ARTICULAII Articulaiile reprezint totalitatea formaiunilor prin care oasele se unesc ntre ele.

Articulaiile contin elemente : osoase conjuctive musculare Clasificarea articulaiilor dup funcia ndeplinit : 1. Dup gradul de mobilitate articulaiile pot fi: Articulaii mobile diartroze, cu sinovial Articulaii semimobile amfiartroze ( cartilaginoase ) Articulaii fixe sinartroze ( fibroase ) 2. Dup agenii care frneaz micarea circulaiei Articulaii cu conducere muscular articulaia pumnului, articulaia genunchiului Articulaii cu conducere osoas articulaia cotului Articulaii cu conducere ligamentar articulaia oldului 3. Dup forma suprafeei articulare-diartrozele pot fi : Articulaii plane ( se fac prin micri de alunecare ) vertebrele toracale, oasele carpului i tarsului Articulaii ginglim ( un os are trohlee iar pe cellalt os exist o concavitate cu creast pentu anul trohleei. Au amplitudine mare i produc micri de flexie i extensie ) articulaia humero-ulnar, articulaia dintre tibie i talus Articulaii trohoide ( prezint un cilindru osos care intr intr-un inel osteofibros, realiznd micri de rotaie ale cilindrului osos n jurul axului su ) articulaia radio-ulnar proximal Articulaii condiliene ( condilartroze ) ( prezint un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleaz cavitatea celui de-al doilea os. Este mai puin mobil i are cavitate mic. Prezint micri limitate ntr-un singur plan ) articulaia genunchiului, articulaia temporo-mandibular Articulaii n a ( suprafaa articulaiei este concav ntr-un sens i convex n cellalt. Permite micri variate flexie, extensie, abducie, adducie, circumducie. Are amplitudine redus ) Articulaii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os i aspect de depresiune pe cellalt. Prezint mobilitate mare. Realizeaz micri de flexie, extensie, abducie, adducie, circumducie. Nu realizeaz micri de rotaie )-articulaia radio-carpian Articulaii sferoidale ( enartroze ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaz micri variate cu amplitudine mare - de flexie, extensie, abducie, adducie, rotaie ) articulaia scapulo-humeral, articulaia coxo-humeral 4. Dup numrul axelor Uniaxiale (permit micarea intr-un singur plan. Realizeaz flexie, extensie ) sunt articulaiile ginglin, trohoide i condiliene Diaxiale (prezint dou axe articulare perpendiculare ntre ele ) sunt articulaiile elipsoidale i n a Triaxiale ( asigur micari n toate planurile spaiului ) sunt articulaiile sferoidale 1

ARTICULATIILE FIBROASE Sinartrozele sunt articulaii fixe unite prin esut fibros. Ele nu permit micri sau dac permit acestea sunt foarte reduse. n funcie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare ntre ele, sinartrozele se clasific astfel : 1. Dac este osificare cartilaginoas, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul ntre capetele articulare, periostul trece peste articulaie de la un os la altul ex :articulaia costo-condral 2. Dac osificarea este membranoas, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au esut fibros ntre suprafeele lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulaie (ex : suturile oaselor craniului ). La adult, procesele osificrii se desvresc peste 45 de ani, cnd se osific membranele dintre oase, proces numit sinostoz. Variante de sinartroze 1. Sindesmoze legturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane membrana interosoas a antebraului sau a oaselor gambei, ligamentul coracoacromial, ligamentele galbene ligamentele dintre lamele vertebrelor 2. Gomfoze sunt articulaiile dintre o articulaie conic osoas i o cavitate alveolar articulaia dintre rdcinile dinilor i alveole ARTICULATIILE CARTILAGINOASE Amfiartrozele -Sunt articulaii semimobile - fee articulare plane, uor concave, acoperite de cartilaj. -Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase i de capsula articular Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocup tot spaiul dintre cele dou suprafee articulare. - Nu au cavitate articular.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele ntre ele permind deplasri minime (simfiza pubian, articulaia dintre corpurile vertebrelor ). Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art. Elemente componente : 1. fetele articulare Suprafeele articulare sunt netede, delimitate de anuri- capul humerusului sau al femurului Au margini proeminente acetabulum Sunt nvelite n cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protecie i amortizare n caz de lovituri Are dou suprafee : - una ader la os - una este liber ( umezit de sinovial ) Cu ct presiunea exercitat asupra cartilajului este mai mare cu att cartilajul este mai gros membrul inferior. Cartilajele articulare nu prezint terminaii nervoase sau vase de snge. Au metabolism redus, sunt hrnite prin insibiie din lichidul articular.Dac ptrunde snge n articulaii, esutul osos apare n locul cartilajelor care se reabsorb, aprnd anchilozele osoase. 2

Cartilajul articular hialin este nvelit de o membran articular conjunctiv (pericondru ) bogat n celule conjunctive mezenchimale ce asigur creterea cartilajului n grosime. Dac suprafaele articulare nu concord ( nu ptrund bine una n cealalt nu sunt congruente ) suprafaa articular cea mai mic prezint un fibrocartilaj articular de mrire ( de form circular care mrete suprafaa circular ) labrul glenoidal. Este de form triunghiular pe seciune. Este inserat pe marginile cavitii glenoide i o adapteaz la capul humerusului. Fibrocartilajul articular se afl ntre suprafeele articulare discul articular ce ocup toat articulaia, articulaia sterno-clavicular, articulaia temporo-mandibular, meniscul articular ( lam fibrocartilaginoas, n form de semilun sau inel dispus ntre cele dou oase ) articulaia genunchiului Fibrocartilajul intraarticular ader de suprafaa articular cea mai mobil i o nsoete n toate micrile. 2. Mijloace de unire - capsula articular - ligamente - muchi Capsula articular este un manon conjunctiv fibros care nvelete suprafaa articular. Are dou straturi : - stratul extern fibros - stratul intern membrana sinovial secret lichid sinovial Capsula are dou circumferine inserate una pe marginile oaselor articulare i aceasta realizez micri cu amplitudine redus i a doua este capsula inserat la distan de suprafaa articular i realizeaz micri cu amplitudine mare. Grosimea capsulei este mai mic la articulaiile cu mobilitate mare ( articulaia umrului ) i mai mare la articulaiile cu mobilitate mic ( sterno-clavicular ). Grosimea este mai mare dei amplitudinea este mare deoarece capsula este bogat n fibre elastice ( articulaia oldului), suport greutatea corpului, permite micri ample. Membrana sinovial o cptuete ajungnd pn la marginea cartilajului articular. Capsula articular are rol de protecie i de unire. Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se inser pe oasele articulate ntre ele cu rol de a menine contactul dintre suprafeele articulare. Dup poziia lor ligamentele sunt : - ligamente interosoase intracapsulare - ligamente extracapsulare Dup modul de formare sunt : - ligamente formate prin ngroarea capsulei articulare gleno-humerale - ligamente formate prin transformarea unor tendoane ligamentul rotulian al articulaiei genunchiului - ligamente formate din fasciculele musculare atrofiate coraco-acromial - ligamente formate din ngroarea fasciei musculare membrana interosoas Ligamentele au rolul de a limita micrile articulare excessive. Membrana sinovial este o lam conjunctiv subire, neted, lucioas. Ea acoper suprafaa intern a capsulei articulare i se oprte la mic distan de cartilajul articular. Lichidul sinovial este glbui, vscos, unsuros, cu rol n lubrefierea suprafeelor osoase aflate n micare. Are rol de nutriie i curare a acestor suprafee. Membrana acoper tendoanele, ligamentele i discurile aflate n articulaie. Brurile sinoviale sunt ncreituri ale sinovialei cnd trece peste unele mici vase sau formaiuni conjunctive n cazul inseriei capsulei la distan de cartilajul articular. Prelungirile sinovialei : 3

externe funduri de sac recesuri sinoviale - sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei -se dispun n jurul tendoanelor i favorizeaz alunecarea acestora n contracia muscular- capul lung al bicepsului brahial - foliculi sinoviali sunt prelungiri mici care se insinueaz ntre ligamentele articulare - interne umplu cavitile articulare ciucuri sinoviali mari i ramificati - viloziti - mici Sinoviala este bogat vascularizat i inervat. Muchii au rol de meninere a oaselor n contact prin tonusul i elasticitatea lor. Prin contracie fibrele unor muchi inserai pe capsul trag capsula dintre oase mpiedicnd prinderea unor pliuri a ei ntre suprafeele articulare. MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII Se refer la micrile articulare ale oaselor dependente de forma suprafeelor articulare. Micrile oaselor se efectueaz n jurul unor axe articulare i se efectueaz n anumite planuri ale spaiului. Axul articular reprezint totalitatea punctelor care nu se deplaseaz n timpul micrii. - ax transversal - ax sagital - ax vertical La axul transversal, oasele se apropie, iar micarea este de flexie. (dac oasele se deprteaz micarea este de extensie ) . Planul este sagital. La axul sagital , oasele se deprteaz de ax i produce micri de abducie. ( dac oasele se apropie de ax micarea este de adducie ). Planul este frontal. La axul vertical, rotaia se face n jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotaie medial sau lateral. Planul este transversal Circumducia reprezint nsumarea micrilor de flexie, extensie, abducie, adducie i rotaie. Pronaia este micarea de rotaie a oaselor antebraului n care un os este imobil, iar cellalt are superior o extremitate cu micri de rotaie pe loc, iar inferior o extremitate care sufer o rotaie cu deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X Supinaia este micarea invers. Cele dou oase devin paralele. Axul micrii este cu oblicitate redus. Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor doua oase. Micarea de inversie a piciorului se ridic faa medial - se coboar faa lateral Micarea de eversie a piciorului- se ridic faa lateral - se coboar faa lmedial Micarea de inversie/eversie se realizeaz n jurul unui ax cu oblicitate tripl : Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral Micarea de basculare ntre sacru i coccis ax transversal - micarea de nutaie: cu coccisul inapoi -contranutaia este procesul reversibil dup natere. Conducerea miscarii n articulaii se face n funcie de configuraia suprafeelor articulare i de elementele care formeaz diferitele micri. 1. Articulaii cu conducere osoas articulaia cotului 2. Articulaii cu conducere muscular muchii extensori ai gambei limiteaz flexia - muchii flexori ai gambei limiteaz extensia 4

3. Articulaii cu conducere ligamentar articulaia oldului. Entorsa este ntinderea exagerat a ligamentelor. Luxaia este amplitudinea prea mare a micrii, ntreruperea congruenei dintre capetele osoase cu deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare. . PIRGHIILE OSOASE Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte: Forta activa- muschii Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatiei) Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si 2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic al articulatiei) In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in: a. parghii de gradul I: segmentul 1< segmentul 2 - aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica -ex. art atlanto occipitala, art soldului b. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2 - cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare - ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2 -aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare - ex. art cotului, art genunchiului Muschii sunt grupati in jurul unei articulatii a. sinergici miscarea este de acelasi sens intr-o articulatie b. antagonisti se opun miscarii intr-un anumit sens Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar, moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit. Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscarii), care actioneaza inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex. gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor Lanul articular ( kinematic ) micrile complexe se realizeaz frecvent n mai multe articulati succesiv. Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale. In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza. Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps sural posterior de oasele gambei - lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale: 1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern 2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa 3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi 4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni

Articulatiile intervertebrale
1. Articulaia corpurilor vertebrale amfiartroze Feele articulare sunt reprezentate de feele superioare i inferioare ale corpurilor care proemin la periferie i realizeaz un spaiu lenticular. Discul intervertebral are form de lentil biconvex. Are dou pari : - La periferie inel fibros ( lame fibroase, orientate oblic ) ; are rol de a limita micrile - n centru nucleul pulpos ( alb-glbui ) ; reprezint un punct de sprijin, n jurul lui micndu-se corpurile vertebrale Ligamente:-lig longitudinal anterior pe faa anterioar a corpurilor vertebrelor de la occipital -la S3 -Lig.longitudinal posterior pe faa posterioar a corpurilor vertebrelor de la occiput la coccis -Ligamentele galbene ntre lamele vertebrale suprapuse mpiedic flexia exagerat a coloanei vertebrale. Ajut la meninerea vertical a coloanei vertebrale 2. Articulaiile proceselor articulare diartroze planiforme n regiunea cervical i toracal - trohoid n regiunea lombar Capsula art.se inser la periferia feelor articulare. Sinoviala este n interior. Feele articulare sunt diferite n funcie de regiunea coloanei vertebrale. 3. Articulaiile proceselor spinoase Li.g. interspinos vertical i subire n regiunea cervical - gros n regiunea lombar Lig. supraspinos nucal n regiunea cervical de la occipital la C7 - de la C7 la osul sacru - controleaz micrile de flexie sau extensie ale capului, gtului i toracelui Lig.intertransversale ntre procesele transverse - dezvoltate n regiunea toracal - n zona cervical sunt nlocuite prin muchii intertransversali 4. Articulaia sacro-coccigian amfiartroz Feele articulare : se realizeaz ntre vrful sacrului i baza coccisului ( fee eliptice ) Lig. interosos se osific cu vrsta Lig. sacro-coccigiene unul anterior - dou posterioare ( de la hiatus la coccis; nchid hiatusul ) - dou laterale limiteaz a cincea gaur sacrat

Discul intervertebral
- este o lentila biconvexa. - diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara. - forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul functional al coloanei vertebrale. - inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice. - intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se deplaseaza intre ele si discul se alternaza. In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului, patrund fibre ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si rotatie. Miscarile anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului induc stresul de 6

tractionare de-a lungul insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebrale ). - Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa la aceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor. In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide. Rolul discului intervertebral Nucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort care tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica deplasarile orizontale intre vertebre. Nucleul pulpos distribuie incarcarea greutatii pe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale. Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si mecanice ( purtarea de greutati mari ) sau post traumatice. Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7. Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii, nutritia lor facundu-se prin difuziune de la suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene degenerative anterioare. Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii. Vascularizatia si inervatia maduvei spinarii Vascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale arterelor intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele se strang in venele vertebrale, venele intercostale si lombare. Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent ( inapoi ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale. Inevatia discului explica pentru ce durerea din hernia de disc apare inainte semnelor de comprimare a radacinii nervoase. BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt: 1. Miscari de inclinatie anterioara flexie - posterioara extensie se face in ax orizontal si plan sagital 2. Miscari de inclinatie laterala ax sagital si plan frontal -scade discul i.v.de partea inclinatiei 3. Miscari de rotatie ( mediala sau laterala ) -ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal. Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale. Este asociata frecvent cu inclinatia laterala. 4. Miscarea de circumductie uneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor 7

articulare. Fiecare dintre ele sunt limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel: - in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v. - se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele longitudinale posterioare; are loc si o tensiune in muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari ample. -In extensie miscarea inversa a corpurilor vertebrale -discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara. Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale. Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral. - procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii acestora. In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se asociaza cu rotatia. In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie in acelasi sens. In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea ce limiteaza miscarile de inclinare laterala. Miscarile de flexie si extensie sunt ample. In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular lombar. Muschii motori ai coloanei vertebrale Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi chinematice( in miscare ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp. Muschii flexori ai coloanei vertebrale - pentru coloana cervicala sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului - pentru coloana toracala si lombara muschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si muschii iliopsozi Muschii extensori ai coloanei vertebrale - muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos, splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsal ) - muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei Muschii rotatori - oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei - oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt: - lordoza cervicala si lombara - cifoza toracala Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele doua plante. Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloanei vertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune, forfecare si rasucire. Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase. In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static. Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o singura masura. Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept, trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere. Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului. Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disc ). In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana. Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.

Articulaia atlanto-occipital ( bicondilian)

Feele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( conveci ) -Masele laterale ale atlasului sunt concave. Membrana atlanto-occipital anterioar se inser pe marginile anterioare a marii guri occipitale i pe arcul anterior al atlasului. Membrana atlanto-occipital posterioar se inser pe marginile posterioare a marii guri occipitale i pe arcul posterior al atlasului. Membranele limitez micrile de flexie i extensie a capului.

Articulaia atlanto- axoidian medial ( trohoid)

Feele articulare: dintele axisului ( faa anterioar ) i atlas( arcul anterior,cu foseta dintelui) -Lig. transvers al atlasului intre masele atlasului fixeaz dintele n articulaie -Lig. alare feele laterale ale dintelui fixeaz dintele de condilii occipitali -Lig. vrfului dintelui ntre ligamentele alare i marea gaur occipital -Ligamentul cruciform este dat de ligamentul transvers al atlasului i fibre care se desprind din el i se inser pe faa posterioar a axisului ( fasciculul longitudinal inferior ) sau pe occipital lng marea gaur occipital ( fasciculul longitudinal superior ) -Membrana tectoria intre axis i occipital - cea mai intern - acoper dura mater 9

Articulaia atlanto-axoidian lateral

(diartroz planiform) Feele articulare : masele articulare ale atlasului i procesele articulare ale axisului. Membrana atlanto-axoidian anterioar limiteaz extensia Membrana atlanto-axoidian posterioar limiteaz flexia BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului: Flexia si extensia -se fac in art. atlanto-occipitala -Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali -Planul sagital -Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale -Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara -Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM -Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior Rotatia dreapta-stanga - se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscare) -Ax vertical trece prin dintele axisului -Planul transversal -Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibros) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului. -fetele art.: convexe antero-posterior oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis ->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe fata superioara a copului axisului. -Limitarea: lig.alare -Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM, semispinalul capului -Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale Inclinatia laterala -Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal -Planul frontal -Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale -Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi. -Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius, longissimus al capului

10

ARTICULAIILE TORACELUI

1)

Articulaiile costovertebrale ( diartroze planiforme)

-fee articulare cu cartilaj hialin: - capul coastei - vrful n dreptul discului intervertebral - 2 fee articulare nclinate - corpul a 2 vertebre suprapuse cu cte 2 fee articulare ( superioar i inferioar ) pe prile laterale - capsula articular pe marginile suprafeelor articulare - ligamente: lig. radiat al capului coastei Insertie:- corpurile a 2 vertebre i pe discul i..v. - capul coastei - lig. capului coastei ligament interosos Insertie : - ntre creasta capului coastei -discul i.v. - mparte cavitatea articular ntr-o parte

superioar i una inferioar ( sinovial dubl ) 2)

Articulaiile costo transversale ( diartroz planiform)

- fee articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale - tuberculul coastei ! Coasta se articuleaz cu procesul transvers al vertebrei inferioare. - capsula art, pe marginea fetelor - ligamente lig. costo transversal este interosos Insertie:- pe colul coastei - pe procesul transvers -lig. costo- transversal superior Insertie: pe colul coastei - pe marginea procesului transvers superior

-lig. costo transversal lateral Insertie: vrful procesului transvers - colul coastei 3) Articulaiile costosternale a) - articulaiile costo condrale ( sincondroze ) periostul coastei se continu de pe

coasta pe cartilaj 11

b) articulaiile condrosternale ( diartroze planiforme) - articulaia sternului cu coastele ! C I cu manubriul sternal - C II la unghiul sternal - CIII VI pe mg. sternului - CVII- la unirea corpului cu xifoidul - feele articulare sternal incizurile costale cu fee nclinate formeaz fiecare un unghi diedru - cartilajul coastei - capsul art. la mg. fetelor 2 sinoviale la fiecare articulaie - ligamente lig. interosos sternocostal intraarticular - lig. sterno-costal radiat n evantai Inserat: cartilaj costal - faa anterioar a sternului c) Articulaiile intercondrale cartilajele C VI C X pericondrul trece de la un cartilaj la cellalt - formeaz arcurile costale(rebordurile costale) d) Articulaiile sternului ( sincondroze sternale) - Fee articulare ntre manubriu-corp cartilaj hialin pe fee - fibrocartilaj ntre fee amfiartroz - corp xifoid periostul trece de pe corp pe xifoid

Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale miscarile respiratoriiAu 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei -orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei. In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor: diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic. In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a coloanei toracale. Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor intercostali interni. In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior. 12

Articulaia sterno- clavicular ( enartroz )

enartroza = are fibrocartilaj articular. -feele articulare cu cartilaj hialin : - incizura clavicular de pe stern dispus oblic , privete superior i lateral - are diametrul mai mic dect extremitatea clavicular - extremitatea sternal a claviculei form de a , convex transversal i concav antero posterior - discul articular fibrocartilaginos- aezat n plan sagital -imparte art. in 2 etaje: medial si lateral -sinoviala: sunt 2 sinoviale n cele2 segmente medial si lateral -capsula articular pe marginea fetelor art. - Ligamente lig.sterno-clavicular anterior se opune micrii posterioare - lig.sterno-clavicular posterior se opune micrii anterioare - lig.interclavicular se opune micrii de ridicare a umrului - uneste claviculele ntre ele - are fibre si pe manubriul sternal - lig.costo clavicular- ntre clavicul i coasta I - limiteaz micrile de coborre ale umrului Biomecanica art.sternoclaviculare 1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului -axul sagital trece prin clavicula in punctul impresiunii costoclavicular. - planul frontal - parghie cu doua brate medial mai scurt - lateral mai lung La ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca - extremitatile mediale coboara Limitata: ligamentele costoclaviculare La coborarea miscarea e inversa. Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta. Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi. Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez 2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei - axul vertical trece prin insertia ligamentelor costoclaviculare - planul sagital 13

ligamentului

Pentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna cu scapula, iar pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi. Limitari:ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioara) -ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare (deplasare posterioara) Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior, Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii. 3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion. Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.

Articulaia acromio clavicular

(diartroz planiform) - Fee articulare extremitatea lateral : clavicul + acromion cu cartilaj hialin + capsula articular pe margine i sinovial - Ligament acromio clavicular pe partea superioar a articuliei - Ligamentul coracoclavicular din ligamentul conoid i trapezoid Insertie:- de pe clavicula -pe coracoid Miscarile scapulei - sunt asociate miscarii claviculei si humerusului. -sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral -sunt imprimate de muschi. Biomecanica articulatiei acromioclaviculae (Miscarea de bascula a scapulei) Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara. Bascularea scapulei la ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei. - La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior, descriind un arc de cerc. pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar. -act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendente) -coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a : muschilor:- pectoral mic coboara unghiul lateral - ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.

14

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umarului) -DIARTROZA SFEROIDALA Fetele articulare :cavitatea glenoida a scapulei acoperite cu capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida cartilaj hialin labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular cu baza spre cavitatea glenoida Capsula articulara : este laxa inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a labrumului glenoidal superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului biceps brahial (capatul lung) care patrunde in articulatiecapsula articulara se va insera la baza procesului coracoid trece apoi pe colul anatomic al humerusului Sinoviala captuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand fraurile sinovialei - are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe epifiza proximala): subdeltoidiana , subcoracoidiana , sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahial Muschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde intre fetele articulare Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid (pe fata superioara -limiteaza flexia a articulatiei) -3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei -intre cavitatea glenoida si extremitate proximala humerus -limiteaza miscarile de extensie si abductie 1.Supraglenohumeral se insera pe tubercul mic 2.Supraglenoprehumeral se insera inferior de primul 3.Preglenohumeral se insera pe col chirurgical humerus Vasc. : arterele : - suprascapulara - subscapulara -- circumflexa - anterioara si posterioara Inerv.: nervii suprascapulari BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoida) 1.Flexie si extensie - Ax transversal tubercul mare humerus prin : - cav. glenoida (in centrul ei) - Plan sagital Flexie - bratul este impins anterior Extensie - bratul este impins posterior Flexie --pana la 120 - limitata de : muschiul triceps(muschi posterior al bratului) -- lig. coraco-humeral Extensie pana la 35 - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului --lig. glenohumerale 15

Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br. 2.Abductie si adductie Abductie=ridicarea bratului in lateral Adductie=apropierea bratului de trunchi -- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida -- Plan frontal ! Abductia se face in art. scapulohumerala doar pana la 90 Abductia de la 90- 180 se face prin miscarea de bascula a scapulei Abductia --limitata de lig. glenohumerale Adductia-- limitata de trunchi Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita. 3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus --Planul orizontal Rotatia mediala : --capul se roteste posterior --tuberculul mare se roteste anterior --limitata de : capsula art. si muschi Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid, subscapular Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi 4.Circumductia combinarea miscarilor 1,2,3; Este o articulatie cu conducere musculara ARTICULATIA COTULUI -articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama -cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohlee)-ulna , realizeaza flexie+extensie ->humerus(capitulum)- radius, realizeaza flexie+extensie ->radius-ulna(proximala) realizeaza rotatie Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna (foseta radiala, incizura trohleara a ulnei) Humerus(condil) +radius=>CONDILARTROZA Humerus(trohlee)+ulna =>TROHLEARTROZA Capsula articulara - fixa -insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida -posterior:deasupra fosetelor olecraniene -lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare ->pe radius- col ->pe ulna- marginea incizurii trohleare Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana Lig. posterior:->humerus-olecran Lig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie ->limiteaza flexia 16

Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior, mijlociu si posterior . - Fasciculul anterior si mijlociu: ->inconjoara capul radiusului ca o chinga ->se insera pe incizura radiala de pe ulna -Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana ->se insera pe olecran -> limiteaza flexia Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al unei medial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului -f. arciform (transvers) ->intre olecran si procesul coronoid al ulnei ->limiteaza extensia Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia , supinatia radiala) Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post. Vasc. Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara Inerv. Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA) Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului completata de lig triunghiular Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene pe discul articular Lig. triunghiular (discul articular) ->fibrocartilaj triunghiular : Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.) -incizura ulnara a radiusului (baza lig.) Rol completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna - limiteaza pronatia si supinatia Sinoviala ->da recesuri superior si inferior Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI -articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama Sunt limitate datorita - capsulei art. fixe ->formei suprafetelor articulare ->ligamentelor puternice Flexia , Extensia Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2 epicondili) -orientat oblic spre anterior si medial Plan sagital -miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei ->trohleea cu partea interna mai dezvoltata -in flexie : antebrat ajunge medial de brat -in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170 deschis in lateral 17

Limitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida ->lig. posterior ->muschiul triceps Limitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana ->muschii anteriori ai bratului si antebratului Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali , BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA) Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului: ->fata anterioara a radiusului ->marginea mediala a radiusului -se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori !-ulna are miscari pasive Axul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei Plan transversal Se face:-rotatie interna(pronatie)->policele ajunge medial cu palma posterior -rotatie externa(supinatie)->policele ajunge lateral cu palma anterior Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizura radiala ->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza ulna in X si trec medial de ea Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai carpului Supinatie : ->oasele redevin paralele Limitare ->lig. patrat , coarda oblica Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI) -diartroza elipsoidala Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului - cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiular) ->realizeaza : - concavitate superior -covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian Capsula artculara -> inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare. Lig. radio-carpian anterior - e oblic: intre radius <-> semilunar si piramidal Lig. radio-carpian posterior - de la radius <-> piramidal Lig. ulneo-carpian anterior- mg. anterioara disc articular->semilunar, piramidal Lig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului <->scafoid Lig. colateral medial->stiloida ulnei - pisiform,piramidal Sinoviala :prelungiri(recesuri) spre art. radio-ulnara proximala Vascularizatie : reteaua carpiana anterioara - posterioara Inerv: Nervii ulnar, radial, median 18

BIOMECANICA ARTICULATIEI RADIO-CARPIENE (diartroza elipsoidala) - conducere musculara Flexie, extensie Ax ul transversal-> prin stiloidele radiusului si ulnei ->prin capul osului mare Plan sagital Flexia :Participa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si inter-carpiana prin deplasarea in etaj in flexie spre anterior->a randului distal carpian- pe cel proximal carpian ->al celui proximal carpian pe oasele antebratului Intre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare ! Miscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio carpiene care actioneaza simultan. Limitarea lig. posterioare - muschii extensori Mm.flexori ai mainii pe antebrat : mm.flexori ai carpului si ai degetelor Extensia (mai ampla) miscare inversa a etajelor -- spre posterior -- limitare :lig. anterioare + muschii flexori Mm.extensori ai mainii pe antebrat : mm. extensori ai carpului si ai degetelor Adductie, adductie se fac in art. ->radio carpiana ->medio carpiana Axul sagital -prin capul osului mare Plan frontal Adductie(inclinare mediala Adductie (inclinare laterala) Limitate de: -- lig. colaterale ->radial (adductia) ->ulnar(abductia) -- muschii antagonisti Mm.abductori: mm. flexori si extensori radiari ai carpului -mm. profunzi posteriori ai antebrat Mm.adductori: mm. flexori si extensori ulnari ai carpului

Articulatia coxo femurala(a soldului)

- diartroza sferoidala. -Art. cu conducere ligamentara. 1)Fetele articulare: a) capul femurului- convex: - 2/3 dintr-o sfera, acoperita de cartilaj. - contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaj). b) acetabulul concav: - la periferie: facies lunata fata articulara semilunara. - interior: fosa acetabulara patrata, nearticulara - unde se insera lig.capului femur - contine tes.gras si conjunctiv. 19

c) labrul acetabular(ca si cel glenoidian)=fibrocartilaj inelar de marire inserat pe mg.acetabulului. - La incizura acetabulului, fibrocartilajul trece peste ea si o transforma intr-un orificiu : se formeaza astfel lig transvers al acetabulului. - Prin orificiu trec: - A. si V.lig.rotund. - ramuri din A.V.obturatoare. 2)Capsula articulara- manson conoid se insera : - Pe coxal: pe labrula acetabular si pe sprinceana cotiloida, - lasa liber orificiul acetabular - pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a 2/3 mediale cu 1/3 poster., trecand la 1 cm superior de creasta intertrohanterica. Anterior pe intertrohanterica si apoi anterior de trohanterul mic Lateral trece pe langa trohanterul mare. ! Ambele trohantere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara. -Insertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii. -Capsula articulara este groasa si rezistenta. 3)Lig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsulei): a)Lig.iliofemural(Bertin): - localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai. - inserat intre partea infer.a S.I.A.I. - linia intertrohanterica. - format din 2 fascicule oblic se insera pe marele trohanter limiteaza adductia + rotatia lat. - vertical se insera pe micul trohanter. limiteaza extensia coapsei pe bazin. b)Lig.pubofemural. - localizat pe f.anter. a art.soldului. - inserat superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a pubisului. - inferior: pe micul trohanter. - limiteaza abductia si rotatia laterala. - Lig.iliofemural+pubofemural->aspect in N c)Lig.ischiofemural: - localizat pe f.poster. a art.soldului. - insertia pe partea poster.a sprancenei acetabulare. - anterior de fosa trohanterica. - Limiteaza adductia si rotatia mediala. d)Zona orbiculara(lig.inelar Weber) - este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art. -are 2 tipuri de fibre un tip pleaca de pe spranceana acetabulara sub S.I.A.I . >trece pe sub colul femural-ca o ansa=>rol de sustinere al colului femural. - alt tip: fs.paralele cu spranceana acetabulului. Zona orbiculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, pubofemural si ischiofemural. e)Lig.rotund al capului femural. Intre fosa capului si acetabul(are 3 fascicule,1 care se insera pe lig.transvers si 2 pe incizura acetabulului) ; -contine A.si V. capului femural. - rol : sustine greutati mari + nutritiv. -Sinoviala inveleste capsula art.soldului+lig.rotund al capului femural. - prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase. 20

-Vasc.

- A.iliaca interna(A.obturaroare,A.fesiera superioara). - A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si laterale). Se formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold. -Inerv.- Plexul lombar: Nv.femural, Nv.obturator. -Plexul sacral: N.ischiatic,N. patrat femural,N.femural cutanat post.

Biomecanica art.soldului
Articulatie mobila,cu 3 grade de libertate(diartroza sferoidala)cu conducere ligamentara 1)Miscarea de flexie-extensie. -Axul transversal:-trece prin trohanterul mare si fosa lig.rotund -Plan sagital flexie = apropie coapsa de bazin extensie = departeaza coapsa de bazin Limitarea: flexiei fs.posterioare ale capsulei - ms.posteriori ai coapsei extensiei fs.anter. al capsulei+lig.iliofemural ! Daca flexia coapsei este asociata cu flexia gambei->amplitudinea ei creste de la 90 la 130. a)Ms.flexori ai coapsei pe bazin iliopsoas(cel mai puternic),ms.tensor al fasciei lata,ms.croitor,ms.dreptul femural. ! Ms.iliopsoas este singurul care ridica coapsa peste linia orizontala, ajutat de ms.pectineu si de ms.fesieri mijlociu si mic. . b)Ms.extensori-fesierul mare(cel mai puternic extensor,antigravitational) - ms.posteriori ai coapsei. 2)Miscarea de Adductie-Abductie. -Axul sagital- trece prin centrul capului femural -Plan orizontal a)Abductia indepartarea coapsei de planei sagital al corpului este maxima daca coapsa are gamba flectata(140),fata de 80 cand doar coapsa este flectata -este limitata lig.pubofemural - intalnirea colului cu spranceana - ms.adductori(mai puternici decat cei abductori) Ms.abductori fesierul mijlociu si mic - ms.tensorul fasciei lata - ms.croitor,ms.dreptul femural,ms.piriform b)Adductia apropierea coapselor de Axul sagital - limitata de lig.capului femural - lig.ischiofemural,lig.iliofemural - ms.abductori. Ms.adductori ms.reg.mediale Adductori : mare,scurt si lung + ms.pelvitrohanterieni + ms.anteriori ai coapsei : iliopsoas si pectineu 3) Miscarea de rotatie Ax vertical ce trece prin capul femurului. Plan transversal a)Rotatia laterala in caz de flexie+abductie-> creste la 100 - limitata de lig.capului femural - lig.pubofemural si iliofemural - ms.antagonisti - ms.rotatori laterali(mai puternici ca cei mediali) - fesier mare si mijlociu 21

- pectineu, piriform - iliopsoas,adductorii b)Rotatia mediala limitata :- lig.ischio si iliofemural -ms.antagonisti. - Ms.rotatori mediali(scurti si slabi): -fesierul mijlociu si mic - gracilis -Adductorul mare 4)Circumductia capul femurului se invarteste descriind un cerc - diafiza descrie un con -contine toate cele trei tipuri de miscari

Articulatia genunchiului
- Diartroza condiliana-este cea mai mare articulatie a corpului uman Fete articulare -epifiza diatala a femurului -epifiza superioara a tibiei - rotula- fata interna 1. epifiza distala a femurului: -initial aspect de trohlee care se continua posterior cu cei 2 condili despartiti prin fosa intercondilara -condilii diverg posterior, avand o raza care scade dinspre anterior spre posterior, descriind o curba spirala: -epifiza distala a femurului este mai mare anterior mai mica posterior. -condilul medial este mai mare inferior decat cel lateral -realizeaza cu tibia un unghi de 170-177 de grade -anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara 2. epifiza distala a tibiei -are 2 condili cu fete aticulare la nivelul platoului tibial, despartite prin eminenta intercondilara( cu 2 tubercului si 2 arii intercondilare: anterioarar +posterioara) 3. rotula are fata articulara neteda, cu fata laterala mai mare deoarece condilul lateral al femurului este mai lat. 4. meniscurile intraarticulare -formatiuni fibrocartilaginoase asociate suprafetelor atriculare ale condililor tibiei, pentru a asigura congruenta dintre tibie si femur -meniscul lateral: inelar, litera O, se insera pe eminentele intercondilare -meniscul medial: in forma literei C, mai lat, se insera cu cele 2 capete in dreptul ariilor intercondileare, in apropierea lig incrucisate -meniscurile au forma triunghiulara pe sectiune cu baza catre periferie (unde se si afla capsula fibroasa) de care adera si varful spre centru

22

! meniscurile sunt mobile in articulatie deplasandu-se odata cu condilii femurului, ajutand la miscarea progresiva a acestora !au rol in amortizarea socurilor capsula articulara- adera pe meniscuri (superioare si inferioare) ->se formeaza 2 cavitati articulare supra si submeniscale - insertia pe femur este neregulata trece deasupra condililor, lasand epicondilii in afara articulatiei si ajunsa posterior patrunde in fosa intercondilara fuzionand cu lig incrucisate - insertia tibiala se face la periferia condililor tibiali la 2-4 mm de cartilajele art., mergand de la aria intercondilara anterioara pana la cea posterioara ! art. tibio-fibulara proximala ramane extraarticular lig. rotulian- triunghiular se insera cu baza pe rotula - varful pe tuberozitatea tibiei - este considerat tendonul de insertie al ms cvadriceps - pe fata lui posterioara-> corpul adipos infrapatelar -> bursa pretibiala -de la marginea lui pleaca formatiuni fibroase de intariire a capsulei: expansiunea quadricipitala->retinaculele patelei lig. popliteu oblic -derivat din tendonul ms semimembranos (care se insera pe condilul medial al tibiei) -urca si se insera pe condilul lateral al femurului lig. popliteu arcua=-arcada fibroasa cu concavitatea superioara -pleaca de pe condilul lateral al femurului ->pe sub lig popliteu oblic -> se tremina in capsula art. in dreptul ariei intercondilare posterioare a tibiei lig. colateral fibular: Insertie- capul fibulei - epicondilul lateral femural -intre el si ms biceps femural-bursa seroasa -rol de limitare a extensiei lig. colateral tibia: Insertie -epicondilul medial al femurului -meniscul medial si condilul medial al tibiei ligamentele incrucisate: Insertie- condilii femurali M si L - ariile intercondilare de pe platoul tibial A si P -sunt cele mai importante mijloace de unire ale genunchiului: A<->L si P<->M !sinoviale acopera aceste ligamente anterior si lateral,lasandu-le extra sinoviale -lig incrucisatanterior->aria anterioara-condilul lateral femural - posterior->aria posterioara-condilul medial femural Ligamentele formeaza o dubla incrucisare in plan sagital -in plan frontal -capsula articulara adera posterior la lig incrucisate sinoviala art genunchiului- este cea mai complicata sinoviala art. -superior urmareste capsula art la nivelul fetei patelare, apoi coboara si se fixeaza pe marginea superioara a rotulei, dupa ce s-a reflectat pe tendonul rotulian al ms cvadriceps -de la mg inferioara a rotulei->trece peste corpul adipos infrapatelar-> se insera pe tibie, anterior de lig incrucisat -lig incrucisate raman in afara sinovialei -in lateral sinoviala trece de la mg cartilajelor si femur->pe fetele laterale ale condililor->se refracta pe capsula si coboara pe fata interna a capsulei articulare -ajunge la mg superioara a meniscurilor, pe care se insera si se intrerupe -la mg inferioara a meniscului se reflecta si ajunge de pe capsula pe tibie ->urca pana la cartilajul articular 23

-sinoviala imparte cavitatea art. genunchiului in 2 portiuni: 1. suprameniscala si 2. submeniscala-mai redusa Prelungirile sinoviale sub quadricipitala-sub ms quadriceps -sub poplitee-sub ms poplitee - sub ms gastrocnemian medial->chistul sinovial Becker -sub ms. semimembranos Franjurile sinoviale -umple spatiile articulare -sunt mai putin dezvoltate: plicile alare- de o parte si de alta a rotulei -se continua cu plica infrapatelara care merge spre fosa intercondilara Vasc: -plexul arterial anastomotic din jurul articulatiei format din: -a ascendenta a genunchiului (din art femurala) -a poplitee prin ramurile sale Inerv.: N tibial, n peronier comun, nerv femural, nerv obturator

Biomecanica articulatiei genunchiului

- diartroza condiliana in care conducerea este ligamentara -articulatie cu un singur ax (grad de libertate): in principal flexie si extensie in secundar.- inclinatie laterala - rotatie mediala si laterala Flexia: - gamba se apropie de fata posterioara a coapsei. Amplitudine maxima 50o -Ax transversal- care trece prin condilii femurali; in mod real.sunt mai multe axe datorita formei spiralate a condililor femurali -Planul sagital Extensia gamba ajunge in continuarea coapsei, amplitudinea fiind de 180o - cele doua miscari au loc in etajul superior al art. genunchiului (femuro meniscal) - miscarile se pot produce in trei moduri: 1. deplasarea femurului pe tibie (la ridicarea pozitiei verticale a corpului) 2. deplasarea tibiei pe femur (stat in pozitie sezanda) 3. miscarea simultana a ambelor oase (in timpul mersului) - cei doi condili femurali se deplaseaza pe platoul tibial prin 2 miscari : rostogolire si alunecare. Din pozitia de extensie a gambei pe coapsa incepe rostogolirea condililor femurali pe tibie, realizand flexia pana cand coapsa formeaza cu gamba un unghi de 160o Dupa aceea urmeaza alunecarea care apare datorita faptului ca suprafata articulara a condililor femurali este mai mare decat a suprafetelor tibiale si miscarii spiralate a condililor Axul miscarii se deplaseaza in flexie superior si posterior,iar in extensie invers Meniscurile participa si ele la miscare, fiind mai subtiri in centru decat la periferieIn flexie ele fug sub presiune, deplasandu-se posterior, adaptate la forma descrescatoare a suprafetelor condililor femurali in extensie se deplaseaza anterior. ! Accidental meniscurile pot fi comprimate foarte mult intre femur si tibie si se pot rupe. Meniscurile au rol:- in marirea suprafetei articulare a condililor tibiali -in amortizare a greutatii corpului pe membrele inferioare. Ligamentele incrucisate- au unele portiuni intinse, altele relaxate Rolul lor: 1. asigura soliditatea articulatiei-in flexie( in extensie- soliditatea art.prin ligamente) 24

2. asigura miscarile combinate flexie/extensie cu miscari de rotatie-> confera siguranta mersului pe teren accidentat -Limitarea: flexiei ms. cvadriceps - lig incrucisat anterior extensiei lig. colaterale - lig. posterioare - cele doua meniscurii -Mm.flexori ai gambei pe coapsa: biceps femural, semitendinos si semimembranos -Mm. extensori ai gambei pe coapsa: cvadriceps si tensor al fasciei lata Rotatia gambei pe coapsa sau a coapsei pe gamba -Ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondilare a tibiei -Miscarile de rotatie sunt combinate cu flexie si extensie: In rotatie condilul medial este un pivot, iar cel lateral descrie un arc de cerc odata cu miscarea inainte si inapoi, antrenand si miscarea meniscului lateral. -Limitarea miscarii : rotatia mediala -lig incrucisat rotatia laterala -lig colaterale - miscarea de rotatie se realizeaza in etajul inferior al art genunchiului (menisco-tibial) si numai cand gamba este flectata si lig.colaterale se relaxeaza -Mm.rotatori mediali: semitendinos si semimembranos, croitor -Mm.rotatori laterali: biceps femural, gemenul lateral Miscarile de inclinatie laterala - se realizeaza in mod pasiv, fixand coapsa cu gamba in semiflexie - se pot face miscari de lateralitate foarte reduse medial sau lateral Limitarea: lig colaterale si incrucisate ! Datorita ligamnetelor puternice si muschilor motori, articulatia genunchiului este foarte solida-> Luxatia traumatica cu ruperea ligamentelor este rara. In miscare articulatia genunchiului functioneaza pe principiul parghiei de gradul III forta rezistenta- la nivelul gambei forta activa- ms. flexori si extensori punct de sprijin- in articulatia genunchiului axul trece prin condilii femurului ARTICULATIILE TIBIO-FIBULARE 1).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA(diartroza planiforma) -fete articulare-condilul tibial -capul fibulei acoperite de cartilaj -capsula articulara se insera pe marginile fetelor articulare; -Ligamentul anterior al capului fibulei:oblic dinpre lateral spre medial de jos in sus,intre capul fibulei si condilul tibial. -Ligamentul posterior al capului fibulei :mai subtire ,dispus posterior de aticulatie. -Sinoviala tapeteaza articulatia. -Vasc. :din reteaua arteriala a genunchiului ,venele se varsa in vena poplitee -Inerv. : nervul tibial.

25

2).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA(sindesmoza tibio-fibulara). -fete articulare:-incizura fibulara a tibiei concava antero-posterior si plana in sens vertical; -extremitatea distala a fibulei:convexa, -periostul trece pe deasupra si nu exista catrtilaj hialin; -capsula articulara se insera pe marginea articulatiei. -Ligamentul tibio-fibular anterior : de la tibie la maleola laterala a fibulei ; -Ligamentul tibio-fibular posterior :mai gros si mai rezistent, asezat posterior de articulatie si ia parte si la formarea articulatiei talocrurale . -Ligamentul tibio-fibular interosos :intre cele doua suprafete articulare ce se continua superior cu membrana interosoasa,ambele formatiuni solidarizand oasele gambei. Vasc.: din ramurile arterei peroniere . Inerv :nv. safen si nv.peronier profund-- fata anterioara a art. nv.tibial-- fata posteriora a art.. MISCARI :in articulatia tibio-fibulara superioara se fac miscari de alunecare fiind o articulatie plana ; in articulatia tibio-fibulara inferioara au loc miscari de apropiere si indepartare intre oasele gambei : In flexia dorsala a piciorului-- cele doua oase se indeparteza datorita latimii mai mari a trohleei talusului in partea anterioara->Trohleea talusului patrunde in scobitura tibio-fibulara si ligamentele se intind . In flexia plantara epifizele distale ale celor doua oase se apropie, cu relexarea ligamentelor. ARTICULATIILE PICIORULUI 1).ARTICULATIA TALOCRURALA(a gleznei) -diartroza tip ginglim-fete articulare(acoperite de cartilaj hialin)superior:scoaba formata de-extremitatea distala a tibiei,maleola medila a tibiei,maleola laterala a fibulei. --inferior:trohleea talusului,mai lata anterior; !Suprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoabei tibio-fibulare si permite miscari ample de flexie dorsala si plantara a a piciorului. -capsula articulara laxa:se insera- superior pe oasele gambei,lasand in afara maleolele - inferior pe talus( sub insertia cartilajului hialin al trohleei) -Ligamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule: -lig.talo-fibular anterior de la maleola fibulei la colul talusului; -lig.talo-fibular posterior de la maleola fibulei la procesul posterioral talusului ; -lig. calcaneo-fibular de la varful maleolei fibulei la fata laterala a calcaneului. -Ligamentul colateral medial :de pe maleola tibiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului : -anterior :tibio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular ; -mijlociu:tibio-calcanean pe sustentaculum tali; -posterior:tibio-talar posterior pe procesul posterior al talusului. -Sinoviala :cu doua prelungiri,anterioara si postrioara . -Vasc. :aa.tibiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera. -Inerv. :nv.safen,nv.peronier profund fata anterioara, nv.tibial-fata posterioara. MISCAREA-:rol static de pastrare a echilibrului gambei pe picior; -rol dinamic in mers. -maleolele intre care intra trohleea permit solidarizarea articulatiei gambei, astfel ca luxarea gambei este rara. 26

miscari de flexie si extesie- in jurul unui ax aproape transversal care trece prin centrul trohleei talusului. - planul este sagital. FLEXIA DORSALA :apropie fata dorsala a piciorului de fata anterioara a gambei sau se inclina fata anterioara a gambei. Atunci se largeste scoaba dintre maleole ,trohleea fiind mai mare antreior. LIMITARE :intinderea fetei posterioare a ligam.colateral,tendonul lui Achile si intalnirea dintre tibie si colul talusului. Mm.flexori dorsali:ms.regiunii anterioare a gambei si ai piciorului. EXTENSIA (flexia plantara) :miscare inversa cu coborarea dorsului piciorului si ridicarea calcaiului ; -se micsoreaza spatiul intre maleole ; -Limitare: intinderea lig.colaterale si a ms.anteriori ai gambei. -Mm.flexori plantari: ms.posteriori ai gambei,mai ales tricepsul sural,din lantul triplei extensii. Secundar-se mai pot asocia miscari de adductie /abductie cu rotatie mediala sau laterala,axul miscarii trecand prin capul talusului. Aceste miscari se executa sincron cu miscarea oaselor tarsului. 3) ARTICULATIA SUBTALARA (talo-calcaneala posterioara):diartroza trohoida ; fete articulare :convexa pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj hialin) ; capsuala articulara :se insera pe margini ; ligamante :Interosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura soliditatea si elasticitatea articulatiei in mers ; Talo-calcanean lateral-sub ligam.fibulo-calcanean pe fetele latarale ale talusului si calcaneu Talo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali ; -Vasc. : a.tibiala posterioara si a.peroniera. -Inerv.:nv.tibial si nv. peronier profund ; 4) ARTICULATIA TALO-CALCANEO-NAVICULARA :(diartroza de tip sferoidal) fetele articulare :convexa pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioara) si pe calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si mediala) ;unite prin lig.calcaneo-navivular care creste suprafata concava ; capsula articulara :se insera pe marginile fetelor articulare ; lig. interosos :din sinus tarsi (partea anterioara) ; lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti inferioara fibroasa ; -posterioara fibrocartilaginoasa ; -pe sub el trece tendonul ms.tibial posterior. lig. bifurcat ,,in y:posterior de calcaneu, anterior se bifurca in: - fasc.medial calcaneo-navicular -fasc. lateral calcaneo-cuboidal;are rol in solidificarea oaselor tarsului. lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului; MISCARILE ARTICULATIILOR INTERTARSIENE: -au fiecare cate un ax propriu ,dar miscarile se realizeaza in jurul unui ax rezultant a 3 axe cu directie: oblica in jos,posterior si lateral; -trece prin talus si calcaneu; -se efectueaza miscari combinate ; 27

INVERSIA PICIORULUI :adductie,supinatie si extensie ; -cand planta priveste medial, marginea laterala a piciorului coboara pe sol ; EVERSIA PICIORULUI :abductie.pronatie si flexie ; -cand planta priveste lateral, marginea mediala a piciorului coboara pe sol ; Muschi care realizeaza-inversia piciorului : ms.posteriori ai gambei, mai ales tricepsul sural -eversia piciorului :ms.peronier, ms.regiunii anterioare ai gambei La aceste miscari particulare participa articulatiile 2) si 3) ,dar un rol foarte important il are talusul in articulatia glasnei1).

BOLTA PLANTARA
Piciorul normal este mai lat anterior si mai stramt posterior, datorita suprapunerii oaselor tarsului. -prezinta 2 arcuri longitudinale: medial si lateral-> se suprapun posterior Arcul medial talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele I-III Arcul lateral calcaneu, cuboid, metatarsienele IV- V 2 arcuri transversale cuboid si cuneiforme, cu inaltime maxima la cuneifomul II capetele metatarsienelor Piciorul se sprijina: posterior -pe calcaneu anterior - pe capetele metatarsienelor lateral - pe arcul lateral

! Arcul medial este mai inalt si nu ajunge la sol-> este arcul de miscare
Arcul lateral ,mai putin boldit, atinge suprafata de sprijin-> este arcul de sprijin Rolul boltii plantare:sustinerea greutati corpului si in miscare(locomotie). Talusul preia presiunea de la gamba->o transmite la sol prin punctele osoase de sprijin ale piciorului Mentinerea boltii plantare :- ms. peronier lung, mm.profunzi ai reg.posterioare a gambei, mm.adductori ai halucelui - aponevroza plantara, lig. interosoase plantare ! Prabusirea boltii plantare = PLATFUS In ortostatism piciorul este in eversie,cu sprijin pe partea laterala La mers piciorul este in inversie, fiind transformat intr-o pirghie rigida de gradul III, prin actiunea mm. din planta

28