P. 1
genurile literare_recapitulare_12

genurile literare_recapitulare_12

|Views: 7|Likes:
Published by VioPet_59

More info:

Published by: VioPet_59 on Sep 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2015

pdf

text

original

- Recapitulare

-

. LIRIC.  Sunt tiparele de bază ale literaturii. determinate de modalitatea în care scriitorul se comunică pe sine în opera literară. DRAMATIC. Genurile literare: EPIC.

dialogul şi monologul sau monologul interior. Se deosebește de genul liric prin obiectivare.  Cuprinde opere literare care au naraţiunea ca mod de expunere predominant. care se îmbină cu descrierea. .

-folosirea unor moduri de expunere specifice: narațiunea. monologul interior. -în general. perfect simplu). dialogul. personaj. descrierea. narator. -prezența unor particularități ale stilului narativ: număr mare de verbe. folosirea timpurilor narative (prezent. -prezența personajelor – sunt atât agenți ai acțiunii cât și purtătoare ale mesajului autorului. -există un conflict care nu atinge intensitatea celui din textul dramatic. cititor. . -are o mare mobilitate în timp și spațiu. imperfect. operele epice sunt structurate după momentele subiectului.-prezintă instanțele narative: autor. -prezența subiectului.

POPULARE     CULTE       Basmul Legenda Snoava Balada (în versuri)   Basmul Schița Povestirea Nuvela Romanul Amintirile Jurnalul Memoriile .

   Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje. Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a. ştie mai puţin decât personajele. focalizarea este zero. acesta fiind omniscient. evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere subiectiv. iar naratorul se implică afectiv în relatare. Poate fi: Subiectivă: când se povesteşte la persoana I. .defineşte punctul de vedere al naratorului. iar naratorul nu se implică în relatare. ci rămâne detaşat. impersonal Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale. omniprezent. Focalizare externă – naratorul este imparţial.

perspectiva narativă obiectivă şi omniscientă. prezenţa cifrelor magice. jurământul. finale – marchează ieşirea cititorului din lumea ficţiunii.  . prezenţa motivelor specifice: mezinul curajos.. binele fiind întotdeauna învingător. iar tema este lupta binelui împotriva răului. cu puteri supranaturale. Particularități: prezenţa formulelor: iniţiale – sugerează nedeterminarea temporală şi introduc cititorul în lumea ficţiunii. personajelor fabuloase. timp şi spaţiu nedeterminate.Basmul reprezintă o specie a genului epic în care se narează întâmplări fabuloase. probele la care este supus eroul. fântâna. existenţa unui element care distruge situaţia iniţială de echilibru. prezenţa personajelor şi a obiectelor ajutătoare. existând o diferenţă între discursul narativ şi limbajul personajelor. pădurea-labirint etc. mediane – sugerează faptul că cititorul nu a depăşit lumea ficţiunii. probele. registrele stilistice pot varia. călătoria iniţiatică. este un mod de a capta atenţia cititorului.

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu.Exemple de basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Zâna Zorilor de Ioan Slavici. .

urmărind evoluţia unui conflict şi a personajului principal bine individualizat. În funcţie de curentul literar căruia îi aparţine. nuvela se poate clasifica în: istorică: Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. naraţiunea este obiectivă. În general. Caragiale. naturalistă: În vreme de război de I. fantastică: La ţigănci de Mircea Eliade. nuvela se poate clasifica în: romantică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. filosofică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. cu un singur fir narativ.este o specie a genului epic. psihologică: Moara cu noroc de Ioan Slavici . În funcţie de conţinut. realistă: Moara cu noroc de Ioan Slavici.L.

Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste. omniscientă. în general. locul şi timpul desfăşurării acţiunii sunt bine precizate. întâia noapte de război de Camil Petrescu. . cronologia nu este întotdeauna respectată. Maitreyi de Mircea Eliade naraţiune subiectivă. se orientează spre conflictul interior. b. Romanul se poate clasifica în: 1. Călinescu naraţiunea obiectivă. cu acţiune complexă. a. cu multe personaje şi intrigă complicată. Roman obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu.este specie a genului epic. Enigma Otiliei de G. desfăşurată pe mai multe planuri. spre analiza psihologică. planurile narative sunt clar delimitate. cronologia evenimentelor. se respectă.

acţiune clară. perspectiva narativă este subiectivă. sunt caracteristice conflictele exterioare. moştenirea. iubirea (absolută). subiect riguros construit. acţiunea nu mai respectă neapărat cronologia. cunoaşterea. b. personajele reprezintă. Roman modern: Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de război de Camil Petrescu teme specifice: inadaptarea omului superior. de Ioan Slavici teme specifice: pământul. Roman tradiţional: Mara. perspectiva narativă este obiectivă. . personajele sunt dilematice. subiectul se construieşte din diverse experienţe pe care le trăieşte personajul.2. cronologică. tipologii. de cele mai multe ori. este caracteristic conflictul interior. a.

. trăirile. stările. prin intermediul figurilor de stil şi al imaginilor artistice. exprimă în mod direct sentimentele. Aceasta este centrată asupra modului de organizare şi transmitere a mesajului. În cadrul genului liric predomină funcţia poetică a limbajului. atitudinea şi viziunea poetului.

rondelul. persoana a II-a singular şi plural. satira şi epistola. strigăturile. idila. psalmul. exprimări afective. prin intermediul eului liric este transmisă viziunea despre lume a poetului. doina. pe care însă îl depăşeşte. .  Genul liric reunește mai multe specii literare: pastelul. gazelul. ghicitorile. cântecul. romanţa. glosa. adjectivele pronominale de persoana I singular şi plural. madrigalul. exprimând valori general-umane. meditaţia. sentimentele. De asemenea. stările poetului. sonetul. elegia. pronumele. dativul etic şi dativul posesiv. descântecul. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text sunt verbele. substantive la vocativ. Eul liric / poetic este “vocea” care exprimă în text gandurile. oda. epigrama. Eul liric are ca sursă eul empiric.

Operele dramatice sunt structurate în acte. îmbrăcăminte. scene şi tablouri. în care sunt oferite informaţii referitoare la decor. modurile de expunere predominante sunt dialogul şi monologul. gesturi. Acţiunea este cunoscută cititorului/spectatorului din replicile personajelor. Cuprinde opere destinate reprezentării scenice. mişcarea personajelor. . Singurele intervenţii ale autorului sunt reprezentate de indicaţiile scenice sau didascalii.

deznodământul este întotdeauna fericit.L. Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri. Caragiale..Comedia este o specie a genului dramatic în care sunt satirizate moravuri ale societăţii prin intermediul diverselor tipuri de comic. comic de caracter – personajele sunt construite pe o trăsătură de caracter dominantă. O noapte furtunoasă de I.. Tipuri de comic: comic de situaţie – prezentarea unor situaţii care stârnesc râsul. De exemplu: O scrisoare pierdută de I. Titanic-Vals de Tudor Muşatescu.L. comic de nume – numele personajului defineşte şi trăsătura dominantă a acestuia.  . Caragiale. comic de limbaj – utilizarea unui limbaj prin care sunt caracterizate personajele.escu de Tudor Muşatescu. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->