- Recapitulare

-

Genurile literare: EPIC. . DRAMATIC. LIRIC.  Sunt tiparele de bază ale literaturii. determinate de modalitatea în care scriitorul se comunică pe sine în opera literară.

care se îmbină cu descrierea. dialogul şi monologul sau monologul interior. .  Cuprinde opere literare care au naraţiunea ca mod de expunere predominant. Se deosebește de genul liric prin obiectivare.

cititor. personaj. -are o mare mobilitate în timp și spațiu. . narator. dialogul.-prezintă instanțele narative: autor. perfect simplu). folosirea timpurilor narative (prezent. -prezența subiectului. imperfect. -folosirea unor moduri de expunere specifice: narațiunea. -în general. descrierea. -prezența personajelor – sunt atât agenți ai acțiunii cât și purtătoare ale mesajului autorului. -există un conflict care nu atinge intensitatea celui din textul dramatic. -prezența unor particularități ale stilului narativ: număr mare de verbe. operele epice sunt structurate după momentele subiectului. monologul interior.

POPULARE     CULTE       Basmul Legenda Snoava Balada (în versuri)   Basmul Schița Povestirea Nuvela Romanul Amintirile Jurnalul Memoriile .

Focalizare externă – naratorul este imparţial. iar naratorul nu se implică în relatare.    Focalizare internă – naratorul este unul dintre personaje. Obiectivă: când se povesteşte la persoana a III-a. acesta fiind omniscient. impersonal Omniscientă – naratorul ştie tot despre personajele sale. ci rămâne detaşat. omniprezent. iar naratorul se implică afectiv în relatare. evenimentele fiind relatate dintr-un punct de vedere subiectiv. ştie mai puţin decât personajele. focalizarea este zero. . Poate fi: Subiectivă: când se povesteşte la persoana I.defineşte punctul de vedere al naratorului.

cu puteri supranaturale. perspectiva narativă obiectivă şi omniscientă. prezenţa motivelor specifice: mezinul curajos. personajelor fabuloase. jurământul. probele la care este supus eroul. fântâna. mediane – sugerează faptul că cititorul nu a depăşit lumea ficţiunii. prezenţa cifrelor magice. finale – marchează ieşirea cititorului din lumea ficţiunii. iar tema este lupta binelui împotriva răului. existând o diferenţă între discursul narativ şi limbajul personajelor.Basmul reprezintă o specie a genului epic în care se narează întâmplări fabuloase. prezenţa personajelor şi a obiectelor ajutătoare. pădurea-labirint etc. Particularități: prezenţa formulelor: iniţiale – sugerează nedeterminarea temporală şi introduc cititorul în lumea ficţiunii. existenţa unui element care distruge situaţia iniţială de echilibru.  . registrele stilistice pot varia. binele fiind întotdeauna învingător.. călătoria iniţiatică. timp şi spaţiu nedeterminate. probele. este un mod de a capta atenţia cititorului.

Făt Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu.Exemple de basme culte: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Zâna Zorilor de Ioan Slavici. .

Caragiale. urmărind evoluţia unui conflict şi a personajului principal bine individualizat. realistă: Moara cu noroc de Ioan Slavici. psihologică: Moara cu noroc de Ioan Slavici . În general. cu un singur fir narativ.L.este o specie a genului epic. fantastică: La ţigănci de Mircea Eliade. naturalistă: În vreme de război de I. filosofică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. naraţiunea este obiectivă. În funcţie de curentul literar căruia îi aparţine. În funcţie de conţinut. nuvela se poate clasifica în: romantică: Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. nuvela se poate clasifica în: istorică: Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi.

Roman obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu. locul şi timpul desfăşurării acţiunii sunt bine precizate. . în general.este specie a genului epic. spre analiza psihologică. b. cronologia nu este întotdeauna respectată. a. se respectă. planurile narative sunt clar delimitate. cronologia evenimentelor. Maitreyi de Mircea Eliade naraţiune subiectivă. cu multe personaje şi intrigă complicată. se orientează spre conflictul interior. omniscientă. Enigma Otiliei de G. întâia noapte de război de Camil Petrescu. Călinescu naraţiunea obiectivă. desfăşurată pe mai multe planuri. Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste. Romanul se poate clasifica în: 1. cu acţiune complexă.

iubirea (absolută). acţiunea nu mai respectă neapărat cronologia. acţiune clară.2. sunt caracteristice conflictele exterioare. personajele reprezintă. Roman modern: Ultima noapte de dragoste. tipologii. de cele mai multe ori. a. cunoaşterea. . subiect riguros construit. Roman tradiţional: Mara. cronologică. personajele sunt dilematice. este caracteristic conflictul interior. subiectul se construieşte din diverse experienţe pe care le trăieşte personajul. b. perspectiva narativă este subiectivă. perspectiva narativă este obiectivă. întâia noapte de război de Camil Petrescu teme specifice: inadaptarea omului superior. moştenirea. de Ioan Slavici teme specifice: pământul.

atitudinea şi viziunea poetului. exprimă în mod direct sentimentele. . prin intermediul figurilor de stil şi al imaginilor artistice. stările. Aceasta este centrată asupra modului de organizare şi transmitere a mesajului. În cadrul genului liric predomină funcţia poetică a limbajului. trăirile.

satira şi epistola. exprimări afective. sentimentele. De asemenea. idila. pronumele. persoana a II-a singular şi plural. prin intermediul eului liric este transmisă viziunea despre lume a poetului. ghicitorile. cântecul. stările poetului. rondelul. psalmul. glosa. substantive la vocativ. exprimând valori general-umane. meditaţia. doina. madrigalul. strigăturile. pe care însă îl depăşeşte. Eul liric / poetic este “vocea” care exprimă în text gandurile. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text sunt verbele. elegia. adjectivele pronominale de persoana I singular şi plural. descântecul. epigrama. dativul etic şi dativul posesiv.  Genul liric reunește mai multe specii literare: pastelul. Eul liric are ca sursă eul empiric. . gazelul. oda. romanţa. sonetul.

îmbrăcăminte. Operele dramatice sunt structurate în acte. Singurele intervenţii ale autorului sunt reprezentate de indicaţiile scenice sau didascalii. scene şi tablouri. mişcarea personajelor. gesturi. . Cuprinde opere destinate reprezentării scenice. în care sunt oferite informaţii referitoare la decor. modurile de expunere predominante sunt dialogul şi monologul. Acţiunea este cunoscută cititorului/spectatorului din replicile personajelor.

comic de caracter – personajele sunt construite pe o trăsătură de caracter dominantă.escu de Tudor Muşatescu. comic de limbaj – utilizarea unui limbaj prin care sunt caracterizate personajele.Comedia este o specie a genului dramatic în care sunt satirizate moravuri ale societăţii prin intermediul diverselor tipuri de comic. Caragiale. Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri.L. De exemplu: O scrisoare pierdută de I. Tipuri de comic: comic de situaţie – prezentarea unor situaţii care stârnesc râsul.. comic de nume – numele personajului defineşte şi trăsătura dominantă a acestuia. deznodământul este întotdeauna fericit. O noapte furtunoasă de I. Caragiale.  ..L. . Titanic-Vals de Tudor Muşatescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful