Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Stiinte Economice

REFERAT
La Teorie Economica
TEMA: Balanta

de plati si masuri de echilibru

Coordonator: Livitchi Oxana Executor: Stepanenco Alexandra

2012
1

Cuprins:

*Subiectul 1:teorie:
1.Notiuni generale (pag. 3) 2.Rolul balantei de plati(pag. 4) 3.Tipurile balantei de plati(pag.4) 4.Principii de inregistrare (pag.5) 5.Structura BPE(pag.6) 6.Echilibrul BPE(pag.10) 7.Factori de destabilizare(pag.10) 8.Masuri de echilibrare(pag.11)

*Subiectul 2:BPE la nivel international

(Pag.13)

*Subiectul 3:BPE a Republicii Moldova

(Pag. 14)

*Concluzii
(Pag. 21)

*Bibliografii
(Pag.22)

Subiectul 1:Teorie
1.Notiuni generale
In vederea reflectarii, pentru o anumita perioada de timp ,a creantelor si datoriilor in valuta, generate de schimburile internationale de marfuri,servicii si de miscarile de capital,tarile elaboreaza o situatie centralizatoare ,sub forma unui tablou economic, cunoscut sub denumirea de balanta de plati externe(BPE). Conform definitiei de referinta a FMI, balanta de plati reprezinta un tablou statistic sub forma contabila, care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale,financiare si monetare,intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade,de regula 1 an.Sunt considerati rezidentiagentii economici nationali sau straini ,personae fizice sau juridice,care traiesc si desfasoara activitati,in mod obisnuit si permanent,in cadrul unei tari,inclusive filialele companiilor straine.Din aceasta categorie sunt excluse ambasadele,consulatele,institutiile internationale si reprezentantele acestora(incluse in categoria de nerezidenti). Obiectivul balantei de plati este identificat ca fiind necesitatea echilibrarii,pe termen lung,a platilor cu incasarile internationale,si este determinat de existenta unor costuri in cazul inegalitatii dintre plati si incasari.La baza elaborarii BPE sta conceptul de tranzactie internationala ,prin aceasta intelegindu-se crearea,transformarea,comercializarea,transferul sau stingerea unei valori economice in relatiile unei economii cu restul lumii.Tranzactia presupune schimbul de proprietate asupra bunurilor materiale si a drepturilor financiare,prestarea de servicii sau disponibilitatea de forta de munca sau de capital in relatiile dintre rezidenti si nerezidenti. In BPE se inregistreaza 2 mari categorii de fluxuri : *Fluxuri reale se refera la schimburile internationale de bunuri si servicii (exportul si importul). Practic,in balanta aceste fluxuri sunt inregistrate valoric,diferenta dintre intrari(exporturile) si iesirile (importurile) constituind balanta comerciala a unei tari.Fluxurile de bunuri sunt inregistrate si contabilizate separat de comertul cu servicii. *Fluxuri financiare sunt inregistrate in cadrul unor conturi distincte contul de capital si contul 3

financiar,si se detaliaza avind in vedere tipul lor(investitii,credite externe,active de rezerva,etc) Momentul inregistrarii acestor fluxuri in balanta de plati este stabilit in functie de momentul transferului de proprietate intre rezidenti si nerezidenti.

2.Rolul balantei de plati

Fiind un tabel de sinteza detaliat pe conturi si subconturi analitice elaborate pe o anumita perioada, balanta de plati permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor reale si financiare ale unei tari cu strainatatea.Balanta de plati nu este doar o simpla inregistrare descriptive a unor operatiuni comerciale sau financiare , ea furnizind elementele de diagnostic care permit evaluarea avantajelor si dezavantajelor pe care fiecare natiune le are in schimburile comerciale cu tarile terte,cu creditorii/ debitorii sau cu organismele financiare internationale. Din analiza balantei de plati externe si a soldurilor conturilor acesteia se pot trage o serie de concluzii cu privire la competitivitatea externa a economiei nationale,in special in ceea ce priveste comertul cu bunuri si servicii.Pe baza ei se poate determina de asemenea pozitia investitionala internationala a unei economii care arata sintetic pozitia net-debitoare/creditoare a unei tari precum si gradul de atractivitate mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenti si nerezidenti(atunci cind mediul de afaceri se deterioreaza investitorii isi orienteaza capitalurile catre alte piete mai attractive). Oferind posibilitatea analizei raporturilor de schimb la nivel macroeconomic, balanta de plati se constituie ca un instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe. Atunci cind apare un dezechilibru cronic la nivelul balantei comerciale(exporturi mai mici decit importuri),teoretic acesta poate fi redus printr-un pachet de masuri de natura fiscala(crestere de taxe vamale,facilitate fiscale pentru investitorii straini, subventii,credite preferentiale) sau de natura comerciala (promovarea si stimularea exporturilor). In acest sens se observa ca soldurile balantei de plati constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice:fiscale,monetare,valutare,comerciale.

3.Tipuri de balante de plati

Balanta de plati externe poate fi de 2 tipuri: statica si dinamica.Varianta statica se utilizeaza atunci 4

cind se doreste inregistrarea creantelor existente pina la un moment dat,fara a lua in considerare scadenta lor,iar varianta dinamica atunci cind se doreste inregistrarea fluxurilor initiate intr-o anumita perioada de timp.Formele pe care o balanta de plati le poate avea sunt: -Balanta globala:in care se inregistreaza toate operatiunile economice ale unei tari cu restul lumii. - Balanta regionala: inregistreaza operatiunile economice cu un anume grup de tari. -Balanta bilaterala: ia in calcul fluxurile economice existente intre 2 tari. -Balanta program: realizeaza proiectii pe baza carora se determina un eventual necesar de resurse. -Balanta de piata: contine incasarile si platile dintr-o anumita perioada, si potentiala lor evolutie.

4.Principii de inregistrare in balanta de plati

Balanta de plati externe este o declaratie statistica pentru o perioada de timp data,ce rezuma in mod sistematizat tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii.In balanta sunt inregistrate doar fluxurile produse de-a lungul unei perioade de timp, acumularile de capital sau stocurile de bunuri si servicii nu se inregistreaza.Cu alte cuvinte BPE nu inregistreaza totalul activelor/pasivelor dintr-o economie cid oar deplasarea acestora in/din strainatate. In noua acceptiune a FMI balanta de plati inregistreaza nu numai fluxurile de incasari/plati aferente tranzactiilor economice internationale ce presupun contrapartida, ci si operatiuni derulate cu strainatatea ce nu presupun o contraprestatie sau o plata in bani din partea rezidentilor/nerezidentilor: cazul donatiilor,asistentei financiare nerambursabile, ajutoarelor, compensatiilor,etc. Principiile inregistrarii in BPE sunt: *Principiul dublei inregistrari este acela care sta la baza realizarii balantei de plati externe.Aceasta inseamna ca pentru fiecare cumparare/intrare de bunuri sau servicii exista un corespondent in platile inregistrate, iar pentru fiecare furnizare/iesire exista si o inregistrare a incasarilor.Respectarea acestui principiu duce, teoretic, la existenta soldului egal cu 0. Insa din cauza sistemului imperfect de inregistrare si a modalitatilor diferite de obtinere a datelor, apar anumite diferente valorice. Tocmai de aceea, balanta de plati include si o sectiune de Erori si omisiuni.in care vor fi raportate aceste diferente. *Un al doilea principiu se refera la inregistrarea intrarilor si iesirilor de resurse reala si financiare in BPE. Astfel, intrarile de resurse vor reprezenta creditul balantei, iar iesirile vor reprezenta debitul. 5

Pentru ca balanta de plati sa fie echilibrata, soldul creditor al contului curent trebuie sa fie egal cu soldul debitor al contului de capital. De aceea, in caz contrar, orice deficit al contului curent trebuie ajustat din excedentul contului de capital. In balanta de plati a unei perioade se iau in calcul numai fluxurile (reale sau financiare) ce au avut loc in acea perioada ,netinindu-se cont de stocuri (de bunuri si servicii) sau de acumulari (de capital).Deasemenea, in BPE se inregistreaza si acele operatiuni dintre o tara si mediul extern care nu presupun o contraprestatie. Sintetic , principalele operatiuni se inregistreaza in balanta de plati externe astfel:

Intrari - CREDIT Exporturi FOB Servicii prestate Dividende, dobnzi, salarii ncasate Transferuri unilaterale din strainatate Capitaluri investite din strainatate Credite atrase Cresterea activelor de rezerva

Iesiri - DEBIT Importuri FOB Servicii platite Dividende, dobnzi, salarii platite Transferuri unilaterale n strainatate Capitaluri investite n strainatate Credite acordate Diminuarea activelor de rezerva

Sursa: Manualul FMI

5.Structura balantei de plati

Conform ultimelor recomandari ale FMI in materie de balanta de plati externe , aceasta trebuie sa aiba o structura detaliata pe 4 conturi de baza: contul curent, contul de capital, contul financiar si contul de erori

si omisiuni,fiecare avind detalierea sa.

Structura balantei de plati externe I. Contul curent A. Bunuri si servicii: o o o o Bunuri; Servicii;

B. Venituri: o o o o Din investitii directe / portofoliu; Din alte investitii (dobnzi);

C. Transferuri curente: o o o o Sector oficial Alte sectoare

II. Contul de capital o o o o Transferuri de capital; Active cumparate / vndute

III. Contul financiar o

o
o o o o o

Investitii directe;
Investitii de portofoliu; Alte investitii (credite externe, mprumuturi FMI); Conturi de tranzit; Conturi de cliring / barter Active de rezerva (aur, DST, valuta)

IV Erori si omisiuni

Sursa: IMF Financial Statistics

Contul curent sau balanta de plati externe curente cuprinde 3 capitole: a) Bunuri si servicii, ce cuprinde ,la rindul sau:balanta comerciala,respective importul si exportul de bunuri corporale si balanta serviciilor, care cuprinde incasari si plati rezultate din prestarea de servicii intre rezidenti si nerezidenti. b)Venituri cuprinde incasari si plati cauzate de faptul ca factorii de productie trec frontiera tarii pentru a se valorifica, iar veniturile rezultate din acest process sunt repatriate.Astfel aici se inregistreaza veniturile din munca, veniturile din investitiile directe si de portofoliu,precum si dobinzile. c)Transferurile curente se refera la intrarile si/sau iesirile de resurse reale (bunuri si servicii) si financiare(cotizatii,burse, premii, ajutoare financiare nerambursabile) fara vreo compensare din partea beneficiarului. Astfel de transferuri sunt facute fie de institutiile administratiei publice (contributii la bugetele administrative ale organizatiilor internationale, cheltuieli pentru intretinerea reprezentantelor diplomatice,consulare, militare ,culturale , etc,burse de stat,premii internationale), fie de personae fizice sau organizatii private, in conformitate cu legislatia in vigoare si potrivit intereselor pe care le promoveaza 9

(chirii, mosteniri, premii, burse, donatii, ajutoare nerambursabile operate intre rezidenti si nerezidenti). d) Contul financiar si de capital sau balanta miscarilor de capital se imparte in 2 categorii principale de tranzactii: 1.Contul de capital cuprinde toate operatiunile de incasari sau plati in vederea transferului international al capitalului, precum si achizitionarea sau vinzarea de active(nefinanciare), care nu sunt rezultatul activitatii umane (de ex: pamintul sau bogatiile subsolului) si active intangibile (brevete, drepturi de autor, marci, inchirieri, etc) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti. 2.Contul financiar grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii.Aceste operatiuni sunt structurate pe 4 tipuri de tranzactii: Investitiile directe care presupun plasamente financiare intr-o intreprindere situata in afara teritoriului economic al tarii investitorului, in conditiile unei atitudini active in luarea deciziilor in intreprindere.Limita inferioara a unui asemenea plasament trebuie sa fie de cel putin 10% din capitalul social al firmei pentru a putea fi considerate ca investitie directa.Acest flux cuprinde atia plasamente initiale,cit si cistiguri reinvestite. Investitiile de portofoliu sunt plasamente financiare intr-o societate comerciala sau bancara situata in afara teritoriului economic al tarii investitorului cu scopul de a asigura o valorificare mai avantajoasa a capitalului pe piata externa decit se poate obtine pe propria piata financiara.Obiectul acestor tranzactii il constituie actiunile si obligatiunile negociate pe piata bursiera sau extrabursiera. Pozitia alte investitii se refera la imprumuturile de la FMI si folosirea acestora, depozite bancare, credite comerciale acordate /primite in relatiile dintre rezidenti si nerezidenti. Activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara,Ele se constituie din aur monetary,DST,pozitia de rezerva la FMI, disponibilitati in valute straine si alte creante. Pozitia din BPE se reflecta doar miscarea acestor active urmare a activitatii autoritatii monetare centrale pentru echilibrarea balantei, pentru interventii pe piata valutara in vederea influentarii cursului de schimb al monedei nationale. Cele 2 pozitii din cont , conturi in tranzit si conturi in cliring/barter contin sume a caror provenienta sau destinatie este in curs de stabilire si, respective, tranzactii internationale care au ca obiect 10

comercializarea de bunuri si servicii fara a folosi mijloace de plata. Pozitia erori si omisiuni apare in fiecare BPE cu o anumita incarcare fie pe debit , fie pe credit ca urmare a faptului ca tranzactiile comerciale si financiare derulate de catre bancile comerciale imbraca de cele mai multe ori o forma complex ace nu permite intotdeauna identificarea usoara si imediata a structurii analitice propuse de FMI. Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule.Soldul va fi totdeauna 0. Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal, situatia preocupind cind dezechilibrul este foarte important si cind se mentine in forma sustinuta in timp.Undeficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale facind astfel dificile exporturile.Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri.Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt.

6.Echilibrul BPE
Echilibrul balantei de plati externe constituie una dintre provocarile actuale la nivelul macroeconomiei.In conditiile in care interdependentele economoce se inmultesc pe z ice trece,iar reactiile la schimburi devin din ce in ce mai prompte, fiecare decizie de politica economica se reflecta mai mult sau mai putin in balanta de plati. In ansamblu, balanta de plati este intotdeauna si in mod necesar echilibrata, activul fiind egal cu pasivul. In mod uzual se folosesc uneori termeni de balanta de plati excedentara(active) sau de balanta de plati deficitara(pasiva),in realitate fiind vorba de un dezechilibru la nivelul unor plati din balanta de plati (balanta comerciala,contul curent , contul de capital si financiar).

11

7.Factorii de destabilizare a BPE

Factorii care stau la baza acestor dezechilibre in balanta de plati externe pot fi factori endogeni si exogeni.In crearea soldului pasiv al balantei factorii endogeni au rol fundamental. Factorii endogeni de destabilizare a BPE: - Reducerea semnificativa a exporturilor cauzata de calamitati naturale sau de evenimente fortuite (revolutii,razboaie ) Cresterea importurilor pe fondul intensificarii cererii interne. Insuficienta acoperirii a cererii interne(reducerea exporturilor). Diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone (calitate scazuta,preturi ridicate). Scaderea gradului de prelucrare al exporturilor. Deteriorarea climatului de afaceri intern. Insuficienta promovare/stimulare a exporturilor. Politica comerciala ineficienta. Structura pe ramuri a economiei nationale.

Factorii exogeni de destabilizare a BPE: Dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exterior. Politica comerciala a altor state(tarifara/netarifara).

Lipsa avantajelor competitive reale. Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte/dispute comerciale internationale. Este evident faptul ca numarul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra situatiei balantei de plati externe este mult mai mare.

8.Masuri de echilibrare si finantare a BPE in cazul deficitului

Deficitul apare atunci cind cheltuielile depasesc incasarile.Deficitele la nivelul balantei reflecta o lipsa de competitivitate pe plan extern sau o iesire masiva de capitaluri straine sau autohtone ca urmare a deteriorarii climatului general de afaceri.Un rol fundamental revine in acest sens soldului balantei comerciale si al 12

contului curent.Efectele secundare ale unei balante deficitare: - Balanta globala deficitara presupune o iesire neta de devize.Agentii rezidenti au nevoie de devize straine pentru a-si face platile in strainatate. Ca urmare a cererii de devize straine contra monedei straine,rata de schimb se depreciaza ceea ce

conduce la scaderea preturilor produselor nationale exprimate in moneda nationala.Se spune ca preturile nationale scad in raport cu cele straine, deci competitivitatea in preturi a produselor nationale creste.Ca urmare exportul este stimulat iar importul descurajat, provocind un excedent al schimburilor comerciale ce vine sa compeseze deficitul initial.In privinta echilibrului de plati externe exista in literatura de specialitate 2 acceptiuni diferite: echilibrul balantei de plati este indus automat de echilibrul general sau echilibrul poate fi obtinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare specifice. In primul caz nu este nevoie de interventia statului pentru echilibrarea balantei de plati, considerindu-se ca aceasta se va echilibra in conditiile echilibrului economic general. Mecanismele care produc ajustarea autonoma a BPE sunt : 1.Mecanismul preturilor - care explica ajustarea automata a unor dezechilibre aparute in balanta comerciala (xporturi<importuri).Mecanismul e relativ simplu:un deficit in balanta comerciala atrage dupa sine o scadere a masei monetare aflate in circulatie (banii se vor localiza in banca in urma cumpararii de devize de pe piata,necesare platii excedentului de importuri , operatiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezerva).Teoria cantitativa a banilor stipuleaza ca o scadere a masei monetare va produce implicit o scadere a preturilor.Aceasta scadere a preturilor va constitui un stimulent pentru exporturi si ca o frina in calea importurilor. 2.Mecanismul prin venituri care sustine ca exista mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al fortei de munca. Politice de echilibrare a BPE: Statul are la dispozitie mai multe politici pe care le poete utilize in vederea ajustarii deficitelor din balanta de plati externe: Politici monetare:ratele de dobinda ,operatiuni pe piata libera efectuate de Banca Centrala, rezervele 13

bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moneda de pe piata,limitarea creditului.Aceste politici pot avea o influenta directa asupra fluxurilor de capital in sensul atragerii lor printr-o crestere a ratelor de dobinda. -Politici bugetare: politici care vizeaza cresterea veniturilor din impozite sit axe si reducerea cheltuielilor bugetare.Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de mai multe ori este finantat extern prin fonduri imprumutate. -Devalorizarea cursului de schimb: parte integranta a politicii monetare ce are ca efect direct incurajarea exporturilor si descurajarea importurilor(care devin mai scumpe in moneda nationala). -Instituirea de bariere tarifare si netarifare in calea importului cu rol in limitarea cantitativa a importurilor.Barierile tarifare constituie in prezent una din piedicile majore in calea fluxurilor comerciale internationale, existind in prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele greu de identificat si contracarat. -Stimularea si promovarea exporturilor prin diferite metode (subventii de export,credite de export subventionale,facilitate fiscale, asigurarea si garantarea creditelor de export,etc). - Atragerea de investitii straine directe si de portofoliu contribuie la reechilibrarea balantei de plati prin capitalul strain injectat in economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanta comerciala deficitara.

Interventiile menite a asigura echilibrul general se axeaza pe urmatoarele directii:stabilitatea preturilor ,echilibrul BPE si utilizarea deplina a fortei de munca.

Concluzia este totui evident: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de moned sau prin credite interne pe termen scurt ci prin finanarea aces tora atrgnd resurse de pe pieele financiare internaionale (de preferabil pe termene ct mai lungi), deplasarea finanrii (din punct de vedere al beneficiarului) dinspre sectorul public ctre sectorul privat, precum i corelarea atent a scadenelor la aceste finanri, constituie o soluie la criza financiar cu care se confrunt majoritatea rilor ndezvoltare.

14

Subiectul 2:

BPE la nivel international

Evoluia balanei de pli a unei ri este n strns legtur cu evoluia economic a rii respective, i reflect, ntr-un anume moment, gradul i modul n care ara respectiv este angrenat n circuitul economic mondial. Se poate afirma c balana de pli este, n esen, barometrul ntregii activiti economicofinanciare a unei ri. Ea pune n eviden capacitatea de producie a bunurilor i competitivitatea acestora pe piaa internaional, att n ceea ce privete calitatea, ct i preul acestora.Astfel tarile facind tranzactii unele cu altele,balantele lor de plati se intersecteaza influentindu-se una pe alta.Balanta de plati a fiecarui stat depinde de politica ce o duce si relatiile cu celelalte tari.Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana.BCE defineste Balanta de Plati ca statistic ace culege, cu diferentele respective , tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar ,trimestrial sau anual. Exemplu de relatii comerciale intre Federatia Rusa si Republica Moldova si stabilirea balantei de plati: Soldul balanei de pli a Republicii Moldova cu Federaia Rus s-a redus pn la 88,47 mln USD, n primul semestru, fa de 172,41 mln USD n perioada similar a anului precedent, potrivit ultimelor date ale Bncii Naional. Balana de pli continu s fie favorabil Republica Moldova, ns dup stoparea n martie exporturilor de vinuri moldoveneti pe piaa rus, aceasta s-a diminuat dramatic, n special n trimestrul doi, respectiv de la 105,55 mln USD n 2005 la 49,84 mln USD n acest an. Diminuarea soldului s-a produs pe fondul reducerii n trimestrul doi, cu 69 la sut, a exporturilor moldoveneti pe piaa rus, pn la 28,65 mln USD. Pe de alt parte, importurile din Rusia au fost de peste dou ori mai mari, inclusiv ca urmare a dublrii preurilor la gazele ruseti importate de R.Moldova, pn la 160 USD pentru o mie de metri cubi. n primul trimestru livrrile de mrfuri moldoveneti pe piaa rus au constituit 72,09 mln USD. Chestiuni privind relaiile economice dintre cele dou ri urmeaz s fie discutate n cadrul edinei comisiei mixte de colaborare economico-comercial ntre Republica Moldova i Rusia, care va avea loc la 6-7 octombrie la Chiinu. 15

Subiectul 3:Balanta de plati a RM

1.pentru 2010
Balana de pli a Moldovei n anul 2010 demonstreaz c economia naional ncepe s se recupereze, la fel ca i economiile statelor partenere. Acest lucru s-a manifestat prin activizarea relaiilor internaionale, se arat ntr-un comunicat al Bncii Naionale a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, contul curent al balanei de pli a nregistrat pentru anul 2010 un deficit n valoare de 482,27 mln USD, n cretere cu 3,8%, comparativ cu anul precedent. Raportul soldului contului curent la PIB n anul 2010 a fost de 8,3% fa de 8,5% la finele anului 2009. Exporturile de mrfuri n anul 2010 au crescut cu 22,5%, comparativ cu anul precedent, iar importurile cu 16,3%, n pofida majorrii importului de resurse energetice n legtur cu scumpirea acestora. De asemenea, au sporit ncasrile pentru serviciile de comunicaii, informaionale, aferente afacerilor, guvernamentale, ns balana serviciilor a fost determinat de cltorii i transporturi, care au ponderi semnificative i au nregistrat deficite.Soldul negativ nregistrat la comerul exterior cu bunuri i servicii n anul 2010 a totalizat 2 mlrd 259,19 mln USD sau cu 13,6% mai mult, comparativ cu anul precedent. Aceasta a generat o cretere a deficitului contului curent al balanei de pli cu 3,8% - pn la 482,27 mln USD. Totodat, potrivit specialitilor BNM, efectul negativ al deficitului, nregistrat la comerul exterior, a fost parial atenuat de excedentul cumulat din venituri i transferuri curente, care a acoperit deficitul comerului exterior n proporie de 78,7%. Remunerarea muncii rezidenilor Moldovei de ctre nerezideni n sum cu transferurile personale ale migranilor care lucreaz peste hotare mai mult de un an au fost estimate la 1 mlrd 357,85 mln USD. Contul de capital i financiar al balanei de pli a nregistrat n anul 2010 un excedent n valoare de 411,4 mln USD, care acoper deficitul contului curent n proporie de 85,3%. Intrrile nete de investiii strine directe n economia naional n ianuarie-decembrie 2010 au totalizat 198,9 mln USD, n cretere cu 55,6% fa de anul precedent. Acest lucru se explic prin reducerea cu 30,4% a ieirii capitalului, n timp ce volumul total de investiii strine directe a rmas la nivelul anului 2009 i a constituit 360,48 mln USD. Investiiile strine n capitalul social a constituit 183,05 mln USD, inclusiv 34,03 16

mln USD n sectorul bancar.Creditele strine directe n anul 2010 au depit suma preconizat pentru rambursare cu 27,27 mln USD, n timp ce cu un an n urm situaia a fost invers. Potrivit datelor BNM, pe parcursul anului 2010 Banca Naional i Guvernul Republicii Moldova au valorificat mprumuturi externe n sum de 273,39 mln USD, din care 183,08 mln USD de la Fondul Monetar Internaional (FMI) i 40,42 mln USD de la Agenia Internaional de Dezvoltare i Guvernul Poloniei, precum i a rambursat conform acordurilor 54,32 mln USD. Bncile liceniate au valorificat noi mprumuturi pe termen lung n valoare de 146,21 mln USD, rambursnd 120,35 mln USD. n alte sectoare tragerile de mprumuturi pe termen lung au totalizat 187,69 mln USD, rambursrile preconizate 179,29 mln USD, dar realmente au fost rambursate 138,72 mln USD, restul constituind arierate. Activele oficiale de rezerv ale statului, la 31 decembrie 2010, au cnstituit 1 mlrd 717,69 mln USD, ceea ce acoper 4,5 luni de import de bunuri i servicii. Poziia investiional internaional, ce reflect creanele i angajamentele financiare externe, rmnnd net debitoare, la finele anului 2010 a nregistrat 4 mlrd 546,43 mln USD, angajamentele externe nete majorndu-se pe parcursul anului cu 587,03 mln USD, iar creanele cu 132,96 mln USD. Datoria extern total a Republicii Moldova la 31 decembrie 2010 a constituit 4 mlrd 778,72 mln USD, din care 1 mlrd 348,77 mln USD reprezint datoria public i public garantat, iar 3 mlrd 429,95 mln USD datoria privat negarantat. De menionat, c angajamentelor pe termen lung le revine 64% din totalul datoriei externe brute a Republicii Moldova sau 3 mlrd 059,07 mln USD.

2)pentru 2011:
milioane USD tr.I 2011 Contul curent Bunuri, servicii i venituri Credit Debit Bunuri i servicii Credit Debit Bunuri Credit Debit Export total (FOB) -181.53 -478.05 829.99 -1308.04 -594.97 659.63 -1254.60 -577.79 492.32 -1070.11 492.32 tr.II 2011 -205.43 -580.70 994.76 -1575.46 -716.95 757.62 -1474.57 -718.61 537.21 -1255.82 537.21 tr.III 2011 -164.15 -569.29 1081.45 -1650.74 -732.95 814.61 -1547.56 -737.77 567.46 -1305.23 567.46 tr.IV 2011 -250.40 -693.96 1172.09 -1866.05 -845.36 919.29 -1764.65 -830.19 685.35 -1515.54 685.35

17

tr.I 2011 Mrfuri generale Export de bunuri n statistica comerului Ajustri La acoperire Bunuri pentru prelucrare Prelucrare peste hotare Prelucrare n interiorul rii Reparaii de bunuri Bunuri procurate n porturi de ctre crui Aur nemonetar Import total (FOB) Mrfuri generale Import de bunuri n statistica comerului Ajustri La acoperire din care resurse energetice (fr energia electric) Bunuri pentru prelucrare Prelucrare peste hotare Prelucrare n interiorul rii Reparaii de bunuri Bunuri procurate n porturi de ctre crui Aur nemonetar Servicii Credit Debit Transport Credit Debit Cltorii Credit Debit Cltorii de afaceri Credit Debit Cltorii personale Credit Debit Servicii de comunicaii Credit Debit 367.04 360.54 6.50 6.50 117.66 0.31 117.35 0.34 7.20 0.08 -1070.11 -980.28 -954.74 -25.54 -25.54 -270.98 -86.35 -0.73 -85.62 -0.34 -3.10 -0.04 -17.18 167.31 -184.49 -10.44 68.39 -78.83 -22.36 37.36 -59.72 -15.67 11.14 -26.81 -6.69 26.22 -32.91 19.42 28.77 -9.35

tr.II 2011 396.70 389.50 7.20 7.20 132.14 0.53 131.61 0.11 7.97 0.29 -1255.82 -1121.15 -1089.51 -31.64 -31.64 -208.58 -129.44 -0.38 -129.06 -0.44 -4.76 -0.03 1.66 220.41 -218.75 -0.66 86.55 -87.21 -32.24 46.90 -79.14 -25.19 13.19 -38.38 -7.05 33.71 -40.76 22.99 32.70 -9.71

tr.III 2011 417.46 407.50 9.96 9.96 141.90 0.20 141.70 0.29 7.74 0.07 -1305.23 -1198.15 -1159.32 -38.83 -38.83 -234.31 -100.35 -0.60 -99.75 -1.05 -5.57 -0.11 4.82 247.15 -242.33 0.66 95.82 -95.16 -27.06 60.11 -87.17 -28.97 14.59 -43.56 1.91 45.52 -43.61 23.24 35.33 -12.09

tr.IV 2011 536.87 527.92 8.95 8.95 140.13 3.93 136.20 0.32 7.87 0.16 -1515.54 -1395.74 -1313.64 -82.10 -82.10 -332.89 -109.78 -0.18 -109.60 -3.23 -6.39 -0.40 -15.17 233.94 -249.11 -10.10 92.38 -102.48 -29.90 49.94 -79.84 -27.47 12.72 -40.19 -2.43 37.22 -39.65 20.85 32.16 -11.31

18

tr.I 2011 Servicii de construcii Credit Debit Servicii de asigurri Credit Debit Servicii financiare Credit Debit Servicii de informatic i informaionale Credit Debit Servicii royalty i onorarii pentru licene Credit Debit Alte servicii de afaceri Credit Debit Servicii personale, culturale i de recreare Credit Debit Servicii guvernamentale neincluse n alt parte Credit Debit Venituri Credit Debit Compensare pentru munc Credit Debit Venituri din investiii Credit Debit Venituri din investiii directe Credit Debit Venituri din titluri de participare Credit Debit Dividende i profituri distribuite ale filialelor -0.33 1.54 -1.87 -2.53 0.30 -2.83 -0.78 0.80 -1.58 4.51 9.58 -5.07 -3.76 0.96 -4.72 0.78 13.28 -12.50 -0.11 0.07 -0.18 -1.58 6.26 -7.84 116.92 170.36 -53.44 154.88 164.44 -9.56 -37.96 5.92 -43.88 -29.72 0.64 -30.36 -29.33 0.56 -29.89 -22.49

tr.II 2011 4.71 7.82 -3.11 -2.39 0.32 -2.71 -0.21 1.79 -2.00 6.46 12.18 -5.72 -2.05 1.93 -3.98 3.77 19.84 -16.07 -0.27 0.09 -0.36 1.55 10.29 -8.74 136.25 237.14 -100.89 221.32 229.65 -8.33 -85.07 7.49 -92.56 -75.20 1.96 -77.16 -65.57 1.94 -67.51 -27.06

tr.III 2011 -2.91 3.55 -6.46 -3.77 0.80 -4.57 -1.10 1.18 -2.28 7.72 12.80 -5.08 -3.53 1.29 -4.82 11.25 25.38 -14.13 -0.27 0.07 -0.34 0.59 10.82 -10.23 163.66 266.84 -103.18 249.04 258.88 -9.84 -85.38 7.96 -93.34 -77.26 1.96 -79.22 -76.52 1.94 -78.46 -49.47

tr.IV 2011 -2.41 4.57 -6.98 -3.06 0.47 -3.53 -1.28 1.30 -2.58 6.86 13.47 -6.61 -3.17 1.09 -4.26 5.66 23.59 -17.93 -0.30 0.11 -0.41 1.68 14.86 -13.18 151.40 252.80 -101.40 237.98 246.06 -8.08 -86.58 6.74 -93.32 -76.04 1.43 -77.47 -70.43 1.41 -71.84 -48.41

19

tr.I 2011 Credit Debit Venit reinvestit i profituri nedistribuite ale filialelor Debit Dobnzi Credit Debit Venituri din investiii de portofoliu Credit Debit Dividende Credit Debit Bnci Debit Alte sectoare Credit Debit Dobnzi Credit Obligaiuni i alte titluri de angajamente Credit Autoriti monetare Credit Venituri din alte investiii Credit Debit Autoriti monetare Credit Debit Sector guvernamental Debit Bnci Credit Debit Alte sectoare Credit Debit Transferuri curente Credit 4.22 4.22 4.22 4.22 4.22 4.22 -12.51 1.01 -13.52 0.11 0.50 -0.39 -4.43 -4.43 -4.08 0.40 -4.48 -4.11 0.11 -4.22 296.52 316.20 0.05 0.05 0.05 0.05 0.56 -23.05 -6.84 -6.84 -0.39 0.08 -0.47 4.27 4.27

tr.II 2011 1.94 -29.00 -38.51 -38.51 -9.63 0.02 -9.65 1.19 4.30 -3.11 -3.10 0.01 -3.11 -3.08 -3.08 -0.02 0.01 -0.03 4.29 4.29 4.29 4.29 4.29 4.29 -11.06 1.23 -12.29 0.35 0.60 -0.25 -2.72 -2.72 -3.50 0.47 -3.97 -5.19 0.16 -5.35 375.27 401.06

tr.III 2011 1.94 -51.41 -27.05 -27.05 -0.74 0.02 -0.76 3.28 3.81 -0.53 -0.52 0.01 -0.53

tr.IV 2011 1.41 -49.82 -22.02 -22.02 -5.61 0.02 -5.63 3.37 3.38 -0.01 0.01 0.02 -0.01

-0.52 0.01 -0.53 3.80 3.80 3.80 3.80 3.80 3.80 -11.40 2.19 -13.59 0.84 1.19 -0.35 -4.99 -4.99 -3.96 0.43 -4.39 -3.29 0.57 -3.86 405.14 432.58

0.01 0.02 -0.01 3.36 3.36 3.36 3.36 3.36 3.36 -13.91 1.93 -15.84 1.04 1.47 -0.43 -3.54 -3.54 -4.37 0.34 -4.71 -7.04 0.12 -7.16 443.56 470.72

20

tr.I 2011 Debit Guvernamentale Credit Debit Alte sectoare Credit Debit Transferuri personale Credit Debit Alte transferuri Credit Debit Contul de capital i financiar Contul de capital Credit Debit Transferuri de capital Credit Debit Alte sectoare Credit Debit Transferurile migranilor Credit Debit Altele Debit Comercializarea activelor nefinanciare neproduse Credit Contul financiar Investiii directe Peste hotare Capital social Creane fa de filiale Alte sectoare Alt capital Creane fa de filiale Alte sectoare n economia naional 138.00 56.98 -2.88 -2.74 -2.74 -2.74 -0.14 -0.14 -0.14 59.86 -19.68 35.58 36.31 -0.73 260.94 279.89 -18.95 141.42 146.01 -4.59 119.52 133.88 -14.36 131.92 -6.08 2.26 -8.34 -6.08 2.26 -8.34 -6.08 2.26 -8.34 -6.07 2.26 -8.33 -0.01 -0.01

tr.II 2011 -25.79 54.45 58.50 -4.05 320.82 342.56 -21.74 172.32 175.72 -3.40 148.50 166.84 -18.34 145.66 -1.46 10.39 -11.85 -9.46 2.39 -11.85 -9.46 2.39 -11.85 -9.42 2.39 -11.81 -0.04 -0.04 8.00 8.00 147.12 68.12 -4.02 -3.80 -3.80 -3.80 -0.22 -0.22 -0.22 72.14

tr.III 2011 -27.44 57.34 60.02 -2.68 347.80 372.56 -24.76 188.52 191.87 -3.35 159.28 180.69 -21.41 138.88 -11.62 2.89 -14.51 -11.62 2.89 -14.51 -11.62 2.89 -14.51 -11.62 2.89 -14.51

tr.IV 2011 -27.16 79.24 81.29 -2.05 364.32 389.43 -25.11 183.72 187.77 -4.05 180.60 201.66 -21.06 297.18 -10.56 3.71 -14.27 -10.56 3.71 -14.27 -10.56 3.71 -14.27 -10.55 3.71 -14.26 -0.01 -0.01

150.50 68.63 -0.50 -0.42 -0.42 -0.42 -0.08 -0.08 -0.08 69.13

307.74 59.70 -13.17 -13.20 -13.20 -13.20 0.03 0.03 0.03 72.87

21

tr.I 2011 Capital social Angajamente fa de investitorii strini Bnci Alte sectoare Venit reinvestit Angajamente Bnci Alte sectoare Alt capital Creane fa de investitorii strini Alte sectoare Angajamente fa de investitorii strini Trageri Rambursri Alte sectoare Trageri Rambursri Investiii de portofoliu Active Titluri de participare Bnci Alte sectoare Pasive Titluri de participare Bnci Alte sectoare Titluri de angajamente Obligaiuni i alte titluri de angajamente Bnci Derivate financiare, net Bnci Derivate financiare, active Bnci Derivate financiare, pasive Bnci Alte investiii Active Credite comerciale Alte sectoare Pe termen scurt 0.02 0.02 106.31 105.95 -1.41 -1.41 -1.41 -0.07 0.02 0.03 0.08 -0.05 -0.01 -0.01 -0.01 0.02 0.02 31.64 31.64 0.75 30.89 6.84 6.84 2.07 4.77 21.38 1.17 1.17 20.21 42.01 -21.80 20.21 42.01 -21.80 -0.05 -0.07 -0.07

tr.II 2011 22.36 22.36 1.38 20.98 38.51 38.51 1.46 37.05 11.27 -0.10 -0.10 11.37 38.69 -27.32 11.37 38.69 -27.32 2.37 -0.04 -0.04

tr.III 2011 36.33 36.33

tr.IV 2011 53.57 53.57 5.51

36.33 27.05 27.05 7.69 19.36 5.75 0.75 0.75 5.00 23.22 -18.22 5.00 23.22 -18.22 2.46 -0.05 -0.05 -0.01

48.06 22.02 22.02 7.39 14.63 -2.72 -15.03 -15.03 12.31 38.95 -26.64 12.31 38.95 -26.64 -0.04 -0.23 -0.23

-0.04 2.41 2.34 1.67 0.67 0.07 0.07 0.07 0.17 0.17

-0.04 2.51 2.51 2.02 0.49

-0.23 0.19 0.19 -0.11 0.30

0.01 0.01

-0.01 -0.01 -0.01 -0.01

0.17 0.17 162.37 4.02 -11.04 -11.04 -11.04

0.01 0.01 194.59 -34.49 -26.10 -26.10 -26.10 299.84 15.58 -35.84 -35.84 -35.84

22

tr.I 2011 mprumuturi Bnci Pe termen lung Alte sectoare Pe termen lung Pe termen scurt Valut i depozite Bnci Alte sectoare Pasive Credite comerciale Alte sectoare Pe termen scurt mprumuturi Autoriti monetare Utilizarea creditelor i a mprumuturilor FMI Trageri Rambursri Sector guvernamental Utilizarea creditelor si a imprumuturilor FMI Trageri Alte mprumuturi pe termen lung Trageri Rambursri Sector bancar Pe termen lung Trageri Rambursri Pe termen scurt Alte sectoare Pe termen lung Trageri Rambursri Pe termen scurt Valut i depozite Sector bancar Alte pasive Sector bancar Pe termen scurt Alte sectoare -4.64 0.09 -2.88 38.08 -40.96 2.97 -8.45 -8.45 -4.64 -3.44 11.07 -14.51 13.12 13.12 27.65 -14.53 -2.88 -3.44 0.45 0.41 0.41 0.04 0.09 -0.05 106.91 99.47 7.44 0.36 6.56 6.56 6.56 6.89 -2.88 -2.88

tr.II 2011 -2.68 0.02 0.02 -2.70 0.18 -2.88 17.74 9.57 8.17 158.35 70.33 70.33 70.33 130.61 55.68 55.68 55.68

tr.III 2011 0.71 0.56 0.56 0.15 0.60 -0.45 -9.10 -21.47 12.37 229.08 76.60 76.60 76.60 122.49 78.21 78.21 79.69 -1.48

tr.IV 2011 3.51 0.81 0.81 2.70

2.70 47.91 -7.67 55.58 284.26 47.22 47.22 47.22 81.28 -1.80 -1.80

-1.80 11.54

24.80 23.87 23.87 0.93 23.72 -22.79 28.24 27.94 48.95 -21.01 0.30 21.89 24.32 92.00 -67.68 -2.43 -5.54 -5.54 -37.05 1.21 1.21 -38.26

1.60

1.60 16.39 -14.79 19.28 17.28 79.74 -62.46 2.00 23.40 22.20 73.51 -51.31 1.20 4.95 4.95 25.04 -0.51 -0.51 25.55

11.54 21.76 -10.22 30.01 14.26 43.23 -28.97 15.75 41.53 38.24 94.10 -55.86 3.29 56.73 56.73 99.03 5.02 5.02 94.01

23

tr.I 2011 Pe termen scurt Active de rezerv Aur monetar Drepturi speciale de tragere Devize strine Valut i depozite Titluri de valoare Erori i omisiuni -0.47 -24.79 189.05 -213.84 49.61 -4.64 -25.26

tr.II 2011 -38.26 -85.91

tr.III 2011 25.55 -115.19

tr.IV 2011 94.01 -51.75 -0.38

0.51 -86.42 -158.16 71.74 59.77

0.17 -115.36 -345.47 230.11 25.27

-0.75 -50.62 284.50 -335.12 -46.78

Concluzii:
ntr-o economie de pia, pentru a influena evoluia unor fenomene economice, statul poatefolosi balana de pli, micrile de capital i, implicit, situaia monedei din ara respectiv.Evoluia balanei de pli a unei ri este n strns legtur cu evoluia economic a riirespective, i reflect, ntr-un anume moment, gradul i modul n care ara respectiv este angrenatn circuitul economic mondial. Se poate afirma c balana de pli este, n esen, barometrul ntregiiactiviti economico-financiare a unei ri. Ea pune n eviden capacitatea de producie a bunurilor i competitivitatea acestora pe piaa internaional, att n ceea ce privete calitatea, ct i preulacestora.ntre balana de pli i moneda naional exist o dubl influen: pe de o parte, cursulvalutar al monedei influeneaz preurile i deci, mrirea sau micorarea profitului la tranzaciileinternaionale, iar pe de alt parte, balana de pli n situaia de a fi activ sau pasiv influeneazcursul valutar al monedei proprii.Pe msura maturizrii procesului de convertibilitate, va crete tot mai mult rolul balaneide pli n determinarea convertibilitii i a mobilitii cursurilor valutare. Pentru trecerea cu succesla convertibilitatea pe termen mediu i lung, este esenial atingerea i meninerea unui anumitechilibru structural ntre tranzaciile curente i cele de cont financiar i de capital. n acelai timp, pe piaa internaional financiar-valutar, calitatea balanei de pli a unei ri constituie un criteriuimportant n acordarea de credite i n stabilirea condiiilor acestora. Modul n care balana de pli a unei ri se echilibreaz reprezint o informaie deosebit de sensibil n privina cursului valutar. Echilibrarea n condiii de deficit (cnd echilibrul final se realizeaz prin contribuiafinanrilor 24

externe, a rezervelor valutare sau a unei pri din masa monetar intern) determin oreducere a ncrederii posesorilor de moned ai rii cu balan deficitar. Apare teama c ararespectiv nu va putea onora cu mrfuri sumele de bani proprii, existente n afara rii. Echilibrarea n condiii de excedent (cnd echilibrul financiar se realizeaz cu contribuiancasrilor din export) determin o sporire a ncrederii pentru moneda rii respective din partea agenilor de pe piaa extern.n cadrul politicii de restabilire a echilibrului balanei de pli i de consolidare a monedeinaionale, constituirea i meninerea rezervelor valutare ale statului au o importan deosebit deoarece: asigur echilibrarea balanei de pli; reprezint un element vital al siguranei naionale n condiiile geopolitice existente; asigur plata serviciului datoriei externe contractate de un stat; realizeaz garantarea solvabilitii externe a unei ri, lucru care mrete ncrederea pieeifinanciare internaionale i a investitorilor; sprijin i apr cursul de schimb pe piaa valutar, n cazul unor fluctuaii exagerate aleacestuia (prin vnzarea sau cumprarea pe pia a unor mijloace de rezerv se poate realiza unechilibru temporar al cererii i ofertei).

BIBLIOGRAFIE: 1.WWW.noi.md 2. http://www.bnm.md/md/balance_of_payments 25

3.WWW.FMI.md
4. http://finante1528.ablog.ro/2010-06-15/balanta-de-plati.html#axzz1vnrq1YQL
5. http://www.bnm.md/md/payment_balance_comments/2011

6.http://www.bizmedia.md/Financiar/Balanta-de-plati-a-Republicii-Moldova-pentru-anul-2010.html

7. Stoian i A. Berea, Balana de pli externe, Editura tiinific i Enciclopedic,Bucureti, 1977

8.

www.finit.ase.Ro - Paun Cristian, Nevoia de finanare a unei economii Balana de pli Externe.

26