CAIET DE SARCINI PAVAJE DIN ELEMENTE VIBROPRESATE I.

Domeniul de utilizare Prezentul capitol se aplica Ia executarea imbracamintilor necarosabile decorative, la trotuare si alei pietonale. Caietul de sarcini cuprinde condiiile tehnice care trebuie sa fie ndeplinite la executarea pavajelor din elemente vibropresate necarosabile controlul calitii si condiiilor de calitate la recepie. 2. Prevederi generale La executarea pavimentelor din elemente vibropresate se vor respecta prevederile din standarde si normative in vigoare, in msura in care completeaz si nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprie sau prin colaborarea cu uniti de specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate prin aplicarea prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului , verificri suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul este obligat sa asigure masurile tehnologice si organizatorice care sa conduc la respectarea stricta a prevederilor caietului de sarcini . Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a condiiilor de execuie a imbracamintilor din elemente vibropresate cu rezultatele obinute in urma determinrilor si ncercrilor. In cazul tn care se constata abateri de ia prevederile prezentului caiet de sarcini, beneficiarul va dispune execuia lucrrilor, masurilor care se impun . 3. Terasamente si fundaii. Terasamentele se executa conform STA5 29 I 4/54. Lucrri de drumuri . Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate. Pavajele din elemente vibropresate din beton clasa C32/40 necarosabile se aseaza pe o fundatie pregtita conform STAS 6400/34.Lucrri de drumuri . Straturi de fundaie si de baza. Condiii tehnice generale de calitate. Se va caut a se obine o portanta cat mai uniforma. Straturile de fundaie si mbrcmintea carosabila se calculeaz.conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide - indicativ PDI 77-200 I . 4.Stratul suport. Pavajele din elemente vibropresate din beton simplu se aseaza pe pe stratul de baza prin intermediul unui substrat de nisip cca 7 cm conform STAS 6400/64. 5. Condiii tehnice si de calitate
-1-

Stratul de pietris va fi de 10cm, stratul de nisip de 7 cm urmand pavelele vibropresate pentru zona alei, pentru locul de joaca, strat de pietris 10 cm si strat de nisip 15-20 cm.

6. Forma profilului transversal. Conform plansei A3 cu panta de 2% conform STAS 863/85 7.Denivelri si abateri Se admit denivelri in lungul strzii si abateri limita la 'pante transversale , conform tabelului nr.2. Tabelul 2 Denivelri maxime in lungul Tolerante la pantele Felul imbracamintii strzii sub dreptarul de 3m.profilului transversal (mm/m.) (mm) Pavaj din elemente vibropresate de beton pentru trotuare si alei pietonale 5

8. Mrimea rosturilor Dup terminarea operaiunilor de execuie a pavajelor , rosturile pot pot avea urmtoarele latimi: Pavaj din elemente vibropresate de beton pentru trotuare si alei pietonale max.3 mm. 9. Incadrarea pavajelor . Pe sectoarele trotuar de la strada ncadrarea pavajului va fi constituita din bordurile prefabricate de beton, conform STAS I I 39/66. Pentru zona aleilor pietonale se vor utiliza borduri prefabricate cilindrice din beton 10x20 Materialele folosite la pavaje trebuie sa ndeplineasc calitatea prescrisa de standarde: Pavele C32/40 pentru trotuare, borduri carosabile de, borduri pentru alei din clasa clasa C 30/37

.Prescripii generale de execuie. Pavajele nu se executa pe fundaii ngheate. Fundatie.conform STAS 6400/84. ncadrri .Se vor executa conform proiectului, cu borduri prefabticate de beton de 20x25 cm. la carosabil si borduri de 10x20 , pentru trotuare, alei pietonale si spatii verzi conform figurii.

-2-

Aezarea pavajelor pe nisip. Dup executarea ncadrrilor si verificarea fundaiei, se asterne si se niveleaz un strat de nisip , care se piloneaza si apoi se aterne un al doilea strat de nisip asanat , in care se aseaza una langa alta , pavele sortate , fixandu-le prin batere cu ciocanul. Aezarea pavelelor se face cel putin cu 1 cm. mai sus dect cota finala a pavajelor din pavele vibropresate si de 3 cm la pavaje normale se mprtie nisip pe toata suprafaa pavajului. Dup aezarea , pavelelor prima batere cu maiul se face la uscat ; se bate bucata cu bucata , corectandu-se eventualele denivelri si verificandu-se suprafaa cu dreptarul sau ablonul. Se mprtie apoi nisip pe toata suprafaa pavajului ,se stropete abundent cu apa Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator . 10. Executarea terasamentelor 10.1. Pichetarea lucrrilor Pichetajul axului traseului este efectuat prin grija beneficiarului . Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin pichet cu martori iar vrfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasai in afara amprizei drumulu. Pichetajul este nsoit si de o reea de repen de nivelment stabilit , din borne de beton, amplasai in afara zonei drumului ,cel puin doi reperi . Materializarea traseului urmeaz sa se fac la faza "Detalii de executie " si nainte de nceperea lucrrilor . Inainte de inceperea lucrrilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului . Pichetii implantai in cadrul pichetajului complementar vor fi legai in plan si in profil in lung in aceeai reperi ca si pichetii din pichetajul iniial .
-3-

Odat cu definitivarea pichetajului , in afara de axul drumului , antreprenorul va materializa prin tarusi si abloane urmtoarele . * nlimea umpluturii in ax punctele de intersecie ale taluzunlor cu terenul natural (ampriza ) * nclinarea taluzurilor . Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor , de a-i restabili sau de a-i reamplanta daca este cazul . In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de ctre antreprenor , pe cheltuiala si rspunderea sa . Aceasta operaie nu poate , totui, sa fie efectuata dect dupa ce se obine aprobarea preedintelui de antier in scris, cu cel put in 24 ore in avans . Cu ocazia efectuam pichetajului vor fi identifica te toate instalaiile subterane si aeriene , electrice , de telecomunicaii sau de alta natura . Aflata in ampnza lucrrilor , in vederea mutarii sau protejam acestora, conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului . 10. 2 . Lucrari pregtitoare . nainte de nceperea lucrrilor de terasament se executa urmtoarele lucrri pregtitoare in limita zonei apropiate: - taiarea vegetatiei de pe teren, scoaterea radacinilor curarea terenului de crengi , frunze ,iarba si buruieni decaparea si depozitarea pmntului vegetal Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu tierea arborilor , pomoilor si arbutilor , sa scoate rdcinile si buturugile . Doborrea arborilor s1 pomilor precum s1 transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala antreprenorului , dup ndeplinirea formelor legale . Scoaterea buturugilor si rdcinilor se face in mod obligatoriu . Curarea terenului de crengi , frunze ,iarba si buruieni , s1 alte materiale se face pe ntreaga suprafaa a amprizei . Decaparea pmntului vegetal se face pe ntreaga suprafaa a amprizei drumului si a gropilor de mprumut . Pmntul decapat si alte produse care sunt impropriivor fi depozitate in depozit definitiv . Pmntul vegetal va putea fi pus mtr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale refolosiri. Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca dirigintele sa constate si sa accepte execuia lucrrilor pregtitoare . Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obli gastonu menionata in registrul de antier . 10.3. Miscarea pamantului Micarea pmntului se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spaturi in profilele cu umplutura si in mod obligatoriu , utilizarea pmntului rezultat din spaturile executate. Necesarul de pamant va fi acoperit din gropile de mprumut .
-4-

Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de antreprenor. Acest plan este supus aprobam diriguiilor de antier in termen de 60 zile de ia modificarea ordinului de nceperea lucrrilor . 10.4.Gropile de imprumut si depozite Alegerea gropilor de mprumut si a depozitului este lsata la latitudinea antreprenorului sub rezerva aprobam dirigintelui . Acest acord trebuie sa fie solicitat cu minim 3 zile nainte de nceperea exploatam gropilor de mprumut sau a depozitelor . Cererea trebuie sa fi nsoita , daca dirigintele considera. o justificare a calitii materialelor in spiritul art. 3.4 al prezentului caiet de sarcini , in ceea ce priveste qropile de mprumut cheltuielile pentru sondaje si analize sunt in sarcina antreprizei. acordul pentru ocuparea terenului pentru depozitarea si extragerea de pamant din gropile de mprumut dat de proprietarul terenului La exploatarea gropilor de mprumut , antreprenorul va respecta urmtoarele reguli : crestele taluzelor gropilor de mprumut trebuie , in lipsa autorizaiei prealabile a dirigintelui , sa fie la o distanta mai mare de 10 m. de limitele drumului spaturile in gropile de mprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumuli in profilele in debleu sub cot a sa ntului de scurgerea ape\or in albiile majore ale rurilor , gropile de mprumut vor fi executate in avalul drumului , amenajnd o bancheta de 1 ,00 m. latime intre piciorul taluzulut si groapa de mprumut fundul gropilor de mprumut va avea o panta transversala de I ...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor taluzunle gropilor de mprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu nclinarea de I : 1 ,5......... 1 , 3 cnd intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de mprumut nu se las nici un fel de bancheta , taluzul dinspre drum al gropii de mprumut va fi de 1:3. Antreprenorul va avea grija ca gropile de mprumut si depozitele sa nu compromit stabilitatea masivelor naturale , nici sa riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze din diverse motive , pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau particulare . In acest caz antreprenorul va fi in ntregime rspunztor de aceste pagube . Dirigintele se va putea opune executam gropilor de mprumut sau depozitelor susceptibile de a nruti aspectul impejunmilor si a scurgem apelor , fara ca antreprenorul sa poat pretinde pentru aceasta fonduri suplimentare sau despgubiri. 10.5. Executia rambleurilor Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului indicate in caietul de sarcini sa fie verificate si acceptate de dirigintele de antier . Aceasta acceptare trebuie in mod obligatoriu sa fie consemnata in caietul de antier . Nu se executa iucran de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare . Execuia rambleurilor trebuie sa fie ntrerupta in cazul in care calitile lor minime definite prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii Execuia nu poate fi reluata dect dup un timp fixat de dinfinte sau reprezentantul sau la propunerea antreprenorului. 10.5.1. Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa din straturi elementare suprapuse pe cat posibil orizontale , pe
-5-

ntreaga latime a platformei si pe ntreaga lungime a rambleului . Daca dificultile speciale, recunoscute de dirigintele de antier , o impun, straturile elementare, pot fi executate pe latimi diferite celei a rambleului.Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alturate , care mpreuna acoper ntreaga latime a rambleului - decalarea in nlime intre doua benzi alturate nu trebuie sa depeasc grosimea maxima impusa . Pamanatul adus pe platforma este mprtiat pe ntreaga latime a platformei jn grosime optima de compactare stabilita , urmnd realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecrui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea apelor de ploaie . In lipsa unor precizri speciale , aceste pante vor fi de minim 5 % . La punerea in opera , se va tine seama de umiditatea optima de compacatre . Pentru aceasta , laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la sursa si se vor lua masurile in conesecinta , pentru punerea in opera , respectiv asternerea si necompactarea imediata lasand pmntul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea , cat mai apropiata de cea optimala , sau din contra , udarea stratului aternut , pentru a-l aduce la valoarea umiditii optime . 10.5.2.Compactarea dembleurilor Rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare PROCTOR. normal, prevzut de STA5 29 I 4/84 , conform tabel 2.
Zone din terasament la care se prescrie gradul de compactare necoezive Imbracaminti Imbracaminti pamanturi coezive Imbracaminti Imbracaminti semipermanente 93 90

permanente nepermanente permanente Primii 30 cm ai terenului natural de sub rambleu cu h de h<2.00m h>2.00 m In corpul rambleelor la adancimea h sub patul drumului h<0,50 0,50<h<0,50 m h<2.00m In demblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100 100 95 100 97 92 100 97 92 100 95 95 92 97 92

100 94 90 100

Antreprenorul va trebui sa supun acordului dirigintelui de antier cel puin 6 zile naintea ncepem lucrrilor , grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecarea tip de pamant pentru a obine dup compactare gradele de compactare artate in tabelul 2 , cu utilajele folosite pe antier. In acest scop , nainte de nceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de ncercare de minim 30,00 m. lungime pentru fiecare tip de pamant ( pentru aceasta lucrare se recomanda folosirea unui singur tip de pamant). Daca compactare prescrisa nu poate fi obinut, antreprenorul
-6-

va trebui sa realizeze o noua plana de ncercare dup ce va aduce modificrile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit . Rezultatele acestor mcercan trebuie sa fie menionate in registrul de antier . In cazurile cnd nu va putea fi satisfcuta aceasta obligaie , grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20,0 cm. dup compactare . Abaterile limita la gradul de compactare nu vor depast 3 % sub imbracarnintile de beton de ciment si 4 % sub celelalte imbracaminti ; aceasta abatere nu se admite dect la 10 % din numrul ncercrilor in punctele de verificare 10.5.3. Controlul compactarii Starea rambleului este controlata prin supravegherea administraiei pe msura execuiei in urmtoarele condiii : Controlul se va face strat cu strat -se va proceda pentru fiecare strat la urmtoarele ncercri cu frecventa teoretica din tabelul 3 , care vor putea , eventual , fi modificate de prevederi din detaliile de execuie . Tabelul 3 DENUMIREA NCERCRII Frecventa minimala a ncercarii Pentru fiecare tip de platforma Observaii ncercarea PROCTOR I la 5000 m3 Determinarea coninutului de apa pe strat I la 250 m Determinarea compactitatu 3 la 250 m. Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind mcercarea PROCTOR. , determinarea umiditii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare . Antreprenorul nu va putea cere recepia unui strat dect daca toate gradele de compacatre corespunztoare sunt superioare minimului prescris . Aceasta recepie va trebui , in mod obligatoriu , menionata in registrul de antier 3.7.6. Profiluri si taluzari Lucrrile trebuie sa fie executate de asa maniera meat dup cilindrare , profiluri e din proiect , sa fie realizate cu tolerantele admisibile . Profilul taluzului trebuie sa fie obinut , in lipsa unor dispoziii contrare , prin metoda rambleului. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri nici cu excrescene , in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor ale rambleului . Taluzurile rambleunlor aezate pe terenul de fundare , cu capacitate portanta corespunztoare vor avea nclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime prevazute in tabelul 3 Tabelul 3
Natura materialelor din rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietris sau balastruri 8 10 -77 Inaltimea max.h 6

Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si taluzurilor sunt urmtoarele : - profil platforma fara strat de forma +/3,0 cm. - profil platforma cu strat de forma +/5,0 cm. - taluz neacoperit +/10,0 cm. Denivelrile sunt msurate sub lata de 3,0 m. lungime . Toleranta pentru ampriza rambleului , rezultat fata de proiect este de + 50,0 10.5.4. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaz concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune . Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obinerea compactarii cerute . Vor fi stropite pana la obinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe ntreaga grosime a stratului elementar . Platforma si taluzele vor fi nivelate , admitindu-se tolerantele artate la art. 3.7.6. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaz platforma si taluzele nisipoase . 10.5.5. Prescripii aplicabile pmnturilor sensibile la apa Cnd la realizarea rambleunlor sunt folosite pmnturile sensibile la apa , si sunt masuri speciale, in caietul de sarcini , dirigintele lucram va putea prescrie antreprenorului: punerea in opera si compactarea imediata a pmnturilor din gropile de pamant ta locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil; asternerea in ateptarea compactam si scanficarea in vederea reducem prin evaporare, tratarea pmntului pentru reducerea umiditii, practicarea de drenun deschise in vederea reducem umiditii a pmnturilor a- cror coninut excesiv de apa nu ar permite obinerea pe loc a unei densiti suficiente si reluarea ulterioara a compactam. Pentru aceste pmnturi dirigintele de antier va putea impune antreprenorului prescripii speciale si in ce privete evacuarea apelor. 10.5.6. Presciptii aplicabile rambleurilor din spatele zidarii lor. Sunt considerate ca rambleun in spatele zidriilor , rambleurile puse de o parte si de alta a lucrrilor pe toata nlimea acestora. Aceste rambleuri vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectnd integritatea lucrrilor permind obinerea gradului de compacatre conform art. 3.7.5.2 , tabel. 2. Aceste utilaje vor fi supuse aprobam dirigintelui de antier sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare ntinderea zonei lor de utilizare . 10.5.7. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protecia rambleurilor contra apelor pluviale si inundaiilor provocate de ploi , a cror intensitate nu depete intensitatea celei mai puternice ploi , nregistrate in ultimii 10 ani. Intensitatea precipitaiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata staie pluviometrica . Stratui superior al platformei va fi ngrijit compactat , nivelat si completat , respectnd cotele in profil longitudinal si transversal , declivitatile si latimea prevzuta in proiect . Gradul de compacatre si tolerantele de compactare sunt date in tabelul 2, respectiv in tabelul 4. In ce privete limea platformei si cotele de execuie , abaterile limita sunt : la limea platformei +/- 0,05 m. fata de ax +/- 0,10 m, la limea ntrea ga la cotele proiectului +/-0,05 rn. fata de cotele de nivel ale proiectului. La curbe se va aplica deverul prevzut in planuri fara sa se coboare sub panta transversala de 2 % . Antreprenorul va trebui in timp oportun , sa solic/te instruciuni dirigintelui de antier
-8-

asupra tipului de finisare , ce trebuie adoptat. Aceste instruciuni vor fi consemnate in caietul de dispoziii de antier . 11. Acoperirea cu pamant vegetal Cnd acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz , acesta este in prealabil tiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde , nuiele sau prefabricate , etc., destinate fixarii lui . Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal . Terenul vegetal trebuie sa fie frmntat , curat cu gr ia de pietre , rdcini sau iarba si umectat nainte de raspanadire. Dup rspndi re, pmntul vegetal este compactat cu un mai plat sau cu rulou uor. Executarea lucrrilor de imbracare cu pamant vegetal 12. Drenarea apelor subterane Antreprenorul nu este obligat sa sigure drenarea apelor dect in msura in care acestea pot fi evacuate prin gravitaie . Lucrri de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasc necesare , vor fi definite prin caiete de sarcini speciale pentru acest tip de lucrri. 13. Intretinerea in timpul termenuluid e garantie. Intreinerea in timpul termenului de garanie In timpul termenului de garanie antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrrile necesare pentru a asigura scurgerea apleor , corectarea taluzelor , rambleurilor si a tasanle rezultate dmtro deficienta de execuie a lucrrilor . In afara acestora , antreprenorul va trebui sa execute in aceasta perioada si la cererea scrisa a dirigintelui, toate lucrrile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradrilor de care antreprenorul nu va fi responsabil . 14. Controlul executiei Controlul execuiei lucrrilo r de terasamente consta in :verificarea tasarii axului si amprizei drumului verificarea pregtirii terenului de fundare , verificarea calitii si star ii pmntului utilizat, controlul grosimii straturilor a ternute, controlul compactam terasamentelor, controlul caracteristicilor platformei drumului, controlul capacitii portante . Executantul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificrilor efectuate asupra calitii si starea umiditii pmntului pus in opera si a rezultatelor obinute in urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate. 15. Verificarea trasarii axului aleilor si amprizei platformei Verificarea trasam axului si amprizei se va face nainte de nceperea lucrrilor de execuie a terasamentelor, urmarindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului.Toleranta admisbila fund +/- 0,10 m. in raport cu reperii pichetajului general. 16. Verificarea pregatirii teremului de fundare Inainte de nceperea execuiei umpluturilor, dup ce s-a curat terenul, s-a ndeprtat stratul de pamant vegetal si s-a compactat pmntul, se determina gradul de compactare si deformabilita te a terenului de fundaie. Verificrile efectuate, se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitii lucrrilor ascunse , specificandu-se si eventualele remedieri necesare . Numrul minim de probe, conform STAS 29 I 4/64, pentru gradul de compacatare este de 3 ncercri pentru fiecare 2000 mp. Deformabiliatatea terenului se va stabili prin msur tori cu deflectometrul, cu prghii , conform instruciunilor tehnice deparatmentale - Indicativ CD 39-77-pubhcate in Buletin ul Construciilor nr. 7/1 377. Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale , amplasate la maxim 25,0 m. unul dup altul , in 3 puncte ( drapat , ax , stnga , ax ) , de pe ampriza aleilor. La nivelul terenului de fundaie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunztoare vehicolului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 110 % din punctele msurate . Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundaie , se stabilesc in funcie de tipul pmntului de fundaie conform tabel 5. .
-9-

Tabel 5
Tipul de pamant STAS 1234/88 Valoarea admisibila a deformantei elastice 1/100m nisip prafos, nisip argilos praf nisipos, praf argilos nisipos praf argilos, praf argila prafoasa, argila nisipoasa argila prafoasanisipoasa 450 400 350

Verificarea gradului de compactare a terasamentelor de fundaie se va face in corelaie cu msurtorile efectuate cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valon de capacitate portanta redusa 16.1.Verificarea calitii si starii pamatului Verificarea calitii pmntului utilizat consta in determinarea principalelor caracteristici ale pmntului conform tabelului I . In cazul probelor extrase dm probele de mprumut se va determina si densitatea in stare uscata. V erificarea grosimii straturilor aternute Grosimea fiecrui strat de pamant ate rnut la executarea rambleurilor, va fi verificata ; ea trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental , pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare 16.2.Verificarea gradului de compactare Determinrile pentru verificarea gradului de compaca tare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pmnturilor coezive , se vor preleva cate 3 probe de la suprafaa, mijlocul si la baza stratului, cnd acesta are grosimi mai mari de 25,0 cm. si numai de la suprafaa si baza stratului, cnd grosimea este mai mica de 25,0 cm. In cazul pmnturilor necoezive se va preleva o singura proba din frecare punct , care trebuie sa aib un volum de minim I 000 mc. , cf. STAS 29 I 4/64. Venfcarea gradului de compactare se face prin compararea densitilor in stare uscata maxima. , stabilita prin ncercri PROCTOR , STAS 29 I 3/! 3-1 933 . Verificarea privind qradul de compactare realizat , se va face la minim 3 puncte repartizate stanga, ax, dreapta, in seciuni diferite pentru frecare sector de 250 m. lungime . In cazul in care, valorile obinute nu sunt corespunztoare celor prevzute in tabela 2, se va dispune, fie continuarea compactam fie scanficarea si recompactare stratului respectiv. Nu se va trece la compactarea stratului urmtor , atta timp cat rezultatele verificrilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compac tare prescris compactarea ulterioara a stratului fund posibila. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie . 16.3.Control topografic al nivelmentului Controlul, va fi fcut pe profile din 2.0,0 in 20,0 m. La nivelul platformei ( patului ) se considera realizata capacitatea portanta necesara, daca deformatia elastica
- 10 -

corespunztoare sub sarcina osiei etalon , de 91 KN , are valon mai mari dect cea admisibila cf. tabel 5. 16.4.Receptia lucrarilor Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor r ecepii pe parcursul execuiei ( recepii pe faze de execuie) : recepii preliminare si recepie finala. Recepia pe faze de execuie La recepia pe faze ( de lucrri ascunse ), se va verifica daca, partea de lucrri ce se recepioneaz s -a executat cf. proiectului si se atesta condiiile impuse de documentaii si de prezentul caiet de sarcini . In urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare . Recepia pe faze se face in mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucram : trasarea si sablonarea lucrarii decaparea stratului vegetal compactarea terenului de fundaie in cazul rambleurilor pentru fiecare metru din nlimea de umplutura si la realizarea umpluturilor sub cota stratului in cazul spaturilor , la cota finala a spturii Registrul de procese verbaje de lucrari ascunse, se va pune la dispoziia organelor de control cat si a Comisiei de recepie preliminar sau finala . Recepia preliminar La terminarea lucrrilor de terasamente, sau a unei parti din acestea , se va proceda la efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor, verificandu-se : concordanata lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini , speciale si a proiectului de execuie , natura pmntului din corpul aleii concordanta gradului de compacatre realizat cu prevederile caietului de sarcini Lucrrile nu se vor recepiona daca : nu sunt realitate cotele si dimensiunile prevzute in proiect nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului aleii , cat si fiecare strat in parte (atestat de procesele verbale de recepie pe faze ) lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei se observa fenomene de instabilitate , nceputuri de crpaturi in corpul terasamentelor , ravenari ale taluzelor , etc. nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului Defeciunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. 17. Receptia finala La recepia finala a lucrrilor se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost ntreinute corepunzator .

S.C.Arhitect 95 S.R.L. Suceava Arh. Ana Rabiniuc

- 11 -