Importana formrii obiectivelor educaionale n termeni de competene generale i specifice , n relaie cu particularitile dezvoltrii intelectului la colarul mic i cu coninutul

programelor colare

Competenele reprezint ansambluri structurate de cunotine i deprinderi dobndite prin nvare , cu ajutorul crora se pot identifica i rezolva , n contexte diverse , probleme caracteristice unui domeniu ( Cuco 2002 ) . Utilizarea termenului de competen a pornit numeroase controverse n spaiul pedagogic romnesc , sugerndu-se c ar orienta prea mult activitatea colar ctre nivelul expertului ntr-un domeniu . L. Ciolan argumenteaz c proiectarea curricular orientat spre competene nlocuiete proiectarea pe obiective , deoarece satisface mai bine scopurile educaiei . Obiectivele centrate pe competene pun accent pe caracterul formativ al procesului de nvmnt . Programele analitice ale tuturor disciplinelor de studiu ( clasele IX-XII ) au finalitile concepute n termeni de competene generale i specifice . Dar pentru atingerea competenelor , trebuie realizate performanele , comportamente msurabile i observabile , cu fiecare lecie , sarcin de nvare . Rezult c ntre competene i obiective se stabilete o relaie de interdependen funcional . Competenele nu se formeaz la finele unei lecii , unui modul sau chiar an de studiu . Procesul formrii competenelor este de lung durat . Competenele au fost proiectate n scopul de a transforma ceea ce tim n soluii pentru situaii problem . Deci , nu este de ajuns s tii dac nu aplici ceea ce ti astfel nct s rezolvi eficient o problem sau mai multe aflate n relaie de subordonare sau coordonare . Din acest motiv au fost enunate competene generale i specifice n concordan cu nivelul dezvoltrii intelectuale a copilului i pe arii curriculare i discipline .