- Recapitulare

-

LIRIC. DRAMATIC.  Sunt tiparele de bază ale literaturii. Genurile literare: EPIC. determinate de modalitatea în care scriitorul se comunică pe sine în opera literară. .

dialogul şi monologul sau monologul interior. care se îmbină cu descrierea.  Cuprinde opere literare care au naraţiunea ca mod de expunere predominant. Se deosebește de genul liric prin obiectivare. .

narator. -folosirea unor moduri de expunere specifice: narațiunea. -prezența personajelor – sunt atât agenți ai acțiunii cât și purtătoare ale mesajului autorului. dialogul. cititor. operele epice sunt structurate după momentele subiectului. . folosirea timpurilor narative (prezent.-prezintă instanțele narative: autor. personaj. descrierea. -prezența unor particularități ale stilului narativ: număr mare de verbe. -în general. monologul interior. -prezența subiectului. imperfect. -există un conflict care nu atinge intensitatea celui din textul dramatic. perfect simplu). -are o mare mobilitate în timp și spațiu.

POPULARE     CULTE       Basmul Legenda Snoava Balada (în versuri)   Basmul Schița Povestirea Nuvela Romanul Amintirile Jurnalul Memoriile .

ci rămâne detaşat. focalizarea este zero. Focalizare externă – naratorul este imparţial. iar naratorul nu se implică în relatare. iar naratorul se implică afectiv în relatare. omniprezent. Poate fi: Subiectivă: când se povesteşte la persoana I. ştie mai puţin decât personajele. acesta fiind omniscient.    Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje. . Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a. evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere subiectiv. impersonal Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale.defineşte punctul de vedere al naratorului.

personajelor fabuloase. prezenţa cifrelor magice. cu puteri supranaturale. perspectiva narativă obiectivă şi omniscientă. existenţa unui element care distruge situaţia iniţială de echilibru. Particularități: prezenţa formulelor: iniţiale – sugerează nedeterminarea temporală şi introduc cititorul în lumea ficţiunii. registrele stilistice pot varia. prezenţa personajelor şi a obiectelor ajutătoare. călătoria iniţiatică..Basmul reprezintă o specie a genului epic în care se narează întâmplări fabuloase. pădurea-labirint etc. existând o diferenţă între discursul narativ şi limbajul personajelor. binele fiind întotdeauna învingător. probele la care este supus eroul. probele. timp şi spaţiu nedeterminate. este un mod de a capta atenţia cititorului. fântâna.  . mediane – sugerează faptul că cititorul nu a depăşit lumea ficţiunii. jurământul. prezenţa motivelor specifice: mezinul curajos. finale – marchează ieşirea cititorului din lumea ficţiunii. iar tema este lupta binelui împotriva răului.

Exemple de basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Zâna Zorilor de Ioan Slavici. . Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu. Dănilă Prepeleac de Ion Creangă.

realistă: Moara cu noroc de Ioan Slavici. naturalistă: În vreme de război de I. În funcţie de curentul literar căruia îi aparţine. psihologică: Moara cu noroc de Ioan Slavici . În general.este o specie a genului epic. cu un singur fir narativ. Caragiale.L. nuvela se poate clasifica în: romantică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. naraţiunea este obiectivă. urmărind evoluţia unui conflict şi a personajului principal bine individualizat. filosofică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. nuvela se poate clasifica în: istorică: Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi. fantastică: La ţigănci de Mircea Eliade. În funcţie de conţinut.

se orientează spre conflictul interior. Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste. se respectă. a. Romanul se poate clasifica în: 1. b.este specie a genului epic. spre analiza psihologică. Enigma Otiliei de G. planurile narative sunt clar delimitate. locul şi timpul desfăşurării acţiunii sunt bine precizate. Maitreyi de Mircea Eliade naraţiune subiectivă. Roman obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu. cronologia evenimentelor. Călinescu naraţiunea obiectivă. omniscientă. cu multe personaje şi intrigă complicată. desfăşurată pe mai multe planuri. cronologia nu este întotdeauna respectată. cu acţiune complexă. . întâia noapte de război de Camil Petrescu. în general.

perspectiva narativă este obiectivă.2. sunt caracteristice conflictele exterioare. b. a. moştenirea. Roman modern: Ultima noapte de dragoste. este caracteristic conflictul interior. acţiunea nu mai respectă neapărat cronologia. subiect riguros construit. întâia noapte de război de Camil Petrescu teme specifice: inadaptarea omului superior. Roman tradiţional: Mara. cronologică. cunoaşterea. de cele mai multe ori. tipologii. de Ioan Slavici teme specifice: pământul. personajele reprezintă. perspectiva narativă este subiectivă. acţiune clară. personajele sunt dilematice. subiectul se construieşte din diverse experienţe pe care le trăieşte personajul. . iubirea (absolută).

 exprimă în mod direct sentimentele. Aceasta este centrată asupra modului de organizare şi transmitere a mesajului. atitudinea şi viziunea poetului. trăirile. prin intermediul figurilor de stil şi al imaginilor artistice. În cadrul genului liric predomină funcţia poetică a limbajului. stările. .

dativul etic şi dativul posesiv. rondelul. sentimentele. romanţa. madrigalul.  Genul liric reunește mai multe specii literare: pastelul. stările poetului. ghicitorile. oda. Eul liric / poetic este “vocea” care exprimă în text gandurile. cântecul. exprimând valori general-umane. psalmul. pe care însă îl depăşeşte. strigăturile. epigrama. substantive la vocativ. doina. . satira şi epistola. descântecul. prin intermediul eului liric este transmisă viziunea despre lume a poetului. sonetul. Eul liric are ca sursă eul empiric. pronumele. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text sunt verbele. idila. glosa. elegia. De asemenea. persoana a II-a singular şi plural. meditaţia. adjectivele pronominale de persoana I singular şi plural. exprimări afective. gazelul.

gesturi. Singurele intervenţii ale autorului sunt reprezentate de indicaţiile scenice sau didascalii. modurile de expunere predominante sunt dialogul şi monologul. Operele dramatice sunt structurate în acte. în care sunt oferite informaţii referitoare la decor. mişcarea personajelor. îmbrăcăminte. . Acţiunea este cunoscută cititorului/spectatorului din replicile personajelor. scene şi tablouri. Cuprinde opere destinate reprezentării scenice.

De exemplu: O scrisoare pierdută de I.escu de Tudor Muşatescu. . O noapte furtunoasă de I. Tipuri de comic: comic de situaţie – prezentarea unor situaţii care stârnesc râsul. comic de limbaj – utilizarea unui limbaj prin care sunt caracterizate personajele. Caragiale. comic de caracter – personajele sunt construite pe o trăsătură de caracter dominantă..L.L.. Caragiale.Comedia este o specie a genului dramatic în care sunt satirizate moravuri ale societăţii prin intermediul diverselor tipuri de comic. Titanic-Vals de Tudor Muşatescu.  . deznodământul este întotdeauna fericit. comic de nume – numele personajului defineşte şi trăsătura dominantă a acestuia. Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri.