Sunteți pe pagina 1din 4

PROBLEME I POLITICI SOCIALE NVMNT LA DISTAN Descrierea cursului: Cursul trece n revist principalele perspective teoretice utilizate n studierea

a problemelor sociale precum i politicile sociale nelese ca rspunsuri instituionale la aceste probleme. Sunt prezentate definiiile conceptelor cu care se opereaz n analiza sistemelor de protecie social. Obiectivele cursului. Parcurgerea cursului va permite studentului: nelegerea conceptului de problem social Cunoaterea perspectivelor teoretice n studierea problemelor sociale Utilizarea diferitelor abordri teoretice pentru nelegerea problemelor sociale din Romnia Dobndirea unor cunotine fundamentale despre politica social, tipuri de politici sociale i componente ale proteciei sociale n Uniunea European nelegerea statul bunstrii din perspectiv istoric Dezvoltarea capacitii de a aplica cunostinele teoretice n analiza problemelor i politicilor sociale din Romnia i alte ri europene Sarcinile studentei/studentului: Participarea la activitile didactice nsuirea cunotinelor din suportul de curs i bibliografia obligatorie. Realizarea temelor precizate n suportul de curs (2p din nota final) Cele ase teme obligatorii sunt prezentate mai jos. Bibliografia obligatorie:
Baldock, J.; Manning, N., Vickerstaff, S. (2003): Social Policy. Oxford: University Press (sala de lectur) Giddens, A. (2000): Sociologie. Bucureti. Ed. All Popescu, L. (1999): Protecia social n Uniunea European, Cluj: Presa Universitar Clujean (cap. I. i II) Popescu, L. (2004): Politicile sociale est-europene ntre paternalism de stat i responsabilitate individual, Cluj: Presa Universitar Clujean (Cap.2, Cap.6, pp. 157-165). Stnculescu, M.S., Berevoescu, I. (2004): Srac lipit, caut alt via, Bucureti: Nemira (sala de lectur)

Pagina virtual a disciplinei : www.freewebs.com/polsoc Resurse on-line:


Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse www.mmuncii.ro Institutul Naional de Statistic www.insse.ro Barometrele de Opinie Public (accesibile pe site-ul Fundaiei pentru o Societate Deschis) www.osf.ro Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc http://www.anofm.ro Eurostat the Statistical Agency of the European Union http://epp.eurostat.ec.europa.eu United Nations Development Project www.undp.org The World Bank www.worldbank.org European Centre for Social Welfare Policy and Research (Vienna): http://www.euro.centre.org INTUTE Social Sciences: resources for on-line learning in Social sciences created by academic institutions from the UK http://www.intute.ac.uk/socialsciences/ The Social Policy Net: guide for on-line resources on the net http://www.socialpolicy.net European Social Policy Analysis Network: www.espanet.org The World Wide Evaluation Information Gateway (social policy evaluations): http://www.policyevaluation.org

TEM PENTRU UNITATEA 1: Citii fragmentul de mai jos i rspundei la urmtoarele ntrebri: 1. Care sunt grupul sau grupurile sociale pentru care situaia prezentat n articol constituie o problem social? Cum definesc ei situaia? 2. Din care perspective asupra problemelor sociale putem defini situaia prezentat n articol? Exist consens la nivelul populaiei privind definiia situaiei prezentate? 4. Care sunt cauzele invocate de ctre autorii articolelor? 5. Cine sunt persoanele sau grupurile sociale care sunt considerate afectate de problema social? Care sunt consecinele situaiei? 6. Care sunt agenii (persoane, grupuri sau instituii) despre care se afirm c ar trebui s rezolve problema? 7. Care sunt soluiile propuse de ctre autorii articolelor? Din ce perspectiv sunt acestea formulate? 8. Suntei de acord cu felul n care este definit problema social i soluiile propuse de ctre autorii articolului? Argumentai rspunsul vostru! Banii cpunarilor intr n frigidere (Alexandra Bdicioiu, Cotidianul, 28 Noi 2005)
Banii romanilor plecati sa munceasca in strainatate se duc mai intii pe datorii, masini si electrocasnice. Educatia copiilor se situeaza de abia pe locul trei in topul prioritatilor. Sperantele pentru un televizor nou si un aragaz cu multe oale se indreapta cel mai adesea catre Spania si Italia. Sumele primite lunar de familiile celor ramasi in tara variaza intre 100 si 700 de euro, conform cercetarii Romania urbana, realizata de Fundatia pentru o Societate Deschisa. Mai mult de jumatate dintre cei chestionati folosesc banii pentru cheltuielile obisnuite ale casei. Urmatoarele prioritati sint achizitionarea aparaturii electrocasnice, ingrijirea copiilor, construirea unei case sau achizitionarea unui automobil. Doar 4% dintre cei intervievati folosesc banii pentru deschiderea unei afaceri. Efectele migratiei sint benefice pentru economia Romaniei, cu conditia ca aceasta sa fie temporara si fondurile aduse in tara sa fie investite. Cei care se intorc in tara folosesc cistigurile din strainatate pentru a-si achita mai intii datoriile, apoi cumpara case, masini, electrocasnice, iar pe locul trei al prioritatilor se afla investitiile in educatia copiilor, declara Dumitru Sandu, autorul studiului Migratia Romanilor in Strainatate: cifre si tendinte dupa 1989. O moda contagioasa. Unul din cinci romani apti de munca lucreaza in strainatate. Principalele motive pentru care acestia aleg sa plece in afara granitelor pentru a cistiga bani sint salariile reduse, nivelul ridicat al somajului urban si cel al somajului ascuns, neinclus in statistici. Pe de alta parte, povestile de succes ale celor plecati si posibilitatea unui salariu mai mare decit cel din Romania a nascut in din ce in ce mai multi romani dorinta de a-si incerca norocul in strainatate. De altfel, migratia temporara a devenit contagioasa deabia dupa 1996. Pina atunci, munca in afara granitelor avea o cota redusa si era perceputa ca o strategie inovativa a stilului de viata. Din 1997 insa, rata a crescut foarte mult, reprezentind un fenomen semilegal si

contagios, iar in 2002, intrarea libera in spatiul Schengen a accentuat amploarea fenomenului. De la 2.600 de emigranti romani pentru Spania, citi erau contabilizati in 2002, intr-un singur an au ajuns la 16.400.

TEM PENTRU UNITATEA 2: T. H. Marshall (1960) distinge trei dimensiuni ale ceteniei: civil (drepturile necesare pentru libertatea individului, de ex. dreptul la judecat, la proprietate i la contract, libertatea cuvntului); politic (dreptul de a participa n exercitarea puterii deciziile politice, de ex. dreptul de a vota sau de a fi ales ca reprezentant politic); social (o serie ntreag de drepturi, de la dreptul la bunstare i securitate economic medie pn la dreptul de a beneficia de patrimoniul social i de a tri o via civilizat n conformitate cu standardele societii n cauz). Scriei o scurt sintez a principalelor prevederi privind cetenia social (drepturi sociale i obligaii) n Romnia, conform Constituiei n vigoare. TEM PENTRU UNITATEA 3 Privii fotografia alturat. Ce fel de diviziuni sociale identificai? Argumentai rspunsul! (Foto: Costel Ciocan. www.romanothan.ro)

TEM PENTRU UNITATEA 4. Prezentai, la alegere, o problem social specific Romniei perioadei de tranziie: omajul ridicat, srcia, accentuarea inegalitilor sociale, situaia copiilor din centrele de plasament,

disparitile rural-urban. Putem considera c rdcinile acestor probleme se gsesc n regimul socialist? Argumentai.

TEM PENTRU UNITATEA 5.


Considerai c msurile de protecie social a persoanelor nevoiae din Romnia contemporan i ating scopul n privina reducerii srciei i promovrii incluziunii sociale? Argumentai rspunsul vostru. TEM PENTRU UNITATEA 6: Utiliznd referinele recomandate, identificai principalele caracterisitici ale celor doua etape n politica de protecie a omerilor din Romnia : 1991-2002 i dup 2002.