Transformat peste noapte dintr-un handbalist remarcabil, intr-un manager matur, cu greutate Stng a pasit in afaceri cu dreptul Fost

glorie a handbalului romnesc, simte din nou, acum in afaceri, gustul mult rvnit al succesului. El este cel care conduce, azi, o afacerea de miliarde: jocul bingo televizat de postul Antena 1. Cei care l-au vzut pe Vasile Stng jucnd handbal ii amintesc in mod surprinztor acelai lucru: cnd trgea la poart se inlta in aer i... rmnea acolo; pn cnd arunca mingea din mn creea impresia c este suspendat, pur i simplu, deasupra terenului. Fostul handbalist face o impresie puternic i numai stnd, ca orice om, in picioare, pe pmnt: e robust, inalt de cel puin 1,90 m i are un aer foarte serios. Peste 2.000 de angajai, aproximativ 100 miliarde lei venituri lunare, sedii in toate oraele importante din tar, i in jur de zece milioane de clieni. Cu aceste cifre i descrie Vasile Stng afacerea care a implinit, la sfritul lunii octombrie, un an de l a debut. Fostul handbalist ii amintete: In urma cu un an, cnd am relansat jocul de bingo televizat, a mers prost timp de mai multe sptmni". Era pentru a treia oar cnd se incerca pornirea unei astfel de afaceri n Romnia. Prima tentativ a aparinut unei firme spaniole, n asociere cu Loteria National. A doua a apartinut firmei Eurobingo: Noi am realizat primul bingo televizat in urm cu trei ani, dar fiscalitatea era mare, jocul mergea slab i am renunat", mrturisete Vasile Stng. Intre timp, legislaia s-a schimbat i a treia incercare a fost s fie cu noroc, chiar dac inceputul nu a prevestit succesul extraordinar de azi. La inceput, am investit enorm: in publicitate, in distribuie, n sedii, In oament. Profitul s -a lsat ateptat i eram pe punctul s renunm din nou. Dar jocul a avut aa, parc o rbufnire, s-a relansat i de atunci, de la sptmn la sptmn, a mers tot mai bine", declar mulumit fostul sportiv i actualul manager. In prezent, dup spusele acestuia, un ef de zon/ora catig lunar 15 milioane lei, iar un vnztor stradal de bilete teleeurobingo nu are, n nici o lun, un venit net mai mic de trei milioane lei. Aceste salarii se realizeaz, exclusiv, din comisioane aplicate la nivelul vnzrilor. De ia Bingo la restaurante Vasile Stng are o atitudine deschis, dar discut foarte calculat. Cnd vine vorba despre planurile de viitor, dezvluie c intenioneaz s -i diversifice afacerile si s investeasc intr-o fabric de produse alimentare. S-a ajuns la detalii: Ce fel de produse alimentare?" Face o pauz scurt, apoi rde sincer i spune htru: Asta este cam secret". In schimb, vorbete cu plcere vizibil despre un alt proiect mai aproape de concretizare: Suntem intr-un stadiu avansat de negocieri pentru

cumpararea unui spatiu mare in zona Unirii. Aici vom face un restaurant cu specific spaniol, unde clienii vor avea ocazia s descopere ce inseamn buctria spaniol. Va fi cel mai frumos si luxos restaurant... . Vasile Stng mrturisete c nu a mai fcut afaceri nainte de Eurobingo. Chiar i pe aceasta din urm nu a inceput-o cu premeditare": Cnd m-a contactat in Spania actualul meu partener de afaceri, eu nu intrasem n viaa mea intr-o sal de bingo. Tot ce tiu azi despre aceast afacere am invat de la acesta din experiena acumulat pe parcurs". Face o pauz i apoi comenteaz: tiu c sunt un caz fericit i rar, pentru c foarte puini dintre marii sportivi au avut succes i in afaceri, Nu tiu de ce, dar aa este". Poate ca o explicaie ar fi cuvntul incredere". In tot ceea ce spune, acest cuvnt revine obsesiv. Vorbete de colaboratorii i angajaii lui spune c i-a ales pe baz de incredere; vorbete despre jocul de bingo i spune trebuie s fie transparent i atractiv ca s ctige i, bine-ineles, s pstreze increderea juctorilor. Pe incredere mergem i noi: Din cei 100 miliarde lei incasri lunare, 75 miliarde lei se cheltuiesc cu premiile i impozitele pltite statului; aproximativ 10 miliarde lei reprezint salariile i chiri ile, iar profitul net este de aproximativ 15 miliarde lei", conchide cu minuiozitate de contabil Vasile Stng. PATRU PRINCIPII PE CARE LE APLICA VASILE STANGA IN AFACERI INCREDEREA s te inconjori de oameni de incredere: Cnd mi-am ales colaboratorii, am mers pe incredere. Am fost ca un psiholog. Am discutat cu omul i am incercat s imi dau seama dac este serios sau nu. Acum, m bucur c, n majoritatea cazurilor, am fcut o alegere bun, in plus, cei mai importanti colaboratori ai mei sunt foti colegi, handbatiti, pe care i cunosc i in care am mare incredere".

S ctigi i, in acelai timp, pstrezi, increderea clientilor: Au existat duminici in care am meninut nivelul mare al premillor, dei incasrile din sptmna respectiv au fost mai mici. Asta a insemnat s diminum profitul, lucru pe care l-am fcut pentru a menine standardul jocului i increderea oamenilor n acesta".

RESPONSABILITATEA pentru deciziile importante: Majoritatea deciziilor importante le iau eu insumi in fond, este afacerea mea i-mi place s decid pe banii mei". RESPECTUL fat de angajati: M comport civilizat cu angajaii. Nu tiu dac au ceva s-mi reproeze. Intre noi exist relaii de prietenie i se lucreaz intro atmosfer plcut".

RESPECTUL fat de concurent: Jocul bingo de la Pro TV este un concurent serios, dar pentru noi a venit extraordinar, ne-a fcut un mare bine. Oamenii au un ternnen de comparatie, pot s aprecieze i s aleag. Pe noi ne stimuleaz s incercm fim tot mai buni i s facem jocul tot mai atractiv".

Cristian Gatu presedintele Federatiel Nationale de Handbal, fost coleg la Clubul Steaua: Pe Vasile Stng l-am cunoscut in 1977, cnd a intrat in marea familie a Stelei. In sport, ca individ, el a fost o vedet, dar a tiut mereu apartine unei echipe i s-a comportat ca atare. Admir c a transpus n afaceri aceast atitudine de echip: cei mai importanti dintre actualii lui colaboratori sunt foti colegi handbaliti. Cred c ceea ce a dobndit in sport l ajut i acum: puterea de a nu renunta la lupt i de a vrea s fie mai bun dect altii, dar cu mijloace sportive".

FISA PERSONALA Data i locul naterii: 21 lanuarie 1957, Hunedoara; 1964: Incepe s joace handbal la Clubul Sportiv colar din oraul natal; 1974: intr in echipa de handbal a clubui Steaua; 1978-1992: conponent al echipei nationale de handbal; 1989-1993: contract de sportiv profesionist in Spania; 1992: infiinteaz, inpreun cu un partener de afaceri spaniol, firma Eurobingo, profilat pe jocuri de bingo in sala i din 1998 i bingo televizat.

Reperele unel viei cu suiuri i coborauri: Jilava Europa Libera, razboaiele din Israel, Tinerama Max sracul om bogat Dupace a investit 550.000 de dolari pentru a translata emisiunea Tinerama" din eterul Europei libere n spaiul mioritic, in chip de firm cu acelasi nume, fostul dizident vndut afacerea prietenilor din strintate, pentru putea plti datoriile. Acetia au ctigat 2,5 milioane de dolari, tranzacionnd aciunile companiei Tinerama Investment la Bursa din New York.

La 74 de ani, Max Bnu este cel mai bogat pensionar din Romnia, cu un venit lunar de la statul american de 3.500 de dolari pe lun, pentru activitatea sa de la Europa liber". Fiindc face parte dintr-un neam de longevivi (unul dintre bunici si a murit la 112 ani, executat ca ef de band de hoti de cai, cellalt la 99 de ani, clcat de o main), Bnu nu intentioneaz s se plictiseasc in urmtorii 25 de ani. El nu s-a plictisit niciodat, viata sa fiind un adevrat roman de aventuri. Dup patru ani de inchisoare politic, pe vremea lui Gheorghiu Dej, cel care fusese jumalistul logoreic i pus pe glume" de la Sportul popular" a fost eliberat i importat" in SUA. Ulterior, a aflat c fusese rscurnprat de la Gheorghiu-Dej cu 25.000 USD de ctre statuI american, prin interventia rudelor sale suspuse din strintate. La vremea aceea, Max Bnu cntrea 39 de kilograme si abia n 1966 a fost capabil s preia postul de la Europa liber", pe care l-a ctigat in urma unui concurs la care au participat 300 de emigranti. Pentru mine, inchisoarea a fost adevrata univer sitate, dei o parte din mine a murit acoIo", spune Bnu. Chiar de la inceputul angajrii sale la Europa liber, i s-au oferit toate conditiile materiale, pentru a se putea concentra asupra muncii sale: apartament mobilat i cont in banc. Rezultatele s-au vzut imediat: dup cteva sptmnii, a elaborat primul program. A fost o coal de gazetrie senzational, spune Max Bnu. Acolo nu exista nici un fel de mil fat de gazetar. Aveam ore de lucru attea cte era nevoie, iar critica dup emisiune era necruttoare". In 24 de ani de activitate, a elaborat 30 de programe, cea mai cunoscut fiind emisiunea pentru tineret, Tinerama". Experientele sale de jurnalist au apartinut celor mai diverse registre, de la sngeroasele rzboaie israeliene din 1967 i 1973, unde a fost corespondent, pn la cursurile de jurnalistic pe care le-a predat in Taiwan. A fost, dup credinta sa, perioada cea mai bun a carierei sale, in care a putut vehicula idei i a creat opinie, chiar dac impactul asupra romnilor nu putea fi msurat cu precizie, ci doar estimat. Am primit doar 40.000 de scrisori de-a lunguI carierei mele, dar specialitii americani spuneau c, de fapt, asta inseamn patru milioane de asculttori.Si totui m intrebam: m ascult cineva? Visul meu a fost s aduc Tinerama in Romnia". Ceea ce a fost posibil in 1990. In noiembrie 1990 a luat flin trustuI de pres Dr. Max Bnu Tinerama" i a aprut prima publicaie, sp-tmnalul Tinerama". Tirajul iniial al acestuia a fost de 180.000 de exernplare, apoi, pe msur ce piaa a inceput s se satureze, a sc zut la 70.000, micorndu-i numrul de pagini de la 32 la 16. Ca fin cunosctor al mecanismului crerii unui ziar, Bnu a infiinat, concomitent, o reea de difuzare i o tipografie. Investiia a totalizat 550.000 de dolari, banii sai i ai soiei. In 1993 s-a infiinat Radio Tinerama". Am venit, plin de naivitate, nu ca s spun oamenilor cu cine s voteze, ci ca s le ofer mecanisme de gndire". Trustul Tinerama" are 150 de angajai i cuprinde 17 publicaii, majoritatea de divertisment": integrame, Viaa noastr", Bucureti" i, se zvonete, reviste sexy. Directorul trustului este chiar Max Bnu care aplic pe terenul alunecos al pieei de pres romneti nite principli de

management desprinse din cursurile pe care le-a urmat n Statele Unite, pe care le imbin cu elemente de psihoIogie i cu o concepie proprie asupra lucrului cu colectivul su. El este de prere c o intreprindere nu este instituie democratic, ci una ierarhic, n care conductorui este un absolutist. De asemenea, aplic principiul cointeresrii angajaiIor, crora le-a distribuit in mod gratuit 49% din aciunile trustului, metod pe care o folosete i conducerea celor dou mici companii ale sale din Munchen. Nimeni nu este salariat acolo, toat lumea este proprietar". Din cauza greutilor financiare, acum trei ani Max Bnu a fost nevoit s-i vnd cele 51% din aciuni unui grup de capitaliti odioi din Praga i Paris, care, dup ce au cumprat aciunile, au infiinat in Luxemburg compania Tinerama Investment. Au introdus-o, pentru un milion de dolari, la bursa din New York, au inceput s tranzac ioneze aciuni si au ctigat 3,5 milioane de dolari. De atunci, nu-i mai intereseaz nimic din ce se intmpl aici, iar eu conduc un vapor fr crm!". CeiIali acionari, implicai direct in firm, fac ins ca afacerea s mearg. Max Bnu ii propune s relanseze, pan la sfritul anului, sptmnaluI Tinerama", colaborare cu doi investitori autohtoni. Va fi un sptmnal in care va dezbrca" personalitile politice. Dei nu este foarte mndru de realizrile sale din ultimii zece ani, Bnu crede c a realizat totui o performan: s reziti, s rmi pe picioare in aceast Romnie n continu transformare este o performan care te bag repede in mormnt. Dei financiar mi-ar merge mult mai bine in Germania, nu vreau s m intorc. Dac stau degeaba, nu simt c triesc! Si apoi, BucuretiuI este oraul n care am srutat pentru prima oar o fat! Cnd lucrez, sunt anesteziat, nu mai vd realitatea si mizeria. Eu m-am antrenat in inchisoare, dar uzura mea, in aceti zece ani de Romnia, este egaI cu uzura in 30 de ani de Occident".

Constantin Ticu Dumitrescu Senator PNTCD: Eu i cu Bnu suntem de aceeai parte a baricadei Max Bnu face parte dintre oamenii de care nu m-au legat numai suferinele din temniele comuniste, statornicia cu care i-a aprat credinele. Dupa `89 ne-am regsit de aceeai parte a baricadei, iar el m-a susfinut in aciunile mele privind procesul comunismului, in lupta mea de a scoate mtile. Un om permanent activ, de prima linie.

Nestor Rates, director, Europa Liber"Un om piin de idei" Ca fost coleg la Europa liber", pot s v spun c era un om plin de iniiative, care nu intotdeauna erau acceptate si fezabile. Unele erau idei de afaceri. Stiu ca se chinuia s fac o afacere in afara serviciului, ceva cu nite casete video (N.R.: este vorba de cele dou companii pe care le are si in prezent, in Muchen). Faptul ca s-a

intors in ar si s-a apucat de afaceri demonstreaz caa gsit calea pentru a-i pune in aplicare planurile i ideile. CARTE DE VIZITA: Data i locui naterii: 26 martie 1926, Bucureti Studii: Facultatea de Constructii, Bucureti Cettenii: romna, americana, israeliana Stare castorit, un baiat, regizor 1945-1958 secretar general de redacie la revista Sportul Popular", redactor-ef adj. la revista Stadion", fotograf artistic 1958 condamnat la opt ani de inchisoare politica 1962 rascumparat" cu 25.000 USD de la Jilava 1966-1990 redactor Europa libera", realizator a 30 de programe 1990-1996 patron i director al trustului de presa Dr. Max Banu - Tinerama" 1996 prezent director al acelulai trust de pres, re-alizator al emisiunii Tinere-e fara batrnete" la Sigma TV, pensionar al statului american.