Caractere generale ale virusurilor Virusurile-agenti ce infecteaza plante,animale,oameni,bacteria

Caracteristici: -dimensiuni foarte mici -structura simpla -parazitism dezvoltat -unitate morfofunctionala infectioasa=virion Forma virusurilor difera de la un virus la altul Dimensiunile sunt mici de le 20-30 nm pana la 300nm Structura virion -genom -capsida o +/- invelis viral Nucleocapsida-structura de baza a virionului -constituita din genomul viral protejat de un invelis proteic numit capsida Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic -fie A.D.N -fie A.R.N

FAM. PICORNAVIRIDAE GEN. ENTEROVIRUS

D.p.d.v antigenic se impart in: 1.virus poliemielitic tip 1= BRUNHILDE 2.virus poliomelitic tip 2=LANSING 3.virus poliomelitic tip3= LEON PATOGENEZA Infectia se transmite in principal pe cale fecal-orala,poarta de intrare fiind orofaringele si tractul intestinal. Este posibila insa si infectarea pe cale respiratorie Replicarea virala initiala are loc in tesutul limfoid faringian si intestinal STADII DE BOALA Stadiul intestinal- infectie inaparenta->imunizare oculta a bolnavului Stadiul de viremie apare la sfarsitul perioadei de incubatie si este de scurta durata In acest stadiu virusul are 2 posibilitati: -fie este neutralizat de anticorpii circulanti din sange o -fie invadeaza S.N.C Stadiul de invazie a sistemului nervos si deces. ASPECTE CLINICE Perioada de incubatie este de 1-2 saptamani Evolutia este variabila: 1.boala inaparenta 2.boala minora=viremie 3.boala majora Se manifesta prin cefalee,varsaturi,redoare de ceafa PROFILAXIE Vaccine inactive(tip salk)-nu se mai aplica Vaccinarea antipoliomelita se aplica in lunile feb-iunie In caz de epidemie de poliomielitase aplica vaccinarea de urgent la toata populatia din focar 1

 Calea de administrare a vaccinului este strict orala

VIRUSURILE GRIPALE FAM.ORTHOMYXOVIRIDAE GEN:INFLUENZOVIRUS

Agentii etiologici larg raspanditi cu infectarea intregului regn animal Gripa evolueaza endomoepidemic si pandemic Exista 3 tipuri de virusuri gripale:A,B,C PATOGENEZA Transmiterea infectiei este respiratorie Replicarea virusului are loc la nivelul epiteliului respirator cu distrugerea cililor Apoi etapa de viremie tranzitorie Infectia TRI-pneumonia cu letalitate ridicata Raspuns imun la anticorpi specifici anti-HA si anti-N CLINICA Poarta de intrare:cai respiratorii superioare prin picaturi Plugge Simptome:debut brusc cu febra> 38-40,frison,cefalee,astenie,mialgii/altralgii,tuse uscata,rinoree,disfagie Perioada de stare:3-6 zile,vindecare cu astenie ntensa FORME GRAVE La nou-nascuti-moarte subita Copii: febra,convulsii,pneumonii primare Batrani-complicatii dese Gripa maligna: encefalopatii,miozite,miocardite COMPLICATII Suprainfectii bacteriene otite,sinuzite, mastoidite,pneumonii secundare Caracteristici generale Apartin unor familii distincte Caracteristici diferite (genom,replicare, evolutie a infectiei,cai de transmitere) Comun:tropism principal pentru hepatocite Toate aceste virusuri determina hepatite Se cunosc 7 tipuri de virusuri hepatice notate de la A- G

VIRUSURILE HEPATICE

VIRUSUL HEPATITEI A FAM:PICORNIDAE GEN:HEPARNAVIRUS

PATOGENITATE Transmitere se face pe cale fecal-orala Rezista perioada indelungata in mediu umed Sursa de infectie este omul bolnav Sediul initial de replicare este intestinul,apoi urmeaza perioada de viremie si virusul ajunge la ficat Se replica in hepatocit si determina necroza ASPECTE CLINICE Incubatia:20-50 zile Debut:fenomene digestiva,icter Vindecarea este regula 2

 Imunitate durabila PROFILAXIE Nespecifica: masuri igieno-sanitare Specifica: imunizarea pasiva cu gama-globuline polivalente si imunizarea activa cu vaccin viral inactivat

VIRUSUL HEPATITEI B FAM:HEPADNAVIRIDAE PATOGENEZA SI REPLICARE

Infectia cu HBV se realizeaza total diferit de cea cu HAV TRANSMITERE 1.perinatal 2.contact sexual 3.contact cu sange si produse de sange 4.transplant de organe si tesuturi 5.manopere percutante cu instrumente contaminate REPLICARE Intrahepatocitar apoi eliberare in sange-viremie Viremie ridicate->contagiozitate extrem de mare SINDROAME CLINICE 1.hepatita acuta inaparenta sau asimptomatica,decelarea accidentala prin teste biochimice 2.hepatita acuta simptomatica:evolutie tipica cu fenomene digestive,fatigabilitate si icter sau atipic 3.statusul de purtator asimptomatic Caracterizata prin prezenta in sange AgHBs=/-AcHBc de tip AgG 4. hepatitele cronice si ciroza hepatica:AgHBs este sau nu asociat cu materii de replicare viralasi apar modificari hepatice histologice 5.carcinomul hepatocelular primar:apare prin malignizarea unei ciroze induse de HBV sau poate survenii fara ciroza premergatoare PROFILAXIE Masuri nespecifice:masuri generale de protectie Masuri specifice: -profilaxie pasica: Ig specigice anti-HBs -profilaxie activa: vaccinuri(engetrix B, i.m, 3 doze in decurs de 6 luni

VIRUSUL HEPATITEI D
HDV a fost decelat in hepatocitele unor pacienti cu virusul B(HBV)(Ag delta) PATOGENEZA Infectia nu se poate produce in absenta virusului B(HBV),transmiterea se face de obicei pe cale parenterala Grupe de risc:toxicomanii,pacientii cu tratamente injectabile multiple Incubatia:21-60 zile Debut acut,icter variabil MANIFESTARI CLINICE Co-infectia-subiectul este simultan infectat cu HBV si HDV-cronicizare rara Suprainfectia cuHDV a unui purtator crnic de HBV-cronicizare in peste 80% din cazuri Modalitatea formelor acute este cuprinsa intre 2-20% Formele cronice rezulta cel mai des prin suprainfectia unui purtator cronic HBV 70-80%din formele cronice evolueaza spre ciroza PROFILAXIE 3

 Profilaxie nespecifica-masuri de igiena Profilaxie specifica-nu exista vaccin

VIRUSUL HEPATITEI C FAM:FLAVIRIDAE GEN:HEPACIVIRUS

PATOGENEZA 1.transmitere: -parenteral -sexual -vertical 2.risc crescut: toxicomani, persoane trnsfuzate,hemofilici,dializati,pers. medical,nou-nascutii mamelor infectate MANIFESTARI CLINICE Hepatic: -incubatie 180 zile -hepatita acuta simptomatica,astm,atipica 90% -cronicizare-60-80% -ciroza hepatica Extrahepatic: -cutanate(purpura) -articulare(artrita) -nervoase(neuroparii senz periferice) -renale -tiroidiene -profiria cutaneea tarda (piele) -lichenul plan

VIRUSUL HEPATITEI E
Virion lipsit de anvelopa,forma sferica ,diametru 27-34 nm Transmiterea se face pe cale fecal-orala Replicarea initiala in intestin,apoi viremie scurta si infectarea hepatocitului cu hepatocitoliza si inflamatie locala ASPECTE CLINICE Infectie asimptomatica Forme manifeste clinic mai frcvent la adolescenti si tineri Evolutie benigna,nu cronicizeaza Exceptie:infectarea gravidelor:forme fulminante cu deces pana la 20% din cazuri

HEPATITA F
Transmitera non-parenterale,non-A,non-E Virus ADN ,27-37nm GRUPUL VIRUSURILOR GB Hepatite acute cu transmitere parenterala Se cunosc GB-A,GB-B,CB-C

VIRUSUL IMUNODEFICIENEI UMANE DOBNDITE (HIV)

4

 FAM:RETROVIRIDAE SUBFAM:LENTIVIRINAE
REPLICARE 1.initierea infectiei-atasarea GP viridae(glicoproteina) la receptorul CD4 2. patrunderea virionului in celula-endocitoza 3.decapsidarea virionului are loc in citoplasma 4.transcriptia ARN viral in AND viral 5.integrarea AND viral in AND-ul celulelor gazda 6.sinteza proprietatilor virale 7.asamblarea si eliberarea virionilor din cellule prin inmugurire PATOGENEZA HIV 1 ptrunde n organism pe cale sexual, parenteral sau pe cale vertical Virionul infecteaz limfocitele T-helper (CD4-pozitive, macrofagele i celulele dendritice. Sunt afectate i funciile limfocitelor B al cror reglaj se realizeaz cu participarea limfocitelor T helper (CD4-pozitive). Distrugerea subpopulaiei de limfocite T helper (CD4+) st la baza dereglrii ntregului sistem imun. HIV 1 se mai poate replica i la nivel cerebral MANIFESTARI CLINICE Infecie persistent cu evoluie lent, ndelungat. In infecia HIV se pot delimita dou etape principale : -stadiul de "seropozitiv" (infecie dovedit serologic, fr alte semne clinice sau paraclinice de boal) -stadiul SIDA (boala manifest). EVOLUTIA NATURALA A BOLII 1.Etapa I. Infectia acuta primara: asimptomatica sau cu simptomatologie nespecifica (febra, artralgii, rinofaringita, rash, cefalee/redoarea cefii = sindrom retroviral); durata: 2-3 sapt.; leucopenie cu limfopenie, leucocite atopice; seroconversie la 1-10 sapt de la debut (fereastra imunologica) 2.Etapa II: asimptomatica 3.Etapa III: limfadenopatie persistenta, generalizata; durata trecerii de la II la III: 7-9 ani; evolutie la 7 ani de la infectie: 20% asimptomatici, 44% cu simptome nespecifice, 36% simptome specifice 4.Etapa IV: infectia clinica manifesta stadiul (SIDA) EPIDEMIOLOGIE Grupuri de risc 1.parteneri sexuali multipli 2.transfuzionari 3.copii din parinti bolnavi 4.homo si bisexuali 5.narcomani 6.prostituate 7.populatii cu nivel socio-economic scazut si promiscuitate sexuala CAI DE TRANSMITERE Contact sexual: -homo/bi/sau heterosexual; -fav. prostitutia/parteneri multipli; 5

 -risc la un singur contact = 1%; o risc-parteneri de durata = 50%) Congenital: -i. uterin (mama-fat); o perinatal (trecere vagin la nastere sau alaptare) risc 20-60% Parenteral: -injectii (seringi contaminate) - risc =1%; drogati = 17%; alte manevre medicale sangerinde o transfuzii : sange total, plasma, factori coagulare, albumina Sursa: -om cu infectie asimptomatica sau manifesta Incubatie : 6 luni 7 ani Contagiozitate : din per. asimptomatica, toata durata bolii prin viremie si secretii Rezistenta : necunoscuta Susceptibilitate generala PROFILAXIE Triajul sngelui destinat transfuziilor utilizarea seringilor de unic folosin Educaie sanitar i sexual Evitarea unei sarcini cand unul sau ambii parinti sunt HIV + Contact sexual protejat BACTERIOLOGIE MORFOLOGIA BACTERIILOR Bacteriile: sunt organisme unicelulare, celula somatica fiind si celula reproducatoare. Sunt celule procariote, cu nucleu cu un singur cromozom, haploide cu un set de gene, divizate in celule identice.

componente obligatorii
1.Nucleul 2.Citoplasma. 3.membran citoplasmatic 4.Mezozomi 5.Perete celular 1.Capsul 2.Flagelii sau cilii 3.Fimbrii 4.Sporii

componente facultative

RELATIA ORGANISM-MICROORGANISM

Comensalismul este o asociaie n care un microorganism folosete ca mediu de via un alt organism fr s-l prejudicieze Mutualismul este o relaie care se stabilete n beneficiul ambilor parteneri ai asociaiei Parazitismul este o relaie care se stabilete n mod cert n beneficiul microorganismului i n detrimentul gazdei umane. Din aceast categorie fac parte microorganismele patogene. PATOGENITATEA -cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infecii Este un caracter de specie Virulenta este gradul de patogenitate a unei tulpini in cadrul specie. Este un caracter de tulpina.

STAPHYLOCOCCUS
6

familia Micrococcaceae genul Staphylococcus. Speciile de important medical sunt: Staphylococcus aureus Staphylococcus epidermidis Staphylococcus saprophyticus Staphylococcus hemoliticus HABITAT S. aureus colonizeaz nrile, colonul de unde contamineaz frecvent tegumentul. S. epidermidis se gsete pe tegumente i mucoase, este prezent n infectiile intraspitaliceti (nosocomiale) sau n infecii grave la persoane tarate. S. haemolyticus a fost diagnosticat n: endocardit, septicemii, peritonit, ITU, plgi chirurgicale. S. soprophyticus este diagnosticat n ITU, uretrite negonococice, prostatite, infectii ale plgilor, uneori n septicemii. MANIFESTARI CLINICE S. aureus produce Infecii purulente Toxiinfecii alimentare Dermatita exfoliativ Sindromul ocului toxic Infecii nosocomiale DIAGNOSTIC DE LABORATOR 1.Recoltarea produselor patologice, n functie de afectiunea suspectat. 2. Examinarea macroscopic i microscopic (prin examen direct) a produsului patologic. 3. nsmntarea i izolarea (in funcie de produsul patologic). 4. Interpretarea rezultatelor 5. Testarea sensibilitii la antibiotice Definiie Coci gram pozitivi, dispui n lanuri mai mult sau mai putin lungi, imobili, nesporulai, uneori capsulai. HABITAT Fac parte din flora normal a omului i animalelor, habitnd, n mod normal, tractul respirator superior. MANIFESTARI CLINICE Infecii ale tractului respirator superior: -faringite (3040% din infeciile streptococice), amigdalite, otite medii Infecii ale pielii i ale esutului subcutanat: -celulit , impetigo, erizipel ,piodermite, infecii ale plgilor, fasceit necrozant Scarlatina Infecii invazive:septicemie, febr puerperal Sindromul ocului toxic streptococic infecie fulminant cu evolulie grav Complicaii alergice poststreptococice: -febra reumatismal (reumatism poliarticular acut i cardita reumatismal) -glomerulonefrita acut post-streptococic EPIDEMIOLOGIE Comensali la 3-5% din aduli i 10% dintre copii. Poart de intrare a Str.pyogenes este tractul respirator superior. 7

STREPTOCOCUL

 Infecia primar se cantoneaz la nivelul faringelui dar numai un anumit procent de indivizi infectai fac amigdalite sau faringite. Restul indivizilor infectai dezvolt infecii atipice, uoare sau devin purttori asimtomatici. DIAGNOSTIC DE LABORATOR Bacteriologic Serologic consta in evidenierea i titrarea anticorpilor

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE(pneumococul)
HABITAT

familia Streptococacceae genul Streptococcus

Este un microorganism care face parte din flora orofaringian normal la majoritatea populaiei dar poate fi i un important agent patogen uman. Este cauza a mai mult de 80% din pneumoniile bacteriene, a numeroase cazuri de otite medii, meningite i septicemii. MANIFESTARI CLINICE Pneumonia Afecteaza lobul inferior al plamanului Tuse,junghi ttoracic,febra Vindecare in 2-3 saptamani cu terapie antimicrobiana corecta Bronhopneumonia este mai frecvent la copii i persoanele vrstnice. -otite-la copii -sinuzite-la orice varsta -meningite Septicemii-apar la 25-30% din pacientii cu pneumonie pneumococica si la 80% din pacientii cu meningite. Nu apar in urma sinuzitelor si otitelor medii EPIDEMIOLOGIE Exist un portaj natural nazofaringian. Transmiterea se realizeaz pe cale respiratorie (interpersonal), de la purttorii sntoi sau persoanele bolnave, mai ales n colectiviti nchise (cree, grdinie, coli, cazrmi militate). DIAGNOSTIC DE LABORATOR Examen macroscopic, microscopie, detectarea antigenului, cultivare, identificarea

COCII GRAM POZITIVI DE INTERES MEDICAL GENUL NEISSERIA

-coci gram negativi dispusi in diplo,sub forma unor boabe de cafea care se privesc prin concavitatile lor,strict aerobi NISSERIA GENORRHOEAE-GENOCOCUL HABITAT Omul este singura gazda naturala a genococului MANIFESTARI CLINICE Calea de transmitere: contact sexual neprotejat La barbat:uretrite acuta(disurie si secretie uretrala) La femei:uretrocervicita acuta frecvent asimptomatica Uneori evolutie sietematica cu diseminari endocardice si articuelre Conjunctivita nou-nascutului-cauza de orbire PROFILAXIE Uretrita gonococica este una dintre cele mai raspandite boli cu transmitere sexuala Practicarea contactelor sexuale protejate si in tratament corect si la timp a infectiei instalate 8

 Prevenirea conjunctivitei gonococice:administrare intraconjunctivala imediat dupa nastere fie a unei solutii de nitrat de argint,fie a unui antibiotic. NEISSERIA MENINGITIDIS-MENINGOCOCUL EPIDEMIOLOGIE Caracter endemo-epidemic mai frecvent iarna si la inceputul primaverii Sursa de infectie: bolnavii purtatorii sanatosi Transmiterea se face prin picaturile lu Pfugge Poarta de intrare:tractul respirator MANIFESTARI CLINICE 1.Rino-faringita poate fi uneori asimptomatic 2.Meningita debuteaz brusc cu febr, folotofobie, redoarea cefei, vrsturi, letargie sau alterarea statusului mental i rash peteial. n cazuri grave evolueaz spre meningococemia fulminant ,consecutiv diseminrii hematogene a meningococilor n ntreg organismul, manifestata clinic, prin oc septic cu hemoragie renal, hTA i rash peteial PROFILAXIE Sunt boli cu declansare obligatorie Izolarea bolnavilor si a contactilor Administrarea de rifampicin Vaccinare cu antigene capsulare A,B,C, Y i W-135

BACILII PATOGENI ESCHERICHIA COLI

HABITAT Face parte din flora normal a intestinului la om i animale( 80 vitamine din grupul B i K ) Nou-nscutul va fi nsmnat n timpul naterii Iicele Coli= nr. germeni SEMNIFICATIE CLINICA SI PATOGENITATE Sunt germeni condiionat patogeni Este patogen prin multiplicare i toxinogenez -infecii enterale o infecii extraenterale. Infeciile enterale sunt produse de 5 grupe de E.coli: E.coli enterotoxigen (ETEC) - sindrom diareic holeriform. E.coli enteroinvaziv (EIEC) sindrom diareic dizenteriform. E.coli enteropatogen (EPEC) - sindrom diareic la copii mici. E.coli enterohemoragic (EHEC) colita hemoragic E.coli enteroaderent-diaree persistenta EIEC, ETEC, EPEC -rezervor de infecie uman, EHEC- rezervor de infecie bovin. Infeciile extraenterale: -Infecii ale tractului urinar inferior (ITU) -Septicemii diseminare de la focar gastrointestinal sau urinar. -Meningite neonatale -Infecii biliare -Infecii respiratorii -Infecii O.R.L. -Suprainfecii ale plagilor i arsurilor 9

-Infecii genitale -Infecii nosocomiale RASPUNS IMUN,PROFILAXIE,TRATAMENT Rspunsl imun slab, nesemnificativ. Profilaxia este nespecific. Tratamentul se face n funcie de rezultatul antibiogramei. HABITAT Agentul salmonelozelor-intestinul animalelor Agentul febrelor tifoide-habitat exclusiv uman Nu face parte din flora normala Izolarea salmonelelor din intestinul uman are intotdeauna semnificatie patologica PATOGENEZA Poarta de intrare-epiteliul intestinului subire Febra tifoid: ptrunderea pe cale digestiv, germenii traverseaz enterocitele i multiplic la acest nivel. O parte din germeni trec n snge (bacteriemia), iar cealalt parte elibereaz endotoxina, care se va propaga pe cale sanguin la nivelul centrilor neuro-vegetativi ventriculari, ceea ce explic simptomatologia sever a bolii, hemoragiile digestive, sau perforaiile intestinale. MANIFESTARI CLINICE Salmoneloza toxiinfecie alimentara Alimente contaminate-ou crude, maioneze, pateuri, carne, etc Simptomele caracteristice -diaree, febr, dureri abdominale Complicaii: deshidratarea i dezechilibrul electrolitic septicemii Febra tifoid Afecteaz exclusiv omul Incubaie de aprox. 14 zile Debuteaz cu letargie, stare general alterat, febr i dureri generalizate constipaia-prima saptamana n a doua sptmna-diaree,perforatii,hemoragii, coagulrii intravasculare diseminate , tromboflebite, colecistite, tulburri cardiovasculare, pneumonii, abcese. EPIDEMIOLOGIE a.Salmoneloza -alimente contaminate (carne, lapte, ou). b.Febra tifoid (febra enteric) -transmitere fecal-oral, ap contaminat sau alimente preparate de purttori cronici asimptomatici PROFILAXIE a.Salmoneloza: -sanitaie adecvat -imunizarea animalelor domestice crescute pentru consum uman. -controlul crnii n abatoare, prepararea termic adecvat a produselor din carne -evitarea utilizrii nediscriminatorii a antibioticelor -depistarea purttorilor sntoi de germeni b. Febra tifoid este controlat prin msuri de sanitaie i igien personal. Speciile genului Shigella Grupul A (S. dysenteriae cu 10 serotipuri) Grupul B (S. flexneri cu 6 serotipuri) Grupul C (S. boydii cu 15 serotipuri) 10

GENUL SALMONELLA

GENUL SHIGELLA (BACILUL DIZENTERIEI)

Grupul D (S. sonnei cu un unic serotip) HABITAT Sunt bacterii nalt patogene specifice tubului digestiv al omului. Nu se ntlnesc la alte specii animale. Sunt ageni ai dizenteriei bacteriene. Transmiterea se realizeaz pe cale fecal-oral, sursa de infecie fiind reprezentat de bolnavi i purttorii sntoi de germeni. PATOGENITATE Contaminarea este oral. Dup multiplicarea intestinal i colonizarea epiteliului colonului, germenii ptrund n interiorul celulelor prin fagocitoz dirijat. Invadeaz epiteliul intestinal, cauznd un intens rspuns inflamator (prezena de neutrofile i macrofage, cu formare de microabcese i ulceraii) care determin aspectul mucopurulent i sangvinolent al materiilor fecale (diareea sanguinolent i mucopurulent). MANIFESTARI CLINICE Crampe abdominale severe i pasaje frecvente i dureroase a unui volum mic de materii fecale coninnd snge i mucus, tenesme o sindrom infecios sever, -semne neurologice, -hemoculturile rmn de regul negative. -in formele grave se constat o deshidratare sever. o toxina Shiga cauzeaz sindromul hemolitic-uremic EPIDEMIOLOGIE Transmiterea se fece pe cale fecal-oral de la persoan la persoan prin contact direct Dizenteria bacterian -epidemii de importan istoric La noi predomin Sh.flexner, urmat de Sh.boydi. VIBRIO CHOLERAE (VIBRIONUL HOLERIC) HABITAT,MORFOLOGIE A fost izolat din materiile fecale ale bolnavilor i purttorilor sntoi;. Supravieuiete timp ndelungat n apele poluate i pe obiectele contaminate. Este un bacil Gram negativ foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgul, fapt datorat unui flagel polar. Crete pe medii de cultur selective, suplimentate cu sruri biliare. PATOGENITATE Holera este o toxiinfecie alimentar acut, caracteristic omului. Vibrionii se ataeaz de microvilii de la nivelul epiteliului ciliat. La acest nivel se multiplic i elibereaz mucinaze, endo- i enterotoxina. Boal diareic simpl n evoluia bolii pot fi individualizate dou etape: 1.Vibrionii sunt introdui n organism pe cale digestiv, fie prin alimente sau ape contaminate cu dejecte, fie pe calea minilor murdare. Cei care supravieuiesc aciditii gastrice trec n intestinul gros, unde are loc secreia enterotoxinei. Aceast interval corespunde perioadei de incubaie, care poate dura de la cteva ore, la cteva zile. 2.Urmeaz o pierdere lichidian masiv, cu scaune apoase ce conin debriuri mucose (scaune riziforme). MANIFASTARI CLINICE -greuri, vrsturi, -scaune diareice cu aspect caracteristic nsoite de crampe abdominale. -deshidratare masiv cu colaps circulator i anurie =DECES 11

 CORYNEBACTERIUM DIPHTERIAE (BACILUL DIFTERIC)

Difteria este o boal infecioas acut, transmisibil, provocat de Corynebacterium diphteriae, care rmne la poarta de intrare, se multiplic i determin fenomene locale (edem i false membrane) i elaboreaz o toxin care difuzeaz n organism, determinnd fenomene toxice la distan, n diferite organe. MORFOLOGIE SI CULTIVARE Sunt bacili Gram pozitivi cu dimensiuni de 3-8/0,5 m, uor incurbati, mciucati, pleomorfi, aezai n unghiuri ascuite (V, L)sau cu aspect de litere chinezeti. Exist 3 tipuri: gravis, mitis, intermedius cu mai multe subtipuri. Medii:geloza-sange,Tinsdale,Gundel-Tietz EPIDEMIOLOGIE Ca urmare a introducerii imunizrii antidifterice, evoluia acestei boli este sporadic, fr periodicitate, n ultimii ani nefiind raportat nici un caz de difterie n ara noastr. Izvorul de infecie este -bolnavul cu form tipic, contagios cu 10-30 zile nainte de debutul clinic, n convalescen,bolnavul continua sa fie contagios pn la 3 luni -bolnavul cu form atipic, deobicei adult -purttorii aparent sntoi Transmiterea -pe cale aerian, prin picturi -indirect, prin obiecte contaminate -pe cale digestiv (excepional, prin consum de lapte) -receptivitatea este general -imunitatea obinut prin boal nu este durabil iar cea obinut prin imunizare este de 10-15 ani

Manifestri clinice
Incubaia dureaz 2-6 zile iar tabloul clinic este dependent de localizarea i intensitatea procesului difteric.

ANGINA DIFTERICA
Debut: -febr , astenie intens, grea nsoit sau nu de vrsturi, anorexie i/sau nu dureri n gt. -faza de stare: falsele membrane -afectare renal se constat: oligurie, albuminurie, cilindrurie. -evoluie: angina difteric netratat sau tratat tardiv duce la deces n 40-60 % din cazuri. -cu tratament febra scade n 24 ore, falsele membrane se resorb i dispar n 3-4 zile. -vindecarea clinic nu exclude complicaiile toxice ulterioare (miocardit, paralizii). 2.DIFTERIA LARINGIANA (CRUP DIFTERIC -primar sau secundar =laringit obstruant. -debut: febr, disfonie, tuse aspr, spastic, stridor, tiraj, dispnee, accese de sufocare, uneori afonie. -examenul obiectiv evideniaz false membrane pe mucoasa epiglotei, glotei i a coardelor vocale, care sunt inflamate. o traheo-bronit difteric 3.DIFTERIA TOXICA Poate apare n oricare localizare i se nsoete de oc toxi-infecios, ca urmare a efectelor toxinei i a reaciei hiperergice la toxin. Debuteaz cu inapeten, greuri, adinamie, agitaie, insomnie, febr 400C, colici abdominale, cefalee. Falsele membrane se dezvolt rapid, faringele devine rou, edemaiat, apare disfagia. 4.LOCALIZARI RARE 12

1.rinita difteric 2.difterie conjunctival 3.otita difteric; 4.difterie anal, vaginal; 5.difterie cutanat. DIAGNOSTIC DE LABORATOR Recoltarea se face cu 3 tampoane faringiene: Tamponul nr. 1 -frotiuri colorate Tamponul nr. 2 -nsamantare pe mediile solide Tamponul nr. 3 incubare 16-18 h la 370 C n mediul de mbogaire O.S.T. (ou-ser-telurit), dup timpul de incubare se fac treceri pe mediile solide PROFILAXIE -depistare.declarare,izolare -dup ameliorare clinic, se efectueaz dou culturi din exudatul nazo-faringian la interval de 5 zile; dac acestea sunt pozitive se prelungete terapia cu antibiotice. -fostul bolnav va fi supravegheat timp de 2-3 luni, pentru a surprinde eventuale complicaii cardiace (ECG). -contacii, vor fi supravegheai 10 de zile, vaccinai sau revaccinai n focar, li se va administra chimioprofilaxie, 7 zile (Eritromicin 30-40 mg/kg./zi , la copii). -carantina n colectiviti dureaz 14 zile. -dezinfecia continu, la patul bolnavului cu cloramin 1-2% i terminal, prin formolizare. -imunizare activ a copilului, cu vaccin antidifterotetanopertussis (DTP), nceput la vrsta de 2 luni -imunizare activ a adultului cu anatoxin difteric purificat i adsorbit (ADPA) sau cu vaccin difterotetanic tip adult (dT) -chimioprofilaxie cu Eritromicin, 7 zile

BACILUL KOCH
familia Mycobacteriaceae, genul Mycobacterium

Micobacteriile
sunt bacili acido-rezisteni nu se coloreaz prin tehnica Gram. sunt aerobi, necapsulai, imobili i cresc lent pe medii speciale; genul include numeroase specii dintre care de interes medical sunt o M. tuberculosis sau bacilul Koch (BK), cu cele dou tipuri hominis i bovis, o M. leprae, agentul etiologic al leprei HABITAT -Principala surs de infecie o reprezint bolnavul care elimin bacili tuberculoi pe cale respiratorie -animalele bolnave pot excreta germeni prin lapte o praful din ncperile n care a fost rspndit sputa bacilifer sau pe obiectele contaminate de bolnav. -rezist la frig, la uscciune -sunt distruse rapid prin tratare cu ageni chimici, alcool, sau baze diluate, detergeni. -sunt sensibile la agenii fizici: cldur, lumina solar, radiaiile X i UV. EPIDEMIOLOGIE o vaccinarea cu vaccin BCG este obligatorie -grupul persoanele cu risc : vrstnici, imunodeprimai, cazurile sociale, precum i personalul medical care vine n contact cu bolnavii. 13

-este o boal cu declarare obligatorie. -calea de transmitere -picturilor lui Pffluge -contaminarea indirect, prin mini murdare, alimente, sau obiecte contaminate este rar. -infecia uman cu M. bovis este dobndit prin consumul de lapte contaminat. PATOGENITATE -patogen intracelular o TBC pulmonar, dar poate produce i TBC renal, ganglionar, genital, osoas etc. o Tuberculoza primar. -Afectul primar o Complexul primar o Tuberculoza de reactivare. -ncepe cu o necroz cazeoas a granuloamului tuberculos care evolueaz pn la cavern i se datoreaz unei stri de hipersensibilitate de tip ntrziat fa de bacilul Koch. PROFILAXIE -imunizarea cuvaccin viuatenuat -izolarea si tratamentul prompt al bolnavului -chemoprofilaxia contractiilor

BACILLUS ANTHRACIS (BACILUL CRBUNOS) EPIDEMIOLOGIE

B. anthracis se gsete n sol i n vegetaie. Bacilii pot supravieui ani de zile n solul uscat, omul se infecteaz accidental prin contactul direct cu animalul contaminat sau prin consumul de preparate animaliere contaminate. Aproximativ 95% din infeciile crbunoase sunt provocate de inocularea sporilor direct prin pielea lezat. Transmiterea pe cale respiratorie apare ca urmare a inhalrii sporilor de B. anthracis n timpul procesului de prelucrare a lnii, prului, etc. Antraxul prin ingestie este rar la om. Nu se cunoate transmiterea de la om la om. SINDROAME CLINICE Antraxul cutanat (pustula malign) - escar neagr (esut necrotic) n centru, nconjurat de vezicule cu tendin de confluare. Se constat apariia unui edem malign produs de toxin. Mortalitatea, la pacienii netratai poate atinge 20%. Antraxul respirator. -boala se manifest ca o afeciune respiratorie viral care evolueaz rapid spre o afeciune pulmonar sever. Mortalitatea este crescut. Antraxul gastrointestinal -foarte rar la om Pacienii prezint vom, dureri abdominale, diaree sanguinolent. Adenopatia mezenteric, hemoragia i ascita sunt rspunzatoare de mortalitatea crescut.

CLOSTRIDIUM TETANI (BACILUL TETANIC)

-o bacterie anaeroba Gram pozitiva Bacilul tetanic este mobil, are cili peritrihi si sporuleaza formand un spor mare dispus la unul din polii bacilului dnd aspect caracteristic de racheta de tenis. -este patogen prin multiplicare si toxinogeneza. -Nu prezinta invazivitate, ramnnd cantonat la poarta de intrare unde apare o infectie locala purulenta. Elaboreaza exotoxine care ajunse n circulatie duc la paralizia centrilor nervosi. Tetanosul -apare prin contaminarea plagilor cutanate cu pamnt ce contine spori. 14

 Bacilul tetanic se asociaza cu germeni aerobi care consuma oxigenul. Cei mai expusi infectiei sunt lucratorii din agricultura si cei care au suferit accidente de circulatie. Infectia este favorizata de: plagi anafractuoase, arsuri, muscaturi, ntepaturi, fracturi deschise, avorturi septice, catgut contaminat (tetanos chirurgical)

MANIFESTARI CLINICE
Incubatia este cuprinsa ntre 4 si 30 de zile. Debutul se manifesta n raport cu aspectul plagii: o plaga cicatrizata devine dureroasa si sensibila la frig, cu aparitia unor fibrilatii musculare perilezionale, -perioada de stare:-contractura faciala (rizus sardonicus), trismus (contractia muschilor maseteri si pterigoidieni), disfagie, rigiditatea nucala (a cefei), contractii musculare spastice (paralizia tonicoclonica). -paralizia este descendenta cuprinznd faringele, esofagul si traheea. Contracturile generalizate sunt specifice: o ortotonus (contractia muschilor flexori si extensori), o opistotonus (contractia muschilor cefei si ai coloanei), -empistotonus (contractia muschilor flexori), pleurostotonus (contractia musculaturii laterale). Psihicul bolnavului nu este alterat. PROFILAXIE Profilaxia nespecifica consta n toaleta plagii cu risc tetanigen, cu extragerea corpilor straini si nesuturarea acesteia. Plaga va fi spalata cu apa oxigenata, dupa care se aplica o solutie de penicilina local. Sunt evitatea unguentele sau pulberile deoarece favorizeaza anaerobioza. Imunizarea active Se face prin vaccinare cu anatoxina tetanica nativa sau purificata si absorbita (ATPA). La copii se practica vaccinarea cu trivaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis), iar la adulti se administreaza ATPA. Imunizarea pasiva Se face cu ser antitetanic sau cu imunoglobuline antitetanice umane. Serul antitetanic se administreaza la persoanele nevaccinate, care prezinta plagi tetanigene.

CLOSTRIDIUM BOTULINI (BACILUL BOTULINIC)

Clostridium botulinum este un bacil Gram pozitiv anaerob care produce neurotoxina botulinica, considerata una dintre cele mai puternice toxine. Bacteria produce spori anaerobi, care pot supravietui n sol (sunt foarte rezistenti). Infectia cu Clostridium botulinum se face prin consumul de alimente infectate (de obicei conserve, dar si fructe, legume sau afumaturi). Transmiterea se poate face si prin contactul direct al unei plagi cu solul sau cu obiectele contaminate. C. botulinum este o bacterie prezenta la nivelul tractului gastro-intestinal al copiilor, putnd fi cauza botulismului infantil. MANIFESTARI CLINICE Botulismul este o boala infectioasa grava, caracterizata prin paralizie musculara flasca. Toxina botulinica blocheaza eliberarea acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase. Debut dup 12-48 de ore de la ingestie cu inapeten, xerostomie (uscaciunea gurii), greata, dureri abdominale, constipatie, balonare. Perioada de stare este caracterizata prin aparitia paraliziilor musculare: -paralizii oculare, tulburari de deglutitie (disafgie), tulburari parasimpatice (scaderea secretiei salivare, nazale, conjunctivale si sudorale, constipatie), paralizii flasce la nivelul muschilor membrelor. -stare generala proasta, dar cu constienta pastrata. Decesul are loc ca urmare a paraliziei musculaturii respiratorii ce cauzeaza asfixia. 15

 PROFILAXIE -sterilizarea corecta a instrumentelor sanitare, fierberea conservelor preparate n casa, fierberea alimentelor presupuse contaminate, evitarea consumului continutului conservelor bombate, deteriorate sau cu termen de valabilitatea expirat.

GANGRENA GAZOAS
Gangrena gazoas este o infectie acut determinat de bacterii din genul Clostridia,caracterizat clinic prin mionecroz extensiv, rapid progresiv, nsotit de semne toxice generale,cu evolutie grav. EPIDEMIOLOGIE Gangrena gazoas este de obicei o complicatie a plgilor traumatice sau chirurgicale. -factori favorizanti :hipoxie tisular, prezenta unui corp strin, tulburri circulatorii, asocierea unei alte infectii bacteriene. -ulcere diabetice la nivelul membrelor inferioare, escare, arsuri. Traumatismele cu risc crescut sunt: traumatismele rutiere (autovehicule, masini agricole),fracturi deschise, traumatisme prin cdere, accidente de munc, plgi prin mpuscare. Interventiile chirurgicale cu risc sunt: rezectii de colon, interventii pe cile biliare, amputatii de membre. MANIFESTARI CLINICE Gangrena gazoas este o infectie fulminant cu semne clinice importante la locul de inoculare si semne toxice sistemice. Perioada de incubatie (de la momentul injuriei) este de 1-4 zile. Debutul se caracterizeaz prin aparitia unei dureri intense, permanente la nivelul plgii->tumefiere marcat, paloare,durere la palpare, formarea de gaz Grupele musculare afectate sunt palide (aspect de muschi fiert) La incizie muschiul nu se contract si nu sngereaz o secretie serosanguinolent, murdar, cu miros intens caracteristic, dulceag.

TREPONEMA PALIDUM
Caractere generale.

Sunt bacterii gram negative subiri (0,5x10,0 m), spiralate(formate din 6-12 spire regulate),
mobile,(efectueaz micri caracteristice de rotaie, sau flexiuni sinusoidale) necapsulate, nesporulate. Nu sunt cultivabile in vitro o tulpina Nichols. PATOGENIE T. pallidum este agent patogen stric uman, responsabil de apariia sifilisului, maladie cu transmitere sexual Spirochetele patrund in organism prin tegument sau mucoase lezate->multiplicare locala cu infiltratii celular inflamator urmat de endarterita

Manifestri clinice.
Sifilisul primar: -apare la un interval de aproximativ 2-3 sptmni dup contactul infectant, i se caracterizeaz prin multiplicarea treponemelor la locul de inoculare (organele genitale, regiune perianal, faringe), cu apariia consecutiv la acest nivel a unei ulceraii nedureroase, cu baza indurat, numit ancru sifilitic o diseminarea pe cale limfatic (adenopatia satelit) i sanguin. -Vindecarea spontan a ancrului este posibil. -Aceast perioad dureaz 4-6 sptmni. Sifilisul secundar: -corespunde unei septicemii treponemice. 16

 -Apare la 45 de zile de la apariia ancrului. -Se caracterizeaz prin apariia unor leziuni mucoase deosebit de contagiose, precum i a unor leziuni cutanate polimorfe, rozeolele sifilitice (leziuni erozive sau papulomatoase), nsoite de o poliadenopatie. -regreseaz spontan dupa cateva luni,1-2 ani Sifilis latent: -fr manifestri clinice, necontagios, o diagnosticat doar prin prezena anticorpilor serici. -Aceast etap poate dura o perioad nedefinit de timp la majoritatea pacienilor. Sifilisul teriar: o apare la un interval de 4-30 de ani de la instalarea sifilisului primar -se caracterizeaz prin apariia unor complicaii grave, cu afectri viscerale o leziunile sunt foarte srace n germeni. o Aceast faz este extrem de rar, dar o dat instalat poate evolua spre deces. Sifilisul congenital: -transmiterea germenilor de la mama netratat la ft, poate avea loc ncepnd cu a patra lun de sarcin(transplacentar), dar i n timpul actului naterii. o Poate provoca moartea intrauterin a ftului, sau apariia unor malformaii congenitale (dentare, osoase, oculare).

MICOLOGIE
Fungii reprezint un grup divers de microorganisme eucariote. Sunt foarte rspndii n natur i doar o parte dintre ei alctuiesc flora normal a organismului uman. Majoritatea fungilor sunt saprofii i triesc n zonele cu materie organic moart. Fungii se mpart n trei mari grupe: dermatofii, levuri mucegaiuri.

Micoze produse de dermatofii

fungi cu capacitate de invazie n profunzimea stratului corneean epidermic i al esutului keratinizat (pr, unghii). Sunt ncadrai n trei genuri anamorfe: Trichophyton-tricofiti Microsporum-microsporia Epidermpphyton-epidermofitii cele transmise de la om la om sunt antropofile, cele transmise de la animal la om sunt zoofile iar cele transmise la om de la nivelul solului sunt infecii geofile. Dermatofiiile piciorului tinea pedis-descuamri pruriginoase Dermatofiii ale minii (tinea manum) scuame nepruriginoase Onicomicozele - dermatofiii unghiale -unghiile fiind ngroate, casate i decolorate. Dermatofiiile inghino-crurale - intertrigo inghino-crural scuame pruriginoase Dermatofiiile pielii proase a capului -supuraii i cruste aprute pe un fond eritematos Favusul -numeroase cruste, alopecia cicatriceal.

Micozele produse de levuri Levuri din genul Candida

Candidele sunt micoorganisme unicelulare cu structur antigenic complex sunt parazii umani i animali, omul fiind principalul rezervor de Candida albicans. 17

 Candida albicans este principala specie implicat n etiologia micozelor sistemice (65-70%). MANIFESTARI CLINICE candidoze superficiale: o candidoze mucoase: bocofaringiene (muguet), anale, genito-urinare. o candidoze cutanate: onix, perionix, intertrigo, foliculite. candidoze sistemice: septicemice sau viscerale care iau forme variate (infecii urinare, osteoarticulare, renale, pulmonare, oculare, cardiace, peritoneale, etc)

Infecii produse de mucegaiuri

Genul Aspergillus-aspergiloze Reprezentanii genului: Aspergillus fumigatus, Aspergillus niger, Aspergillus flavus, Aspergillus versicolor sunt fungi filamentoi i rezisteni. MANIFESTARI CLINICE Factori favorizanti: o leziuni bronice sau pulmonare -deficitul imun Aspergilomul pulmonar este frecvent provocat de Aspergillus fumigatus, urmat de A. niger. Aspergiloza invaziv intereseaz endocardul, creierul, sistemul osos. Noiuni generale de parazitologie Parazitologia este stiinta care studiaza morfologia si biologia parazitilor. Parazitii sunt fiinte vii, de natura animala sau vegetala, care traiesc permanent sau temporar pe seama altor fiinte, vegetale sau animale. Fiinta pe care parazitul traieste si se devolta poarta denumirea de gazda. Parazitologia medicala este o ramura a stiintei medicale care se ocupa cu studiul parazitilor de natura animala care traiesc pe seama organismului uman, bolile pe care acestia ii genereaza, epidemiologia si tratamentul acestora. Parazitii au mai multe cai de circulatie in natura: o direct, de la organismul gazda infectat la cel sanatos care este receptiv o cu un ciclu evolutiv simplu, ajunge pe sol, apoi este ingerat cu alimente sau apa si se dezvolta in organism o ciclu complicat, parazitul trecand obligatoriu prin una sau mai multe gazde Speciile de parazii se organizeaz n 3 ncrengturi: Protozoa: cuprinde paraziii unicelulari Helminthes: viermii parazii plathelminthes: viermii plai nemathelminthes: viermii cilindrici Arthropoda: insectele parazite

Protozoologie
Protozoarele sunt microorganisme unicelulare eucariote care se gasesc fie in forma vegetativa Forma vegetativ a protozoarelor este numit Trophozoit Sunt impartite in 4 clase: 1.Rizopode: protozoare cu membrana plasmatica semipermeabila,citoplasma si nucleu -emit pseudopode cu rol in locomotie si prinderea hranei; o nutritia este fagotrofa o Flagelate Giardia intestinalis: Giardia lamblia este un flagelat cavitar intestinal. Actioneaza de la nivelul duodenului pana in intestinul subtire, producand iritatie si toxine 18

 In colon, parazitul se transforma in chisturi si este eliminat odata cu materiile fecale. Boala poarta denumirea de giardioza si se manifesta prin diaree exploziva, flatulenta, eructatie si malabsorbtie. Tripanosoma brucei (africana) Se dezvolta in corpul mustei tete -febr neregulat, cefalee persistent, tulburri de comportament (irascibilitate si iritabilitate) o in cea de adoua faza -tulburari de somn (inversarea ritmului veghe-somn), tulburari motorii pe grupe de muschi izolate, tulburari de vorbire si de masticatie, tulburari endocrine (la femei afecteaza menstruatia), tulburari psihice. Pacientul nu are senzatia de foame si de sete si slabeste, senzatia de frig cald dispare, devine asocial, pentru ca in final sa apara coma care conduce la deces. o Sporozoare: sunt protozoare care nu au mijloc de locomotie, iar inmultirea are loc prin spori (de aici deriva si denumirea). Din punct de vedere medical, cele mai importante sunt: Plasmodium malariae si Toxoplasma gondii. Plasmodium malariae: Este un parazit transmis de tantarul anofel si apare sub forma a patru specii in zone diferite ale globului Parazitul patrunde in sangele gazdei, formeaza o rozeta in hematie care se sparge si infuzeaza alte hematii. Acest ciclu are loc odata la 2-3 zile, moment in care apar si crizele Toxoplasma gondii: Parazitul se dezvolta complet in intestinul pisicii care elimina oochistul. Omul se infecteaz cu oochistul, elibereaz sporozoii care penetreaz peretele intestinal i pot parazita orice celul (fr eritrocit), ajung n snge unde sunt fagocitai de macrofag. La femeile insarcinate parazitul trece prin placenta fiind transmis la fat fie la nivelul ochilor, fie la nivel cerebral Fatul se poate naste cu malformatii, poate avea loc decesul intrauterin sau diverse deficiente de vedere sau la nivel cerebral. Helmintologie Helmintologia este ramura parazitologiei care se ocup cu studiul viermilor parazii. Sunt impartiti in doua categorii: plathelminti si nemathelminti. Plathelminti: viermi plati, hermafroditi, nu au tub digestiv si se hranesc direct prin tegument Nemathelminti: mai multe familii: Trichinellidae Ascaris lumbricoides (limbrici) Oxyuridae: oxiuri Plathelminti Se impart in doua clase: trematode si cistode. Trematode: nu sunt segmentati. Fasciola hepatica- are forma de frunza. Se gaseste la nivelul ficatului, al cailor biliare sau al duodenului provocand icter. Cestode: sunt segmentati si apar sub forma de panglica (teniile). 1 tenia saginata(gazda-bovinele) 2.tenia soliun(gazda-porcul) 3.diphyllobotrium latum 4.tenia echinoccocus Teniile prezinta un cap mic de 2 mm, denumit scolex, 19

 un gat scurt si corpul turtit ca o panglica, format din cca. 2.000 segmente, numite proglote Proglotele mature contin numeroase oua(80.000) care se elimina odata cu materiile fecale ale persoanei parazitate si sunt inghitite de gazdele intermediare, la care embrionii hexacanti traverseaza peretele intestinal si formeaza cisticerci in muschi, in stratul adipos sau conjunctiv la bovidee si respectiv la porc. Cisticercu se fixeaza cu scolexul pe mucoasaintestinului subtire dupa care se transforma in adult cu numeroase proglote. Proglotele se elimina una cate una sau inlantuite si numai odata cu scaunul fecal tenie adulta poate supravietui 25 de ani. Prezenta stadiului adult al teniei determina o simptomatologie minora si nespecifica:tulburari digestive, dureri abdominale, greata, alterarea poftei de mancare, pierderi in greutate,dureri de cap PROFILAXIE Control sanitar al carnii de porc Tratarea termiva a carnii Tratarea persoanelor infectate Existenta unor wc-uri igienice Evitarea defecarii la intamplare ,evitarea infectarii gazdei intermediare Evitarea utilizarii apelor fecaloide Botriocefaloza este o parazitoza intalnita la om, porc, pisica, provocata de un alt cestod numit Diphyllobotrium latum, a carui larve infestante se gasesc in carnea sau icrele unor pesti. Ouale se elimina prin materiile fecale ale gazdei parazitate-> lacuri, balti->embrionare ->eliminat embrionul ciliat-> ingerat de crustaceu -> o larva procercoida->stiuca, biban, mihalt -> larva plerocercoida,-> paraziteaza muschii si icrele pestilor->infesteaza omul, pisica, porcul care reprezinta gazdele definitive-> intestin larva devine botriocefal adult dupa trei luni iar ouale sunt eliminate prin fecalele gazdei. -bolnavul prezinta anorexie, tahicardie, anemie. Profilaxia: prelucrarea termica suficienta a pestilor de apa dulce. 3.Hidatidoza , chist hidatic unilocular-ficat si pulmon larva din tenia echinococcus izvor de infectie: caine,lup,sacal->oua->om->embrion->intestin->cavitatea peritoneala->ficat,pulmon MANIFESTARI CLINICE Bolnavul poate prezenta stari febrile neregulate, manifestari alergice cutanate, tulburari gastrointestinale, dureri abdomiale, cianoza, sincope fisurarea chisturilor si extravazarea lichidului face ca numarul eozinofilelor sa creasca spectaculos ducand astfel la reactii anafilactice ,deces PROFILAXIE evitarea infectarii cainilor si tratarea celor deja infectati folosIrea manusilor sau alte materiale de protectie,spalarea mainilor spalarea fructelor si legumelor Parazitoze determinate la om de Nemathelminti 1.Ascaridioza forma cilindrica de 20-25 cm lungime->localizeaza la om in intestinul subtire-> oua ->sol->Ouale >intestinul subtire om->larvele ->traverseaza peretele intestinal ->ficat ->ajung in pulmon 10 zile-> ajung in caile respiratorii superioare->de unde sunt reinghitite. Larvele ajunse din nou in intestinul subtire, devin adulti, dupa un interval de 2-3 luni si traiesc 1-2 ani, fiind eliminate prin defecare si mai rar pe cale bucala. 20

 Copii- consum de fructe, legume, nespalate, maini murdare, apa infestata si adesea evolueaza asimptomatic. -tulburari digestive, cefalee, prurit anal, nervozitate,convulsii; -ocluzie intestinala, obstruarea cailor biliare, apendicita cu ascarizi(ascaridioza eratica)etc. Profilaxie: igiena individuala, spalare pe maini inainte de masa, consum de fructe, legume bine spalate(in special ridichi, salata, ceapa verde). 2.Oxiuroza Enterobius vermicularis sau Oxyuris vermicularis. masculul avand o lungime de 2-5 mm,iar femela de 9-12 mm Femelele depun ouale noaptea in pliurile rectale sau anale->Prurit->permite autoinfestarea-> intestinul subtire si intestin gros infestarea se face fie direct de la bolnavii parazitati, indirect prin ingerarea oualor de oxiuri odata cu alimentele, legumele sau apa poluata. Oxiurii adulti pot migra in vagin, uter, apendice constituind oxiuroza eratica. 3.Trichineloza Trichinella spiralis iar in prezent Trichuris trichiura. Boala se produce in urma consumului de carne de porc parazitata si insuficient prelucrata termic. Femela depune embrioni in intestin->strabat peretele intestinal->sange->limfa->muschii gatului,membrelor unde se inchisteaza Faza enterala: doza infectanta de cel putin 1.000 de larve. Manifestarile digestive se instaleaza cel putin dupa 48 ore de la pranzul infectant, dar uneori chiar mai tarziu, dupa 5-7 zile. Pacientul manifesta crampe, voma, scaune diareice, toate acestea pe un fond subfebril. Faza paranterala febra ridicata, peste 38 C, mialgie, edeme faciale, dureri de cap, manifestari cutanate, disfagie. In cazurile grave pot apare complicatii neurologice sau cardiace. Arachnidele au 8 picioare si se inrudesc cu paianjenul. Familii: Hixodide capuse Sarcoptide raia.

21