- Recapitulare

-

LIRIC. determinate de modalitatea în care scriitorul se comunică pe sine în opera literară. Genurile literare: EPIC.  Sunt tiparele de bază ale literaturii. . DRAMATIC.

care se îmbină cu descrierea. dialogul şi monologul sau monologul interior.  Cuprinde opere literare care au naraţiunea ca mod de expunere predominant. Se deosebește de genul liric prin obiectivare. .

cititor. . imperfect. dialogul. -prezența unor particularități ale stilului narativ: număr mare de verbe. -în general. narator. monologul interior. personaj. -prezența personajelor – sunt atât agenți ai acțiunii cât și purtătoare ale mesajului autorului. folosirea timpurilor narative (prezent. -prezența subiectului. descrierea. -există un conflict care nu atinge intensitatea celui din textul dramatic. perfect simplu). operele epice sunt structurate după momentele subiectului.-prezintă instanțele narative: autor. -folosirea unor moduri de expunere specifice: narațiunea. -are o mare mobilitate în timp și spațiu.

POPULARE     CULTE       Basmul Legenda Snoava Balada (în versuri)   Basmul Schița Povestirea Nuvela Romanul Amintirile Jurnalul Memoriile .

acesta fiind omniscient. Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a. focalizarea este zero. iar naratorul se implică afectiv în relatare.    Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje. . impersonal Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale. ştie mai puţin decât personajele. omniprezent. ci rămâne detaşat. Focalizare externă – naratorul este imparţial.defineşte punctul de vedere al naratorului. iar naratorul nu se implică în relatare. Poate fi: Subiectivă: când se povesteşte la persoana I. evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere subiectiv.

perspectiva narativă obiectivă şi omniscientă. jurământul..Basmul reprezintă o specie a genului epic în care se narează întâmplări fabuloase. existând o diferenţă între discursul narativ şi limbajul personajelor. este un mod de a capta atenţia cititorului. mediane – sugerează faptul că cititorul nu a depăşit lumea ficţiunii. prezenţa motivelor specifice: mezinul curajos. călătoria iniţiatică. pădurea-labirint etc. timp şi spaţiu nedeterminate. iar tema este lupta binelui împotriva răului. binele fiind întotdeauna învingător. probele la care este supus eroul. Particularități: prezenţa formulelor: iniţiale – sugerează nedeterminarea temporală şi introduc cititorul în lumea ficţiunii. probele. existenţa unui element care distruge situaţia iniţială de echilibru. cu puteri supranaturale. prezenţa personajelor şi a obiectelor ajutătoare. finale – marchează ieşirea cititorului din lumea ficţiunii. prezenţa cifrelor magice. fântâna. registrele stilistice pot varia. personajelor fabuloase.  .

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu.Exemple de basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Zâna Zorilor de Ioan Slavici. . Dănilă Prepeleac de Ion Creangă.

fantastică: La ţigănci de Mircea Eliade. psihologică: Moara cu noroc de Ioan Slavici . urmărind evoluţia unui conflict şi a personajului principal bine individualizat. nuvela se poate clasifica în: romantică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. În general. naraţiunea este obiectivă.L. În funcţie de curentul literar căruia îi aparţine. nuvela se poate clasifica în: istorică: Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. cu un singur fir narativ. naturalistă: În vreme de război de I.este o specie a genului epic. În funcţie de conţinut. filosofică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Caragiale. realistă: Moara cu noroc de Ioan Slavici.

. cu multe personaje şi intrigă complicată. desfăşurată pe mai multe planuri. întâia noapte de război de Camil Petrescu. Roman obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu. Enigma Otiliei de G. în general. cronologia evenimentelor. omniscientă. planurile narative sunt clar delimitate. locul şi timpul desfăşurării acţiunii sunt bine precizate. spre analiza psihologică. Maitreyi de Mircea Eliade naraţiune subiectivă.este specie a genului epic. Romanul se poate clasifica în: 1. cu acţiune complexă. cronologia nu este întotdeauna respectată. Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste. b. se respectă. a. se orientează spre conflictul interior. Călinescu naraţiunea obiectivă.

de cele mai multe ori. b. perspectiva narativă este obiectivă. acţiune clară. a. de Ioan Slavici teme specifice: pământul. personajele sunt dilematice. subiect riguros construit. acţiunea nu mai respectă neapărat cronologia. moştenirea. Roman tradiţional: Mara. cronologică. Roman modern: Ultima noapte de dragoste. subiectul se construieşte din diverse experienţe pe care le trăieşte personajul. sunt caracteristice conflictele exterioare. este caracteristic conflictul interior. iubirea (absolută). perspectiva narativă este subiectivă.2. cunoaşterea. întâia noapte de război de Camil Petrescu teme specifice: inadaptarea omului superior. personajele reprezintă. tipologii. .

prin intermediul figurilor de stil şi al imaginilor artistice. exprimă în mod direct sentimentele. Aceasta este centrată asupra modului de organizare şi transmitere a mesajului. În cadrul genului liric predomină funcţia poetică a limbajului. atitudinea şi viziunea poetului. . trăirile. stările.

De asemenea. romanţa. sentimentele. gazelul. substantive la vocativ. pe care însă îl depăşeşte. doina. exprimări afective. adjectivele pronominale de persoana I singular şi plural. descântecul. psalmul. cântecul. elegia. idila. epigrama. dativul etic şi dativul posesiv. glosa. prin intermediul eului liric este transmisă viziunea despre lume a poetului. strigăturile. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text sunt verbele. stările poetului. meditaţia. satira şi epistola. pronumele. . exprimând valori general-umane. rondelul. Eul liric / poetic este “vocea” care exprimă în text gandurile. persoana a II-a singular şi plural.  Genul liric reunește mai multe specii literare: pastelul. oda. ghicitorile. sonetul. madrigalul. Eul liric are ca sursă eul empiric.

modurile de expunere predominante sunt dialogul şi monologul. gesturi. mişcarea personajelor. în care sunt oferite informaţii referitoare la decor. Acţiunea este cunoscută cititorului/spectatorului din replicile personajelor. . Singurele intervenţii ale autorului sunt reprezentate de indicaţiile scenice sau didascalii. Operele dramatice sunt structurate în acte. îmbrăcăminte. scene şi tablouri. Cuprinde opere destinate reprezentării scenice.

De exemplu: O scrisoare pierdută de I. O noapte furtunoasă de I. comic de nume – numele personajului defineşte şi trăsătura dominantă a acestuia. Caragiale. comic de caracter – personajele sunt construite pe o trăsătură de caracter dominantă.Comedia este o specie a genului dramatic în care sunt satirizate moravuri ale societăţii prin intermediul diverselor tipuri de comic. Caragiale. ..L. Tipuri de comic: comic de situaţie – prezentarea unor situaţii care stârnesc râsul.  .L. Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri. comic de limbaj – utilizarea unui limbaj prin care sunt caracterizate personajele. Titanic-Vals de Tudor Muşatescu..escu de Tudor Muşatescu. deznodământul este întotdeauna fericit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful