Bacterii cu structur particular

Mycoplasma Chlamydia Rickettsia

Mycoplasma

Definiie: micoplasmele sunt mici bacterii polimorfe delimitate numai de o membran trilaminat i lipsite de perete celular rigid ca i de informaia genetic necesar sintezei precursorilor specifici peretelui (de aceea sunt rezistente la tratamentul cu inhibitori ai peretelui bacterian); independente de formele L bacterine; cultura pe medii acelulare este inhibat de anticorpi specifici. Se nmulesc ntr-un ciclu care include, alternativ, elongarea i fragmentarea unor forme filamentoase n forme cocoide i diviziune acestora.

Taxonomie

Ordinul Mollicutes cuprinde 4 familii, dintre care doar una prezint interes medical: familia Mycoplasmataceae cu genurile: Mycoplasma i Ureaplasma Principala diferen dintre Mycoplasma i Ureaplasma este capacitatea celor din urm de a utiliza ureea ca surs de energie.

Chlamydia

Definiie: chlamidiile sunt mici bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de ATP-ul oferit de celula gazd, dei sunt capabile i de sinteze proprii. Nu cultiv pe medii arificiale. Au un ciclu particular de reproducere.

Ciclu reproductiv (1)

Se reproduc dup un ciclu complex n care identificm: - forma infectiv extracelular, corpul elementar (CE) cu diametrul de 200-300 nm i cu perete gros (rigid, multilaminat); CE este endocitat de celula gazd unde se tranform n - form vegetativ, neinfectioasa, corpul reticulat (CR) perete mai fin, 0.8 1.5 m diametru.

Ciclul reproductiv

Ciclu replicativ (CR rosu; CE verde)

Consecinte ale parazitismului strict intracelular

Patogenetic: infecia cronic latent coexist cu fenomene de hipersensibilizare (de tip IV). Diagnostic: chlamidiile cultiv numai in sacul vitelin al OE de gina sau in CC (culturi de celule). Terapeutic: antibiotice cu buna penetrabilitate intracelular.

Rickettsiile

Definiie: Rickettsiile sunt mici microorganisme pleomorfe (cocobacili si bacili), gzduite de artropode; patogene pentru om i vertebrate. Compoziia peretelui (peptidoglican cu acid muramic i diaminopimelic) le aseamn cu bacteriile gramnegativ. Se divid ca bacteriile (prin diviziune), iar n culturi de celule timpul de generaie este de 8-10 ore la 34C. Observabile la microscop prin coloraii speciale.

Sunt microorganisme parazite intracelular: chiar dac au capacitii de biosintez independete i au metabilism energetic nu pot fosforila glucoza ca substrat energetic, folosind metabolii intermediari ai gazdei (ATP obinut prin oxidarea glutamatului). Gazde vii: animale de laborator, OE (n sacul vitelin, la 32C), CC.

Taxonomie

In familia Rickettsiaceae, funcie de spectrul de gazde, s-au diferenait trei triburi, 2 dintre ele fiind implicate n patologia vertebratelor.

Tribul I Rickettsiae, cu specii patogene pentru om cuprinde trei genuri:

- Rickettsia; - Coxiella; - Ehrlihia.

- Rickettsia: trec repede din fagozom in citoplasm unde se nmulesc; unele ajung in nucleu i se nmulesc; fragile n mediul extern, se transmit prin vectori. - Coxiella: supravieuiete i crete in fagolizozom. Formeaz endospori (se transmite prin aerosoli si pulberi contaminate); se poate transmite i prin vectori (cpue). - Ehrlihia: se inmulete n fagozomi, dup fuzionarea fagozomului cu lizozomii, sub form de aglomerri muriforme (morule), observabile la microscop ca incluzii citplasmnatice. Se transmit tot prin vectori