______________________________________

___________________________
- -
1

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007




















































Tel: 0724 522 200
E-mail: info@geoscan.ro
Web : www.geoscan.ro
Nr Inreg: J52/33/2007
CUI: RO20818846



Descoperim toate dedesubturile
STUDIU DE CAZ
STUDIU
GEOTEHNIC
PRELIMINAR

Modernizarea
infrastructurii
forestiere: drum
forestier




______________________________________
___________________________
- -
2

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
Studiu geotehnic preliminar
Modernizarea infrastructurii forestiere

Borderou


1. Introducere: scopul studiului
2. Localizarea studiului: descrierea drumului
3. Geologia si geomorfologia regionala
4. Hidrologia si hidrografia regionala
5. Conditii climatologice
6. Conditii seismice
7. Incadrarea in zone de risc natural
8. Descrierea obiectivului
9. Investigatii geotehnice
10. Investigatii geotehnice de teren
11. Parametrii geotehnici
12. Categoria geotehnica
13. Concluzii si recomandari


Anexe
Anexa 1a/1b/1c/1d/1e/1f/1g Amplasarea investigatiilor geotehnice pe planul terenului






______________________________________
___________________________
- -
3

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
Cap. 1: Introducere.
Obiectul lucrarii consta in studiul geologic de detaliu in scopul modernizarii drumului
forestier dintre comuna ......, sat ................ si drum de exploatare ..........., la limita cu
teritoriul administrativ al comunei .....................
Studiul geotehnic preliminar are la baza o cartare geotehnica efectuata pe teren, materiale
bibliografice de specialitate, investigatii de teren si de laborator efectuate conform
prevederilor normativelor in vigoare
La baza prezentului studiu geotehnic au stat urmatoarelor reglementari tehnice romanesti in
vigoare care prevad principiile de cercetare geotehnica incepand cu: Normativului privind
principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare, indicativ NP
074/2002 aprobat de MLPTL si continund cu urmatoarele STAS-urile:
- STAS 1242/1-89: Teren de fundare. Principii generale de cercetare.
- STAS 1242/2-83: Teren de fundare. Cercetari geologo-tehnice si geotehnice.
- STAS 1242/4-85:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in
pamanturi.
- STAS 1242/5-88: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamica in
foraj.
- STAS 1243-88: Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.
- STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complex rutier
- STAS 1709/2-90: Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet.
- STAS 1913/12-88: Teren de fundare. Identificarea si determinarea caracteristicilor
fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari.
- STAS 3300/1, 2-85: Teren de fundare. Principii generale de calcul.
- STAS 3300/2-85: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.
- STAS 6045-77: Teren fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei
- STAS 6054-85: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului
Romaniei.
- STAS 11100/1-93: Zonarea seismica a teritoriului.
- STAS 1709/1-90: Repartitia dupa indicele de umiditate Im a tipurilor climatice
- P100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social
culturale, agrozootehnice si industriale.
- Normativ CR-1-1-3-2005: Incarcarea din zapada pe sol.
Cercetarile efectuate pe teren pun in evidenta natura terenului de fundare, precum si
grosimea stratelor componente.

Incercarile de laborator precizeaza caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare, astfel:
- umiditatea STAS 1913/1-85;
- compozitia granulometrica STAS 1913/5-85;
- limitele de plasticitate STAS 1913/4-86;
- densitatea STAS 1913/3-76.

Cap. 2: Localizarea obiectivului
Drumul de exploatare studiat se intinde intre sat .........., comuna ............. si drumul de
exploatare ........., la limita cu teritoriul administrativ a comunei ..............., la circa 1km fata
de confluenta paraurilor .......................


______________________________________
___________________________
- -
4

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007



.



Fig 1. Harta geografica zonala
Locatia studiului geotehnic

Cap. 3: Geologia si geomorfologia regionala

3.1. Stratigrafia

Din punct de vedere stratrigrafic zona studiata este situat in zona molasei superioare (fig.
2). Acestea se dispun pe marginea unitatilor de vorland si urmaresc la est de aria de
extindere a molasei inferioare incepand din valea Trotusului spre sud. Din punct de vedere
cronostratigrafic, molasa superioara include depozite sarmato-pliocene a caror
litostratigrafie este clara in partea sudica a zonei de molasa respectiv in bazinul vaii Buzaului.
Sarmato-Pliocenul sunt in continuare cu depozitele badeniene, debutand cu marne
albicioase (Volhinian timpuriu). In zona centrala a zonei cutelor diapire, depozitele
apartinand Volhinianului sunt urmate de Basarabian cu formatiuni conglomeratice, fie
calcare oolitice sau lumaselice, fie prin calcare recifale. Suita sarmatiana, in zona cutelor
diapire, se incgeie prin calcare lumaselice. Aceastea sunt urmate de depozite nisipoase
argiloase revenind Meotianului, apoi de depozite preponderent marnoase apartinand
Pontianului. In continuitatea de sedimentare se dispun depozite nisipoase-grezoase cu
carbuni daciene. Suita pliocena se incheie cu depozite argiloase si marnoase revenind
Romanianului. La partea superioara a acestora se intalnesc si episoade de prundisuri
reprezentand prundisurile de Candesti cuaternare.
Din valea Milcovului spre nord, formatiunea molasei superioareimbraca un facies detritic
grezos-argilo-nisipos foarte monoton, lipsit de continut paleontologic. Aceste formatiuni au
fost descrise drept Formatiunea de Milcov. Aceasta constituie homoclinul sarmato-pliocen
care se situeaza la marginea zonei de molasa si se intinde spre nord pana in valea
Trotusului.








Harta geografica zonala cu amplasarea zonei studiate

______________________________________
___________________________
- -
5

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007









Fig 2. Harta geologica zonala
Locatia studiului geotehnic

3.2. Tectonica

Zona studiata prezinta o tectonica monotna sub forma de monoclin cu fractura si fisurari
locale fara extindere regionala importanta. Se pot identifica zone de alunecari si prabusiri
gravitationale.

3.3. Geomorfologia

Relieful se prezinta sub forma a numeroase dealuri desparite intre ele prin vai transversale,
secundare, proprii depresiunii submontane, adanci de la 120 m pana la 220 m ce converg
spre raul Milcov. Altitudinile atinse de traseul drumului sunt cuprinse intre 400m si 500m.
3.4. Soluri

Materialul parental pe care s-au format solurile brun-acide nisipoase provine din alterarea
rocilor ce intra in constitutia litologica a zonei de molasa (nisipuri si argile). Vegetatia
naturala sub care s-au format aceste soluri este dominata la altitudini mai joase de paduri
de fag in amestec cu conifere, in timp ce la mari inaltimi predomina molidisurile.

Cap.4. Hidrologia si hidrografia regionala

Studiile hidrogeologice pun in evidenta in aceasta zona prezenta unor strate acvifere locale
fiind separate de culmile care delimiteaza vaile .......... si paraul ............. Zonal, apa are
tendita de baltire din cazau permeabilitatii scazute a solurilor de suprafata.


Cap. 5. Conditii climatice
5.1. Climat
Conform STAS 1709/1-90 cu harta privind repartizarea tipurilor climatice, dupa indicele de
umezeala Thortwaite, zona la care ne referim se incadreaza la tipul climatic II (Fig. 3).
Harta geologica zonala cu amplasarea zonei studiate

______________________________________
___________________________
- -
6

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007

Fig. 3. Harta cu repartitia tipurilor climatice
Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima, catre
sfarsitul lunii martie. Incarcarea din zapada, conform Normativ CR-1-1-3-2005, este de 2,0
KN/m
2
(Fig. 3.1).



Vantul dominant sufla in toate anotimpurile din vest. Valorile presiunii de referinta, conform
normativului NP 082/04, mediata pe 10 minute, la 10 m, avand 50 ani interval mediu de
recurenta, este de 0,5 kPa (Fig. 3.2).
Fig. 3.1. Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol

______________________________________
___________________________
- -
7

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007




5.2. Precipitatii si temperaturi

Temperatura medie anuala este de 9 C. Cea mai calduroasa luna este iulie, cea mai
friguroasa este ianuarie. Vremea este schimbatoare, se produc o serie de disfunctionalitati,
in anotimpul cald - ploi torentiale, iar in anotimpul rece - viscolirea si troienirea arterelor de
circulatie. Consecintele miscarilor de aer peste zona Mera le constituie vanturile
caracteristice fiecarui sezon.
Cantitatea de precipitatii: fiind asezata intr-o zona de deal, precipitatiile sunt in general
sezoniere, cu exceptia unor ani foarte ploiosi si neuniforme existand mari perioade de
seceta, in special in anotimpul cald.
Precipitatiile sub forma de zapada cad in special in lunile noiembrie-decembrie si ocazional
in ianuarie, februarie si martie. Ploile sunt mai frecvente in lunile mai-iunie, iar cele mai
uscate in lunile decembrie-februarie. Media anuala a precipitatiilor este de 400mm cu maxim
in luna iunie.

5.3. Vanturi

Vanturile sunt puternic influentate de relief. Iarna Crivatul sufla cu putere si creeaza troiene
de zapada in locurile deschise. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-
est.

5. 4. Adancimea de inghet

Conform STAS 6054-85, adancimea de inghet in terenul natural este de 0,80 0,90m
(Fig.4). Fenomenul de inghet poate sa apara in zona deluroasa din luna octombrie, iar
ultimul inghet in luna aprilie.

Fig. 3.2. Valori caracteristice ale presiunii de referinta a vantului,
mediata pe 10 min., avand 50 ani interval mediu de recurenta

______________________________________
___________________________
- -
8

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007

Fig. 4. Harta cu adancimile de inghet

Cap. 6. Conditii seismice

Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este incadrat in zona de
macroseismicitate I=9
2
pe scara MSK (unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de
revenire de 100 ani), conform SR 11100/1-93 (Fig. 5).


Din punct de vedere seismologic zona Mera are o structura geologica relativ noua, formata
din terenuri deformabile, de consolidare medie, valoarea de varf a acceleratiei pentru
perimetrul dat este ag = 0,32g, conform P100-1/2006, (Fig. 6)., pentru cutremure avand
mediul de recurenta IMR = 100 de ani; valoarea perioadei de colt este Tc = 1,60s,
conform P100-1/2006 (Fig. 7).

Fig. 5
Harta zonarii
seismice a
Romaniei

______________________________________
___________________________
- -
9

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007




In Tabelul 1 sunt prezentate intensitatile maxime observate in amplasament datorate celor
mai puternice cutremure intermediare vrancene care s-au produs in ultimii 200 de ani.
Din analiza intensitatilor maxime observate in amplasament, rezulta ca intensitatea
maxima observata in amplasament a fost I
A
=8,5 (MSK) si s-a datorat puternicului
cutremur intermediar care s-a produs in zona Vrancea in anul 1802.
Se evidentiaza de asemenea, faptul ca pentru cutremurele din 1940 si 1977 care s-au
produs in zona Vrancea intensitatile in amplasament au fost de asemenea mari: I
A
=7,9
(1940) si I
A
=7,7 (MSK).

In concluzie, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in amplasamentul investigat
poate fi:
I
A
=8,5 (MSK)







Fig. 6 Harta zonarii
teritoriului Romaniei
in termeni de valori
de varf ale
acceleratiei terenului
pentru proiectare
(ag), pentru
cutremure
Fig. 7 Harta zonarii
teritoriului Romaniei
in termeni de
perioada de control
(colt), Tc a
spectrului de
raspuns

______________________________________
___________________________
- -
10

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
Tabel nr.1

Intensitati maxime observate, datorate cutremurelor puternice intermediare
vrancene.

------------------------------------------------------------------------------
Nr Data Timpul in Coordonate h Magnitudine DH DE Io IA
crt orig.(GMT) epicentrale (km) (km)(km) (MSK)
h: m: s Lat N Long E mb Ms ML
------------------------------------------------------------------------------
1 26.10.1802 10:55:00.00 45.700 26.600 130 - 7.5 - 194 144 9.5 8.5
2 10.11.1940 01:39:07.00 45.800 26.700 133 - 7.4 - 206 157 9.0 7.9
3 04.03.1977 19:22:15.00 45.340 26.300 109 6.4 7.2 - 148 100 8.5 7.7
4 30.08.1986 21:28:37.00 45.530 26.470 133 6.3 7.0 7.2 181 123 8.0 7.2
5 30.05.1990 10:40:06.40 45.820 26.900 91 6.4 6.7 6.9 188 164 8.0 6.1
6 31.05.1990 00:17:48.90 45.830 26.890 79 5.9 6.1 6.3 183 165 7.0 4.8
------------------------------------------------------------------------------
DH : distanta hipocentrala Io:intensitatea epicentrala
DE : distanta epicentrala IA:intensitatea in amplasament
h : adincimea focarului

Din analiza datelor prezentat in tabelul 1, rezulta ca intensitatea maxima observata in
amplasament a fost Ia = 8.5 (MSK) si s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a
produs in zona Vrancea in anul 1802. Se evidentiaza, deasemenea, intensitatile mari care s-
au inregistrat in amplasament pentru cutremurele puternice produse in Vrancea in anii 1940
si 1977 (Ia = 7.9 7.8 MSK).
In concluzie, se poate estima ca intensitatea maxima posibila in amplasamentul investigat
poate fi:
Ia = 8.5 (MSK)
Acestei valori de intensitate i se poate asocia o valoare a acceleratiei cuprinsa intre:
A Hmax = 0.26 0.30g
De mentionat ca aceasta valoare a acceleratiei poate fi atinsa in cazul producerii unui
curemur intermediar in zona Vrancea comparabil cu cel produs in 4 martie 1977 care a avut
magnitudinea Ms = 7.2 (scara Richter).

Cap. 7. Incadrarea in zone de risc natural

Incadrarea in zonele de risc natural la nivelul de macrozonare a ariei pe care se gaseste A1
se va face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/Noiembrie 2001,
Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a:
zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a posibilitati producerii de pierderi
umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un numit
tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si
alunecarile de teren.
1. Cutremurele de pamant: zona de inensitate seismica pe scara MSK este de 9 in zona
studiata cu o revenire de cca. 100 ani.

______________________________________
___________________________
- -
11

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
2. Inundatii: aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii cuprinse intre
600 - 650 mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate reversarii cursurilor de apa
si producerii de torenti pe versantii abrupti.
3. Alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zona cu potential ridicat de
producere a alunecarilor de teren.

Cap. 8. Descrierea obiectivului studiat
Drumul de exploatare studiat .......................................

Drumul de exploatare are o lungime totala de .............

8.1. Descrierea traseului investigat

8.2. Descrierea traseului in plan si longitudinal

Traseul drumului de exploatare se inscrie in formele de relief ale zonei, deal, fara probleme
deosebite pentru elementele geometrice in plan. Intersectiile cu drumurile de exploatare
laterale sunt la nivele diferite fara de cota drumului investigat, iar cele cu drumurile locale
sunt in rampa.

In profil longitudinal drumul este realizat aproape de nivelul terenului natural, cu zone mai
coborate, in rambleu unde s-au format siroiri si ogase. Zonele cvasiorizontale prezinta zone
de baltire, iar cele de panta siroiri si ogase. Pantele si rampele drumului sunt intre 3 grade
si 20 grade in zonele inclinate.

8.3. Lucrari de arta

8.3.1. Podete de amploare mica

De-a lungul traseului drumului au fost identificate numeroase podete formate din tub de
beton armat colmatate in proportii de peste 50%. Rolul podetelor intalnite pe traseu este de
deversare a torentilor de panta existenti si a semirigolelor existente.

8.3.2. Podete de amploare medie

Peste paraul .......... este prezent un podet din beton armat cu o singura deschidere. Starea
generala a podetului este buna, insa recomandam investigatii suplimentare la fundatia
acestuia.

8.4. Sistem rutier

Sistemul rutier este alcatuit, pe sectoare, din:
Balast de grosime 0,15 0,20 m.

Sistemul rutier este balastat, cu zone in care solul acoperitor a curs de pe pante si a format
tronsoane cu noroi plastic curgator, greu accesibil auto. De asemenea, zonele delimitate ca
fiind cu alunecari de teren prezinta aceleasi caracteristici.

______________________________________
___________________________
- -
12

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007

Dupa cum se remarca ponderea sistemului rutier balastat este majora. Acest fapt sugereaza
faptul ca solutia de balastare trebuie sa fie unitara si omogena pe intreg traseul.

Cap. 9. Investigatii geotehnice
9.1. Investigatii de teren

Investigatiile de teren au avut drept scop recunoasterea terenului, cunoasterea stratificatiei
solului si a continuitatii stratelor. Investigatiile geotehnice de teren s-au facut prin observatii
directe, foraje geotehnice cu diametrul de 4 cu adancimi cuprinse intre 1,00m si 2,10m
(amplasate conform anexelor 1a, 1b, 1c, 1d, 1e, 1f, 1g). S-au realizat si investigatii de
laborator ale probelor de sol conform standardelor in vigoare.


9.1.1. Cartare geologica si geomorfologica de suprafata

Cartarea geologica si geomorfologica de suprafata s-a realizat pe intreaga lungime a
drumului de investigat. Descrierile realizate in urma studierii terenului au stat la baza
intocmirii prezentului studiu geotehnic.


9.1.2. Foraje geotehnice si penetrari standard in foraj

Pentru studierea conditiilor geotehnice au fost executate 18 foraje geotehnice si investigatii
geotehnice conform STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje
executate in pamanturi (anexele 1a, 1b, 1c, id, ie, 1f, 1g, 1h. 1i). Forajele au fost
executate pentru identificarea si descrierea litologiei. Adancimea de investigare a forajelor
este cuprinsa intre 0,50m si 2,00m suplimentar folosindu-se datele obtinute in urma cartarii
de teren.

Forajele au fost amplasate la urmatoarele coordonate (tabel 2):

Tabel 2














Din foraje au fost recoltate probe tulburate si netulburate care au fost analizate in laborator.
Pe teren, avand in vedere ca roca de baza este apropiata de suprafata sau chiar la suprafata
terenului, au fost executate atat foraje geotehnice, cat si combinatie intre foraj geotehnic
pentru solul acoperitor si cartare geologica pentru roca de baza.


______________________________________
___________________________
- -
13

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
10. Investigatii geotehnice de teren

In urma realizarii forajelor geotehnice s-au evidentiat urmatorii parametrii geotehnici ai
stratelor de fundare:

10.1. Foraj F1

Stratificatia terenului este:

0,00 0,15m Balast;
0,15 0,50m Praf argilos galben-cafeniu cu oxizi de fier, plastic-vartos, umed cu intercalatii
gri-verzui, radacini de plante si rare concretiuni carbonatice;
0,50 1,50m Nisip slab consolidat, friabil, alterat (oxizi de fier).

10.2. Foraj F2

Stratificatia terenului este:

0,00 0,15m Balast;
0,15 0,70m Umplutura din praf argilos cu resturi vegetale si balast;
0,70 1,50m Praf nisipos slab argilos galben-cafeniu, umed, plastic tare;
1,50 1,90m Nisip slab consolidat, friabil, alterat (oxizi de fier).

10.3. Foraj F3

Stratificatia terenului este:

0,00 0,15m Balast;
0,15 1,50m Succesiune de sisturi argiloase cenusii, cu stratificatie fina, cu intercalatii de
strate cu nisip slab consolidat, fribail. Intreg complexul litologic este alterat.

10.4. Investigatie F4

0,00 0,20m Balast;
0,20 0,50m Umplutura din praf argilos cu resturi vegetale si balast;
0,50 1,60m Praf argilos-nisipos galben-cafeniu cu intercalatii feruginoase, plastic-tare, cu
resturi de radacini;
1,60 2,10m Praf argilos cafeniu cu intercalatii feruginoase si resturi vegetale.

10.5. Foraj F5

Stratificatia terenului este:

0,00 0,10m Balast;
0,10 0,70m Praf argilos-nisipos galben-cafeniu cu intercalatii feruginoase, plastic-tare, cu
resturi de radacini;
0,70 1,50m Praf argilos cafeniu cu intercalatii feruginoase si resturi vegetale.

10.6. Foraj F6

0,00 0,20m Balast;

______________________________________
___________________________
- -
14

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
0,20 0,70m Praf argilos-nisipos galben-cafeniu cu pietris mic, foarte umed, plastic-tare;
0,70 1,20m Praf argilos cafeniu cu intercalatii feruginoase;
1,20 1,80m Praf argilos cafeniu inchis cu intercalatii feruginoase si resturi vegetale;
1,80 2,10m Nisip slab consolidat, friabil, alterat (oxizi de fier).

10.7. Foraj F7

Stratificatia terenului este:

0,00 0,30m Sol vegetal;
0,30 0,80m Nisip fin slab consolidat, alterat (oxizi de fier);
0,80 2,00m Nisip slab consolidat, friabil.

Apa subterana nu a fost intalnita in nici un foraj geotehnic la data executiei studiului.

11. Parametrii geotehnici

1. Adancimi pana la 1,00 1,50m (prafuri argiloase-nisipoase)
Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoria:
praf argilos.
Presiunea conventionala de baza: 180 KPa.
Dupa indicele de plasticitate ( Ip ), formatiunile coezive ale terenului de fundare
se incadreaza in categoriile pamanturilor cu plasticitate medie Ip= 11...20 (praf
argilos) .
Dupa indicele de consistenta ( Ic ), formatiunile coezive sunt pamanturi plastic
tari (praf argilos).
Dupa gradul de umiditate ( Sr ), probele analizate se incadreaza in categoria
pamant foarte umed ( Sr = 0,81 0,90).
Dupa modulul edometric de deformatie ( M
2-3
), probele netulburate din
materialele coezive analizate se incadreaza in categoria pamanturilor cu
compresibilitate mare (M
2-3
5000 - 10000 kpa).
Solurile formate din praf argilos galben-cafeniu au continut in resturi de plante si
concretiuni carbonatice.

2. Adancimi de la 1,00/1,50m in jos ( nisipuri friabile):
Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoriile:
sisturi argiloase si nisipuri slab consolidate, friabile.
Materialele intalnite au proprietati slabe geotehnice fiind puternic alterate, friabile
si fisurate cu pericol de prabusire.
Presiunea conventionala de baza: 180 KPa.

12. Categoria geotehnica

Din punct de vedere al incadrarii in categoria geotehnica, conform normativului NP
074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se incadreaza, in functie de adancimea de
fundare, astfel:
- categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat:

- conditii de teren - terenuri medii 3 puncte
- apa subterana - fara epuismente 1 punct
- categoria de importanta - normala 3 puncte

______________________________________
___________________________
- -
15

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007
- vecinatati - fara riscuri 1 punct
- zona seismica - ag=0,32 2 puncte
TOTAL 10 puncte

14. Concluzii si recomandari
14.1. Concluzii

Amplasamentul se afla pe o zona cu intercalatii de strate argiloase friabile cu nisip slab
consolidat.

Drumul de exploatare studiat reprezinta un acces intre localitatile ................;

Principalul cursuri de apa care traverseaza zona studiata este paraul ..........., afluent al
raului .............. In zona studiata au fost identificati numerosi torenti de panta secati la
momentul studiului care pot prezenta momente de acumulare de apa si formare de viituri;

Apa subterana nu a fost intalnita in forajele executate in zona, insa are adancimea
cuprinsa intre 2,00 si 8,00m adancime;

Adancimea de inghet in terenul natural, conform STAS 6054-85, este 0,80 0,90 m;

In conformitate cu STAS 1709/1-90:Adancimea de inghet in complex rutier, zona
studiata face parte din tipul climatic II;

In profil longitudinal, drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu zone cu
inclinari mari. Exista zone care pun probleme legate de scurgerea apelor de suprafata
formandu-se torenti si canale erozionale de-a lungul drumului;

In progil transversal, drumul prezinta zone mai coborate decat malurile sale, astfel ca apa
pluviala si din topirea zapezilor se canalizeaza exclusiv de-a lungul drumului;

Au fost executate 7 foraje geotehnice cu prelevare deprobe de sol cu adancimea cuprinsa
intre 1,00m si 2,10m. In zonele in care roca de baza este aproape de suprafata sau la
suprafata, forajele geotehnice au fost corelate prin cartare de suprafata;

Din punct de vedere seismic, conform SR 11100/1-1993 amplasamentul studiat este
incadrat in zona de macroseismicitate I=92 pe scara MSK (unde indicele 2 corespunde unei
perioade medii de revenire de 100 ani). Dupa normativul P 100-1/2006, amplasamentul se
afla situat in zona caracterizata prin valori de varf ale acceleratiei terenului, pentru
proiectare a
g
=0,32, iar din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul
este caracterizat prin Tc=1,60 sec.

Conform Normativului NP 074/2007, lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu
risc geotehnic moderat.

Presiunea conventionala estimata de baza pentru complexele traversate sunt detaliate in
capitolul 11;

Conform Indicator de norme de deviz si catalog pentur lucrari de terasamente TS
MLPAT 1994, dupa modul de comportare la sapat, este urmatorul (tabel 4):

______________________________________
___________________________
- -
16

Tel.: 0040 (0) 724 522 200
0040 (0) 747 066 521
E-mail: info@geoscan.ro
TVA RO20818846
Nr. Inreg.: J52/33/2007

Tabel 4
Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat
Manual Mecanizat
Denumirea
pamanturilor
Proprietati
coezive
Cu lopata,
cazma,
tarnacop,
ranga
Excavator cu
lingura sau
echipament
cu draglina
Buldozer,
autogreder,
greder cu
tractor
Motoscreper cu
tractor
Greutatea
medie in
situ (in
sapatura)
(kg/m)
Afanarea
dupa
executare
a
sapaturii
(%)



Toate zonele cu roca de baza aproape de suprafata se vor sapa exclusiv cu echipament
mecanizat.

14.2. Recomandari

Amenajarea intersectiilor astfel incat sa se asigure circulatia autovehiculelor in conditii de
siguranta;

Realizarea de investigatii geotehnice de detaliu asupra zonelor cu alunecari de teren active
delimitate in anexele 1a 1g;

Ridicarea cotei drumului peste cota terenului inconjurator in zonele unde se poate realiza
tehnic;

Realizarea de rigole aferente drumului in zonele cu inclinare peste 4 grade;

Inlaturarea tuturor umpluturilor partiale aflate pe traseul investigat inaintea inceperii
lucrarilor de balastare;

Decolmatarea tuturor podetelor identificate pe traseul investigat, incluziv a santurilor si
vailor existente pentru a impiedica baltirea si formarea de viituri;

Exista riscuri de variatie de facies lateral si vertical, de aceea recomandam folosirea a 80%
din valorile de presiune convention ala conform Normativ 3300/2-85

Avand in vedere lucrari ce urmeaza a se executa, pot aparea diverse fenomene ce nu s-au
remarcat in etapa actuala de investigare.

Proiect realizat de geoscan
Prezentarea proiectului include 24 pagini.






Interpretare
date
Ing. Fodolica Gabriel
Verificare
proiect
Ing. Laurentiu Popescu
Data 2010