- Recapitulare

-

determinate de modalitatea în care scriitorul se comunică pe sine în opera literară. . DRAMATIC.  Sunt tiparele de bază ale literaturii. Genurile literare: EPIC. LIRIC.

. care se îmbină cu descrierea.  Cuprinde opere literare care au naraţiunea ca mod de expunere predominant. Se deosebește de genul liric prin obiectivare. dialogul şi monologul sau monologul interior.

cititor. -există un conflict care nu atinge intensitatea celui din textul dramatic. operele epice sunt structurate după momentele subiectului. perfect simplu). -prezența unor particularități ale stilului narativ: număr mare de verbe.-prezintă instanțele narative: autor. -are o mare mobilitate în timp și spațiu. imperfect. -folosirea unor moduri de expunere specifice: narațiunea. narator. monologul interior. personaj. . folosirea timpurilor narative (prezent. -prezența personajelor – sunt atât agenți ai acțiunii cât și purtătoare ale mesajului autorului. dialogul. -în general. -prezența subiectului. descrierea.

POPULARE     CULTE       Basmul Legenda Snoava Balada (în versuri)   Basmul Schița Povestirea Nuvela Romanul Amintirile Jurnalul Memoriile .

. impersonal Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale. Poate fi: Subiectivă: când se povesteşte la persoana I.    Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje.defineşte punctul de vedere al naratorului. Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a. iar naratorul nu se implică în relatare. ştie mai puţin decât personajele. Focalizare externă – naratorul este imparţial. iar naratorul se implică afectiv în relatare. evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere subiectiv. acesta fiind omniscient. omniprezent. focalizarea este zero. ci rămâne detaşat.

probele la care este supus eroul. mediane – sugerează faptul că cititorul nu a depăşit lumea ficţiunii. jurământul. pădurea-labirint etc.. finale – marchează ieşirea cititorului din lumea ficţiunii. registrele stilistice pot varia. iar tema este lupta binelui împotriva răului. călătoria iniţiatică. probele. fântâna. existenţa unui element care distruge situaţia iniţială de echilibru. binele fiind întotdeauna învingător.Basmul reprezintă o specie a genului epic în care se narează întâmplări fabuloase. existând o diferenţă între discursul narativ şi limbajul personajelor. perspectiva narativă obiectivă şi omniscientă. este un mod de a capta atenţia cititorului. prezenţa personajelor şi a obiectelor ajutătoare. timp şi spaţiu nedeterminate. Particularități: prezenţa formulelor: iniţiale – sugerează nedeterminarea temporală şi introduc cititorul în lumea ficţiunii. personajelor fabuloase. prezenţa cifrelor magice. cu puteri supranaturale. prezenţa motivelor specifice: mezinul curajos.  .

Dănilă Prepeleac de Ion Creangă.Exemple de basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. . Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu. Zâna Zorilor de Ioan Slavici.

fantastică: La ţigănci de Mircea Eliade. În general.L. Caragiale. urmărind evoluţia unui conflict şi a personajului principal bine individualizat. nuvela se poate clasifica în: istorică: Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. În funcţie de curentul literar căruia îi aparţine. psihologică: Moara cu noroc de Ioan Slavici . În funcţie de conţinut. cu un singur fir narativ. filosofică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu.este o specie a genului epic. realistă: Moara cu noroc de Ioan Slavici. naraţiunea este obiectivă. nuvela se poate clasifica în: romantică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. naturalistă: În vreme de război de I.

Romanul se poate clasifica în: 1. locul şi timpul desfăşurării acţiunii sunt bine precizate. se respectă. se orientează spre conflictul interior. . întâia noapte de război de Camil Petrescu. cronologia evenimentelor. Enigma Otiliei de G. b. spre analiza psihologică. cu acţiune complexă. a. Roman obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu. planurile narative sunt clar delimitate.este specie a genului epic. omniscientă. Călinescu naraţiunea obiectivă. Maitreyi de Mircea Eliade naraţiune subiectivă. desfăşurată pe mai multe planuri. Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste. cronologia nu este întotdeauna respectată. în general. cu multe personaje şi intrigă complicată.

perspectiva narativă este subiectivă. perspectiva narativă este obiectivă. . subiect riguros construit. tipologii. cunoaşterea. Roman tradiţional: Mara. personajele sunt dilematice. acţiune clară. subiectul se construieşte din diverse experienţe pe care le trăieşte personajul. acţiunea nu mai respectă neapărat cronologia. a. de Ioan Slavici teme specifice: pământul. de cele mai multe ori. sunt caracteristice conflictele exterioare. întâia noapte de război de Camil Petrescu teme specifice: inadaptarea omului superior. moştenirea. personajele reprezintă. iubirea (absolută). cronologică. este caracteristic conflictul interior. Roman modern: Ultima noapte de dragoste.2. b.

atitudinea şi viziunea poetului. trăirile. . În cadrul genului liric predomină funcţia poetică a limbajului. prin intermediul figurilor de stil şi al imaginilor artistice. exprimă în mod direct sentimentele. stările. Aceasta este centrată asupra modului de organizare şi transmitere a mesajului.

exprimând valori general-umane. prin intermediul eului liric este transmisă viziunea despre lume a poetului. dativul etic şi dativul posesiv. adjectivele pronominale de persoana I singular şi plural. psalmul. descântecul. rondelul. doina. Eul liric are ca sursă eul empiric. glosa. idila. stările poetului. madrigalul. exprimări afective. epigrama. sentimentele. oda. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text sunt verbele. satira şi epistola. substantive la vocativ.  Genul liric reunește mai multe specii literare: pastelul. ghicitorile. strigăturile. persoana a II-a singular şi plural. . elegia. pe care însă îl depăşeşte. pronumele. meditaţia. De asemenea. romanţa. Eul liric / poetic este “vocea” care exprimă în text gandurile. gazelul. sonetul. cântecul.

mişcarea personajelor. îmbrăcăminte. Operele dramatice sunt structurate în acte. în care sunt oferite informaţii referitoare la decor. Acţiunea este cunoscută cititorului/spectatorului din replicile personajelor. scene şi tablouri. Cuprinde opere destinate reprezentării scenice. modurile de expunere predominante sunt dialogul şi monologul. Singurele intervenţii ale autorului sunt reprezentate de indicaţiile scenice sau didascalii. . gesturi.

Titanic-Vals de Tudor Muşatescu.L.  . De exemplu: O scrisoare pierdută de I. Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri. deznodământul este întotdeauna fericit.. comic de limbaj – utilizarea unui limbaj prin care sunt caracterizate personajele. comic de caracter – personajele sunt construite pe o trăsătură de caracter dominantă. . Caragiale. O noapte furtunoasă de I. Caragiale.Comedia este o specie a genului dramatic în care sunt satirizate moravuri ale societăţii prin intermediul diverselor tipuri de comic.L. Tipuri de comic: comic de situaţie – prezentarea unor situaţii care stârnesc râsul. comic de nume – numele personajului defineşte şi trăsătura dominantă a acestuia.escu de Tudor Muşatescu..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful