UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT, BRASOV

SPECIALIZAREA : MANAGEMENT
ANUL II, SEM.II

TEMA 1
Esena i rolul asigurrilor

1.1. Principalele abordri ale activitii de asigurare
Asigurarea este o activitate juridica, economic si social, care const n:
- protectia persoanelor fizice si juridice n calitate de asigurati
- protectia mpotriva diverselor riscuri
- contra unei prime de asigurare pltit unor societti specializate, numite asiguratori .
Abordarea juridic trebuie efectuat prin prisma contractului de asigurare si a legii cu privire la
activitatea de asigurare, care, n calitate de generatoare de drepturi si obligatii n materie de
asigurri, se completeaz reciproc. Contractul de asigurare este un act juridic care prevede
obligatia asiguratului de a plti prima de asigurare, precum si obligatia asigurtorului de a achita
indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat, fie asiguratului, fie beneficiarului
asigurrii, n limitele si n termenele convenite. Potrivit Legii nr. 136/1995 privind asigurrile si
reasigurrile n Romnia, (modificat si completat prin Legea nr. 172/2004), prin contractul de
asigurare, asiguratul se oblig s plteasc o prim asigurtorului, iar acesta se oblig ca, la
producerea unui anumit risc, s plteasc asiguratului sau beneficiarului, despgubirea
(indemnizatia) sau suma asigurat, n limitele si la termenele convenite. Contractul de asigurare si
pierde valabilitatea atunci cnd sansa de realizare a evenimentului este de 100%.
De fapt, asigurarea propriu-zis este o operatiune prin care un asigurtor, organiznd pe
principiul mutualittii un numr mare de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, i
indemnizeaz pe aceia dintre ei care sufer un sinistru, pe seama fondului comun constituit din
primele ncasate. Pentru ca asigurtorul s poat indemniza efectiv toate sinistrele garantate, el trebuie
s organizeze mutualitatea riscurilor dup reguli matematice riguroase.

n sfera asigurrilor directe, pe lng asigurarea propriu-zis intr si coasigurarea, care
acoper situatia n care dat fiind valoarea bunurilor asigurabile precum si numrul lor, riscurile
vizate, fiind greu de asumat de ctre o singur societate de asigurare, asiguratul ncheie contractul de
asigurare cu mai multe societti, care particip la acoperire fiecare n cot-parte, aferent aceleiasi
perioade.
n cazul coasigurrii se pot ntlni urmtoarele situatii:
a) asiguratul nu poate ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv, consecint
direct a riscului;
b) ntre asigurat si fiecare asigurtor exist raporturi de asigurare distincte;
c) ntre asigurtori nu se practic solidaritatea conventional.
Activitatea de asigurare se desfsoar sub forma asigurrilor facultative si a celor obligatorii.
n asigurarea facultativ, att raporturile dintre asigurat si asigurtor, precum si drepturile si
obligatiile fiecrei prti se stabilesc prin contractul de asigurare. n asigurarea obligatorie, raporturile
dintre asigurat si asigurtor, precum si drepturile si obligatiile fiecrei prti sunt stabilite prin lege. n
Romnia, asigurarea obligatorie se practic numai de ctre asigurtorii autorizati de ctre Comisia de
Supraveghere a Asigurrilor, fiind obligatorie ndeosebi, asigurarea de rspundere civil pentru
pagube produse tertilor, prin accidente de autovehicule.
Dimensiunea economic a asigurrii vizeaz ndeosebi constituirea unui fond de asigurare,
avnd ca scop acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente). Fondul de
asigurare se formeaz n mod descentralizat, prin ncasarea de prime de asigurare sau cotizatii,
achitate de ctre acele persoane fizice sau juridice, care sunt interesate n nlturarea eventualelor
pagube provocate de anumite fenomene (evenimente) viitoare si nesigure. Din acest fond nu sunt
suportate pierderile determinate de folosirea si consumarea normal a acestora sau de diminuarea
valorii lor din diverse motive.
Fondul de asigurare se utilizeaz n mod centralizat pentru:
a) acoperirea pagubelor provocate de fenomenele (evenimentele) n cadrul asigurrilor de
bunuri si de rspundere civil, respectiv plata sumelor asigurate la asigurrile de persoane;
b) finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;
c) constituirea unor fonduri de rezerv care s fie la dispozitia societtii de asigurare sau a
organizatiei mutuale de asigurare etc.

Asigurarea are la baz principiul mutualitii potrivit cruia fiecare asigurat contribuie cu o
sum, numit prim de asigurare, relativ modest, la crearea fondului de asigurare din care sunt
acoperite daunele suferite.
Principiul mutualittii se bazeaz pe actiunea legii numerelor mari (o lege statistic) care
prevede:
- cu ct este mai mare numrul de unitti de expunere la risc, probabilitatea daunelor
produse se va apropia de valoarea probabilitti daunelor estimate.
Acoperirea daunelor se face dintr-un fond central, care are urmtoarea destinatie:
- plata daunelor ;
- crearea unui fond de rezerve pentru achitarea daunelor mari ;
- acoperirea cheltuielilor administrative ale societtii de asigurare.
Esenta activittii de asigurare o reprezint:
- existenta comunittii de risc ;
- mutualitatea n suportarea pagubelor;
- mprtirea (dispersia) riscului.
Membrii comunittii afectati de producerea riscului asigurat, primesc din fondul de asigurare cu
titlul de despgubire, sume care pot depsi de cteva ori cuantumul contributiei acestora la fondul
respectiv.

1.2. Forme de protecie mpotriva riscurilor
Principalele forme ale activitatii de asigurare sunt :
1. autoasigurarea
2. asigurarea propriu-zis
3. coasigurarea
4. reasigurarea
5. retrocedarea numit si retrocesiune
Autoasigurarea:
- este rar ntlnit
- nu respect principiul mutualittii
- sumele imobilizate n aceste rezerve nu pot fi utilizate in activitti economice
- nici firmele foarte mari nu le pot aplica eficient.
Asigurarea propriu-zis presupune:
- existenta comunittii de risc
- mutualitate n compensarea daunelor.
Coasigurarea:
- se ntlneste cnd riscurile vizate prin valoarea lor sunt greu de asumat de o singura societate de
asigurri.
Asiguratul ncheie contractul de asigurare cu mai multe societti care particip la acoperire,
fiecare n cot parte pentru aceeasi perioad.
Coasigurarea presupune mai multe contracte de asigurare ntre un asigurat si mai multe societti
de asigurare (asiguratori).
Aspecte ale coasigurrii:
- asiguratul nu poate ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv
- ntre asigurati si asiguratori exist raporturi de asigurare distincte
- ntre asiguratori nu se practic solidaritate.
Reasigurarea:
- este un contract ncheiat ntre asiguratorul initial care devine reasigurat si o societate de
reasigurare care devine reasigurator.
- reasiguratul cedeaz o parte din prima de asigurare initial o dat cu o parte din riscuri .
- reasiguratorul va plti o parte din despgubire asiguratorului initial.
- in realitate, asiguratorii ncheie mai multe contracte de reasigurare.
Retrocedarea (retrocesiunea):
- contractul prin care reasiguratorul numit retrocedat cedeaz o parte din prime din risc si din
cuantumul despgubirilor unei societti numit retrocesionari (societate de asigurare,
reasigurare)
1.3. Funciile asigurrilor
1. Compensarea financiar a pagubelor prin care asigurarea are rolul de a contribui la refacerea
bunurilor avariate sau distruse si la recuperarea unor prejudicii de ctre asigurati.
2. Prevenirea daunelor care implic stabilirea unor planuri de msuri, de diminuare a riscului n
cadrul companiilor de asigurri si a agentiilor de brokeraj. Tot n scop preventiv de ctre asigurator
se foloseste fransiza, care nseamn participarea asiguratului la acoperirea unei prti din pagub.
Scopul aplicrii fransizei este dublu:
- l oblig pe asigurat s adopte o conduit preventiv, s aib grij de bunul asigurat
- s nu se ncalce cheltuielile cu gestionarea si administrarea pagubelor.
3. Financiar care deriv din faptul c nu toate riscurile se produc, prin urmare societtile de
asigurare investesc sumele ncasate sub form de prime de asigurare.
4. Funcia de economisire n cazul asigurrilor de viat. Asiguratii prin politele de asigurare au
posibilitatea ca alturi de protectie s beneficieze la expirarea contractului de asigurare de suma
asigurat si in plus pot s participe la profitul obtinut din sumele investite.
1.4. Clasificarea asigurrilor:
1. Dup natura raporturilor juridice de asigurare:
- asigurare prin efectul legii (obligatorie) - nu necesit acordul de voint al persoanei fizice si
juridice implicate
- asigurarea contractuala (facultativ)
2. Dup natura obiectului asigurat:
- asigurri de bunuri (mrfuri, mijloace de transport, cldiri)
- asigurri de persoane (altele dect cele de viat)
- asigurri de rspundere civil (pagube produse prin accidente de autovehicule)
- asigurri de riscuri financiare (pentru credite, pentru pierderea profitului)
3. Dup natura riscurilor:
- asigurri pentru riscuri din calamiti (inundatii, cutremure, alunecri de teren, trsnet)
- asigurri pentru riscuri cu caracter social politic (rzboi, greve, etc.)
- asigurri pentru riscuri ce provin din natura mrfurilor (spargere, mucegire, alterare)
4. Dup teritoriul sau zona geografica:
- asigurri interne sunt atunci cnd toate elementelor contractului (asigurat, asigurator, risc,
obiect) sunt n granitele unei tri
- asigurri externe sunt atunci cnd cel putin un element contractual se afl n afara trii.

1.5. Teste de autoevaluare
1) Ce este asigurarea?
2) Care este principiul de baza al asigurarilor?
3) De cine este reprezentata esenta activitatii de asigurare?
4) Care sunt formele de protectie impotriva riscului?
5) Ce este reasigurarea?
6) Care sunt functiile asigurarii?
7) Ce presupune fransiza?
8) Ce presupune functia de economisire a asigurarilor?
9) Care sunt criteriile de clasificare a asigurarilor?
10) Ce presupune teritoriul asigurat? Dar riscul asigurat?


























TEMA 2


Elemente de baz ale asigurrilor

Principalele elemente care intra in discutie in analizarea activitatii de asigurare sunt:
1. riscul
2. suma asigurat
3. prima de asigurare
4. paguba sau dauna
5. despgubirea de asigurare
6. perioada de asigurat
7. teritoriul de acoperit.
2.1. Riscul (obiectul oricrui contract de asigurare) este un pericol, o primejdie la care sunt supuse
bunurile, oamenii, afacerile pentru care societtile de asigurare pot oferi protectie.
Este un element obligatoriu n asigurri deoarece:
- este un eveniment viitor, posibil dar incert
- producerea lui nu se realizeaz prin fapta intentionata a asiguratului.
Riscul asigurabil trebuie sa ndeplineasc conditiile:
- s existe posibilitatea producerii lui cu o probabilitate cuprins ntre 0-1
- s fie independent de vointa asiguratului
- s prezinte un anumit grad de periculozitate pentru asigurat
- s fie suportabil ca mrime si frecvent din punct de vedere financiar de ctre asigurator
- s fie incert momentul si intensitatea riscului
Riscul pentru a putea fi acoperit prin asigurare, trebuie:
- obiectul asigurat s fie real
- asigurarea s fie convenabil si eficient pentru asigurati
- cauza asigurrii s fie licit (s nu contravin ordinii publice)
- producerea evenimentului s fie posibil, real, s fie o urmare a hazardului
- aparitia evenimentelor s se produc cu o anumit frecvent, fenomenul s fie evaluabil,
cuantificabil.

2. 2. Clasificarea riscurilor:
a.n functie de natura evenimentului care le-a provocat
- riscuri provocate de forele naturii: accidentale: furtuna, grindina
permanente: uzura
- riscuri provocate de aciunile umane
b. Dup gradul de asigurabilitate:
- riscuri pure cele care provoac numai pierderi: explozia, incendiul, naufragiul, decesul, furtul,
accidentele
- riscuri speculative: riscuri comerciale, pariurile, jocurile de noroc, riscul valutar, bursa
c. Dup gradul de cuprindere:
- riscuri fundamentale care prejudiciaz o mare parte a societtii cum ar fi rzboiul, foametea,
cutremurul, poluarea.
- riscuri particulare cu consecinte limitate sub aspectul ntinderii afectnd un numr mic de
persoane.
Managementul riscului presupune prevenirea pagubelor si limitarea acestora.
Etapele unui management performant:
- identificarea riscului
- cuantificarea riscului
- msuri impuse de imperativele momentului:
- plata la timp a despgubirilor
- plata la valoarea real a pagubelor

2. 3. Suma asigurat:
- este limita maxim a rspunderii asiguratorului
- pe baza ei se stabileste prima de asigurare
- poate fi egal sau mai mic dect valoarea bunurilor asigurate
- la asigurrile obligatorii suma asigurat are un cuantum fix stabilit pe baza normelor de
asigurare (mp la cldiri, pe hectar n agricultur)
2. 4. Prima de asigurare este un element esential al contractului de asigurare si se stabileste n
functie de urmtorii factori:
- tipul si natura riscului asigurat
- numrul, mrimea, intensitatea si gradul de dispersie
- durata asigurrii si teritoriul acoperit
- suma asigurat, nivelul fransizei, modalitatea de plat a primei (esalonat sau trans unic)
- evaluarea posibililor daune pe baza istoricului acestora (5 - 10 ani)
- gradul de obiectivitate sau subiectivism al asiguratorului
- conjunctura pietei si dimensiunea afacerii (pentru sume mari se pot negocia reduceri)
- vrsta, sexul, starea de sntate si durata asigurrii la asigurrile de persoane
- gradul de ntretinere al bunului asigurat
- limita rspunderii la asigurrile de rspundere civil
Prima de asigurare = Suma asigurat Cota de prim
2. 5. Paguba sau dauna - reprezint pierderea evaluabil n bani, produs ca urmare a producerii
fenomenului, mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea.
2. 6. Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz asiguratului,
fiind n limita sumei asigurate egal sau mai mic dect paguba.
2. 7. ndemnizaia de asigurare este o sum de bani pe care asiguratorul o achit asiguratului.
2. 8. Perioada de asigurare sau durata asigurrii reprezint intervalul de timp pentru care s-a
stabilit prima de asigurare si depinde de natura asigurrii:
- o zi la polita CARGO n transportul mrfurilor
- minim cinci ani n cazul asigurrilor de viat
- un an n cazul asigurrilor de bunuri si rspunderea civil.
2. 9. Teritoriul acoperit reprezint granitele geografice n afara crora nu se aplic acoperirea.
Prevederile legale specifice altor state pot modifica acoperirea.
Evenimentul asigurat trebuie sa ndeplineasc sase elemente:
- obiect sau activitate acoperit
- risc acoperit
- consecinte acoperite
- amplasament acoperit
- circumstante acoperite
- perioad de timp acoperit.
2.10. Teste de autoevaluare
1) Care sunt elementele de baza ale asigurarii?
2) Ce este riscul asigurabil?
3) Ce este riscul asigurat?
4) Ce sunt riscurile speculative?
5) Care sunt riscurile fundamentale?
6) Ce este suma asigurata?
7) Ce este prima de asigurare?
8) Ce este paguba sau dauna?
9) Ce este indemnizatia de asigurare?
10) Ce este evenimentul asigurat?





















TEMA 3

Contractul de asigurare(I)

3.1. Caracteristicile contractului de asigurare
Contractul de asigurare este un act juridic prin care:
- asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului;
- asiguratorul se obliga sa-si asume riscul si sa plateasca o indemnizatie (despagubire)
asiguratului sau la terte persoane, in cazul producerii unui anumit eveniment, in limitele stabilite si
in termenele stabilite.
Caracteristici definitorii
1) caracterul consensual =se incheie prin consimtamantul partilor;
2) caracterul sinalagmatic =partile isi asuma reciproc anumite obligatii;
3) caracterul aleatoriu =partile nu cunosc, in momentul incheierii contractului, efectele
acestuia, beneficiile sau pierderile;
4) caracterul succesiv =esalonarea in timp a prestatiilor prevazute in contract;
5) caracterul de adeziune =rezida din faptul ca forma si clauzele contractului sunt stabilite
de societatea de asigurari, iar asiguratul poate adera sau respinge acest contract;
6) caracterul oneros =fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj sau contraprestatie.

3.2. Principiile de baza ale contractului de asigurare
1) Principiul despagubirii =contractul de asigurare nu ofera despagubiri peste valoarea
pierderilor suferite de asigurat. Asigurarea va fi mai mica decat valoarea sigurata, datorita reducerii
fransizei sau impunerii altor limitari privind despagubirea.
Riscul subiectiv =apare cand o persoana provoaca in mod intentionat o paguba sau exagereaza
valoarea daunelor produse.

2) Principiul interesului asigurabil =numai persoanele asigurate sunt despagubite.
3) Principiul subrogatiei = asiguratorul se subroga (inlocuieste) in toate drepturile
asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei.
4) Principiul bunei credinte
- asiguratul cunoaste conditiile de asigurare inainte de incheierea contractului de asigurare;
- asiguratorul nu cunoaste toate aspectele materiale privind riscurile la care este supus
obiectul asigurarii. Este de datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator despre toate
circumstantele materiale privind riscul.

Conditiile de validitate ale contractului de asigurare
1) Capacitatea partilor de a contracta:
- persoane fizice, daca au implinit varsta de 14 ani si nu sunt puse sub interdictie;
- daca s-a facut exceptie de la regula (sub 14 ani), politele incheiate raman valabile
daca cei in cauza sau reprezentantii lor legali nu cer anularea;
- minorii cu varste intre 14 18 ani au capacitate restransa si pot incheia acte
juridice numai cu incuviintarea parintelui sau tutorelui.
2) Consimtamantul partilor sa nu fie violat prin eroare, violenta, dol (rea-credinta).
Drepturi si obligatii prevazute in contractul de asigurare
A.Drepturile si obligatiile asiguratului
Drepturi:
- dreptul de executie a contractului;
- dreptul de aparare in justitie;
- dreptul la returnarea primelor (daca contractul se reziliaza) pentru perioada ramasa;
- dreptul de a solicita modificarea politei, prin act aditional privind schimbarea
beneficiarului asigurat sau modul de plata pentru primele incasate in rate;
- dreptul la preaviz in caz de reziliere de catre asigurator.
Obligatii:
- plata primei de asigurare;
- de a informa pe asigurator de modificarea circumstantelor care agraveaza riscul;
- de a intretine bunul asigurat in conditii optime.

Dupa producerea evenimentului, asiguratul:
- va limita pagubele si va preveni degradarile ulterioare;
- va instiinta asiguratorul de producerea evenimentului in termenul prevazut;
- va furniza asiguratorului documente si date referitoare la eveniment;
- va sprijini constatarea si evaluarea daunelor.
B.Drepturile si obligatiile asiguratorului
Drepturi:
- de a verifica existenta bunului asigurat si a modului in care acesta este intretinut;
- de a aplica sanctiuni cand asiguratul incalca obligatiile privind intretinerea, folosirea, paza
bunurilor asigurate.
Obligatii:
- de a elibera, la cerere, duplicatul documentului de asigurare, daca vasiguratul l-a pierdut
pe cel original;
- de a elibera, la cerere, certificate de confirmare a asigurarii;
- de a plati indemnizatia de asigurare daca evenimentul s-a produs. Va verifica:
- daca asigurarea era in vigoare;
- daca primele de asigurare au fost platite;
- daca bunurile respective sunt cuprinse in asigurare;
- daca evenimentul care a produs paguba era inclus in riscurile pentru care s-a incheiat
asigurarea.
3.3. Teste de autoevaluare
1) Care sunt partile unui contract de asigurare?
2) Care sunt caracteristicile definitorii ale contractului de asigurare?
3) Ce presupune caracterul consensual al contractului de asigurare? Dar caracterul
sinalagmatic?
4) Ce presupune caracterul aleatoriu, dar succesiv al contractului de asigurare?
5) Ce presupune caracterul de adeziune, dar cel oneros al contractului de asigurare?
6) Care sunt principiile de baza ale contractului de asigurare?
7) Care sunt conditiile de validitate ale contractului de asigurare?
8) Care sunt drepturile si obligatiile asiguratului?



TEMA 4


Contractul de asigurare (II)
Calitatea de asigurat mentionata in polita de asigurare o pot avea:
- asigurati identificati prin nume;
- asigurati identificati in raport cu alt asigurat;
- asigurati aditionali.
1. Asiguratii identificati prin nume:
- asigurati principali;
- cesionarii;
- creditorii.
- asiguratul principal este persoana fizica sau juridica mentionata in polita de asigurare. Acesta
asigura:
- plata primelor de asigurare;
- aduce modificari contractului de asigurare;
- obtine informatii de la asigurator referitor la evenimentul asigurat.
- cesionarii =o practica rar intalnita. Majoritatea oamenilor prefera sa obtina o asigurare proprie,
decat sa accepte o polita negociata de altcineva.
- creditorii Daca un debitor a pus gaj o anumita proprietate pentru a garanta un imprumut, atunci
creditorul are un interes asigurabil fata de acea proprietate si are doua variante:
- asigurarea proprie a creditorului;
- asigurarea creditorului prin polita debitorului.
Asigurarea proprie a creditorului
- prefera asiguratori mai puternici;
- protejeaza creditorul impotriva neglijentei debitorului in actele sau faptele sale.
Dezavantaje: va plati primele de asigurare pe care si le va recupera sub forma unor dobanzi
mai ridicate pretinse debitorului.
Asigurarea creditorului prin polita debitorului =este o modalitate prin care creditorii cer debitorului
sa cumpere o polita de asigurare cu o clauza speciala prin care creditorul sa fie despagubit pana la
limita interesului sau, adica pana la valoarea creditului restant (casco la masina luata pe credit
bancar).

2. Asiguratii identificati in raport cu un alt asigurat:
- membrii de familie avand aceeasi resedinta cu cea a asiguratului principal;
- angajatii asiguratului principal care actioneaza in interes de serviciu (un patron care
raspunde de faptele angajatilor);
- administratorul activelor fizice ce apartin asiguratului principal;
- persoana care conduce vehicolul asiguratului principal, cu permisiunea asiguratului;
- persoana care detine custodia temporara a bunului asiguratului, in cazul decesului
asiguratului principal.

3. Asiguratii aditionali =persoane mentionate printr-un act aditional la polita de asigurare, care
apar in urmatoarele cazuri:
- micsorarea limitei de asigurare pentru asiguratul principal atunci cand sunt adaugate si alte
persoane. Limitele de asigurare pentru fiecare eveniment se vor imparti intre asigurati.
- conflicte privind apararea in justitie, cand apar conflicte de interese intre asiguratul
principal si cei aditionali. Se vor angaja avocati independenti unul de altul, pe cheltuiala
asiguratorului.
- asigurarea unei acoperiri a asiguratului aditional, pentru anumite riscuri si pe care
asiguratul principal nu o doreste;
- dubla asigurare a asiguratului aditional, cand asiguratul aditional este asigurat atat prin
polita sa proprie cat si prin polita asiguratului principal, adica repartizarea raspunderii asiguratorilor
in cazul producerii pagubei.





Incheierea si incetarea asigurarii
Etape pentru incheierea contractului de asigurare:
1. Declaratia (cererea) de asigurare, care contine:
- date privind identificarea asiguratului (nume, adresa);
- obiectul de activitate;
- durata asigurarii solicitate;
- detalii privind bunul asigurat;
- suma asigurata;
- fransiza;
- beneficiul asiguratului;
- conditiile de asigurare solicitate;
- in cazul asigurarii de viata, starea de sanatate, antecedente medicale;
- in cazul asigurarii de accidente se specifica mediul de lucru.
2. Analiza declaratiei (cererii) de asigurare;
- se evalueaza riscul de asigurator.
3. Momentul incheierii contractului de asigurare =se constituie odata cu plata primelor si emiterea
documentului de asigurare.
Contractul de asigurare poate fi de forma:
- polita de asigurare, la asigurarea de persoane si la unele tipuri de asigurari de bunuri;
- certificatul de asigurare, la asigurari de bunuri in general, sau de raspundere civila.
Un caz aparte este contractul de asigurare intre absenti, in care cererea de asigurare este inaintata
prin intermediari (brokeri), care devin:
- mandatari ai asiguratilor
- agenti ai asiguratorului (cazul asigurarilor maritime, de aviatie, auto)
Contractul intre absenti se perfecteaza si polita este considerata acceptata daca intr-un anumit
interval de timp (de regula 2 zile lucratoare de la inmanare), originalul nu ridica obiectiuni.
4. Incetarea contractului de asigurare.Contractul de asigurare cu durata determinata inceteaza cand :
- ajunge la termen;
- se produce evenimentul asigurat
- are loc denuntarea, rezilierea sau anularea
Denuntarea este o modalitate unilaterala de incetare a contractului:
- daca asiguratul nu a comunicat in scris modificarile intervenite care, potrivit conditiilor de
asigurare, exclud mentinerea contractului;
- daca se dovedeste ca asiguratul a fost de rea-credinta;
- cand asiguratul nu indeplineste intretinerea corespunzatoare a bunurilor.
Denuntarea produce efecte numai pentru viitor.
Rezilierea presupune incetarea contractului de asigurare datorita neexecutarii obligatiilor uneia
dintre parti din cauze care i se pot imputa.
Anularea se face atunci cand contractul a fost incheiat fara respectarea conditiilor esentiale de
valabilitate. Anularea contractului opereaza si pentru trecut, nu numai pentru viitor. Asiguratorul va
restitui primele de asigurare incasate, iar asiguratul indemnizatia, daca a fost platita.
Prin legea nr. 172 2004 se deschide calea asigurabililor romani de a incheia contracte de
asigurare cu asiguratori straini, precum si libertatea acestora din urma de a presta servicii de
asigurare catre persoane fizice si juridice romane.

Teste de autoevaluare
1) Care sunt asiguratii mentionati in polita de asigurare?
2) Ce este asiguratul principal?
3) Cine sunt asiguratii identificati in raport cu un alt asigurat?
4) In care cazuri apar asiguratii aditionali?
5) Ce contine cererea de asigurare?
6) Ce forma imbraca contractul de asigurare?
7) Ce presupune contractul de asigurare intre absenti?
8) In ce conditii are loc incetarea contractului de asigurare?
9) Ce presupune denuntarea contractului de asigurare? Dar rezilierea?
10) In ce conditii poate fi anulat contractul de asigurare?









TEMA 5


Asigurrile de bunuri

In cazul asigurarii unui bun, interesul asigurabil presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:
- bunul mentionat in asigurare sa constituie obiectul asigurarii ;
- asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat;
- in cazul producerii evenimentului de risc, asiguratul sa sufere o dauna evaluabila in bani.
Interesul asigurabil decurge din statutul de proprietar al persoanei care doreste sa se asigure.
Exista si alte persoane care pot avea un interes asigurabil, cum ar fi:
1) Proprietate in comun
Daca o persoana care detine in comun o proprietate, incheie un contract de asigurare si se
produce o avarie, are dreptul la despagubire si va actiona ca agent al celorlalti proprietari, fiind
obligat sa le ofere acestora partea care li se cuvine din despagubire.
2) Proprietatea ipotecara
In cazul unui contract de ipoteca, cu interes asigurabil, atat debitorul ipotecar, in calitate de
proprietar, cat si societatea ipotecara, in calitate de creditor, se incheie o asigurare in numele
ambelor parti.
3) Proprietatea inchiriata
Chiriasul nu este obligat sa incheie o asigurare a proprietatii inchiriate. Daca o face, o face
in numele proprietarului, neputand pretinde incasarea despagubirilor. Poate pretinde restituirea
primelor de asigurare.
4) Proprietate aflata in custodie
Custodele este responsabil din punct de vedere legal, pentru orice dauna produsa bunului
respectiv, deci are un interes asigurabil.
5) Asiguratul face parte din familia proprietarului
Societatile de asigurari pot sa ofere:
- polita de asigurare impotriva incendiului;
- polita Flexa (Fire Lightening Explosion and Aircraft) care include urmatoarele riscuri:
incendiu, trasnet, explozie, caderea aparatelor de zbor, obiecte transportate de acestea;
- polita de asigurare Standard: incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri;
- polita de asigurare extinsa care acopera riscurile de la polita Standard +cateva riscuri
suplimentare;
- polita de asigurare All Risks, adica toate riscurile in care sunt mentionate clar excluderile.
Se aplica principiul raspunderii proportionale care prevede subasigurarea.
In cazul in care contractul de asigurare a fost incheiat pentru o suma inferioara valorii
bunului, despagubirea acordata se reduce proportional cu raportul suma asigurata / valoarea bunului
respectiv.
Valoarea bunurilor la data asigurarii poate fi:
- valoarea de inlocuire pentru cladiri si constructii;
- valoarea din nou la mijloace fixe si obiecte de inventar din care se scade uzura;
- pretul de cost sau pretul de achizitie la materii prime, materiale si produse finite;
- valoarea de inlocuire la bunuri casabile;
- valoarea nominala pentru bani in numerar, timbre;
- pretul pietei sau cotatia pentru hartii de valoare;
- pretul pietei pentru metale nobile neprelucrate, bijuterii;
- valoarea de circulatie pentru obiecte de arta.
Prima de asigurare se stabileste de asigurator si se achita:
- fie anticipat si integral;
- fie in rate subanuale, apliocandu-se cota de prima.
Cota de prima este diferentiata:
- in functie de felul bunului asigurat;
- de frecventa si intensitatea producerii riscului.
Fransiza este partea din valoarea fiecarei daune suportata de asigurat. Fransiza are urmatoarele
functii: - stimuleaza masurile de prevenire a riscului;
- reduce cheltuielile efectuate de asigurator in legatura cu asiguratul;
- reduce nivelul primei de sigurare pentru care asiguratul trebuie sa plateasca.
Fransiza poate fi:
- atinsa (simpla);
- deductibila (absoluta).
Fransiza atinsa =asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate, ori de
cate ori aceasta este mai mare decat fransiza. Asiguratorul se elibereaza de raspundere pentru
pagubele mai mici decat procentul de fransiza stabilit.
Fransiza deductibila se scade din valoarea daunei iar despagubirea se acorda numai pentru partea de
dauna care depaseste fransiza.
Asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului acestora impotriva pagubelor
produse de incendiu si alte calamitati
De regula, asiguratorul nu acorda despagubiri pentru:
- construirea defectuoasa, cu materiale necorespunzatoare sau proiectare gresita;
- cheltuieli efectuate pentru transformarea sau imbunatatirea starii cladirii asigurate, reparatii
curente sau periodice, reparatii, restaurari si reconditionati nereusite.
Suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoaraea reala a cladirii.
Valoarea reala =valoarea de inlocuire uzura.
Valoarea de inlocuire =costul construirii sau achizitionarii cladirii la preturile uzuale de pe piata
locala.
Inspectia de risc =activitatea de verificare in teren, in vederea aprecierii calitative a riscurilor
existente si a anumitor conditii care pot afecta cladirea.
Dauna totala =distrugerea cladirii sau constructiei asigurate in asemenea grad, incat refacerea prin
reparare sau restaurare nu mai este posibila, sau cheltuielile implicate ar depasi suma asigurata.
Dauna partiala =distrugerea partiala a cladirilor, in asa fel incat prin reparare, acestea pot fi aduse
la starea dinaintea producerii evenimentului asigurat. Din cuantumul pagubei se scad:
- fransiza prevazuta in polita de asigurare,
- ratele de prima datorate pana la sfarsitul perioadei asigurate.
Asigurari de bunuri, altele decat constructiile
In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele bunuri: masini, utilaje, instalatii, aparate de
masura, control si reglare, mobilier, aparatura birotica, electrotehnica, aparatura audio-vizuala,
articole foto, sport, turism, mijloace circulante, etc.


Pe langa riscurile cuprinse in cadrul conditiilor generale, se acorda despagubiri si pentru
pagubele produse prin:
- furtul prin efractie a bunurilor asigurate;
- furtul produs prin violenta sau amenintare;
- furtul comis prin folosirea cheilor originale obtinute prin talharie.
Furtul prin efractie presupune:
- intra in cladire prin spargere;
- forteaza un seif, o nisa sau alt spatiu;
- intra in cladire folosind chei originale obtinute prin talharie.
Asiguratorul preia riscul prin furt numai daca exista masuri de siguranta:
- usile exterioare sa fie incuiate cu broaste cu chei, lacate, zavoare, sisteme de alarma;
- geamurile de la parter sa fie prevazute cu sisteme de alarma, obloane, grilaje;
- daca nu sunt sisteme sigure de alarma sau protectie, sa fie organizata o paza permanenta si
calificata.
Nu se acorda despagubiri pentru pagubele produse direct sau indirect prin:
- foc nesupravegheat;
- fumat in locuri interzise;
- inundarea bunurilor din locuintele invecinate;
- pierderea bunurilor, lipsuri de inventar, greseli contabile.
Daca bunurile furate nu au fost gasite, despagubirea se acorda dupa 30 de zile de la data instiintarii.
La producerea furtului, asiguratul este obligat:
- sa ramana neatinse toate urmele efractiei sau talhariei si sa asigure paza bunurilor ramase;
- sa trimita societatii de asigurari o lista cu toate bunurile lipsa, distruse sau avariate;
- sa comunice societatii de asigurari, in termenul prevazut, gasirea bunurilor furate.
Teste de autoevaluare
1) Ce conditii trebuie sa indeplineasca interesul asigurabil?
2) Ce alte persoane pot avea un interes asigurabil?
3) Ce fel de polite de asigurare pot oferi societatile de asigurari?
4) Care este valoarea bunului luata in considerare la data asigurarii?
5) Cine stabileste prima de asigurare?
6) In functie de cine este diferentiata cota de asigurare?
7) Ce functii are fransiza si de cate feluri poate fi?
8) In ce conditii asiguratorul nu acorda despagubiri in cazul asigurarii cladirilor?
9) In ce conditii asiguratorul preia riscul prin furt a bunurilor?
10) Ce este obligat asiguratul sa faca la producerea furtului bunurilor?



























TEMA 6

Asigurrile de bunuri
Asigurarea banilor si a altor valori
Societatile de asigurari ofera protectie pentru bani in numerar, titluri de valoare, pietre
pretioase, lingouri din metale pretioase, timbre, etc. pe timpul cat acestea se afla in seifuri precum
si pe timpul transportului.
Asiguratul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- incarcarea / descarcarea valorilor din mijlocul de transport sa se faca sub paza;
- transportul sa se faca cu mijloace de transport omologate pentru acest scop si cu
respectarea normelor de siguranta.
Societatea de asigurari nu acorda despagubiri pentru pagube produse prin:
- frauda;
- lipsa de onestitate a angajatilor pentru transportul si securitatea valorilor;
- razboi, ocupatie militara, greve, terorism;
- confiscare, nationalizare;
- lipsuri datorate omisiunilor sau erorilor;
- accidente de natura exploziilor nucleare.
Evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor
S-au dezvoltat mai multe metode:
- metoda costului de inlocuire;
- metoda pretului de vanzare la producator;
- metoda evaluarii functionale a cladirii;
- metoda evaluarii functionale a bunului.
1. Metoda costului de inlocuire =prin care asiguratul primeste o suma de bani echivalenta cu costul
de inlocuire a proprietatii distruse, fara nici-un fel de reducere corespunzatoare uzurii fizice sau
morale.
Nu se asigura prin aceasta metoda:
- bunuri ce apartin unor terte persoane;
- continutul unei locuinte;
- manuscrisele;
- operele de arta, antichitati, tablouri, bibelouri, lucrari in marmura, bronz sau metale rare.
Societatea de asigurari nu plateste despagubiri pana nu s-a procedat la inlocuirea bunului, sau
primeste o despagubire calculata la valoarea reala a bunului.
Despagubirea primita va fi cea mai mica valoare dintre:
- limita de asigurare a bunului;
- costul de inlocuire a bunului in conditiile folosirii unor materiale de acelasi tip;
- suma cheltuita efectiv pentru repararea sau inlocuirea bunului.
2. Metoda pretului de vanzare la producator se aplica cand producatorul urmareste sa se asigure
impotriva unor pericole care ar distruge stocul produselor finite.
3. Metoda evaluarii functionale a cladirii
Unele cladiri au un cost de inlocuire care depaseste cu mult valoarea lor de piata (o cladire veche,
construita pe baza unor proiecte sau tehnologii care nu mai exista). Polita de asigurare acopera
costul de inlocuire a cladirii vechi, cu o cladire noua, mai putin costisitoare, dar echivalenta din
punct de vedere functional. Daca asiguratul nu incepe reparatiile in cel mult 180 de zile, in cazul
unor distrugeri partiale de la producerea pierderii, societatea de asigurari va plati o suma care va fi
cea mai mica dintre:
- limita sumei asigurate;
- valoarea de piata a cladirii;
- suma necesara pentru repararea sau inlocuirea cladirii pe acelasi amplasament, cu
materiale de constructie mai putin costisitoare.
4. Metoda evaluarii functionale a bunurilor se aplica in cazul tuturor bunurilor, mai putin a titlurilor
de valoare si actiunilor, fiind utilizata in cazul masinilor mai vechi sau echipamentelor care nu se
mai produc si au fost depasite de altele mai performante.
Daca asiguratul contracteaza reparatia sau inlocuirea bunului in mai putin de 180 de zile de la data
producerii daunei, societatea de asigurari va plati cea mai mica valoare dintre:
- limita de asigurare a bunului;
- costul inlocuirii bunului cu altul echivalent;
- suma necesara repararii sau inlocuirii bunului.
Daca asiguratul nu cere in termen de 180 de zile despagubirea pentru bunul distrus, atunci
societatea de asigurari plateste suma cea mai mica dintre:
- limita de asigurare;
- valoarea de piata a bunului la momentul pierderii;
- suma necesara pentru reparatia sau inlocuirea bunului distrus.
In unele cazuri asiguratul prezinta companiei de asigurari o valoare declarata, care devine valoare
agreata, valabila 1 an, urmand sa fie actualizata.

Determinarea cuantumului despagubirilor si a tarifelor de prime la asigurarea de bunuri
Principii de baza aplicate la acoperirea pagubelor
Prima neta sau cota de baza este partea din cota de prima tarifara destinata platii despagubirilor.
La aceasta se adauga sumele destinate pentru:
- constituirea si administrarea fondului de asigurare;
- finantarea unor masuri de prevenire a pagubelor;
- constituirea fondului de rezerva;
- realizarea de asigurator a unui profit.
Toate acestea constituie prima bruta.
In practica asigurarilor de bunuri, la acoperirea pagubelor se aplica 3 principii:
1. Principiul raspunderii proportionale conform caruia despagubirea de asigurare se stabileste in
aceeasi proportie fata de paguba si cea in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului
asigurat.
Notand cu : D despagubirea de asigurare
P valoarea pagubei
S suma asigurata
V valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii
Rezulta:
V
S
P
D
=
; D=P
V
S

Raportul
V
S
reprezinta gradul de acoperire prin asigurare.


2. Principiul primului risc conform caruia despagubirea este egala cu paguba, fara a depasi marimea
sumei asigurate. Acest principiu este mai avantajos deoarece pagubele sunt compensate intr-o
masura mai mare, dar presupune si perceperea unor prime de asigurare mai mari.
3. Principiului raspunderii limitate conform caruia despagubirea se acorda numai daca paguba
produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita, fara ca aceasta sa
depaseasca suma asigurata.
Indicele mediu anual de despagubire arata cat reprezinta, in media, despagubirile platite de
asigurator la fiecare 1000 u.m. suma asigurata intr-o anumita perioada si la o anumita categorie de
bunuri.
Stabilirea indicelui de despagubire se calculeaza diferit, dupa numarul de ani, pen baza
practicii din domeniul asigurarilor.
Astfel:
- pentru asigurarile de animale se ia o perioada de 5 7 ani;
- pentru cladiri 10 15 ani;
- pentru culturi agricole 15 20 de ani;
- pentru cutremur 30 40 de ani.
Se noteaza cu:
I indicele mediu de despagubire anual
S suma totala a despagubirilor platite de asigurator
N numarul bunurilor (obiectelor) asigurate
V valoarea medie a sumei asigurate
N numarul bunurilor (obiectelor) despagubite
v - valoarea medie a despagubirilor acordate pentru bunurile asigurate

I=
V N
S

; I=
V
v
N
n

Determinarea gradului de stabilitate financiara

In cazul asigurarilor de bunuri, fata de media multianuala a indicatorilor care se refera la
risc (frecventa, intensitate), adesea se inregistreaza abateri. Cand abaterile sunt nefavorabile,
pierderile suferite intr-un an afecteaza capacitatea de plata a asiguratorului, ajungandu-se la stari de
dezechilibru financiar. Pentru a determina aceste abateri de la media multianuala se calculeaza
abaterea medie patratica:


) 1 ( q q n s = o

unde:
o =abaterea medie patratica
s =suma asigurata a unui bun primit in asigurare
n =numarul bunurilor asigurate
q =probabilitatea daunei

Aplicatie rezolvata
1.Determinarea gradului de stabilitate financiara
Un asigurator a primit in asigurare 250 bunuri dintr-o anumita grupa pentru suma de 100000 u.m.
fiecare cu o cota de prima neta de 1,5 %.
Sa se determine gradul de stabilitate financiara a societatii de asigurare.

- Prima aferenta unui bun: 1000001,5/100=1500 u.m.
- Prima asigurata pentru toate bunurile: 2501500=375000 u.m.
- Probabilitatea daunelor(q):

q=
100000
1500
=0,015 sau q=
25000000
375000
=0,015

In urma producerii evenimentelor, este posibil ca valoarea bunurilor asigurate sa se
diminueze cu 1,5 %, iar din valoarea bunurilor asigurate sa ramana 98,5 %.
Pentru a afla cat de mari sunt abaterile inregistrate de la media multianuala (adica a
despagubirilor platite) se calculeaza abaterea medie patratica
) 1 ( q q n s = o

unde:
o =abaterea medie patratica
s =suma asigurata a unui bun primit in asigurari (100000)
n =numarul bunurilor asigurate (250)
q =probabilitatea daunei (0,015)

o =100000
) 015 , 0 1 ( 015 , 0 250
=192191,3

2.Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k):

k =
375000
3 , 192191
=0,512 sau 51,2 %.
Deoarece probabilitatea, sansele de a plati despagubiri mai mici decat prima sunt egale cu sansele
de a plati despagubiri mai mari, se imparte coeficientul k la 2:


256 , 0
2
512 , 0
2
= =
k
adica 25,6 %.

100:25,6 % =3,9 ani
Prin urmare, la fiecare 3,9 ani este posibil ca unul sa fie nerentabil pentru asigurator.
Pentru a imbunatati aceasta situatie se poate proceda astfel:
a) Majorarea numarului bunurilor acceptate in asigurare;
b) Majorarea cotei de prima neta;
c) Reasigurarea
a) Majorarea numarului bunurilor acceptate in asigurare
Sa presupunem ca bunurile asigurate cresc de la 250 la 500. Suma sigurata ramane aceeasi pentru
fiecare bun de 100000 u.m. si cota de prima =1,5 %.
- prima neta (p) =
750000
100
5 , 1 100000 500
=

u.m.

1 abaterea medie patratica (o)

o =100000
) 015 , 0 1 ( 015 , 0 500
=271799,5585
- Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k)

k =
750000
5585 , 271799
=0,362


181 , 0
2
362 , 0
2
= =
k
18,1 %

100:18,1=5,5 ani
Este posibil ca la fiecare 5,5 ani unul sa fie nerentabil.

b) Majorarea cotei de prima neta
Folosind acelasi exemplu, avem:
Nr. produse asigurate (n) =250
Valoarea sigurata a bunurilor =100000 (s)
Cota de prima neta creste de la 1,5 % la 2 %
Valoarea totala asigurata =25000000 u.m.
Avem:
2 Prima cuvebita asiguratorului (P)

P=
100
2 100000 250
=500000 u.m.
3 probabilitatea daunei (q)

q=
02 . 0
25000000
500000
=

4 Abaterea medie patratica (o)
o =100000
) 02 , 0 1 ( 02 , 0 250
=221359,4362
- Gradul de stabilitate a rezultatelor financiare (k)

k=
442 , 0
500000
4362 , 221359
=



221 , 0
2
442 , 0
2
= =
k
22,1 %
100:22,1 % =4,5 ani
Prin urmare, probabilitatea de a se inchide cu pierderi este de 1 an la 4,5 ani, in loc de 1 an
la 3,9 ani.

c) Reasigurarea =redistribuirea riscului cu valori mari catre alti asiguratori, facand sa
creasca stabilitatea financiara a primului asigurator.

Se da structura portofoliului unei societati de asigurari astfel:

Grupa
de risc
Nr. bunuri asig.
(bucati)
(n)
Suma asig. a
unui bun (u.m.)
(s)
Suma asig. totala
(S)
Prima neta
anuala calc.
cu 1,5 % (q)
I 500 10000 5000000 75000
II 1000 5000 5000000 75000
III 2500 2500 62500000 93750
Total Ln=4000
(
s
) =4759,85
LS=16250000 243750 =P

5 Suma asigurata a unui bun pe ansamblul celor 3 categorii de risc:
Se calculeaza media patratica ponderata:


85 , 4759
2500 1000 500
2500 2500 1000 5000 500 10000
2 2 2
2
=
+ +
+ +
=

n
n s
s

6 Probabilitatea daunei (q)

q=
015 , 0
16250000
243750
_ _
_ _ Pr
= =
asigurata totala suma
anuala neta ima

7 Abaterea medie patratica (o)

07 , 36592 ) 015 , 0 1 ( 015 , 0 4000 85 , 4750 ) 1 ( = = = q q n s o

8 Coeficientul de stabilitate financiara (k)
k=
150 , 0
243750
07 , 36592
= =
P
o


9 Suma (prima neta) maxima pe un risc asigurat pe care o primeste asiguratorul:
x=2k
2
P =20,150
2
243750=10968,75 u.m.
Deoarece suma maxima asigurabila de 10968,75 u.m. intrece cea mai mare suma asigurata
din portofoliul societatii (10000), nu apare necesitatea cedarii (in acest caz) in reasigurare a vreunui
risc.
Pentru imbunatatirea stabilitatii financiare, societatea de asigurari trebuie doar sa-si
sporeasca numarul bunurilor primite in asigurare care se incadreaza in suma maxima de 10968,75
u.m.
Teste de autoevaluare
1) Ce conditii trebuie sa respecte asiguratul in cazul asigurarilor de bunuri sau alte valori?
2) Ce metode de evaluare a pagubelor se pot folosi?
3) Ce presupune metoda costului de inlocuire?
4) Ce presupune metoda pretului de vanzare la producator?
5) Ce presupune metoda evaluarii functionale a cladirii?
6) Ce presupune metoda evaluarii functionale a bunurilor?
7) Care sunt principiile de baza aplicate la acoperirea pagubelor?
8) Ce este prima neta?
9) Ce este indicele mediu anual de despagubire?
10) Prin care procedee se poate imbunatati gradul de stabilitate financiara a societatii de
asigurare?
TEMA 7


Asigurrile de persoane

Particularitile asigurrilor de persoane:
1. suma asigurat se stabilete forfetar de asigurat, n functie de nevoile si de posibilittile sale
financiare;
2. asiguratul poate ncheia mai multe contracte de asigurare, viznd acelasi risc si pentru sume
diferite, la mai multi asigurtori, urmnd ca la producerea riscului, asiguratul s primeasc
drepturile cuvenite de la toti asigurtorii, aceasta deoarece aici nu este vorba de daun (ca la
bunuri), ci de viata si integritatea persoanei care nu sunt evaluabile n bani;
3. societatea de asigurare acord indemnizaii bneti pentru producerea unor riscuri care
afecteaz viata, sntatea sau integritatea fizic a persoanei.
n functie de riscul asigurat, asigurrile de persoane se mpart n:
- asigurri de viat (acoper riscul de deces)
- asigurri de persoane, altele dect cele de viat (acoper integritatea corporal sau sntatea
persoanei)
Asigurrile de persoane pot fi (n functie de riscul care se asigur):
- asigurri de supravietuire;
- asigurri de deces;
- asigurri mixte de viat;
- asigurri de boal;
- asigurri de accidente.
n functie de scopul asigurrii, asigurrile de persoane pot fi:
- asigurri de persoane:
pe termen limitat
pe termen nelimitat
- asigurri mixte de persoane, cu capitalizare;
- asigurri de pensii

Societtile de asigurri ofer si alte tipuri de asigurri, cu combinatii ingenioase ntre
asigurri si produse financiare.
Ex.: politele de asigurare de viat cu protectie mpotriva riscului de deces dar si
cu posibilitti de investire.
Transferul riscului se face de la individ ctre grup, prin urmare fiecare membru al grupului
particip la constituirea fondului printr-o cot de participare, reprezentat de prima de asigurare.
Riscul acoperit, la asigurrile de viat, este riscul de deces.
Elementele de baz ale contractului sau politei de asigurare:
asigurtorul =societatea de asigurare
asiguratul =persoana a crei viat de asigur
contractantul asigurrii, care de cele mai multe ori este chiar persoana asigurat,
n caz contrar, asiguratul trebuie s fie de acord cu ncheierea contractului.
Primele de asigurare:
se stabilesc prin calcule actuariale, bazate pe statistici demografice (tabele de
mortalitate);
pe date proprii fiecrui individ;
din primele de asigurare ncasate se creaz rezervele matematice care
valorificate prin investire, sporesc fondul din care se pltec sumele asigurate.
Asigurrile pe termen se ncheie pentru un numr de 5 - 25 ani sau chiar 80 de ani, spre
deosebire de:
Asigurrile generale au durat redus (un an, o lun, o cltorie)
Plata primei se poate face o singur dat sau n rate anuale, semestriale, trimestriale, sau,
mai rar lunare.
Asigurtorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
s fie solid din punct de vedere financiar;
s garanteze c va plti;
s garanteze c va exista si n momentul cnd va trebui s plteasc.
Cererea (declaraia) de asigurare, se completeaz n scris de asigurat, pe principiul bunei
credinte.
Prima stabilit pentru perioada de asigurare este indivizibil.
Ex.: dac perioada asigurat =1 an si evenimentul s-a produs n prima parte a
anului, asiguratul nu poate pretinde rambursarea unei prime proportionale
cu timpul rmas pn la sfrsitul anului.

Tipuri reprezentative ale asigurrilor de via

1.Asigurarea de supravieuire presupune:
conditia de baz este ca asiguratul fie n via la expirarea contractului de
asigurare;
plata primelor de asigurare de ctre asigurat duce la acumularea unor sume de
bani aflate la dispozitia asigurtorului
la expirarea contractului, supravietuitorul poate dispune integral sau ealonat,
sub form de rent , de suma acumulat.
Deoarece n caz de deces asiguratul si mostenitorii pierd suma asigurat, acest tip de
asigurare nu este foarte solicitat, de aceea, societtile de asigurri nclud n contract clauza
contraasigurrii. Aceast clauz permite rambursarea unei prti din primele pltite de asigurat
(dup ce asigurtorul a retinut o anumit cot).
2.Asigurarea de deces cu acumulare de capital
Societtile de asigurri garanteaz:
1. pe perioada contractului de asigurare , n caz de deces al asiguratului, societatea de asigurare
plteste suma asigurat, timp n care beneficiarii sumei de asigurare sunt scutiti de plata restului
de prime de asigurare
2. la expirarea contractului de asigurare, dac nu intervine decesul persoanei asigurate, se pltete
suma capitalizat asiguratului, sau persoanelor indicate n cererea de asigurare, din care se scad
cheltuielile pentru gestionarea banilor.
Societatea de asigurare este exonerat de plata sumei asigurate dac n caz de deces al
asiguratului au survenit urmtoarele conditii:
1. n caz de rzboi, indiferent de statutul civil sau militar al persoanei;
2. n caz de tulburri sociale: rzboi civil, manifestatie, revolt, dac asiguratul a participat la
aceasta de partea celor care le-a generat;
3. dac n momentul decesului, persoana asigurat avea o alcoolemie peste limita legal stabilit;
4. n caz de sinucidere a asiguratului.
Pe perioada derulrii contractului de asigurare, asiguratul poate s-si schimbe hotrrea cu
privire la persoanele fizice sau juridice care beneficiaz de despgubirile prevzute n contract, n
afar de cazul n care acestea au fost ipotecate.

3.Asigurarea de via pe termen limitat, respectiv nelimitat
Asigurrile de viat pe termen limitat
6 se ncheie pe o anumit perioad de timp si acoper numai riscul de deces;
7 prima de asigurare se plteste (de asigurat) periodic;
8 beneficiarul desemnat de asigurat ncaseaz suma asigurat la decesul asiguratului, dac
decesul s-a produs n interiorul perioadei asigurate;
9 prima de asigurare nu este mare, trebuie pltit pe toat perioada asigurat, si nu implic
o economisire sau capitalizare.
Asigurrile de viat pe termen nelimitat
10 acoper riscul de deces pe o perioad mai lung, exemplu pn la 95 ani;
11 asiguratul plteste primele de asigurare pn la data pensionrii;
12 dac asiguratul ajunge la vrsta specificat, el primeste suma asigurat, actualizat.

4.Asigurarea mixt de via (12 30 de ani)
Este o asigurare cu capitalizare si cu un grad de cuprindere mai mare dect celelalte tipuri
de asigurare.
Acest tip de asigurare acoper:
riscul de deces si
riscul de supravietuire
Asigurtorul va plti n orice conditii: - de deces
- de supravietuire
- Sumele de bani pltite de asigurat reprezint o form de economisire .
- Asiguratul are acces la fond, dar dac doreste retragerea banilor, atunci renunt la polita de
asigurare.
- Suma de bani primit napoi de la societatea de asigurare nainte de termen, se numeste valoare
(sum) de rscumprare din care asigurtorul poate retine max.5%.
La expirarea perioadei asigurate, asiguratul poate opta pentru plata indemnizatiei de supravietuire,
fie integral, fie sub form de rent anual, astfel:
- rent fix pe o perioad determinat;
- rent viager.

5.Asigurarea de rent
Asigurarea de rent, presupune ca asigurtorul s plteasc o indemnizatie periodic, n
functie de tipul de contract.
1 Renta viager: se acord sub form de indemnizatie periodic (trimestrial, lunar sau poate
fi la 6 luni sau 1 an) pn la decesul asiguratului;
2 Renta temporar: se acord pn la o anumit dat stabilit sau pn la decesul asiguratului,
n cazul n care acesta survine naintea datei respective;
3 Renta de supravietuire: se acord sub form de indemnizatie periodic, dup decesul
asiguratului, n favoarea coasiguratului, dac acesta este n viat;
4 Asigurarea de rent pentru studii (asigurarea tip student). Acest tip de asigurare are ca scop
economisirea unor sume de bani pentru perioada de studii a copiilor, n conditiile n care
pltitorul nu ar mai fi n viat. Primele de asigurare vor fi pltite de asigurat pn la
nceperea studiilor, urmnd ca beneficiarul (copilul) s intre n posesia rentelor la vrsta
specificat n contract. Suma poate fi pltit n 4 5 ani sau integral (dar numai 90 95%)
la mplinirea vrstei stabilit.
Societatea de asigurare va plti, chiar dac una din prti (asigurat sau beneficiar) ar deceda.

6.Asigurarea tip dot
Este o asigurare de viat prin care se ofer protectie fat de riscul de deces al persoanei
asigurate (printe sau tutore).
Beneficiarul (copilul) primeste suma asigurat, fie n momentul cstoriei, fie la mplinirea
unei anumite vrste (20; 25 ani)
Suma asigurat se plteste integral, nu esalonat.
n cazul decesului beneficiarului (copilului) polita devine o polit de asigurare mixt de
viat.

Teste de autoevaluare
1) Care sunt particularitatile asigurarilor de persoane?
2) In functie de riscul asigurat, ce fel de asigurari de persoane se pot incheia?
3) Ce fel de asigurari de persoane pot fi in functie de scopul asigurarii?
4) Cum se stabilesc primele de asigurare?
5) Ce conditii trebuie sa indeplineasca asiguratorul la asigurarile de persoane?
6) Care sunt tipurile de asigurare de viata?
7) Ce presupune asigurarea de supravietuire?
8) Ce presupune asigurarea de deces cu acumulare de capital?
9) Ce este asigurarea mixta de viata?
10) Ce este asigurarea de renta?
11) Ce este asigurarea tip dota?



















TEMA 8


Asigurri de persoane, altele dect cele de via
Acestea se numesc asigurri non-viat.
1. Asigurarea medical
Riscul de deces nu este asigurat.
Primele de asigurare sunt diferite pentru brbati si pentru femei.
Sumele asigurate pot fi pltite ca:
- sume forfetare sau fixe, reprezentnd o indemnizatie pe zi de spitalizare sau sum fix
pentru interventii chirurgicale;
- pentru compensarea cheltuielilor cu spitalizarea, servicii de spitalizare private, tratament
medical.
Se stabileste o perioad de asteptare, de 3 6 luni, dup a crei expirare acoperirea devine efectiv.
Costurile acoperite pot fi:de spitalizare, de convalescent, de tratament la domiciliu dup externare,
indemnizatie pentru maternitate, taxe pentru diagnostic si consultatii, interventii chirurgicale,
servicii private de ambulant.

2.Asigurare de accidente
Particularitti:
- acoper doar riscul de accident, nu si riscul de deces;
- se ncheie pe perioade mici (un an sau sub 1 an);
- sumele asigurate se pltesc asiguratului proportional cu gradul de invaliditate si conform
conditiilor prevzute n polit
Polita de asigurare trebuie s defineasc clar:
- accidentul un eveniment nedorit, datorat unor cauze exterioare, violente si neasteptate,
independent de vointa asiguratului
- invaliditate permanent o vtmare corporal grav, ca urmare a unui accident, ivit n cel
mult 1 an de la data accidentului, fr sanse de ameliorare
- suma asigurat este prevzut de societatea de asigurare
- riscurile acoperite sunt accidente de circulatie, din practicarea sporturilor, provocate de
functionarea masinilor, aparatelor, uneltelor, din instalatii, degerturi, asfixieri, nec, explozie,
prbusiri de teren, trsnet, elecrocutare, lovire, ntepare cdere, tiere, arsuri, atac efectuat de o
persoan sau un animal
- riscurile excluse sunt cele care se datoreaz unor actiuni iresponsabile: n stare de ebrietate,
intoxicatie cu alcool, medicamente, droguri, vtmri produse de propria actiune a asiguratului,
riscuri de rzboi, revolutie, explozie atomic.
Aceast asigurare poate fi ncheiat individual sau n grup, nominal sau pentru toti angajatii,
pe profesii sau indiferent de profesie.

3. Asigurarea de ctorie
Aceast asigurare acoper accidentele sau mbolnvirile pe parcursul unei cltorii, de
obicei n strintate. n unele cazuri se acoper si riscul de deces.
Asigurtorul va plti pentru asigurat, sumele ce reprezint cheltuieli de spitalizare conform
clauzelor din polit.
Clauzele adiionale:
1.Protectia mpotriva inflatiei se aplica:
- n trile cu rata inflatiei mare
- n contractele de asigurri pe termen lung
2.Clauza de scutire de plat a primelor presupune posibilitatea ncetrii pltii primelor de
asigurare, avnd drept cauz o invaliditate survenit ca urmare a unui accident produs dup
intrarea n vigoare a politei de asigurare.Aceast clauz se accept numai dac asiguratul nu
mai poate munci ca s obtin venituri din care s plteasc primele de asigurare.

Determinarea primei de asigurare la asigurrile de via
Calcularea primelor de asigurare se bazeaz pe tabele de mortalitate ntocmite de Institutul
National de Statistic, care indic numrul de persoane nc n viat si probabilitatea de deces.
Punctul de plecare l constituie un grup determinant de persoane (100.000) care se nasc.
Tabelele de mortalitate nu tin seama de catastrofe naturale, rzboi.
Plata primei de asigurare n asigurrile de viat se poate face sub forma:
- primei unice care este calculat astfel nct s acopere riscul pe ntreaga perioad.
Aceast modalitate este foarte putin utilizat;
- plata esalonat a primei prin care asigurtorul poate accepta ncasarea aceleiasi prime,
esalonat n timp, desi riscul de deces este diferit de la un an la altul, datorit mbtrniri
persoanei.
Prima net ia n considerare urmtoarele elemente:
- proabilitatea producerii evenimentului asigurat;
- vrsta si sexul persoanei asigurate;
- valoarea actual a primelor;
- valoarea actual a primei asigurate;
- dobnda tehnic;
- rentabilitatea societtii de asigurri.
La prima net se adaug un supliment de prim n care intr cheltuielile societtii de asigurare,
astfel:
- cheltuielile de achizitie a politei de asigurare, salariile, comisioanele agentilor de vnzri
si cheltuielile pentru evaluarea riscului;
- cheltuieli cu reclama, publicitatea si tipriturile (cot procentual din prim);
- cheltuieli de ncasare a primei de asigurare si cu gestiunea;
- cheltuieli cu comisioanele de rennoire a politelor;
- cheltuieli de automatizare;
- cheltuieli administrativ gospodresti ale asigurtorului (ntretinere, chirie, telefoane)

PRIMA NET + SUPLIMENTUL DE PRIM = PRIMA BRUT


Asigurtorul poate oferi reduceri de prim:
1. reduceri de frecvent atunci cnd plata primelor se face la intervale mari de timp: anual,
semestrial. Societatea beneficiaz de sume mari pltite n avans, pe care le poate investi;
2. reduceri de mrime care ncurajeaz asiguratii pentru polite cu valori mari.
Rezerva matematic este o rezerv din primele de asigurare pe care societatea de asigurri
o formeaz pentru a putea plti sumele asigurate, indiferent de momentul producerii evenimentului.
Cea mai folosit metod de calcul a rezervei matematice este metoda Zillmer, care
presupune ca din valoarea actualizat a sumelor asigurate viitoare, s se scad valoarea actualizat a
viitoarelor prime.
Asiguratul are dreptul s rezilieze contractul de asigurare n orice moment si are dreptul s i
se ramburseze o sum numit valoare de rscumprare.
Rezilierea din primii ani, conduce la valori reduse de rscumprare.
Din primele ncasate, asigurtorul creaz un fond care va fi investit, obtinndu-se un venit
suplimentar sub form de dobnd.
n acest fel, valoarea politei creste n fiecare an cu cota de participare la profit,
corespunztoare dobnzii obtinute de asigurtor din investirea rezervelor matematice.

PRIMA NET UNIC
(Prima net, cu un supravietuitor, cu procent unic)

Aplicaia 1
Un grup de 3 persoane n vrst de 30, 35 si 40 de ani, ncheie o asigurare de supravietuire
pe 10 ani, pentru suma de 380.000 u.m., dac cel putin un membru al grupului va fi n viat.
S se calculeze prima net unic aferent asigurrii dac procentul anual este de 15%.
Se cunosc numerele de comutatie:

95314
30
=
l
;
94409
35
=
l
;
92919
40
=
l
;
90638
45
=
l
;
87399
50
=
l



E
S P
n
x
N
=



V
l
l
E
n
x
n x
n
x

+
=
;


, )
n
i
n
V
+
=
1
1
;

975 , 0
95314
92919
30
40
30
10 30
1
1
1
= = = =
+
=
+
l
l
l
l
l
l
p
x
n x
(probabil.de suprav.a pers.de 30 ani)

96 , 0
94409
90638
35
45
35
10 35
2
2
2
= = = =
+
=
+
l
l
l
l
l
l
p
x
n x

94 , 0
92919
87399
40
50
40
10 40
3
3
3
= = = =
+
=
+
l
l
l
l
l
l
p
x
n x

025 , 0 975 , 0 1 1
1 1
= = =
p q

04 , 0 96 , 0 1 1
2 2
= = =
p q

06 , 0 94 , 0 1 1
3 3
= = =
p q

00006 , 0 06 , 0 04 , 0 025 , 0
3 2 1
= = =
q q q q

99994 , 0 00006 , 0 1
1
= =
q

, ) , )
247 , 0
0455 , 4
1
15 , 1
1
15 , 0 1
1
10 10
10
= = =
+
=
V

4 , 93854 247 , 0 99994 , 0 380000
1
= = |
.
|

\
|
=

V
q
S P
n
N
u.m.

Aplicaia 2
O persoan de 30 ani ncheie o asigurare prin care urmeaz s primeasc la mplinirea
vrstei de 35 de ani, suma de 50 mil. u.m. si la mplinirea vrstei de 40 de ani, suma de 150 mil.
u.m.
S se determine prima unic, avnd pentru anii respectivi procentele: 10%; 12%; 15%;
16%; 17%; 18%; 18%; 20%; 25%; 21%; 16%.

94409
35
=
l
;
95314
30
=
l
;
92919
40
=
l


E
S P
n
x
N
=



V
l
l
E
n
x
n x
n
x

+
=
;

V
l
l
E
j
n
j
x
n x
n
x

=
H
+
=
1
;
6 6
6
10
1
30
40
2
5
1
30
35
1
10 5 , 55
16 , 1 21 , 1 25 , 1 2 , 1 18 , 1 18 , 1 16 , 1 15 , 1 12 , 1 1 , 1
1
95314
92919
10 150
18 , 1 16 , 1 15 , 1 12 , 1 1 , 1
1
95314
94406
10 50
=

+
+

= H + H =
= =
V
l
l
S V
l
l
S P j
j
j
j


Persoana asigurat va plti o prim de asigurare de 55,5 mil. u.m. esalonat pe 10 ani,
conform procentelor stabilite (10%; 20%) si va primi 50 mil. u.m. la vrsta de 35 ani si 150 mil.
u.m. la vrsta de 40 de ani.
Concluzie: plteste 55,5 mil. u.m. si primeste 200 mil. u.m.
Prima net pentru o singur persoan supravietuitoare, cu procente diferite.

Aplicaia 3
O persoan de 55 de ani doreste s ncheie o asigurare de supravietuire pentru suma de
100.000 u.m., pe termen de 5 ani.
S se determine prima net unic pentru care aceasta trebuie s o plteasc societtii de
asigurare, cunoscnd:
82858
55
=
l
;
76904
60
=
l
;
8 , 9761
60
=
D
;
5 , 12491
55
=
D

, )
783526 , 0
05 , 1
1
5
5
= =
V


E
S P
n
x
N
=

l
V l
E
x
n
n x
n
x

+
=


727233 , 0
82858
783526 , 0 76904
55
5
60
55
5
5 55
55 5
=

=
+
l
V l
l
V l
E

3 , 72722 727233 , 0 000 . 100
55 5
= = =
E S PN
u.m.
Alt metod: - folosind numerele de comutatie
5 , 78147
5 , 12491
8 , 9761
100000
55
5 55
= = =
+
=
+
D
D
S
D
D
S P
x
n x
N

Se obtin rezultate diferite prin cele dou metode. Prin politic societtilor de asigurri se decide
care metod se foloseste.
*Prima net pentru supravietuire pe 5 ani

Aplicaia 4

Anuitti viagere imediate, limitate si anticipate

D
N N
a
x
n x x
n
x
+

=
;
a
S P
n
x
=

anuitti prima net unic

O persoan de 25 de ani ncheie o asigurare prin care la vrsta de 50 de ani urmeaz s
primeasc anual, anticipat sub form de rent, suma de 5.000 euro, folosind numerele de comutatie:

8778
25
=
D
;
92318
25
=
N
;
6397
50
=
N


S se calculeze prima net unic P aferent asigurrii.


a
S P
n
x
=

788 , 9
8778
6397 92318
25
25 25 25
=

=
+

=
+
D
N N
D
N N
a
x
n x x
n
x

940 . 48 788 , 9 5000 = =
P
euro

Prin urmare, prima net unic ce urmeaz a fi pltit la ncheierea contractului de asigurare
de asigurat, imediat, este de aproape 10 ori mai mare dect renta anual de 5000 euro pe care o va
primi la nceputul fiecrui an de supravietuire dup vrsta de 50 de ani. Dac supravietuieste 10 ani,
si va recupera bani dati fr a mai lua n calcul dobnzile pe care le-ar fi obtinut.

Aplicaia 5
Renta anual anticipat, anulat r ani si limitat la n ani

O persoan de 30 ani ncheie o asigurare prin care urmeaz ca peste 5 ani s primeasc
anual anticipat, o rent viager. n primii 10 ani, renta anual este de 5000 euro, iar dup aceea este
de 8000 euro. S se calculeze prima net unic P achitat de asigurat, cunoscndu-se:

D
N N
a
r
x
n r x r x
n
x
+ +

+
=



a
r
n
x
renta anual anticipat, amnat r ani si limitat n ani

D
N
a
x
n x
n
x
+
=
renta viager anual amnat si anticipat
euro
x
n x
x
n r x r x
D
N
D
N N
D
N
D
N N
D
N
S
D
N N
S P
37200 16800 20400 1 , 2 8000 08 , 4 5000
5403
11365
8000
5403
11365 33385
5000
8000 5000 8000 5000
30
45
30
45 35
30
10 35
30
10 5 30 5 30
2 1
2 1 1
= + = + = +

=
= +

= +

=
=
+
+
+ +

=
+ + + +
+

Concluzie: - plteste 37.200 euro la ncheierea contractului
1 primeste peste 5 ani, pn la 45 ani, cte 5000 euro/an
5000 10 =50.000 euro
- dac mai trieste 10 ani 8000 =80.000 euro
50.000 +80.000 =130.000 euro / 37.200 euro
Aplicaia 6
Asigurarea de deces temporar sau limitat la n ani
O persoan de 30 ani ncheie o asigurare de deces valabil n urmtorii 5 ani, prin care
urmasii si s ncaseze la decesul su (dac este cazul), suma S n euro. Stiind c asiguratul
achit prima net unic P=5000 euro si cunoscnd numerele de comutatie:
5403
30
=
D
;
55822
30
=
N
;
339
30
=
M
;
3311
35
=
D
;
236
35
=
M
,
s se calculeze suma pe care o vor primi urmasii la decesul asiguratului.

D
M M
A
x
n x x
n
x
+

=
;
A
S P
n
x
=

0117 , 0
5403
63
5403
276 339
30
35 30
30
5 30 30
30 5
= =

=
+
D
M M
D
M M
A


A
S P
n
x
=

A S 30 5
5000 =
;
350 . 427
0117 , 0
5000
= =
S
euro
Concluzie:
1 plteste 5000 euro si dac se produce decesul n interiorul celor 5 ani
2 (putin probabil ca s decedeze o persoan ntre 30-35 ani)
3 Primeste 427.350 euro, adic de 85 ori mai mult.

Aplicaia 7
Asigurarea mixt (n caz de deces ct si de supravietuire)
O persoan n vrst de 40 de ani, ncheie o asigurare mixt pe timp de 16 ani. S se
calculeze prima net unic pltit de asigurat, cunoscndu-se:
suma asigurat =500.000 euro si numere de comutatie:
460 , 2013
40
=
D
;
450 , 369
56
=
D
;
259 , 236
40
=
M
;
110 , 95
56
=
M


M
A
S P
x
n
=

D
M M
D
D
M
A
x
n x x
x
n x
x n
+ +

+ =
sau


D
D M M
D
D M M
M
A
x
n x n x x
x n
40
56 56 40
+
=
+ +
+
=
;

2536 , 0
460 , 2013
450 , 369 110 , 95 259 , 236
40
16
=
+
=
M A


800 . 126 2536 , 0 000 . 500
40
16
= = =
M A S P
euro

Asigurarea mixt are rol att de asigurare de supravietuire ct si de deces.
Asigurtorul plteste asiguratului suma asigurat dac el este n viat la expirarea
termenului (de 16 ani).
Dac asiguratul a decedat naintea termenului, atunci asigurtorul plteste la data decesului
suma asigurat, beneficiarului asigurrii.

Teste de autoevaluare
1) Cum pot fi platite sumele asigurate in cazul asigurarii medicale?
2) Care sunt particularitatile asigurarilor de accidente?
3) Ce este accidentul?
4) Care sunt riscurile acoperite in cazul asigurarii de accidente?
5) Ce presupune asigurarea de calatorie?
6) Ce sunt tabelele de mortalitate?
7) Ce ia in considerare prima neta la asigurarea de viata?
8) Ce este suplimentul de prima?
9) Ce este rezerva matematica?
10) Care este metoda cea mai folosita pentru determinarea rezervei matematice?



















TEMA 9


Asigurrile de rspundere civil

Trasaturi ale asigurarilor de raspundere civila
Prin asigurarile de raspundere civila sunt acoperite numai acele prejudicii produse de asigurat unor
terte persoaneca urmare a unui accident.
Terta persoana poate fi orice persoana fizica sau juridica prejudiciata de catre asigurat.
Persoanele cuprinse in asigurare nu au calitatea de terti ci de beneficiari ai asigurarii.
In asigurarea de raspundere civila se intalnesc: asiguratul, asiguratorul si terta persoana (cel
pagubit).
Asigurarea de raspundere civila ofera posibilitatea ca:
- persoana pagubita sa primeasca despagubirea cuvenita;
- patrimoniul asiguratului sa ramana neatins.
Conditii ce trebuie indeplinite cumulativ in contractul de asigurare civila:
1. fapta savarsita de asigurat sa contravina normelor legale;
2. sa se poata dovedi existenta unui prejudiciu, a unei pagube produse unei terte persoane;
3. sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului si prejudiciul adus tertei
persoane;
4. sa se demonstreze vinovatia asiguratului care a comis fapta ilicita.

Particularitati ale asigurarii de raspundere civila:
- obiectul asigurarii de raspundere civila il constituie prejudiciul produs unor terte persoane prin
folosirea unor bunuri: autovehicule, cladiri si diferite alte constructii;
- culpa asiguratului este conditia de baza pentru ca asiguratorul sa plateasca paguba;
- in asigurarea de raspundere civila beneficiarii sunt persoane necunoscute in momentul
incheierii asigurarii;
- despagubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim al sumei asigurate sau pot aparea situatii
cand asiguratorul plateste despagubiri al caror total (pe intreaga durata a asigurarii) intrec
cuantumul sumei asigurate;
- daca asiguratul este victima accidentului produs de el, acesta nu va beneficia de despagubire de
la asigurator in temeiul contractului de asigurare de raspundere civila ci a contractului de
asigurare de persoane sau bunuri.

ASIGURARILE DE RASPUNDERE CIVILA IN TRANSPORTUL RUTIER.ASIGURAREA
DE RASPUNDERE CIVILA A TRANSPORTATORULUI
Asigurarea este valabila pe un anumit teritoriu, pe o anumita perioada de timp, sau, pe
durata unei anumite calatorii.
Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele cu privire
la transportator, prevede:
Transportatorul raspunde pentru:
- pierderea totala sau partiala a marfii;
- degradarea produsului in intervalul de timp scurs intre primirea si predarea marfii;
- depasirea termenului de livrare.
Transportatorul este scutit de raspundere atunci cand pierderea sau degradarea marfii se
datoreaza:
- utilizarii autovehiculelor descoperite sau fara prelata daca acest mod de utilizare nu a fost
mentionat in mod expres in contract;
- lipsa sau defectiunea ambalajului pentru marfurile expuse prin natura lor la stricaciuni atunci
cand sunt ambalate necorespunzator;
- incarcarea sau descarcarea de catre persoane care au actionat in numele expeditorului sau
destinatarului;
- erori de numarare a coletelor.
Suma asigurata inclusa in contractul de asigurare este compusa din:
- valoarea marfii conform facturii;
- costul transportului;
- costul asigurarii;
- taxe si comisioane vamale precum si alte cheltuieli ocazionate de transportul marfii;
- o supraasigurare de 10% din valoarea bunului pentru acoperirea cheltuielilor neprevazute.


Conditii generale de asigurare a marfurilor pe parcursul transportului rutier
Se practica trei conditii de asigurare:
Conditia A este cea mai cuprinzatoare si acopera toate riscurile de pierdere sau avariere.
Conditia B acopera un numar mai mic de riscuri respectiv pierderile sau avariile produse bunurilor
in timpul transportului, cauzate de: incendiu, explozie, rasturnare, cutremur de pamant, eruptie
vulcanica, trasnet, patrunderea apei in mijlocul de transport, caderea coletelor in timpul incarcarii
sau descarcarii.
Conditia C acopera riscurile cauzate de incendiu, explozie, rasturnarea, deraierea, prabusirea,
coliziunea mijlocului de transport.
Oricare din conditiile de mai sus poate fi extinsa in schimbul platii unei prime suplimentare pentru
a acoperii si riscurile speciale cauzate de: furt, jaf, nelivrare, greva.Anumite marfuri nu fac obiectul
asigurarii de marfuri in general, ci a unor asigurari speciale cum ar fi:
- transportul de bilete de banca, cupoane, titluri, monede, colectii de numismatica, metale
pretioase, pietre pretioase, bijuterii, opere de arta;
- marfuri periculoase, perisabile, congelate;
- colete postale;
- seruri, vaccinuri, sange;
- animale vii.
Teste de autoevaluare
1) Ce posibilitati ofera asigurarea de raspundere civila?
2) Ce conditii trebuie indeplinite cumulativ in contractul de asigurare civila?
3) Care sunt particularitatile asigurarii de raspundere civila?
4) Care este raspunderea transportatorului conform conventiei privind contractul de
transport international de marfuri pe sosele?
5) In ce conditii este scutit de raspundere transportatorul?
6) Din cine se compune suma asigurata in cazul contractului de asigurare de raspundere
civila in transportul rutier?
7) Ce conditii de asigurare a marfurilor se practica in transportul rutier?
8) Care conditie de asigurare a marfurilor in transportul rutier este cea mai cuprinzatoare?
9) Care marfuri fac obiectul unor asigurari speciale in cazul transportului rutier?
10) Ce riscuri acopera polita de asigurare conform conditiei A? Dar a conditiei B?

TEMA 10


Asigurarea de rspundere civil a deintorilor de autovehicule

Prin aceste asigurari pot fi compensate pagubele produse de asigurat unor terte persoane cand sunt
indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
- fapta savarsita de asigurat sa fie ilicita (accident datorita nerespectarii regulilor de circulatie);
- trebuie sa existe un prejudiciu adus unei terte persoane;
- intre fapta ilicita si prejudiciul produs tertei persoane sa existe un raport de cauzalitate;
- sa se constate culpa asiguratului in producerea accidentului.
Stabilirea primelor de asigurare are in vedere urmatorii factori:
- statistici privind accidentele si furturile de autovehicule;
- tipul, marca, valoarea, capacitatea cilindrica, performantele tehnice, costul reparatiilor,
vechimea masinii, varsta si experienta conducatorului auto, atractia pentru hoti, starea
drumurilor si a sistemelor de semnalizare rutiera.
Riscurile excluse din asigurarea de raspundere civila sunt:
- daunele directe sau indirecte produse in urma operatiunilor militare, greve, tulburari sociale,
terorism, vandalism;
- daunele rezultate din competitii sportive, accidente nucleare etc.;
- incendii sau explozii provocate de transformari neautorizate efectuate la autovehicul;
- supraincarcarea sau suprasolicitarea autovehiculului.
Contractul de asigurare cuprinde clauze privind:
- intinderea teritoriala a acoperirii;
- perioada de acoperire (6 luni, un an etc.);
- fransiza;
- reducerea primelor de asigurare prin acordarea unui bonus daca in perioada anterioara nu s-a
inregistrat pagube (la reinnoirea contractului).


ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO- SISTEMUL CARTE VERDE

Cartea verde constituie dovada ca proprietarul autovehiculului care se deplaseaza in afara
granitelor tarii, a incheiat contractul de asigurare de raspundere civila.
Biroul asiguratorilor de autovehicule din tara vizitata are rolul de a constata, evalua si lichida
daunele fata de tertul prejudiciat. Despagubirile platite urmeaza sa fie recuperate de la biroul
emitent din tara de provenienta a asiguratului, la care se adauga si o suma de bani pentru serviciile
prestate.
In Romania , dreptul de a elibera Cartea Verde il au numai societqatile de asigurari care sunt
autorizate de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule B.A.A.R. , datorita raspunderilor deosebite pe
care acestia si le asuma in fata tertilor straini prejudiciati.
Calitatea de membru B.A.A.R. este atribuita daca asiguratorii indeplinesc unele conditii privind:
capitalul social, practica in asigurari, personalul tehnic cu experienta, evidenta computerizata,
existenta unui fond de garantie, tarifele practicate, conventiile stabilite.
Sumele asigurate la care terta persoana pagubita are dreptul in baza unei asigurari facultative de
persoane, se platesc independent de despagubirile ce se acorda de asigurator in baza asigurarii de
raspundere civila legala.

ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA , ALTELE DACAT AUTO

1.ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA PROFESIONALA
Asigurarea de raspundere civila profesionala vizeaza urmatoarele categorii de profesii:
constructorii, arhitectii, medicii, expertii tehnici, contabilii, evaluatorii etc.
Aceste persoane pot aduce prejudicii tertelor persoane, din eroare sau neglijenta.
2.ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA A ANGAJATORULUI, A
PRODUCATORULUI SI A MANAGERULUI
Asigurarea de raspundere civila a angajatorului, este contractul de asigurare prin care se ofera
protectie pentru asigurati, atunci cand au loc pierderi, imbolnaviri, determinate de neglijenta
angajatorului si sunt necesare cheltuieli pentru stabilirea despagubirilor.
La acest tip de asigurare, printre masurile de management al riscului impuse de asigurator sunt:
- dotarea cu echipament si asigurarea unui loc de munca adecvat;
- pregatirea profesionala necesara folosirii masinilor si instalatiilor;
- supravegherea permanenta a procesului de munca.
Asigurarea de raspundere civila a producatorului este necesara deoarece se considera ca toti cei
care vand o marfa au o raspundere fata de cei care o consuma sau o folosesc.
In practica asigurarilor se folosesc polite combinate prin care se acopera, in sectiuni separate,
raspunderea angajatorului, raspunderea producatorului, raspunderea managerului si raspunderea
publica.
Asigurarea de raspundere civila a managerului acopera raspunderea acestuia si a membrilor
consiliului de administratie pentru erori si neglijenta in conducerea unei companii.
Elementele luate in calcul in evaluarea corecta a riscului sunt:
- definirea clara a responsabilitatilor;
- refuzul managerilor si functionarilor de a informa asiguratorul in legatura cu raspunderea
fiecarui asigurat in parte;
- informarea asiguratorului cu privire la starea firmei sau a grupului;
- actualizarea informatiilor la reinnoirea contractelor;
- extinderea acoperirii pentru cei noi investiti in functie.
Primele de asigurare sunt foarte mari.

3. ASIGURAREA PRIVIND RASPUNDEREA PUBLICA
Acest tip de asigurare consta in plata unor sume asiguratului, pentru ca acesta sa poata compensa o
terta persoana, in calitate de public, in cazul vatamarii corporale sau pagubelor materiale provocate
de neglijenta sa sau a angajatilor sai.
Exemple: pardoseli alunecoase, marfuri care cad de pe rafturi, defectiuni la fift si scari rulante.
Teste de autoevaluare
1) Ce conditii cumulative trebuie sa indeplineasca pagubele produse de asigurat unei terte
persoane ca sa poata sa fie compensate?
2) Ce factori sunt luati in considerare la stabilirea primelor de asigurare?
3) Care sunt riscurile excluse din asigurarea de raspundere civila?
4) Ce clauze cuprinde contractul de asigurare de raspundere civila a detinatorului de
autovehicule?
5) Ce este Cartea verde?
6) Cum se dobandeste calitatea de membru BAAR?
7) Ce categorii de profesii vizeaza asigurarea de raspundere profesionala?
8) Ce presupune asigurarea de raspundere civila a managerului? Dar a producatorului?
9) Ce presupune asigurarea privind raspunderea publica?


























TEMA 11
Asigurrile de riscuri financiare

1.ASIGURAREA CREDITELOR INTERNE SI A CREDITELOR DE EXPORT
Asigurarile de credit reprezinta un atribut al lumii afacerilor contemporane, avand rolul de a
proteja comerciantii si producatorii fata de riscul de neplata a celor ce cumpara sau inchiriaza
bunuri sau sunt beneficiari ai unor credite avantajoase.
Asigurarea de credit a aparut ca o necesitate a faptului ca marea majoritate a contractelor de
comert se incheie in conditiile in care plata se face dupa livrarea bunurilor. Asigurarea de credit
inlatura riscul vanzatorului la vanzarea de credit, cu privire la neplata de catre cumparator a
contravalorii marfurilor.
Astfel, ea ofera protectie pentru riscul de neplata aparut, fie ca urmare a falimentului
cumparatorului, fie, in cazul exportului, datorita situatiei din tara importatorului (razboi,
nationalizare etc.)
Este in acelasi timp o garantie bancara oferind posibilitatea de acces la finantare.
Este considerata o asigurare de lux.
De regula asiguratorii de credite ofera o gama larga de servicii, pe langa cele de asigurari,
de exemplu: studii de piata, consultanta, training, asistenta tehnica, studii de fezabilitate,
investigarea si supravegherea creditelor.
Prin asigurarea creditelor interne, asiguratul se protejaza impotriva riscurilor de neplata
prelungita de catre cumparator sau a insolvabilitatii acestuia pe durata cuprinsa intre productie si
distributie, inainte de vanzarea finala catre consumator.
Exista mai multe polite de asigurare:
1. Polita pentru o singura tranzactie;
2. Polita pe o anumita durata pe baza cifrei de afaceri. Aceasta polita se foloseste la
tranzactii cu valori mari;
3. Polita pentru un numar de tranzactii;
4. Polita pentru unul sau mai multi cumparatori. Se incheie pe o durata determinata, de
obicei un an;
5. Polita pentru cifra de afaceri pe credit. Este des utilizata si asigura toate afacerile
vanzatorului, cu unul sau mai multi cumparatori pe o durata determinata de obicei un
an;
6. Polita pentru mai multe conturi ale unui asigurat. Asiguratorul verifica clientii
solicitantului asigurarii in legatura cu solvabilitatea si bonitatea lor. Societatea de
asigurari poate exclude din asigurare anumiti cumparatori sau poate diminua plafonul de
credit acordat.
La asigurarea creditelor de export, riscurile sunt cele rezultate din vanzare bunurilor sau
prestarea de servicii pe credit, in afara tarii.
Polita de asigurare a creditelor de export are anumite avantaje:
1. contribuie la reducerea costurilor;
2. ofera posibilitatea desfasurarii normale a activitatii deoarece inlatura riscul neincasarii
contravalorii marfurilor la export;
3. ofera posibilitatea patrunderii pe piete noi, cu risc comercial sau politic;
4. ofera sprijin in alegerea partenerilor de afaceri si la incheierea tranzactiilor comerciale;
5. vine in sprijinul planificarii financiare si al mentinerii unui nivel optim al lichiditatii.

2.ASIGURAREA CREDITELOR DE CONSUM, DE INVESTITII, DE CAUTIUNE SI DE
FIDELITATE
Asigurarea creditelor de consum reprezinta, de fapt, o asigurare a riscului de neplata a
ratelor de credit pentru consum si a dobanzilor aferente.
Se utilizeaza urmatoarele variante de polite de asigurare a creditelor de consum:
a. Polita de tranzactie ( tip T) care se incheie pentru o singura tranzactie cu unul sau mai
multi clienti si la o anumita data. se practica la tranzactii de valori mari, de exemplu
echipamente de constructii;
b. Polita de flux continuu de afaceri ( tip F ) se incheie pentru un numar nedeterminat de
tranzactii cu unul sau mai multi clienti;
c. Polita pe cifra de afaceri ( tip C ) se incheie pentru toate creditele acordate de asigurat
intr-o anumita perioada de timp. Suma asigurata este data de volumul cifrei de afaceri
pe creditul estimat.
La incheierea contractului de credit , asiguratul trebuie sa ia urmatoarele masuri de
prevedere:
1. verificarea juridica a clientilor, instituirea garantiilor si ipotecilor in favoarea sa, verificarea
solvabilitatii clientilor si girantilor etc.;
2. sa impuna clientilor obligatia acestora de a comunica, intr-un anumit termen, orice modificari a
conditiilor initiale;
3. sa instiinteze imediat asiguratorul atunci cand obtine informatii privind imposibilitatea de plata,
respectiv insolvabilitatea clientului debitor;
4. sa aduca la cunostinta asiguratorului orice amanari sau modificari ale scadentelor de plata a
ratelor de credit sau a termenelor de gratie convenite de clienti.
Asigurarea creditelor de investitii garanteaza plata furnizorilor de bunuri de investitii, de
catre clienti, conform unui anumit plan de rambursare.
Polita cea mai utilizata este polita generala pe cifra de afaceri.
O importanta dezvoltare a cunoscut-o asigurarea tranzactiilor de leasing.
Asigurarea de cautiune este o forma de protectie prin care societatea de asigurari garanteaza
ca debitorul isi va indeplini obligatiile legale sau contractuale pe care le are fata de creditor. De
fapt, cautiunea este un serviciu similar cu cel oferit de banca, cand aceasta garanteaza pentru
clientii lor.
Tipuri de asigurari de cautiune:
a. Garantia executarii contractului in bune conditii garanteaza beneficiarului indeplinirea
la termen de catre asigurat a contractului, conform clauzelor contractuale. Se utilizeaza ,
de obicei, in domeniul constructiilor;
b. Garantia efectuarii corecte a platilor se refera la platile pe care asiguratorul va trebui
sa le efectueze unor subantreprenori sau furnizori pentru plata fortei de munca sau
livrarea unor produse, in cazul in care antreprenorul principal al constructiei se afla in
imposibilitatea de a realiza aceste plati;
c. Garantia participarii la licitatie prin care se garanteaza ca debitorul, in cazul in care
castiga licitatia, va semna contractul pentru care a licitat si va pune la dispozitia
beneficiarului garantiilor de executare in bune conditii a contractului si de efectuare a
platilor.
d. Garantia pentru restituirea avansului se practica in situatiile in care creditorul
prefinanteaza debitorul prin plata unui avans, de fapt, se garanteaza rambursarea sumei
platite cu anticipatie, printr-o cautiune a carei valoare descreste proportional cu valoarea
lucrarilor executate;
e. Garantia pentru asigurarea serviciilor de intretinere - asigura protectia in cazul unei
executii defectuase sau al utilizarii unor materiale necorespunzatoare.

Asigurarea de fidelitate reprezinta asigurarea drepturilor sau intereselor patrimoniale, fiind
incadrate in categoria asigurarilor patrimoniale.
Asigurarile de fidelitate au ca scop compensarea unui angajator pentru pierderile cauzate de
necinstea angajatilor.

Teste de autoevaluare
1) Ce presupune asigurarea de credit?
2) Ce polite de asigurare se intalnesc in asigurarile de credit?
3) Care sunt riscurile asigurate in cazul creditelor de export?
4) Ce avantaje prezinta polita de asigurare a creditelor de export?
5) Ce reprezinta asigurarea creditelor de consum?
6) Ce variante de polite de asigurare se intalnesc in asigurarea creditelor de consum?
7) Ce garanteaza asigurarea creditelor de investitii?
8) Ce este asigurarea de cautiune?
9) Care sunt tipurile de asigurare de cautiune?
10) Ce reprezinta asigurarea de fidelitate?











TEMA 12


Asigurrile la culturile vegetale i animale
Persoanele fizice si juridice din agricultura (asociatii agricole, societati comerciale din
agricultura) pot incheia contracte de asigurare pentru culturi agricole, pomicole, viticole.
Pentru riscuri generale pot fi asigurate: culturi de cereale, plantele tehnice, culturi de
legume si cartofi, plante medicinale si aromatice, culturi furajere, rodul viilor, pomilor fructiferi si
hameiului.
Polita de asigurare acopera urmatoarele riscuri:
- incendiu produs de trasnet
- ploi torentiale
- efecte directe: spalarea solului, dezradacinarea plantelor, culcarea plantelor
- efecte indirecte: acoperirea plantelor cu ml provenit de pe versanti
- furtuna sau uragan cu efecte distrugatoare asupra plantelor
- grindina cu efecte daunatoare
- alunecare, prabusire, surpare de teren
- inghet timpuriu de toamna (inainte de 1 noiembrie) sau tarziu de primavara (dupa 30
aprilie)
Societatile de asigurari nu acorda despagubiri pentru pagubele produse de:
- bruma, seceta, vanturi calde si uscate
- daunatori agricoli si agenti fitopatogeni de orice fel
- nerasarirea sau rarirea plantelor
- diminuarea productiei din cauza nerespectarii regulilor agrotehnice
- inundatii provocate de: ploi de durata, revarsari de ape provenite din topirea zapezilor,
acumulari si baltiri de ape
- operatiuni militare in timp de razboi
Exista:
- asigurare pausala a arabilului pe o perioada de 3 ani, la care suma asigurata se stabileste pe
hectar
- asigurare obisnuita a culturilor agricole, pomicole, viticole, la care contractul de asigurare
poate fi incheiat pe 1 an sau 3 ani. Suma asigurata se stabileste in limitele agreate de asigurator, in
functie de cultura
Prima tarifara se stabileste de asigurator pe categorii de judete, in functie de cultura, de gradul de
sensibilitate al culturii la factorii de risc, de statistica daunelor inregistrate.
La asigurarea pausala a terenului arabil, prima tarifara se stabileste pe zone indiferent de cultura.
La asigurarea obisnuita a culturilor agricole, in cazul contractelor multianuale, asiguratorul practica
un sistem de prime bazat pe principiul Bonus Malus. Potrivit acestui principiu, in primul an de
asigurare, prima stabilita este integrala pentru cultura si zona in cauza. Daca doi ani consecutivi
asiguratorul nu a platit despagubiri, in urmatorii ani prima integrala se reduce cu cate o zecime.
Exemplu: la un contract pe 5 ani, in ultimul an de contract, prima poate ajunge la 7 / 10. Daca intr-
un an se inregistreaza o dauna, prima pentru anul urmator se majoreaza cu 1 / 10.
In cazul daunelor repetate an de an, prima de asigurare poate atinge nivelul maxim de 14 / 10 fata
de prima de baza. Prin urmare, in anii in care asiguratul a beneficiat de reduceri de prima, s-a
inregistrat un bonus, iar in anii in care a suportat majorari, s-a inregistrat un malus.
La asigurarea pausala a terenului arabil, daca 3 ani nu s-au inregistrat daune, asiguratorul ii acorda
o prima de 10 % din prima de baza pentru primul an, de 20 % pentru al doilea an liber de daune si
pana la 30 % pentru cel de-al treilea an si urmatorii (liberi de daune). Daca se inregistreaza daune
pe perioada contractului, sistemul de reducere se anuleaza, iar prima pentru anul urmator se
stabileste la nivel integral.
Despagubirea nu poate depasi valoarea productiei probabile, cuantumul pagubei si nici suma
asigurata.
Asigurarea intra in vigoare dupa 5 zile de la plata primei si intocmirea contractului de asigurare.
Legea 381 / 2002 prevede acordarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a unei
sume pentru despagubirea producatorilor agricoli de la Bugetul de stat, intr-un procent de 20 % (din
daune), dar numai pentru agricultorii care au contracte de asigurare.
In U.E., daca dauna la culturi este mai mare de 30 %, nivelul maxim al despagubirii nu va depasi
70 % din cheltuielile tehnologice efectuate pana la producerea evenimentului.
Prin urmare, distrugerea in totalitate a culturii, conduce la o despagubire de 70 % a valorii estimate
a productiei.
Cu privire la selectia unui risc, principiul de baza il constituie caracterul sau intamplator. Riscul a
carui producere se realizeaza cu o certitudine de peste 50 %, cum este cazul secetei, este un risc
neasigurabil. Impotriva secetei se pot lua masuri de prevedere: sistemul de irigatii.
Asigurarea animalelor
Se incheie contract de asigurare numai pentru acele animale care indeplinesc conditiile de varsta,
greutate si sanatate impuse de asigurator. Animalele se asigura pentru sumele propuse de asigurat si
agreate de asigurator. De obicei se ia valoarea de pe piata locala a animalelor, in afara unor cazuri
deosebite: animale de rasa superioara sau cai de curse.
La asigurarea animalelor riscurile sunt:
1. Riscuri generale
Incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri de pe cladiri, cutremur, inundatie, furtuna, uragan,
grindina, vandalism, terorism, greve, tulburari civile, alunecari de teren, greutatea zapezii, avalansa,
izbirea de catre vehicule, furt.
2. Accidente si boli
- loviri, raniri, caderea animalelor, actiunea curentului electric, insolatie, asfixie, inec, inghet
- urmarile castrarii sau altor tratamente efectuate de veterinari autorizati
- atacul animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepatura insectelor veninoase
- intoxicatiile animalelor cu medicamente prescrise de medici veterinari autorizati
- sacrificarile de necesitate impuse de autoritati
- accidente sau boli cauzate animalelor cu intentie sau din culpa unor terte persoane identificate
Asiguratul primeste despagubiri:
- in caz de daune totale (pieirea sau moartea animalelor)
- in caz de daune partiale pentru cheltuieli necesare reabilitarii animalelor
Nu se acorda despagubiri in cazul in care se dovedeste culpa sau neglijenta asiguratului.
Primele de asigurare anuale sunt stabilite de asigurator in cote procentuale aplicate la
sumele asigurate in functie de specie, rasa si grupa de varsta.
Raspunderea asiguratorului incepe dupa 5 zile de la incheierea contractului de asigurare si plata
primelor aferente si inceteaza la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat
contractul.
In afara asigurarilor obisnuite, la animale se practica si asigurarea facultativa globala, la efectivele
mari de animale detinute de societati comerciale, societati agricole si regiile autonome cu sectoare
de crestere a animalelor.

Teste de autoevaluare
1) Ce riscuri acopera polita de asigurare in cazul culturilor agricole, pomicole, viticole?
2) In care cazuri societatea de asigurare nu acorda despagubire la asigurarea culturilor
agricole, pomicole, viticole?
3) Ce este asigurarea pausala? Dar asigurarea obisnuita?
4) Ce presupune principiul Bonus Malus?
5) Care poate fi marimea despagubirii?
6) Care sunt riscurile in cazul asigurarii animalelor?
7) Care sunt riscurile generale?
8) De cine sunt stabilite primele de asigurare anuale?
9) Ce este asigurarea facultativa globala in cazul asigurarii animalelor?
10) Care sunt accidentele si bolile asigurabile in cazul asigurarii animalelor?


















TEMA 13


Asigurrile maritime i fluviale

Asigurarile maritime si fluviale au rolul de a asigura protectia pentru:
- nave si celelalte ambarcatiuni
- incarcaturile acestora
- instalatiile folosite in porturi
In timpul operatiunilor de incarcare, descarcare, transbordare si transport, precum si in timpul
stationarilor intermediare, exista riscul producerii unor pagube generate de: uragan, incendiu,
furtuna, explozie la bordul navei, naufragiu, esuare, ciocnirea navei de un corp fix sau plutitor. Pot
aparea pagube la nava si incarcatura si din cauza neglijentei echipajului sau comandantului, sau
actiunii altor persoane straine de nava. Aceste pagube se numesc avarii.
Prin avarie se intelege o pierdere materiala sau o degradare a unui obiect, indiferent de marimea si
de cauza acesteia.
Avaria poate fi:
- totala, in cazul scufundarii navei sau aruncarii in mare a incarcaturii
- partiala, in cazul deteriorarii unor instalatii de pe nava, deteriorarii unei parti din
incarcatura, etc.
In notiunea de avarie sunt incluse si cheltuieli efectuate pentru salvarea navei si incarcaturii. Se
disting: avarii-pagube (pierderi) si avarii-cheltuieli.
Se mai face distinctie intre:
- Avaria particulara care se caracterizeaza prin aceea ca paguba materiala este consecinta directa a
fortei majore (furtuna, incendiu, esuare, etc.), a unei greseli de navigatie (abordaj, coliziune), a
viciilor proprii bunurilor respective (autoaprindere).
- Avaria comuna sau generala se caracterizeaza prin aceea ca paguba reprezinta o cheltuiala
exceptionala efectuata de comandantul navei in mod intentionat si rational pentru salvarea
intereselor tuturor celor ce participa la expeditia maritima.
Decontarea pagubelor se efectueaza in functie de natura avariei.
Referitor la avaria comuna, pe piata internationala sunt cunoscute Regulile York Anvers 1974
care completeaza uzantele legislatiilor nationale (locale) si care au un caracter general. Aceste
reguli nu sunt obligatorii, ele sunt facultative. Devin obligatorii daca contractul de asigurare le
specifica ca fiind obligatorii.
Estimarea pagubelor (sacrificiilor) si a cheltuielilor admise in avaria comuna se efectueaza de
specialisti, experti in materie, numiti dispasori, iar documentul de lichidare a avariei comune,
intocmit de acesti experti se numeste dispas.

Asigurarea navelor maritime si fluviale (CASCO)
Aceasta forma de asigurare, denumita si casco maritim, cuprinde navele comerciale, navele de
pescuit si alte ambarcatiuni, precum si utilaje si instalatii plutitoare asimilate navelor, cum sunt
remorcherele, macaralele plutitoare, salupele, slepurile.
Asigurarea se poate incheia in una din urmatoarele conditii:
- pierdere totala
- perdere totala si avarii
- pierdere totala si avarie comuna
- pierdere totala, avarie comuna si raspundere pentru coliziuni
- pierdere totala, avarii si raspundere pentru coliziuni, cea mai larga asigurare
Asigurarea casco maritim se poate incheia pentru o singura calatorie bine precizata sau pentru
toate calatoriile pe care urmeaza sa le efectueze nava intr-o anumita perioada de timp, de regula 1
an. In general se foloseste ultima varianta.
La stabilirea despagubirilor datorate de asigurator se aplica fransiza.

Asigurarea bunurilor care fac obiectul transportului maritim si fluvial (CARGO)
Asigurarea tip cargo cuprinde bunurile care fac obiectul transportului extern si se incheie
pentru valorile bunurilor respective, inclusiv cheltuieli de transport, vamale si alte cheltuieli.
Asigurarea cargo vizeaza despagubirea daunelor produse ca urmare directa a riscurilor
intamplatoare ale transportului. In functie de acestea, in practica internationala se aplica conditiile
de asigurare A, B si C.
- Conditia A acopera, cu unele exceptii, toate riscurile de pierdere si avarie a bunului
asigurat
- Asigurarea incheiata in conditia B acopera pierderile si avariile bunurilor asigurate,
cauzate de: cutremur, eruptie vulcanica, trasnet, incendiu, explozie, coliziune, esuare, scufundare,
sacrificiul in avarie comuna, descarcarea marfii intr-un port de refugiu.
- Asigurarea incheiata in conditia C acopera daunele produse de: incendiu sau explozie,
coliziune, esuare, scufundare, rasturnarea navei, sacrificiul in avarie comuna, descarcarea marfii
intr-un port de refugiu.
Pe langa asigurarea impusa de una din conditiile A, B si C, contractul de asigurare tip cargo
mai poate sa prevada suplimentar urmatoarele conditii:
- riscurile de furt, jaf si nelivrare
- riscuri de depozitare
- riscuri de razboi
- riscuri de greve
Durata asigurarii, potrivit clauzelor internationale, opereaza pe baza principiului duratei
transportului de la depozit la depozit.
Constatarea daunei se face de catre comisarul de avarie, care intocmeste un raport de expertiza
numit certificat de avarie.

Asigurarea reciproca a raspunderii armatorilor
In asigurarile maritime, acestea reprezinta o forma a asigurarii reciproce sau mutuale, prin care
asiguratii (armatorii) constituie un fond comun din cotizatiile pe care le platesc in calitate de
membri ai unei asociatii de asigurare mutuala.
Membrii acestei asociatii sunt in acelasi timp asigurati si asiguratori.
Clubul armatorilor acopera riscurile care nu sunt acoperite de societatile de asigurare si anume:
- lipsuri si avarii constatate la descarcarea marfurilor de pe nava
- contributia marfii la avaria comuna, atunci cand aceasta nu s-a putut incarca de la
proprietarii marfurilor
- amenzi aplicate navei pentru incalcarile legilor vamale
- daune cauzate obiectelor si instalatiilor portuare fixe sau plutitoare
- cheltuieli pentru ridicarea epavei si care intra in obligatia armatorului
- cheltuieli de carantina
- fransizele avariilor particulare ramase in sarcina armatorilor
- contaminarea marfurilor
- accidente de munca, spitalizare, decese si funeralii
Fiecare membru al clubului plateste cotizatia in avans pentru acoperirea daunelor obisnuite si
cotizatii suplimentare pentru acoperirea daunelor exceptionale. Cotizatiile sunt stabilite in functie
de felul navei.
Metoda de calcul a cotizatiei in avans este metoda costului arderii, conform careia se stabileste
valoarea fiecarei flote, ce daune s-au platit in fiecare an, pe o perioada de 5 ani. La totalul daunelor
platite in ultimii 5 ani se adauga:
- totalul daunelor in suspensie, potrivit estimarilor
- un procent pentru inflatie
- un procent pentru cheltuieli generale ale clubului

Teste de autoevaluare
1) Pentru cine acorda protectie asigurarea maritima si fluviala?
2) Ce se intelege prin avarie si de cate feluri poate fi?
3) Ce este avaria particulara?
4) Ce este avaria comuna sau generala?
5) Ce presupun Regulile York Anvers 1974?
6) Ce sunt dispasorii?
7) In ce conditii se poate incheia asigurarea CASCO?
8) Ce presupune asigurarea tip CARGO?
9) Ce riscuri acopera conditiile A, B, C?
10) Ce face comisarul de avarie?
11) Ce riscuri acopera clubul armatorilor?







TEMA 14

Asigurrile de aviaie

Valoarea contractelor de asigurare depinde foarte mult de abilitatea expertilor de asigurari
de a evalua cat mai corect posibilitatea producerii riscului.
Cele patru criterii majore de evaluare a riscului sunt:
- caracteristicile aparatului de zbor care urmeaza sa fie asigurat
- abilitatile pilotului
- considerente geografice
- scopul in care urmeaza sa fie folosit aparatul de zbor
Asigurarea aparatelor de zbor
Aparatele de zbor se clasifica in 5 categorii:
- aeronave ale liniilor de transport aeriene
- aeronave proprietate personala
- aeronave proprietate comerciala
- aeronave de inchiriat
- aeronave speciale (utilitare)
Se disting doua categorii de asigurari:
1. Toate riscurile, in timpul zborului, rularii la sol sau stationarii la sol
2. Toate riscurile in timpul stationarii la sol
Privitor la excluderi in asigurare, se mentioneaza:
- uzura (deteriorarea treptata)
- rotile si parbrizele
- deturnarea aeronavei
- razboi, confiscari
Asigurarea de raspundere civila in aviatie
1. Asigurarea de raspundere civila a proprietarului sau a utilizatorului unei aeronave
Se practica urmatoarele tipuri de asigurari:
- asigurarea de raspundere civila pentru vatamari corporale suferite de alte persoane decat pasagerii
- asigurarea de raspundere civila pentru vatamari corporale suferite de pasageri
- asigurarea de raspundere civila pentru avarierea bunurilor
2. Asigurarea de raspundere civila pentru aeroporturi
Aceasta este o asigurare standard de raspundere civila si vizeaza activitatea acelor firme care
desfasoara activitati pe aeroport, legate de existenta si exploatarea aparatelor de zbor. Firmele in
cauza sunt denumite prestatori de servicii aviatice si efectueaza activitati cum ar fi:
- vanzari de aparate de zbor, intretinere de aparate de zbor, reparatii, inchiriere de avioane pentru
cursele charter, vanzare de piese de schimb si combustibil, inchirierea spatiilor din hangare.
Se folosesc urmatoarele tipuri de polite de asigurare:
- asigurarea tip A, care cuprinde vatamari corporale si raspundere civila pentru avarierea
bunurilor
- asigurarea tip B, care cuprinde numai raspunderea civila pentru vatamari corporale
- asigurarea tip C, care cuprinde cheltuieli medicale
Conventii si organizatii internationale
1. Conventia de la Chicago din 1944, cea mai importanta;
2. Organizatia internationala a Aviatiei Civile, care a initiat in anul 1997 un Plan Global pentru
Siguranta Zborurilor;
3. Uniunea internationala a Asiguratorilor de Aviatie, care a luat fiinta in 1934 si cuprinde societati
de asigurare si reasigurare, grupuri sau asociatii de asiguratori, asociatii profesionale implicate in
asigurari directe sau reasigurari in aviatie.

Teste de autoevaluare
1. Care sunt criteriile majore de avaluare a riscului in aviatie?
2. Care sunt categoriile in care se clasifica aparatele de zbor?
3. Ce categorii de asigurare se disting?
4. Care sunt tipurile de excluderi din asigurarile de aviatie?
5. Ce presupune asigurarea de raspundere civila a proprietarului sau utilizatorului unei aeronave?
6. Ce presupune asigurarea de raspundere civila pentru aeroporturi?
7. Ce tipuri de polite de asigurare se folosesc?
8. Care sunt principalele conventii si organizatii internationale care privesc asigurarile aviatice?

Bibliografie:
1. Negru Titel, Asigurri. Teorie i metodologie, Ed. Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2006.
2. Dobrin Marinic, Asigurri i reasigurri, Editura Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2003
3. Negru Titel, Economia asigurrilor, Editura Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2002;
4. Negru Titel, Asigurri i reasigurri: sinteze i aplicaii, Editura Fundatiei
Romnia de Mine, Bucuresti, 2003.
5. Lege nr. 136/1995 privind activitatea de asigurari si reasigurari n Romnia cu
modificarile si completarile ulterioare;
6. Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor n
Romnia cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Legea nr.172/2004 privind asigurarile private de sanatate.