1.1.

Caracteristici fizico-geografice Regiunea de dezvoltare CENTRU este asezat n zona central a Romaniei, n interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul de 250 longitudine estica si paralela de 460 latitudine nordica. Prin pozitia sa geografica, Regiunea CENTRU realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare , inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor. Regiunea CENTRU este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34100 km2, ceea ce reprezinta 14,3% din teritoriul tarii. Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei dar si cu suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor agricole. Lipsit de campii propriuzise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Datorita inaltimii si masivitatii lor, Carpatii Meridionali au fost supranumiti "Alpii Transilvaniei". Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centru este de 2100 m n vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. Muntii Apuseni, ocupand jumatatea de N- V a judetului Alba, au altitudini mai reduse (inaltimea maxima, de 1849 m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V). O caracteristica a Carpatilor Orientali si a Muntilor Apuseni este prezenta unor depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, in Carpatii Orientali ntalnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc si intinsa depresiune a Brasovului, iar in Muntii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrud si Campeni. Pasurile si trecatorile relativ numeroase din Carpatii Orientali si Muntii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor munti, facilitand in acelasi timp legaturile intre asezarile de pe versantii opusi. Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor in intregime si partea de est a Campiei inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoarul Alba Iulia- Turda in partea de vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristuru Secuiesc in partea de est. Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 l/mp in zonele depresionare din vestul regiunii, ajungand la 1200 l/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai. Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase,iar la altitudini de peste 2000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa. 1.2. Situatia economica a regiunii Datele economice ale regiunii indic un relativ echilibru de ansamblu al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar. Existenta unor insemnate resurse minerale (sare, minereuri metalifere, materiale de

constructie) a jucat, in trecut, un rol important in dezvoltarea economica a regiunii, exploatarea acestora fiind atestata inca din antichitate In evul mediu, economia regiunii a fost i mpulsionat de dezvoltarea breslelor din principalele centre urbane (Sibiu, Brasov, Sighisoara, Medias, Sebes), contribuind la dezvoltarea acestora. In a 2-a jumtate a secolului XVIII in Transilvania au aparut primele manufacture moderne, acestea constituind germenii economiei capitaliste care cunoaste o dezvoltare mai pregnant in a 2-a jumatate a secolului XIX, odata cu constructia primelor cai ferate si a dezvoltarii si modernizarii principalelor orase (Brasovul si Sibiul, in primul rand). Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara.Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat. In perioada 1990-2000 regiunea a traversat o perioada dificila, de declin economic, marcata de un inceput greoi al transferului de proprietate si al restructurarii activitatilor economice ineficiente , in conditiile pierderii pietelor traditionale de desfacere din Europa de Est, pe fondul deteriorarii principalelor echilibre macroeconomice si al inflatiei galopante. Incepand cu anii 2000-2001 climatul economic s-a imbunatatit, economia si-a reluat cresterea, iar in prezent asistam la consolidarea cresterii economice. Un rol important in dezvoltarea economica il au investitiile straine , Regiunea Centru reusind sa atraga doar intr-un singur an, 2007, investitii straine directe in valoare de 573 milioane euro. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de masini. Sectorul serviciilor are o contribuie important la formarea P.I.B., avnd o dezvoltare semnificativ n ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari creteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari. Turismul, cu toate ca a inregistrat o serie de progrese pe anumite componente , cum ar fi agroturismul, nu reuseste sa valorifice inca importantul potential turistic al regiunii. Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai bun a importantului potential agricol al regiunii. Este nevoie de restructurarea intregului lant de activitati economice, incepand de la schimbarea metodelor de organizare a productiei agricole terminand cu valorificarea acesteia. Aceste transformari de amploare necesita finantari importante care vor fi acoperite prin atragerea de fonduri din cadrul programelor nationale si europene. Ca urmare a evolutiilor economice pozitive dar si a migratiei, in numar mare, a fortei de munca, spre Europa Occidentala numarul somerilor este in scadere iar rata somajului s-a redus pana la 7,3% la sfrsitul anului 2009 si 6,2% la sfarsitul anului 2010 (rate, totusi, superioare nivelului national), inregistrandu-se chiar deficite de forta de munca la anumite profesii si calificari. Cel mai puternic impact al somajului se regaseste in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor si in localitatile din zonele miniere (Aiud, Abrud, Zlatna, Risnov, Victoria, Baraolt, Balan, Vlahita, Tirnaveni, Ludus, Dumbraveni, Talmaciu, Copsa Mica).