Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai Facultatea de Geografie i Geologie

Specializarea Geografia Turismului

Consecine

geosistemice

ale

modificrilor

climatice asupra Australiei. Efecte asupra turismului. Studiu de caz : Marea Bariera de Corali

Realizat de : Cananau Georgiana Movilescu Laura Cristina Pohodnicaru Daniela

GT32

1.Introducere
Modificrile climatice constituie cel mai mare pericol cu care se confrunt omenirea n ultimele milenii, ameninnd mediul natural,economia mondial, modul de viat, securitatea i sigurana tuturor. Din cauza fenomenului de ser planetar, atmosfera se ncalzeste simtitor. ncalzirea global, determinata de gazele cu efect de sera (GES) i de alte cauze mai putin evidente, va fi urmat de consecine care se vor manifesta mai lent, dar vor fi catastrofale. Pe lnga uragane, topirea gheurilor n muni i la poli, ncalzirea apelor marine i intensificarea precipitaiilor vor ridica nivelul oceanelor, facndu-le s invadeze permanent i trecator insulele i cmpiile continentale, reducnd suprafetele cultivabile. Ultimele cercetari releva faptul ca o crestere a nivelului oceanului cu 88 de centimetri, pana in 2100, pune in pericol numeroase insule din Oceanul Pacific. Aceasta schimbare dramatica afecteaza si numerose zone de coasta deosebit de populate. "Declaraia Organizaiei Meteorologice Mondiale Asupra Climatului Planetei", publicata la 15 decembrie 2004 precizeaza c media temperaturii la suprafaa globului a crescut cu 0,44 o C ntr-un singur an (comparativ, n decursul ntregului secol XX aceasta crestere a fost de 0,60 oC). Au existat mari dispariti regionale i se menioneaz cazurile Spaniei, Portugaliei i Romniei pentru valorile record ale caniculei vara, precum i faptul c un val excepional de caldur a lovit timp ndelungat Australia de est i India de nord, cauznd multe decese iar n Peru i Asia meridionala, un val de frig a facut 600 victime; o secet prelungit a afectat zone nti nse din Africa, vestul SUA, Afganistan i Pakistan, iar n China de sud s -a produs cea mai mare secet din ultimii 54 de ani. Incendii de pdure au devastat o suprafa record n Alaska, unde seceta a fost agravat de clduri anormale; ploi abundente i inundaii s-au produs n sudul SUA, n Europa de rsarit, n Asia occidental, Bangladesh, Japonia i pe coastele Braziliei. Relaia dintre turism si mediu inconjurator are o importan deosebit, ocrotirea iconservarea mediului reprezentnd condiia primordial de desfurare i dezvoltare a turismului. Aceast legtur este una complex, ea manifestndu-se n ambele direcii. Ca totalitate a factorilor naturali i a celor creai prin activitile umane i, mai ales, calitatea lui, reprezint motivaia esenial a cltoriilor, alctuind materia prim a turismului. De aceea, pstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale constituie condiia necesar pentru perpetuarea i dezvoltarea continu a consumului turistic.

Mediul natural, prin componentele sale, reprezint resursele de baz ale turismului, iar pe de alt parte activitatea turistic are influen att pozitiv, ct i negativ asupra mediului ecologic, modificndu-i elementele componente. Mediul nconjurtor este un factor care influeneaz cererea turistic. Avnd n vedere faptul c cererea pentru produsele turistice este parial determinat de calitatea acestuia, mediul nconjurtor poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului. Condiiile oferite de cadrul natural, prin componentele sale relief, clim, hidrografie, vegetaie, faun, monumente naturale, rezervaii contribuie la atragerea de fluxuri turistice i i exercit influena asupra activitii turismului, determinnd, la rndul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Calamitile naturale care s-au abtut asupra lumii n ultimul timp reprezint un avertisment dramatic pentru oamenii care triesc n conflict cu mediul nconjurtor. Scenele televizate surprinse n zonele distruse de inundaii sau furtuni, imaginile nenumratelor localiti invadate de ape sau, pur i simplu, spulberate de alte urgii i pun pe turiti pe gnduri, acetia orientndu-se ctre destinaii linitite i care s le ofere siguran. Uraganele, tornadele, incendiile, inundaiile sunt fenomene ale naturii care au influene devastatoare asupra comunitilor i zonelor n care acestea triesc. Pentru unele comuniti, singura soluie n asemenea situaii este relocalizarea, adic mutarea definitiv de pe actualul amplasament, din vile inundabile, fuga din faa ameninrilor naturii.Din pcate, relocalizarea acestor comuniti face imposibil exploatarea resurselor turistice din zonele afectate, lucru care duce la eliminarea acelor zone din circuitul turistic mondial. Clima reprezinta o importanta resurs turistic si influeneaz turismul prin: Elemente permanente ce se manifest continuu n timp i spaiu ( temperatura, presiunea, evaporarea, radiaia ) Elemente interminente sau accidentale ( fenomene orajoase, viscole, brum, precipitaii abundente ) Microclimatele resurs atractiv pentru turiti Climat de litoral ( riviera franceza, riviera italiana ) Climat de adpost ( Geoagiu, Moneasa ) Microclimatul peterilor ( Slnic Prahova, Praid)

2.Prezentarea problematicii si a ariei de studiu

Australia este una dintre cele mai atractive destinaii turistice din lume. Marea Bariera de Corali de pe tarmul de est si nord-est al Australiei este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume. Reciful este
situat in Marea de Corali, in apropiere de coasta Queensland-ului. Pe acest tarm sunt prezente

majoritatea oraselor din Australia, deoarece cea mai mare parte a continentului are un climat neprietenos iar populatia a ales sa se stabileasca in zonele mai putin aride. De asemenea reciful este una dintre cele 7 minuni ale lumii naturale, este mai mare decat Marele Zid Chinezesc si singura structura vie de pe planeta observabila din spatiu. Din anul 1981, Marea Bariera de Corali face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Este cel mai intins organism viu de pe planeta si cuprinde 3000 de recifuri si 300 de insule ce se intind de-a lungul a 2600 kilometri si acopera o suprafata de 344,400 km(mai mare decat Irlanda si Marea Britanie impreuna). Marea Bariera de Corali ofera un spectacol superb de corali colorati si peste 10.000 de specii marine unice.Pentru oamenii de stiinta, pentru iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori, pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis. Animale, minerale si vegetale, toate intr-un singur loc. Turismul este o industrie important pentru economia australiana. n anul 2010 industria turismului a reprezentat 2,5% din PIBul Australiei, la o valoare de aproximativ 35 miliarde dolari pentru economia naional. Turismul contribuie 94,800,000 de dolari pe zi la economia australiana. Turismul intern este o parte important a industriei turismului, i a fost responsabil pentru 73% din totalul PIB-ului turismului.n anul 2010-11 a vzut un numr record de sosiri de peste mri, cu 5,9 milioane de sosiri ale vizitatorilor n Australia (sau 588 de vizitatori in plus pe zi suplimentar).

In industria turismului s-au angajat 513700 de oameni n Australia n 2010. Turismul a contribuit, de asemenea, cu 8,0% din totalul veniturilor din exporturi Australia n 2010-11. Destinaii populare din Australia cuprind oraele de coast din Sydney i Melbourne, precum i alte destinaii de profil nalt, inclusiv Queensland, Coasta de Aur i Marea Barier de Corali. Uluru i Australia sunt alte locuri populare, cum este salbaticia tasmaniana.Faunei slbatice unica australiana este, de asemenea, un alt punct important de interes turistic din ar. Marea Bariera de Corali reprezinta o atractie de mare interes international .Turismul in Marea Bariera de Corali este ceva obisnuit tot timpul anului , cu oameni care vin din toate partile lumii. Minunatele gradini minerale populate cu creaturi bizare , cu forme si culori din care cele mai diverse si uimitoare atrag mii de turisti.Marea Bariera de Corali din Australia reprezinta o oaza de relaxare si aventura pentru orice turist dornic de a scapa de tehnologie , trafic si stresul de la serviciu . Turistii se pot bucura de frumusetea oceanului , de coloritul si bogatia apelor , de asemenea pot descoperi lumea subacvatica .Orice turist pasionat de scufundari , snorkelling , golf , rafting , tenis sau alte sporturi nautice poate veni in Marea Bariera de Corali , locul ideal pentru a petrece cateva zile de vis .De asemenea hotelurile ofera cazare pentru toate buzunarele. Marea Barier de Corali atrage pn la dou milioane de vizitatori in fiecare an. Gestionarea atent, care include autorizaii de camping i turismul marin n Marea Barier de Corali Marine Park, a asigurat bariera astfel nct turitii au un impact foarte minim asupra recifului. Marea bariera de corali este un important obiectiv turistic, aducand anual incasari de la cateva sute la 1 miliard de dolari. Cele mai importante puncte turistice sunt Whitsunday Islands si regiunea Cairns. O mare parte a recifului este protejata de Parcul Marin Marea Bariera de Corali, care ajuta la limitarea impactului uman, cum ar fi pescuitul sau turismul. Numarul vizitatorilor veniti de peste ocean in anii 1966-1975 a inregistrat o crestere de la 187000 la 519000 . Turistii au cheltuit in turism peste 200.000.000 $ .In prezent , turismul in Marea Bariera de Corali genereaza mai mult de 8,3 bilioane de dolari si asigura locuri de munca pentru 103 000 locuitori . Institute of Marin Science" Australia fac cercetari posibile pentru a putea mentine

structura coralior intacta . "Clima se schimba , incalzirea globala continua . Aceste temperaturi mari vor fi inregistrate pe intregul glob , nu numai in Australia", a declarat David Jones, de la Biroul australian de Meteorologie. "Australia este cel mai cald si mai arid loc de pe Pamant , economia noastra va suferi cel mai tare din cauza schimbarilor climatice ", a explicat Garrett. Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora , astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat , lasand

Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica . "Pe masura ce comunitatile se vindeca , trebuie sa luam in considerare si faptul ca schimbarea climatica este o problema acuta si ca ea creste sensibil riscul de incendii forestiere din Australia", a mai spus senatorul Milne pentru Reuters. Pana atunci , anul 2009 va ramane in istoria Australiei ca statul pe care incalzirea globala il afecteaza cel mai mult din toate punctele de vedere: economic , turistic , cultural etc. Conform unui raport oficial publicat in aceasta saptamana, tarmurile australiene sunt amenintate de incalzirea climatica si cresterea nivelului marii. In anumite zone, mii de locuinte vor fi afectate. Desi in Australia s-au inregistrat mereu valuri de caldura, zile toride si incendii de vegetatie, schimbarile climatice induc riscul unor perioade de caldura mai lungi si mai dese, unor zile si mai calduroase, care favorizeaza incendiile de vegetatie, se spune intr-un raport al comisiei guvernamentale pentru clima. In Australia, 80% din populatie locuieste de-a lungul tarmului. O comisie pentru mediu a solicitat ca ocuparea anumitor zone si dezvoltarea proiectelor de constructie in zonele cu risc sa fie interzise. Comisia a admis ca este o problema de interes national si ca trebuie sa se actioneze in consecinta, precizeaza raportul Comisiei Parlamentare privind Schimbarile Climatice, Apa, Mediu si Arte. Raportul Comisiei Parlamentare a intocmit o lista ce cuprinde 47 de recomandari pe care Australia trebuie sa le respecte, pentru a face fata consecintelor incalzirii climatice. Nu exista nicio indoiala ca Australia va ramane o comunitate costiera, insa este esential sa se analizeze foarte atent zonele care necesita sa fie dezvoltate sau nu, a declarat Alan Stokes, directorul executiv al National Seachange Taskforce, reprezentant al consiliilor locale costiere ale tarii. Peste 700.000 de locuinte se afla la mai putin de 3 km distanta de tarm. Toate marile orase ale tarii sunt situate pe litoral. Ca si alte recifuri din lume, Marea Bariera este amenintata de poluare si de distrugere fizica dar la fel de important sau poate chiar mai mult de numeroase efecte ale schimbarilor climatice .Habitatul recifului de coral are un echilibru fragil, care poate fi usor tulburat de schimbari. Schimbarile climatice din ultimii 30 de ani si fenomene naturale normale, precum ciclonii si furtunile tropicale, au dus la distrugerea a mai mult de jumatate din protectia de coasta si afectarae ecosistemului coralier din zona. In anii '60 si '70, Marea Bariera de Corali a fost amenintata cand populatia stelelor de mare cu coroana de spini , care isi varsa sucurile digestive pe coral si il omoara , s-a extins peste limitele normale . Aceasta s-a datorat vanatorilor de suveniruri care au golit reciful de tritoni -

moluste pradatoare ce reduc de obicei numarul stelelor de mare . Protejarea tritonilor a redus din nou numarul stelelor de mare , dar unele parti ale recifului s-ar putea reface abia in 40 de ani. Marele Recif de Corali se va degrada intr-atat de mult din pricina apelor incalzite, incat va fi de nerecunoscut in urmatorii 20 de ani, potrivit lui Charlie Veron, fost cercetator coodonator al Institutului Australian de Stiinta Marina. Va fi primul ecosistem al lumii care va intra in colaps.Marea Bariera de Corali moare incet si din cauza temperaturii prea mari a apei oceanului precum si din cauza poluarii din ce in ce mai accentuate. Exista unele proiecte de lege care au ca scop restrictionarea si limitarea accesului in zona pentru vasele de croaziera dar problema este mult mai mare incalzirea globala este un proces ireversibil. Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolul XXI, amenintarea cea mai mare este omul. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat. Pe langa schimbarile climatice, poluarea aerului si actiunea omului, transportul si accidentele de navigatie pot declansa un adevarat dezastru ecologic in zona. De asemenea, faptul ca rata de crestere a coralilor din Marea Bariera este cea mai mica din ultimii 400 de ani, este un semnal ingrijorator cu privire la sanatatea oceanelor. Acest lucru ar putea ameninta o mare varietate de ecosisteme marine care se bazeaza pe recife. Distrugerea Barierei va avea un efect devastator asupra pestilor si vietatilor marine care folosesc gradinile acvatice drept adapost sau crese. Ecosistemul Marea Bariera de Corali este in pericol de disparitie . Pe langa schimbarile climatice si cicloni, cresterea populatiei de stele de mare, care se hranesc cu corali si aciditatea in crestere a apei oceanelor reprezinta alte cauze ale degradarii recifelor si ale disparitiei lor. Concluzii Incalzirea globala , scaderea continutului de carbohidrati din apa de mare , ignoranta oamenilor cu privire la acest aspect are repercusiuni nefaste asupra lui .Astfel rata de crestere a acestui ecosistem este cea mai mica inregistrata in ultimii 400 de ani, in acest ritm procesul de formare a recifului se poate opri in 2030 . Australia se angajeaza sa reduca cu 25% emisiile de gaze cu efect de sera pana in anul 2020 raportat la nivelul emisiilor din anul 2000. Pentru a proteja bijuteria Australiei de soarta care urmeaza sa o aiba cele mai importante masuri care trebuiesc luate sunt legate de : de pescuit care este practicat in mod excesiv . Multe specii de pestii dispar distrugandu-se ciclul de viata din jurul Barierei de Corali;

informarea si apelarea la ajutorul populatiei pentru a proteja acest ecosistem care e pe cale de disparitie; masuri luate impotriva degajarilor de emisii de carbon care duc la albirea coralilor, datorita
cresterii temperaturii oceanului

Un studiu al Universitatii Exeter aduce prima dovada ca reciful de corali se poate regenera in urma efectelor devastatoare ale schimbarilor climatice. Oamenii de stiinta ne-au avertizat pana acum asupra posibilitatii disparitiei totale a recifelor de corali din cauza incalzirii globale. Cele mai recente cercetari au dezvaluit insa o metoda prin care recifele se pot regenera. Ecosisteme acvatice deosebit de delicate, recifele de corali sunt amenintate de cresterea temperaturii oceanelor, precum si de intensificarea aciditatii acestora, ceea ce scade abilitatea coralilor de a produce carbonat de calciu, materialul din care isi construiesc scheletele. Aproximativ 2% din recifele de corali din intreaga lume sunt localizate in cadrul rezervatiilor marine . Cercetarile au fost facute de-a lungul a 2 ani si jumatate in 10 locatii din interiorul si exteriorul rezervatiilor marine, iar rezultatele au fost promitatoare: coralii din interiorul rezervatiilor s-au regenerat in medie cu 19% , pe cand ceilalti nu au aratat nicio schimbare in acest sens. Profesorul Peter Mumby de la Universitatea Exeter spune ca recifele de corali sunt cele mai mari structuri vii de pe planeta si gazduiesc cel mai mare numar de specii de animale. Ca urmare a schimbarii climatice, mediul care a permis recifelor sa evolueze in mii de ani se schimba mult prea rapid pentru a le permite adaptarea. Protectia pe termen lung presupune reducerea emisiilor de CO2. Importante sunt insa si actiunile locale de reducere a efectelor pescuitului, a concluzionat profesorul Mumby. Astfel, marindu-se numarul de pesti papagal consumatori de alge, coralii s-au putut dezvolta in voie.

Analiza Swot a efectelor schimbarilor climatic asupra turismului in Marea Bariera de Corali. Puncte tari: -pozitia geografica,peisaje naturale atractive,patrimoniu Unesco,cel mai mare ecosistem marin,ecosistem unic in lume. -posibilitatea de a practica turism pe toata perioada anului, -regiune atractiva turistica -ecosistem,rezervatie naturala -fauna acvatica diversificata -contribuie la PIB-ul tarii -industrie dezvoltata a turismului -activitati turistice diversificate -familiaritatea limbii-engleza Puncte slabe -posibilitati limitate de a a ajunge in Australia -distanta mare ingreuneaza transportul si deplasarea catre destinatie -costuri ridicate tocmai datorita distantei mari -promovarea insuficienta a turismului in zona si scaderea fluxului de turisti in ultimii 5 ani. -masuri insuficiente luate pentru protejarea mediului -lipsa investitiiilor in servicii noi de acomodare -iminenta distrugere a habitatului acavatic datorita ignorantei asupra pericolului creat de schimbarile climatice. -regenerarea mediului acvatic afectat se realizeaza greu datorita lipsei masurilor si impactului masiv asupra coralilor. Oportunitati - Un studiu al Universitatii Exeter aduce prima dovada ca reciful de corali se poate regenera in urma efectelor devastatoare ale schimbarilor climatice.

-masuri impotriva impactului negativ al schimbarii climatice( masuri luate impotriva degajarilor de emisii de carbon care duc la albirea coralilor,datorita incalzirii oceanelor si informarea si apelarea la ajutorul populatiei pentru a proteja acest ecosistem care e pe cale de disparitie) -dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelor de mediu -modernizarea,extinderea si refacerea infrastructurii de transport rutier cat si aerian. -o promovarea mai buna a turismului -cresterea fortei de munca in domeniul turismulului -dezvoltarea calitatii produselor si a serviciilor furnizate Amenintari -impact negativ al turismului asupra mediului natural -pretul ridicat al combustibilului ceea ce ar duce la diminuarea activitatii de turism -scaderea calitatii mediului si a atractiilor naturale datorita schimbarilor climatice -populatia si cresterea vizitatorilor pune in pericol infrastructura locala dj afectata -concurenta-destinatii mult mai ieftine decat Australia -datoriile curente pot afecta turismul,calitatea serviciilor va scadea,prin urmare turistii nu vor avea un grad mare de satisfactie. -disparitia ecosistemului marin de corali

Chorema efectelor incalzirii globale

In aceasta reprezentare grafica am vrut sa aratam unde sunt concentrate zonele cu risc de incendii si deasemenea cele cu risc de cicloni, dezastre natural care ameninta constant Australia si Marea Bariera de Corali. Deasemenea este reprezentata si migratia populatiei spre coasta din cauza incendiilor cauzate de temperaturile foarte ridicate.

Schema feedback-ului