasterii de ctre ofiterul de stare civil a profesiei, ocupatiei viitorilor soti si nici trimiterea din oficiu a unui extras de pe actul de cstorie instantelor judectoresti. Potrivit art. 13, art. 21 si art. 22 din L. nr. 26/1990 privind Registrul comertului (republicat n M. Of. nr. 49/4 februarie 1998), orice mentiune sau modificare privitoare la ncheierea cstoriei se nregistreaz n Registrul comertului, la cererea comerciantului, care n cazul cnd nu ndeplineste aceast obligatie n termenul stabilit suport sanctiunile prevzute la Capitolul V din lege. *** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. Art. 20. - Dac sotul* devine comerciant n urma cstoriei sale, dnsul este dator s depun copie dup contractul su de cstorie**, n termen de o lun***, din ziua cnd si-a nceput comertul, sub pedeaps, n caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. * Textul, potrivit Codului familiei (L. nr. 4/1953 - M. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954), are aplicabilitate pentru ambii soti. **Contractul de cstorie va fi nteles n sens de certificat de cstorie, asa cum este definit de L. nr. 119/1996 si Metodologia nr. 1/1997. *** Termenul de o lun prevzut la art. 20, de depunere, la Oficiul Registrului Comertului, a copiei dup certificatul de cstorie este modificat implicit prin L. nr. 26/1990, care la art. 21 lit. h) coroborat cu art. 22 prevede obligativitatea depunerii copiei dup certificatul de cstorie n termen de 15 zile; n cazul nendeplinirii obligatiei, comerciantul va suporta sanctiunile prevzute la Cap.V din L. nr. 26/1990. Art. 21. - Cererea de separatie de patrimonii ntre soti* dintre care unul este comerciant trebuie s fie publicat n modul prevzut la art. 10 **. Hotrrea asupra cererii de separatie nu va fi pronuntat dect dup o lun de zile de la suszisa publicatie. Dac se admite separatia, hotrrea definitiv*** va trebui s fie publicat tot n acelasi mod, n termen de o lun de la data ei. n lipsa acestei publicatii, creditorii comertului sotului pot opune, oricnd interesul lor o cere, nulitatea separatiei pronuntate si s atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, dac a avut loc. Deosebit de aceasta, ei pot s exercite actiunea ce le acord art. 975 din Codul civil, cnd separatia ar fi fost fcut n frauda drepturilor lor. * Separatia de patrimonii este reglementat n art. 36 alin. 2 din Codul familiei - L. nr. 4/1953. ** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. *** Pentru hotrrea judectoreasc definitiv de mprtire a bunurilor comune, pronuntat n cursul exercitrii comertului, se vor face mentiuni n Registrul comertului, potrivit art. 21 lit.d) si art.22 din L. nr. 26/1990. A se vedea si art. 7 si art. 22 din L. nr. 26/1990, care prevd c hotrrile judectoresti rmase definitive se trimit de ctre instantele de judecat, n termen de 15 zile, Oficiului Registrului Comertului. Publicitatea Iegal se face potrivit art. 41 din L. nr. 31/1990 privind societtile comerciaIe, republicat n M. Of. nr. 33/29 ianuarie 1998.

TITLUL IV Despre registrele comerciantilor Art. 22. - Registrele obligatorii pentru comercianti sunt: registrul jurnal, registrul inventar si registrul copier*. * Potrivit Legii contabilittii nr. 2/1991 (M. Of. nr. 265/27 decembrie 1991), n prezent, denumirii de "registru copier" i corespunde denumirea de "cartea mare". A se vedea si registrele obligatorii prevzute de L. nr. 31/1990 privind societtiIe comerciale, repubIicat n M. Of. nr. 33/29 ianuarie 1998, precum si O. nr. 4/1998 pentru aprobarea Instructiunilor nr. 2/1998 privind transferul registrelor actionarilor societtilor comerciale ntre dou registre independente - M. Of. nr. 119/19 martie 1998. Art. 23. - Orice comerciant este dator ca n registrul jurnal s nscrie pe fiecare zi ce are s ia si ce are s dea, operatiunile comertului su, conventiile, acceptrile sau girurile efectelor comerciale si n general tot ce primeste si plteste sub orice titlu, trecnd la fiecare sfrsit de lun si sumele ntrebuintate pentru cheltuielile casei sale. Acest registru jurnal este deosebit de alte registre* ce se obisnuiesc n contabilitatea comercial, dar care nu sunt obligatorii. * A se vedea L. nr. 31/1990 si L. nr. 82/1991. Art. 24. - Comerciantul este dator a forma la nceputul comertului su si n fiecare an, sub a sa semntur, un inventar de averea sa mobil si imobil si de datoriile sale active si pasive*, ncheind bilantul cuvenit. Acest inventar si bilant le va copia n registrul special pentru aceasta si le va semna. Toate efectele si datoriile active trebuie evaluate n inventar si bilant, dup pretul curent la epoca facerii inventarului. Datoriile active greu de ncasat sau ndoioase se vor pretui dup probabilitate; creantele ce nu se pot ncasa se vor nscrie numai pentru memorie. Dac sunt mai multi tovarsi solidari trebuie s subsemneze fiecare. * L. nr. 26/1990, la art. 13 lit.a), prevede c cererea de nmatriculare depus de comerciant la Registrul comertului va cuprinde date privitoare la averea si modul de evaluare a acesteia, iar la art. 21 lit. h) prevede c se vor face mentiuni n Registrul comertului cu privire la orice modificare referitoare la actele, faptele si mentiunile nregistrate potrivit art. 20 din lege. Art. 25. - El este tinut a copia n registrul special si dup ordinea zilei toate scrisorile ce trimite. Art. 26. - Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagin si, afar de registrul copier*, parafate de un judector al tribunalului locului de resedint al comerciantului, sau de ctre judectorul ocolului respectiv n localittile unde nu exist tribunal**. Pe ultima pagin a acestor registre, judectorul va constata numrul filelor ce compun fiecare registru si va semna aceast certificare punnd sigiliul tribunalului sau al judectoriei**. * Pentru registrul copier, a se vedea nota de la art. 22. ** Potrivit Regulamentului de aplicare a L. nr. 82/1991 (M. Of. nr. 303 bis/22 decembrie 1993) registrul jurnal si registrul inventar se nregistreaz numai la organele fiscale. - Judectoriile de ocol au fost desfiintate prin L. nr. 18/1948 (M. Of. nr. 35/1948),

pentru modificarea Codului de procedur civil (care a abrogat Legea judectoriilor de ocoale). - Potrivit L. nr. 92/1992 pentru organizarea judectoreasc (republicat n M. Of. nr. 259/30 septembrie 1997), instantele judectoresti sunt: judectoriile, tribunalele, curtile de apel si Curtea Suprem de Justitie. - n procesele si cererile comerciale, cu exceptia celor al cror obiect are o valoare de pn la 10 milioane lei inclusiv, competenta material n prim instant apartine tribunalului, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedur civil (Ministerul de Justitie, 1993); litigiile comerciale al cror obiect are valoarea de pn la 10 milioane lei se judec de judectorii, potrivit art. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil. - Competenta teritorial a instantelor judectoresti n litigiile comerciale este stabilit prin art. 6 si urmtoarele din Codul de procedur civil. Art. 27. - Registrele pe care comerciantul este obligat a le avea, afar de copier*, vor fi prezentate tribunalului sau judectorului de ocol la finele fiecrui an comercial spre ncheiere si viz**. Tribunalul sau judectorul de ocol va pune imediat, sub ultima operatiune nscris, urmtoarea viz: "Astzi la ... anul ... s-a prezentat registrul (jurnal, inventar) al comerciantului ... si s-a vizat cu a noastr semntur" punndu-se si sigiliul tribunalului sau judectoriei***. * Pentru registrul copier a se vedea nota de la art. 2. ** A se vedea nota de la art. 26. *** Textul art. 27 este inaplicabil n forma actuaI deoarece potrivit L. nr. 82/1991 si regulamentului de aplicare a acesteia (M. Of. nr. 303 bis/22 decembrie 1993), activittile stabilite n sarcina instantelor revin n prezent organelor fiscale. Art. 28. - La fiecare tribunal comercial* si, n localittile unde acesta nu exist, la fiecare tribunal de judet*, se va tine un registru n care se va nscrie numele comerciantilor** care si-au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum si numrul filelor fiecruia. Tot astfel se va urma si cu registrele pe care comerciantul le prezint anual pentru ncheiere si viz*. Dac numerotarea sau viza unui registru a fost fcut de judectorul de ocol*, atunci acesta, la finele fiecrui an, este dator s trimit un tablou tribunalului judetului sau tribunalului comercial respectiv*. * A se vedea nota de la art.26. ** nmatricularea comerciantilor, persoane fizice sau juridice, se face dup regulile prevzute de L. nr. 26/1990 privind Registrul comertului, L. nr. 31/1990 privind societtile comerciale si de N.M. nr. P/608-773/1998 privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a nregistrrilor - M. Of. nr. 176/11 mai 1998. n ceea ce priveste registrele comerciantilor si verificarea modului cum sunt efectuate nregistrrile, acestea sunt supuse controlului prevzut de L. nr. 31/1990 si L. nr. 82/ 1991. Art. 29. - Registrele comerciantilor vor fi tinute n limba romn sau vreuna din limbile moderne europene, dup ordinea datei fiecrei operatiuni, fr a se lsa vreun loc n alb, fr stergere sau adugire; se pot face ndreptri si stersturi, dac aceasta este necesar; se vor face ns numai astfel ca cuvintele ndreptate sau sterse s fie citibile*.

* A se vedea L. nr. 82/1991 si regulamentul de aplicare a acesteia. Potrivit art. 3 din L. nr. 82/1991 si art. 54 din Legea bancar nr. 58/1998 (M.Of. nr. 121/23 martie 1998), contabilitatea, documentele si evidenta se tin n limba romn si n moneda national, iar nregistrarea operatiunilor n valut se efectueaz att n moneda national (leu) ct si n valut. A se vedea, n acest sens, si O. nr. 15.515/27/1998 pentru aprobarea Precizrilor Ministerului Finantelor si B.N.R. privind reflectarea n contabilitate a unor operatiuni, precum si unele msuri referitoare la ncheierea exercitiului financiar-contabil pe anul 1997 la societtile bancare - M. Of. nr. 102 bis/4 martie 1998. Art. 30. - Comerciantii sunt datori a pstra, n timp de 10 ani de la cea din urm viz, registrele pe care legea le impune a tine, precum si scrisorile si telegramele primite*. Asemenea sunt datori a pstra, cel putin pn la doi ani, facturile mrfurilor cumprate si introduse n stabilimentele** lor. * n completare, a se vedea art. 25 si art. 30 din L. nr. 82/1991, n care se prevede obligativitatea pstrrii unor documente un timp mai ndelungat, respectiv de 50 de ani pentru state de salarii si tot 50 de ani pentru bilanturi contabile. ** A se vedea nota de la art. 6. Art. 31. - Comunicarea registrelor nu poate fi ordonat de judecat dup cererea unei prti dect n afaceri de succesiuni, comunitti de bunuri, societti si n caz de faliment. Art. 32. - n cursul unei contestatii si oricare ar fi natura ei, judecata, dup cererea unei prti sau chiar din oficiu, va putea ordona nftisarea registrelor spre a se extrage dintr-nsele numai ceea ce este privitor la litigiu. Art. 33. - Cnd registrele oferite, cerute sau ordonate a se nftisa, se afl n circumscriptia unui alt tribunal, judectoria va adresa o comisie rogatorie tribunalului* sau judectorului de ocol* respectiv pentru a lua cunostint de continutul acelor registre, a-l consemna ntr-un proces-verbal si a-l trimite tribunalului unde cauza este pendinte. * A se vedea nota de la art. 26. Art. 34. - Dispozitiile cuprinse n prezentul titlu nu se aplic colportorilor*, comerciantilor care fac micul trafic ambulant, crusilor sau acelor al cror comert nu iese din cercul unei profesiuni manuale. * "colportor" are, n materie comercial, sensul de negustor ambulant. TITLUL V Despre obligatiile comerciale n general Art. 35. - Contractul sinalagmatic ntre persoane deprtate nu este perfect dac acceptarea n-a ajuns la cunostinta propuitorului* n termenul hotrt de dnsul sau n termenul necesar schimbului propunerii** si acceptrii dup natura contractului. Propuitorul* ns poate primi ca bun si o acceptare ajuns peste termenul hotrt de dnsul cu conditia ca s ncunostinteze ndat pe acceptant despre aceasta. *" propuitor" = "ofertant". **"propunere" = "ofert de contractare". Art. 36. - Cnd propuitorul* cere executarea imediat a contractului si un rspuns prealabil de acceptare nu este cerut si nici chiar necesar, dup natura contractului, atunci

contractul este perfect ndat ce partea cealalt a ntreprins executarea lui. * A se vedea nota de la art. 35. Art. 37. - Pn ce contractul nu este perfect, propunerea* si acceptarea sunt revocabile. Cu toate acestea, desi revocarea mpiedic ca contractul s devin perfect, dac ea ns ajunge la cunostinta celeilalte prti, dup ce aceasta ntreprinsese executarea lui, atunci cel ce revoc contractul rspunde de daune-interese. * A se vedea nota de la art. 35. Art. 38. - n contractele unilaterale propunerea* este obligatorie ndat ce ajunge la cunostinta prtii creia este fcut. * A se vedea nota de la art. 35. Art. 39. - Acceptarea conditionat sau limitat se consider ca un refuz al primei propuneri* si formeaz o nou propunere*. * A se vedea nota de la art. 35. Art. 40. - Cnd urmeaz a se hotr adevratul pret sau pretul curent al productelor, mrfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului*, al efectelor publice si al titlurilor industriale, el se ia dup listele bursei sau dup mercurialele** locului unde contractul a fost ncheiat sau, n lips, dup acelea ale locului cel mai apropiat sau dup orice fel de prob. * A se vedea n legtur cu modalitatea de stabilire a cursului valutar: - H.G. nr. 155/1997 privind efectuarea si reflectarea n contabilitate a operatiunilor n valut - M. Of. nr. 77/29 aprilie 1997; - O.G. nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe cile ferate din Romnia - M. Of. nr. 220/29 august 1997; - H.G. nr. 400/1995 privind ncasarea tarifelor de transport n traficul international de cltori pe cile ferate M. Of. nr. 131/29 iunie 1995. ** Potrivit legislatiei n vigoare, preturile nu se mai stabilesc prin mercuriale. A se vedea n acest sens: - Legea concurentei nr. 21/1996 - M. Of. nr. 88/30 aprilie 1996; - H.G. nr. 206/1993 privind unele msuri pentru continuarea liberalizrii preturilor si tarifelor - M. Of. nr. 136/ 28 iunie 1993. Art. 41. - Cnd moneda artat ntr-un contract nu are curs legal sau comercial n tar si cnd cursul ei n-a fost determinat de nsesi prtile, plata va putea fi fcut n moneda trii, dup cursul ce va avea schimbul la vedere n ziua scadentei si la locul pltii; iar cnd n acea localitate n-ar fi un curs de schimb, dup cursul pietei celei mai apropiate, afar numai dac contractul poart clauza "efectiv" sau o alta asemenea*. * A se vedea nota de la art. 40. Art. 42. - n obligatiile comerciale codebitorii sunt tinuti solidar, afar de stipulatie contrarie. Aceeasi prezumtie exist si contra fidejusorurilui, chiar necomerciant, care garanteaz o obligatie comercial. Ea nu se aplic la necomercianti pentru operatiuni care, nct i priveste, nu sunt fapte de comert. Art. 43. - Datoriile comerciale lichide si pltibile n bani produc dobnda de drept din ziua cnd devin exigibile. Art. 44. - n obligatiile comerciale judectorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. 1021 din Codul civil.

Art. 45. - Retractul litigios prevzut de art. 1402, 1403 si 1404 din Codul civil nu poate avea loc n caz de cesiune a unui drept derivnd dintr-un fapt comercial. Art. 46. - Obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaz: - Cu acte autentice; - Cu acte sub semntur privat; - Cu facturi acceptate; - Prin corespondent; - Prin telegrame; - Cu registrele prtilor; - Cu martori, de cte ori autoritatea judectoreasc ar crede c trebuie s admit proba testimonial, si aceasta chiar n cazurile prevzute de art. 1191 din Codul civil. n fine, prin orice alte mijloace de prob admise de legea civil. Art. 47. - Telegrama face prob, ca act sub semntur privat, cnd originalul este subscris de nssi persoana artat ntr-nsa ca trimittorul ei. Ea face aceeasi prob, chiar dac aceast persoan este subscris de o alt mn, cnd ar fi probat c originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se preda de nssi acea persoan. Dac subscrierea originalului este autentificat de autoritatea competent, atunci se aplic principiile generale. n caz cnd identitatea persoanei care a subscris sau predat originalul telegramei s-a stabilit prin alte moduri prevzute de regulamentele telegrafopostale, proba contrarie este admis. Data telegramelor stabileste, pn la proba contrarie, ziua si ora n care ele au fost n adevr expediate de oficiile telegrafice. Art. 48. - n caz de eroare, schimbare sau ntrziere n transmiterea unei telegrame, se aplic principiile generale asupra culpei. Cu toate acestea, trimittorul unei telegrame se prezum afar de orice culp dac a ngrijit a o colationa sau recomanda conform dispozitiilor regulamentelor telegrafo-postale. Art. 49. - n comert, mandatul si orice declaratie de consimtmnt, chiar judiciar, transmise prin telegraf cu subscrierea declarat autentic de autoritatea competent, sunt valabile si fac prob n justitie. Art. 50. - Registrele comerciantilor, tinute n regul, pot face prob n justitie ntre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert. nscrierea n registre, fcut de prepusul care tine scriptele sau este nsrcinat cu contabilitatea, are acelasi efect ca si cnd ar fi fcut de nsusi stpnul. Art. 51. - Registrele pe care comerciantii sunt obligati a le avea si care nu vor fi tinute n regul si nici nvestite cu formula prevzut de lege, nu sunt primite a face prob n justitie, spre folosul celui ce le-a tinut. Nendeplinirea prescriptiilor legii n aceast privint poate atrage nc dup sine aplicarea pedepselor prevzute n caz de faliment. Art. 52. - Registrele comerciantilor, chiar netinute n regul, fac prob n contra lor. Partea ns care voieste a se referi la dnsele nu poate scinda continutul lor. Art. 53. - (Abrogat prin D. nr. 205/1950 privind modificarea art. 1206 si art. 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si a art. 1207-1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din Codul comercial - B. Of. nr. 68/12 august 1950). Art. 54. - Judecata este n drept a aprecia dac se poate atribui continutului registrelor unui comerciant un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare, dac trebuie a se

renunta la aceast prob n caz cnd registrele comerciale ale prtilor nu concord, sau a atribui o credint mai mare registrelor uneia din prti. Art. 55. - Cnd Codul comercial cere proba prin scris, proba testimonial nu poate fi admis dect n cazurile n care este permis si de Codul civil. Art. 56. - Dac un act este comercial numai pentru una din prti, toti contractantii sunt supusi, nct priveste acest act, legii comerciale, afar de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile n care legea ar dispune altfel. Art. 57. - Data actelor si a contractelor comerciale trebuie s arate local, ziua, luna si anul. Ea poate fi stabilit, fat cu cei de al treilea, prin toate mijloacele de prob artate la art. 46. Data artat n cambie si n orice alte titluri la ordin, precum si n girurile lor, se consider drept adevrat pn la proba contrarie. Art. 58. - Posesorul unui titlu la purttor, uzat, stricat sau distrus, are dreptul ca, contradictoriu cu emitentul, s cear un duplicat al acestui titlu sau un titlu echivalent. Cheltuielile privesc pe reclamant. n privinta titlurilor datoriei publice, a biletelor de banc si a altor titluri de asemenea natur se observ legile speciale. Revendicarea titlurilor la purttor pierdute sau furate nu se admite dect contra acelora care le-au gsit sau furat si contra acelora care le-au primit cu orice titlu, cunoscnd viciul cauzei posesiei. Art. 59. - Orice obligatie comercial trebuie s fie executat n locul artat prin contract sau n locul care ar rezulta din natura operatiunii, ori din intentia prtilor contractante. n lips de o clauz expres, contractul trebuie s fie executat n locul unde cel ce s-a obligat si avea stabilimentul* su comercial sau cel putin domiciliul ori resedinta, la formarea contractului. Dac ns urmeaz a se preda un lucru determinat, care dup cunostinta prtilor se gsea ntr-alt parte n momentul formrii contractului, atunci predarea se va face n acel loc. * A se vedea nota de la art. 6. TITLUL VI Despre vnzare Art. 60. - Vnzarea fcut pe un pret nedeterminat n contract este valabil dac prtile au convenit asupra unui mod de a-l determina n urm. Art. 61. - Vnzarea fcut pe adevratul pret sau pe pretul curent este asemenea valabil. n acest caz pretul se determin conform dispozitiilor art. 40. Determinarea pretului poate fi ncredintat arbitrului unei a treia persoane desemnate n contract sau rmase a se alege n urm. Cnd persoana desemnat sau aleas nu voieste sau nu poate primi, prtile trebuie s procedeze la o nou numire. Dac prtile nu se nvoiesc, numirea se face de justitie. Art. 62. - Cnd mrfurile vndute sunt artate n contract numai prin ctime, fel si calitate, fr nici o alt indicatie de natur a desemna un corp cert si determinat, vnztorul este obligat a preda, la locul si timpul stipulat, ctimea, felul si calitatea cuvenit, chiar dac mrfurile, care ar fi fost la dispozitia sa n momentul formrii

contractului, sau pe care el si le-ar fi procurat n urm n executarea lui, ar fi pierit, sau dac expedierea sau sosirea acelor mrfuri ar fi fost mpiedicat de vreo cauz oarecare. Art. 63. - Vnzarea mrfurilor care se afl n cltorie, cu artarea vasului care le transport sau care urmeaz a le transporta, este supus conditiei sosirii n bun stare a acelui vas. Dac vnztorul si rezerv drepturile ca, n timpul fixat prin conventie, s arate vasul care transport sau urmeaz a transporta mrfurile vndute si dac acest termen a trecut, cumprtorul are dreptul s cear sau executarea contractului sau daune-interese. Pentru aprecierea pagubei cauzate, judecata va tine seam de timpul fixat pentru predarea mrfurilor vndute sau de acela determinat pentru desemnarea vasului. Dac prin conventie nu se fixeaz vreun termen pentru artarea vasului, cumprtorul e n drept a cere ca termenul s fie fixat de justitie. Art. 64. - Dac prin contract, sau mai n urm, s-a fixat un termen pentru sosirea vasului n care se afl mrfurile ce cltoresc si termenul expir fr ca vasul s fi sosit, cumprtorul are dreptul de a renunta la contract sau a-i prelungi termenul o dat sau de mai multe ori. Cnd ns nu s-a fixat nici un termen pentru sosirea vasului se ntelege c prtile au luat drept termen timpul necesar pentru mplinirea cltoriei. n caz de ntrziere, justitia, tinnd seam de mprejurri, poate fixa un termen si dac si acest termen expir fr ca vasul s soseasc, contractul se consider reziliat. n nici un caz justitia nu poate fixa un termen mai lung dect un an, socotit din ziua plecrii vasului de la locul unde mrfurile vndute au fost ncrcate. Art. 65. - Dac n cursul cltoriei, din cauz de fort major sau caz fortuit, marfa vndut este transportat din vasul desemnat pe un alt vas, contractul nu se desfiinteaz, si vasul pe care s-a fcut transportul se consider, pentru toate efectele contractului, ca substituit primului vas. Art. 66. - Avariile ntmplate n timpul cltoriei reziliaz contractul, dac mrfurile sunt pn ntr-att deteriorate nct nu mai pot servi la ntrebuintarea pentru care fuseser destinate. n orice alt caz, cumprtorul este dator s primeasc mrfurile n starea n care se vor afla la sosire, ns cu o potrivit scdere de pret. Art. 67. - Cnd, mai nainte de expirarea termenului fixat pentru executarea conventiei, una din prti a oferit celeilalte predarea lucrului vndut sau plata pretului, si aceasta nu-si ndeplineste la termenul fixat obligatia sa, atunci conditia rezolutorie se mplineste de drept n favoarea prtii care si executase obligatia sa. n lips de asemenea oferte sau de stipulatii exprese, rezilierea contractului se reglementeaz dup dispozitiile Codului civil privitoare la conditia rezolutorie tacit. n amndou cazurile cel n culp rspunde de daunele-interese cauzate. Art. 68. - Cnd cumprtorul unui lucru misctor nu-si ndeplineste obligatia sa, vnztorul are facultatea sau a depune lucrul vndut la o cas acreditat de comert, pe socoteala si cheltuiala cumprtorului, sau de a-l vinde. Vnzarea se va face prin licitatie public sau chiar pe pretul curent dac lucrul are un pret la burs sau n trg, de ctre un ofiter public* nsrcinat cu asemenea acte si cu dreptul pentru vnztor la plata diferentei dintre pretul obtinut si acela convenit la prima vnzare, precum si la daune-interese.

Dac neexecutarea contractului provine din partea vnztorului, cumprtorul are dreptul de a face s se cumpere lucrul de ctre un ofiter public* nsrcinat cu asemenea acte. Cumprtorul are dreptul de a pretinde diferenta n mai mult dintre pretul pltit a doua oar si acela convenit cu primul vnztor, precum si a cere daune-interese, dac ele se cuvin. Partea care va uza de dreptul ce i se acord prin acest articol este datoare s ncunostinteze prealabil despre aceasta pe cealalt parte contractant. * Termenului de "ofiter public" i corespunde n prezent termenul de "comisie de licitatie", potrivit art. 12 din O.G. nr. 12/1993 privind achizitiile publice, republicat n Monitorul Oficial nr. 281/4 decembrie 1995. Art. 69. - Dac temenul stipulat ntr-un contract de vnzare a unui lucru mobil este esential naturii operatiunii, partea care voieste executarea conventiei fr s tin seama de expirarea termenului stipulat n favoarea sa, trebuie s ncunostiinteze pe cealalt parte, n termen de 24 ore de la expirarea termenului. Chiar n acest caz vnzarea lucrului nu se poate face dect a doua zi dup ncunostintare. Art. 70. - Cumprtorul unor mrfuri sau producte provenind din o alt piat este dator s denunte vnztorului viciile aparente n timp de dou zile de la primire, ori de cte ori un timp mai lung n-ar fi necesar din cauza conditiilor exceptionale n care se afl bunul vndut sau persoana cumprtorului. El este dator s denunte viciile ascunse ale lucrului n cele dinti dou zile de la descoperirea lor. Odat acest termen expirat, cumprtorul nu mai poate fi primit a reclama ceva pentru viciile lucrului vndut. Art. 71. - Prezidentul tribunalului* si acolo unde nu exist tribunal, judectorul de ocol* poate ordona, dup cererea cumprtorului sau a vnztorului, ca att calitatea ct si starea n care se afl lucrul vndut s fie constatate de unul sau mai multi experti, pe care i va numi din oficiu. Prin aceeasi ordonant de numire a expertilor, sau prin o alta, prezidentul tribunalului* sau judectorul de ocol* poate ordona sau sechestrarea lucrului vndut, sau depunerea lui ntr-un depozit public sau ntr-alt loc pe care l va desemna; si dac pstrarea lucrului poate aduce mari pagube sau ocaziona cheltuieli nsemnate, chiar vnzarea acelui lucru, pe socoteala celui ce se cuvine si n conditiile ce se vor determina prin nssi ordonanta. * A se vedea nota de la art. 26. Art. 72. - Ordonanta prezidentului tribunalului sau judectorului de ocol* va trebui s fie comunicat nainte de punerea ei n lucrare celeilalte prti sau reprezentantului su, dac vreunul din ei se afl n localitate. n caz contrar, ordonanta va fi comunicat n termenul prevzut de art. 137** din procedura civil, de la executarea ei. Cumprtorul care nu va voi a beneficia de dispozitiile cuprinse n articolul precedent va trebui, n caz de contestatie, s probeze att identitatea ct si viciile mrfii cumprate de dnsul. * A se vedea nota de la art. 26. ** Art. 137 i corespunde n prezent art. 582 din Codul de procedur civil.

Art. 73. - Dispozitiile cuprinse n art. 67, 68 si 69 se aplic si la contractele de burs ncheiate dup formele prevzute de legea ei special. TITLUL VII Despre report Art. 74. - Contractul de report const n cumprarea pe bani gata a unor titluri de credit circulnd n comert si n revnzarea simultanee cu termen si pe un pret determinat ctre aceeasi persoan a unor titluri de aceeasi specie. Pentru validitatea contractului este necesar predarea real a titlurilor date n report. Proprietatea lor se transfer la cumprtor. Prtile pot stipula ca primele, rambursurile si dobnzile ce se vor cuveni titlurilor n termenul reportului, s rmn n profitul vnztorului. Art. 75. - Revnzarea titlurilor date n reportpoate fi prelungit prin vointa prtilor, pentru unul sau mai multe termene succesive. Art. 76. - Dac la expirarea termenului reportului prtile lichideaz diferentele spre a face separat pltile lor si rennoiesc reportul asupra unor titluri ce difer prin calitatea sau specia lor, sau pe un alt pret, atunci se consider c prtile au ncheiat un nou contract de report. TITLUL VIII Despre societti si despre asociatiuni comerciale CAPITOLUL I Despre societti Sectiunea I Dispozitii generale Art. 77-87. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). Sectiunea II Despre forma contractului de societate Art. 88-104. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). Sectiunea III Despre deosebite feluri de societti 1. Despre societatea n nume colectiv Art. 105-113. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 2. Despre societatea n comandit

Art. 114-120. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 3. Despre societatea anonim Art. 121-126. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990) Sectiunea IV Dispozitii comune societtilor n comandit prin actiuni si societtilor anonime 1. Despre constituirea societtii Art. 127-140. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 2. Despre administratori Art. 141-155. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 3. Despre adunrile generale Art. 156-165. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 4. Despre actiuni Art. 166-172. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 5. Despre obligatiuni Art. 173-177. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 6. Despre bilant Art. 178-184. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 7. Despre cenzori Art. 185-187. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). Sectiunea V Despre excluderea asociatilor, despre dizolvarea si fuziunea societtilor 1. Despre excluderea asociatilor Art. 188-190. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 2. Despre dizolvarea societtilor

Art. 191-194. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 3. Despre fuziunea societtilor Art. 195-198. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). Sectiunea VI Despre lichidarea societtilor 1. Despre lichidarea n general Art. 199-209. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 2. Reguli speciale pentru lichidarea societtilor n nume colectiv si comandit simpl Art. 210-211. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). 3. Reguli speciale pentru lichidarea societtilor n comandit prin actiuni si anonime Art. 212-220. - (Abrogate prin L. nr. 31/1990). Sectiunea VII Dispozitii relative la societtile cooperative Art. 221-235. - (Abrogate prin Legea pentru organizarea cooperatiei, din 28 martie 1929). Sectiunea VIII Dispozitii relative la societtile civile si la societtile constituite n tri strine Art. 236-250. - (Art. 236 abrogat prin L. nr. 31/1990 si art. 237-250 abrogate prin O.U.G. nr. 32/1997, aprobat cu modificri prin L. nr. 195/1997). CAPITOLUL II Despre asociatiuni Sectiunea I Despre asociatiunea n participatiune Art. 251. - Asociatiunea n participatiune are loc atunci cnd un comerciant sau o societate comercial acord uneia sau mai multor persoane ori societti, o participatiune n beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra ntregului lor comert.

Art. 252. - Asociatiunea n participatiune poate s aib loc asemenea si pentru operatiunile comerciale fcute de ctre necomercianti. Art. 253. - Asociatiunea n participatiune nu constituie, n privinta celor de al treilea, o fiint juridic distinct de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se oblig dect ctre acela cu care a contractat. Art. 254. - Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse n asociatiune, chiar dac au fost procurate de dnsii. Cu toate acestea, ntruct priveste raporturile lor ntre dnsii, asociatii pot s stipuleze c lucrurile ce au adus s li se restituie n natur, avnd dreptul, n caz cnd restituirea nu s-ar putea face, la reparatia daunelor suferite. Afar de aceste cazuri, drepturile asociatilor se mrginesc n a li se da cont de lucrurile ce au pus n asociatiune si de beneficii si pierderi. Art. 255. - Afar de dispozitiile articolelor precedente, conventiile prtilor determin forma, ntinderea si conditiile asociatiunii. Art. 256. - Asociatiunile n participatiune sunt scutite de formalittile stabilite pentru societti, dar ele trebuie s fie probate prin act scris. Sectiunea lI Despre asociatiunea de asigurare mutual Art. 257. - Asociatiunea de asigurare mutual are de scop de a mprti ntre asociati daunele cauzate prin riscurile care sunt obiectul asociatiunii. Ea constituie, fat de cei de al treilea, o persoan juridic distinct de persoana asociatilor. Art. 258. - Asociatiunea de asigurare mutual trebuie s fie probat prin act scris. Ea se reglementeaz prin conventiile prtilor. Art. 259. - Asociatiunea se administreaz prin asociati, care sunt mandatarii si temporari si revocabili. Art. 260. - Regulile privitoare la responsabilitatea administratorilor, la publicarea actului constitutiv, a statutelor, a actelor care aduc schimbri unuia sau altuia dintr-nsele, a bilanturilor societtilor anonime si la penalittile relative la aceste societti, sunt aplicabile si asociatiunilor de asigurare mutual. Din bilanturile acestor asociatiuni va trebui s rezulte ndeplinirea dispozitiilor art. 147*. * Art. 147 este abrogat prin L. nr. 31/1990, astfel c acest alineat este abrogat implicit. A se vedea, n aceast materie, dispozitiile L. nr. 31/1990 si L. nr. 82/1991. Art. 261. - Asociatii nu sunt obligati s contribuie dect cu partea determinat prin contract; si n nici un caz nu sunt tinuti ctre cei de al treilea, dect fiecare n proportie cu valoarea lucrului pentru care a fost admis n asociatiune. Art. 262. - Acela care a pierdut lucrul pentru care s-a asociat nceteaz de a face parte din asociatiune, rmnndu-i ns dreptul la indemnitatea ce i se cuvine. Art. 263. - Asociatiunea nu se dizolv prin interdictia sau moartea unuia dintre asociati. Falimentul unui asociat poate da loc la excluderea sa.

CAPITOLUL III Dispozitii penale si tranzitorii Art. 264-269. - (Abrogate prin O.U.G. nr. 32/1997 pentru modificarea si completarea L. nr. 31/1990, aprobat cu modificri prin L. nr. 195/1997). TITLUL IX Despre cambie si despre cec CAPITOLUL I Despre cambie Sectiunea l Conditiile esentiale ale cambiei Art. 270-276. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934 care abrog toate legile si dispozitiile anterioare cu privire la cambie si bilet la ordin). Sectiunea II Despre gir Art. 277-281. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea III Despre acceptare 1. Dispozitii generale Art. 282-290. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). 2. Despre acceptarea prin interventie sau pentru onoare Art. 291-295. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea lV Despre aval Art. 296-298. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea V Despre duplicate si copii 1. Despre duplicate Art. 299-302. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934).

2. Despre copii Art. 303-304. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea VI Despre scadent Art. 305-308. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea VII Despre plat 1. Dispozitii generale Art. 309-321. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). 2. Despre plata prin interventie sau pentru onoare Art. 322-325. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea VIII Despre protest Art. 326-334. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea IX Despre contra-cambie Art. 335-338. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea X Despre actiunea cambial Art. 339-351. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea Xl Despre cambia purtnd semntura unor persoane incapabile sau o semntur fals ori falsificat Art. 352-353. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). Sectiunea XlI Despre cambia pierdut sau sustras Art. 354-357. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934).

Sectiunea XIII Despre ordinul n producte sau mrfuri Art. 358-363. - (Abrogate prin L. nr. 58/1934). CAPITOLUL II Despre cec Art. 364-369. - (Abrogate implicit prin Legea asupra cecului nr. 59/1934). TITLUL X Despre contul curent Art. 370. - Contractul de cont curent produce: 1. Strmutarea propriettii valorilor nscrise n contul curent asupra primitorului lor, prin aceea c el le trece n debitul su, si novatiunea obligatiei de mai nainte ntre acela care a trimis valorile si primitorul lor. nscrierea ns n contul curent a unui efect de comert sau a unui alt titlu de credit e presupus fcut sub "rezerva ncasrii"; 2. Compensatia reciproc ntre prti pn la concurenta debitului si a creditului respectiv, la ncheierea socotelii, cu rezerva pltii diferentei; 3. Curgerea de dobnzi pentru sumele trecute n contul curent, n debitul primitorului, de la data nscrierii. Dobnzile sunt cele comerciale si se socotesc pe zi, dac prtile nu s-au nvoit altfel. Art. 371. - Existenta contului curent nu exclude drepturile de comision si plata cheltuielilor pentru afacerile nsemnate n contul curent. Art. 372. - ncheierea contului curent si lichidarea diferentei vor avea loc la scadenta termenelor stabilite prin conventii si, n lips, la 31 decembrie a fiecrui an. Dobnda diferentei curge de la data lichidrii. Numai diferenta (soldul) Iichidat la ncheierea contului curent poate fi supus executiei sau opririi n mna unui al treilea sau asigurat prin ipotec. Dac s-a consimtit o ipotec pentru credit deschis, posesorii efectelor create sau negociate n termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dnsul dect pn Ia concurenta soldului final aI contului. Art. 373. - Contractul de cont curent e de drept desfiintat: 1. Prin scadenta termenului convenit; 2. n lips de conventie, prin retragerea uneia din prti; 3. Prin falimentul uneia din prti. Desfiintarea contractului de cont curent se poate cere n caz de moarte, de interdictie sau incapacitate legal a uneia din prti. TITLUL XI Despre mandatul comercial si despre comision CAPITOLUL I Despre mandatul comercial

Sectiunea I Despre mandatul comercial n general Art. 374. - Mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului. Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit. Art. 375. - Desi conceput n termeni generali, mandatul comercial nu se ntinde si la afacerile care nu sunt comerciale, afar numai dac aceasta se declar cu precizie prin mandat. Dac mandatarul nu are instructiuni dect asupra unor prti ale afacerii, mandatul se socoteste liber pentru celelalte. Mandatul pentru o anume afacere cuprinde mputernicire si pentru toate actele necesare executrii lui, chiar cnd nu ar fi anume artate. Art. 376. - Comerciantul care nu vrea s primeasc o nsrcinare este dator, n cel mai scurt termen posibil, s fac cunoscut mandantului neprimirea; n acest caz este nc dator a face s se pstreze n loc sigur lucrurile ce i s-au expediat si s ngrijeasc de dnsele n socoteala mandantului, pn ce acesta va putea lua msurile necesare. n caz de ntrziere, el va putea nc cere sechestru judiciar si chiar vnzarea lucrurilor dup formele prevzute de art. 71. Art. 377. - Dac lucrurile primite n socoteala mandantului prezint semne de stricciuni suferite n timpul transportului, mandatarul va trebui s ia toate msurile necesare pentru pstrarea drepturilor mandantului fat de cel ce a fcut transportul, altfel este responsabil de lucrurile primite dup descrierile cuprinse n scrisorile de crat* sau n politele de ncrcare**. Dac stricciunea reclam ngrijiri urgente, mandatarul poate cere vnzarea lucrurilor dup formele prevzute de art. 71. * n prezent, acest document poart denumirea de "scrisoare de trsur" potrivit O.G.nr. 41/1997 - M. Of. nr. 220/1997. ** n prezent, acest document poart denumirea de "conosament", potrivit: - Conventiei internationale pentru unificarea anumitor reguli n materie de conosament, ncheiat la Bruxellesla 25 august 1924 si ratificat prin L. nr. 43 (D. nr. 1.008)/1937 - M. Of. nr. 60/13 martie 1937; - Conventiei Natiunilor Unite privind transporturile de mrfuri pe mare din 1978, ratificat prin D. nr. 343/1981 - B. Of. nr. 95/28 noiembrie 1981. Art. 378. - Mandatarul este ndatorat a face cunoscut mandantului toate faptele ce ar putea s-l hotrasc a revoca sau modifica mandatul. Art. 379. - Mandatarul este rspunztor de stricciunile lucrurilor ce-i sunt ncredintate spre pstrare, afar de cele provenite din caz fortuit, fort major, din viciul sau chiar natura lor. Art. 380. - Mandatarul e tinut a plti dobnd la sumele de bani cuvenite mandantului din ziua n care era dator a le trimite sau a le consemna. Art. 381. - Mandatarul care nu se conform instructiunilor primite de la mandant rspunde de daune-interese. Art. 382. - Mandatarul este dator a ncunostinta fr ntrziere pe mandant despre executarea mandatului. Dac, n urma primirii acestei ncunostintri, mandantul ntrzie rspunsul un timp mai lung dect cel cerut de natura afacerii, el este considerat c a acceptat

executarea mandatului, chiar dac mandatarul a trecut peste limitele mandatului. Art. 383. - Mandatarul care schimb destinatia sumelor primite n socoteala mandantului, e dator dobnd la aceste sume din ziua n care le-a primit, deosebit de daune-interese provenind din nendeplinirea mandatului si de orice alt actiune, chiar penal, n caz de dol sau fraud. Art. 384. - Mandatarul este dator s-si arate mandatul persoanelor cu care trateaz, cnd i se cere. El nu poate opune celor de al treilea instructiunile deosebite ce i s-ar fi dat de ctre mandant, afar numai dac nu probeaz c acestia aveau cunostint de ele n momentul cnd obligatia a fost contractat. Art. 385. - Mandantul e tinut a procura mandatarului mijloacele necesare pentru ndeplinirea mandatului, afar numai dac nu exist conventie contrarie. Art. 386. - Suma ce se datoreste mandatarului pentru executarea mandatului se determin, n lips de conventie, de ctre judecat, dup mprejurri. Art. 387. - Mandatarul, pentru tot ce i se datoreste din executarea mandatului su si chiar pentru retributia sa, are un privilegiu special. Acest privilegiu se exercit asupra lucrurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru executarea mandatului, sau care se gsesc la dispozitia sa, n magazinele sale sau n depozite publice, sau pentru care el poate proba prin posesie legitim a politei de ncrcare* sau a scrisorii de crat*, ce i sau expediat. Creantele sus-zise au precdere asupra oricror alte creante contra mandantului si chiar contra vnztorului ce revendic, cu toate c pltile si cheltuielile vor fi fost fcute nainte sau dup ce lucrurile au intrat n posesia mamdatarului. n caz de faliment al mandantului, privilegiul mandatarului asupra lucrurilor cumprate n socoteala lui, se exercit conform dispozitiilor de la Cap. III, Titlul IV, Cartea III din acest cod**. Dac lucrurile mandantului au fost vndute de ctre mandatar, privilegiul subzist asupra pretului. * A se vedea notele de Ia art. 377. ** Trimiterea la Cap. III, Titlul IV, Cartea III din Codul comercial, text abrogat prin L. nr. 64/1995 privind procedura reorganizrii si lichidrii judiciare, este implicit abrogat. Art. 388. - Pentru a exercita dreptul artat n articolul precedent, mandatarul trebuie s notifice formal mandantului sumele ce-i sunt datorate, cu invitatia de a i se face plata n termen de cinci zile si cu prevestirea c, n caz de neplat, se va proceda la vnzarea lucrurilor supuse privilegiului. Mandantul va putea face opozitie, citnd pe mandatar naintea judectii. Opozitia va trebui s fie notificat mandatarului n termen de trei zile de la primirea notificrii de ctre mandant. Dac mandantul nu are resedinta sau domiciliul ales n locul de resedint al mandatarului, termenul pentru opozitie va fi de 10 zile dac mandantul domiciliaz n circumscriptia unui tribunal limitrof; de 20 zile dac domiciliaz n orice parte a trii; de dou luni dac domiciliaz afar din Romnia. Dac termenul a trecut sau opozitia s-a respins, mandatarul poate, fr alt formalitate, s fac a se vinde lucrurile sus-zise, conform dispozitiilor art. 68. Art. 389. - Dac mai multi mandatari sunt numiti prin acelasi act, fr a se arta c

ei trebuie s lucreze mpreun, fiecare din ei poate lucra n lipsa celuilalt. Dac prin act se declar c mandatarii trebuie s lucreze mpreun si mandatul nu este primit de toti, acei ce accept se socotesc autorizati a-l ndeplini cnd ar forma majoritatea celor numiti. Comandatarii sunt responsabili solidar. Art. 390. - Afar de cazurile prevzute de Codul civil, mandatul nceteaz: 1. Prin cstoria femeii comerciant ce a dat sau primit mandatul, dac nu este autorizat a continua comertul conform dispozitiilor art. 15*; 2. Prin revocarea autorizatiei de a exercita comertul, ce fusese acordat femeii mritate* sau minorul care a dat sau primit mandatul. * Trimiterea la art. 15, text abrogat prin Legea din 20 aprilie 1932, este implicit abrogat. Art. 391. - Mandantul sau mandatarul care, fr cauz just, prin revocare sau renuntarea sa, ntrerupe executarea mandatului, rspunde de daune-interese. Dac executarea mandatului este ntrerupt prin moartea mandantului sau a mandatarului, retribuirea acestuia din urm se va determina dup ceea ce s-a executat, n proportie cu ceea ce s-ar fi datorat pentru completa executare a mandatului. Sectiunea II Despre prepusi si reprezentanti Art. 392. - Prepus este acela care este nsrcinat cu comertul patronului su, fie la locul unde acesta l exercit, fie n alt loc. Art. 393. - Patronul rspunde de faptele prepusului si de obligatiile contractate de el n limitele nscinrii ce i-a dat. Dac sunt mai multi patroni, fiecare din ei este solidar responsabil. Dac patronul este o societate comercial, responsabilitatea societarilor se reglementeaz dup natura societtii. Art. 394. - Mandatul dat prepusului poate fi expres sau tacit. Mandatul expres trebuie s fie depus la tribunalul n a crui jurisdictie prepusul are a ndeplini nsrcinarea, spre a fi transcris n registrul destinat pentru aceasta si afipt conform dispozitiilor art. 10*. Un extras al mandatului va fi publicat, prin ngrijirea grefierului, n foaia anunturilor judiciare a localittii**. Pn la ndeplinirea formalittilor de mai sus se aplic dispozitiile articolului urmtor. * Trimiterea la art. 10, text abrogat prin art. V din D. nr. 185/1949 (B. Of. nr. 25/30 aprilie 1949), este implicit abrogat. ** Potrivit art. 21 lit. b) din L. nr. 26/1990 privind Registrul comertului (republicat n M. Of. nr. 49/4 februarie 1998), n Registrul comertului se vor face mentiuni cu privire la persoana mputernicitului si, conform art. 22, comerciantul are obligatia s solicite aceast nregistrare n termen de 15 zile. Art. 395. - Fat cu cei de al treilea, mandatul tacit al prepusului se socoteste general si cuprinde toate actele necesare exercitiului comertului pentru care este dat. Patronul nu poate opune celor de al treilea vreo restrictie a mandatului tacit, dac nu probeaz c ei o cunosteau n momentul contractrii obligatiei. Art. 396. - Prepusul este totdeauna dator a trata n numele patronului si s arate n

sub semntura sa, pe lng numele si prenumele su propriu, numele si prenumele sau firma patronului, cu mentiunea "prin procur" sau alta asemenea. n lipsa unei asemenea declaratii, prepusul se oblig personal; cei de al treilea ns pot exercita si contra patronului actiunile ce deriv din actele prepusului privitoare la exercitiul comertului cu care acesta a fost nsrcinat. Art. 397. - Prepusul nu poate, fr nvoirea expres a patronului, a face operatiuni, nici a lua parte n socoteala sa proprie sau a altuia, la alte negoturi de natura aceluia cu care este nsrcinat. n caz contrar, prepusul este responsabil de daune-interese si patronul are nc dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni. Art. 398. - Prepusul e responsabil solidar cu patronul de observarea dispozitiilor cuprinse n Titlul III si Titlul IV ale acestei crti, n ce priveste comertul cu care este nsrcinat. Art. 399. - Revocarea mandatului expres trebuie s fie fcut n aceleasi forme cu care el a fost dat. Art. 400. - Prepusul poate intenta orice actiune si a fi chemat n judecat n locul patronului pentru obligatiile contractate de dnsul n exercitiul comertului cu care a fost nsrcinat. Art. 401. - Dispozitiile acestei sectiuni se aplic reprezentantilor caselor comerciale sau societtilor strine care de obicei trateaz sau ncheie n tar, n numele si pe socoteala acestora, afacerile comerciale cu care au fost nsrcinati. Sectiunea III Despre comisi cltori pentru comert Art. 402. - Oricine trimite n alt localitate o persoan din serviciul su, autorizndo cu scrisori, avizuri, circulri sau alte asemenea documente, ca s trateze sau s fac operatiuni de ale comertului su, rmne obligat prin faptele contractate de aceast persoan n marginile nsrcinrii ce i-a dat. Art. 403. - Dispozitiile art. 396 se aplic comisilor cltori; acestia ns nu pot subscrie "prin procur", ci trebuie numai s arate numele patronului lor. Sectiunea lV Despre comisii pentru negot Art. 404. - Comisii pentru negot sunt prepusii pentru vnzarea n detaliu a mrfurilor; ei au dreptul ca n locul unde exercit comertul si n momentul predrii s cear si s ncaseze pretul mrfurilor vndute, putnd da pentru aceasta valabil chitant n numele patronului lor. Afar din magazin ei nu pot cere plata creantelor patronului fr autorizatie special. CAPITOLUL II Despre comision

Art. 405. - Comisionul are de obiect tratarea de afaceri comerciale de ctre comisionar n socoteala comitentului. ntre comitent si comisionar exist aceleasi drepturi si obligatii ca ntre mandant si mandatar, cu deosebirile stabilite prin articolele urmtoare. Art. 406. - Comisionarul este direct obligat, ctre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie. Comitentul nu are actiune n contra persoanelor cu care a contractat comisionarul si nici acestea nu au vreo actiune n contra comitentului. Art. 407. - Comisionarul trebuie s tin, deosebite ntre dnsele si chiar de ale sale proprii, lucrrile diferitilor comitenti si s aib n registrele sale partid deosebit pentru fiecare operatiune. Dac comisionarul are n contra aceleiasi persoane creante provenind din diferite operatiuni fcute n contul comitentilor si, sau din o operatiune a sa proprie si a altuia, el este dator a cere de la acel debitor un nscris deosebit pentru fiecare afacere si n caz de plat s arate n registrele sale persoana pentru care plata s-a fcut. n lips de asemenea artare, plata se va mprti proportional ntre fiecare creant. Art. 408. - Operatiunile fcute de comisionar cu violarea mandatului sau peste limitele sale rmn n sarcina sa si prin urmare: 1. Dac a vndut cu pret mai mic dect cel hotrt sau, n lips, mai mic dect cel curent, el este dator s plteasc comitentului diferenta, afar numai dac nu ar proba c vnzarea cu pretul hotrt nu se putea face si c, vnznd astfel, comitentul a fost scutit de pagub; 2. Dac a cumprat cu un pret mai mare dect cel hotrt, comitentul poate refuza operatiunea si a o considera ca fcut n socoteala comisionarului, dac acesta nu ar oferi s plteasc diferenta pretului; 3. Dac lucrul cumprat nu corespunde cu calitatea convenit, comitentul l poate refuza. Art. 409. - Comisionarul care, fr autorizatiacomitentului, face naintri de bani, vnzri sau alte operatiuni pe credit, si ia asupra-si orice rspundere si comitentul i poate cere plata ntrziat a creditelor fcute, cerndu-i interesele si foloasele ce ar rezulta din aceasta. Art. 410. - Comisionarul care vinde pe datorie este dator s arate comitentului, n scrisoarea de aviz, persoana cumprtorului si termenul acordat; altminteri operatiunea se presupune c s-a fcut pe bani gata; proba contrarie nu este admis. Art. 411*. - Cnd comisionarul este nsrcinat s vnd sau s cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale statului ori alte titluri de credit, circulnd n comert sau mrfuri avnd pret la burs ori n piat, dac comitentul nu a dispus ntr-altfel, el nsusi poate s-i procure, pe pretul cerut ca vnztor, lucrurile ce trebuia s cumpere, sau s retin pentru sine, dup pretul curent, ca cumprtor, lucrurile ce trebuia s vnd n socoteala comitentului, deosebit de dreptul su la proviziune. Dac n cazurile mai sus artate, comisionarul, dup ndeplinirea nsrcinrii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul s considere c cumprarea sau vnzarea s-a fcut pe contul su si s cear de la comisionar executarea contractului. * Pentru prevederile art. 411 a se vedea:

- L. nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si sursele de valori - M. Of. nr. 210/11 august 1994; - L. nr. 101/1998 privind StatutuI Bncii Nationale a Romniei - M. Of. nr. 203/1 iunie 1998; - O.G. nr. 69/1997 privind bursele de mrfuri - M. Of. nr. 227/30 august 1997. Art. 412. - Comisionarul nu este rspunztor pentru ndeplinirea obligatiilor luate de ctre persoanele cu care a contractat, afar de conventie contrarie. Cnd comisionarul ia o asemenea rspundere, el este obligat personal, fat cu comitentul, pentru ndeplinirea obligatiilor rezultnd din contract. n acest caz, el are dreptul la proviziunea special numit "pentru garantie", "pentru credit". Aceast proviziune se stabileste de prti prin conventia lor, iar n lips este lsat la aprecierea judectii.