Sunteți pe pagina 1din 14

Plan:

1.Istoricul in Evolutie:
-cauzele aparitiei -scopul -sarcinile -obiectivele(programe,strategii) -parteneriat -functiile -transformari(extinderi)

2.Principalele institutii politice si decizionale ale aliantei


-Consiliul Atlanticului de Nord -Comitetul pentru Planificarea Apararii -Grupul pentru Planificare Nucleara -Principalele comitete din cadrul NATO -Structura civila si militara a NATO

3.NATO-R.Moldova
- Parteneriatului pentru Pace - Planului Individual de Aciuni al Parteneriatului Republica Moldova NATO

1.
Dupa cel de al II-lea razboi mondial Europa a fost divizata in doua tabere idiologice cu politici diferite.Partea rasariteana cu idiologii comuniste si cea apuseana cu inclinare spre o idiologie capitalista.Metodele expansionioste a URSS au dus la ingrijoraea statelor Vestice care simteau necesitatea de a forma o alianta pentru cooperare in domeniul securitatii .onform orientarilor Partidul Comunist Sovietica era clar ca actiunile sale nu vor garanta respectarea Cartei Natiunilor Unite si anume suveranitatii nationale sau independentei statelor democratice.Amenintarile directe la suveranitatea din partea URSS asupra Greciei,Norvegiei,Turciei si a altor tari din Est si Vest si ocupare Cehoslovaciei in iunie 1948 si blocarea Berlinului a dus la semnarea tratului de la Bruxeles in martie 1948.Membrii acestiu tratat (Belgiei,Frantei,Olanda,Marea Britanie) intentiona de a dezvolta un sistem de aparare comun si intarirea relatiilor dintre ele care le va permite sa faca fata amenintarilor idiologice comuniste. Negocierile dintr-e SUA ,Canada si tarile europene au dus la cooperarea mai srinsa cauzind aparitia unei Aliante Nord Atlantice care se angaja sa asigure securitatea comuna a tarilor aliate.Partile semnatare ale tratatului de la Bruxeles invita si Danemarca,Islanda,Italia,Norvegia,Portugalia.sa se alature initiere procesului de securitate.Ca rezultat a acestor negocieri a fost semnat tratatul de la Washington din aprilie 1949 care a condus la infiintarea unui sistem de securitate comun bazat pe partineriat ,si a pus bazele juridice ale aceseti aliante unite NATO. Statele membre prin tratatul dat isi afirmau dorinta lor de a convetui in pace cu toate popoarele si guvernele statelor membre. Ele se angajau in garantarea libertatilor si suveranitatilor tuturor statelor membre..In baza principiilor democratice si ;libertatilor individuale .Conflictele aparute rezolvindu-se pe cale pasnica prin colaborare si consens. Ca raspuns URSS-ul si statele aliate ei au format Pactul de la Varsovia in 1955 pentru a contrabalansa NATO. Intr-e 1947-1952 Planul Marshal a oferit mijloace de stabilizare ale economiilor Europei Occidentale .Rolul NATO de alianta politica si miliatra a fost de a asigura apararea colectiva impotriva oricarei formei de agresiune si de a mintine un mediu de securitate si ajutor pentru consolidarea democratiei .

Prezenta fortelor Americii de Nord pe teritoriul european a fost solicitata de guvernele europene ceea ce a contribuit la discurajarea URSS-ului in caz de conflict .Mai mult ca artit pe parcurs mai multe state au devenit aliati.In 1952 Grecia si Turcia s-au alaturat iar in 1955 a aderat si Germania ca Germania de Vest.In 1967sediul general al NATO a fost convocat din Paris in Bruxeles din cauza ca Franta s-a retras in 1966 din comanda militara dar a revenit in 1992.Spania a fost admisa pe 30mai 1982. La sfirsitul anilor 80 URSS a fost cuprins de numeroase crize de ordin atit politic cit si economic,social.Aceasta si a fost prapastia la care a ajuns Uniunea Sovietica ,in care si a pasit facilitind astfel la disparitia URSS-ului de pe arena mondiala.Asadar caderea cortinei de fier a dus la sfirsirea razboiului rece si a dus la caderea zidului Berlinului in 1989,rezultind astfel la unificarea Germaniei (1990) Una din cauza prabusirii URSS-ului a fost si insistenta statelor Europei de Est de a dizolva pactul de la Varsovia si de a obtine independenta,ceea ce a urmat in anii 1990. Incepind cu sfirsitul razboiului rece politicele si structurile Aliantei au fost transformate fundamental pentru a reflecta schimbarile mediului politic si militar european,precum si iminenta noilor amenintari la adresa securitatii.Mai mult ca atit conceptul de aparare a fost extins pentru a include dialogul si cooperarea practica cu alte state din afara Aliantei,ca modalitatea cea mai eficienta de cosolidare a securitatii euro-atlantice. Dupa summitul de la Londra au fost create premisele pentru infiintarea consiliilui de cooperare Nord Atlntic (NACC) in decembrie 1991,un forum care sa reuneasca NATO si noile tari partenere ,pentru a discuta aspecte de interes comun. Asadar schimbarile majore care au avut loc dupa prabusirea URSS,au dus la schimbarile majore de atitudini,care au urmat cu fondarea unui nou Concept Strategic al Aliantei lansat in noiembrie 1991,care adopta o abordare mai larga a securitatii. Noul Concept Strategic presupunea urmatoarele sarcini: 1.Securitate-presupunea un mediu de securitate mai stabil,conflictele aparute fiind rezolvate pe cale pasnica. 2.Consultare-reprezinta un forum de discutii atit in cadrul aliantei,cit si in cadrul unor discutii cu partenerii sai. 3.Descurajare si aparare-sarcina data reprezinta o solutie impotriva agresorilor. 4.Managmentul crizelor-consta in aplicarea unor metode de preintimpinare si/sau gestionare a crizelor. 5.Cooperare(Parteneriat)-obiectivul general al aliantei este parteneriatul cu statele care nu sunt memri ai NATO,adica strategia sa consta in dezvoltarea relatiilor de incredere cu statele partenere. 3

Asadar dupa adoptarea unui nou Concept Strategic inclinatia de baza a aliantei a fost indreptata spre parteneriat.Pentru aceasta au fost create noi organisme care ar garanta acest parteneriat. Initial a fost creat Consiliul de Cooperare Nord Atlantic(NACC).In perioada urmatoare razboiului rece consultarile NACC sau concentrat asupra unor aspecte de securitate,cum ar fi retragerea trupelor ruse din statele Baltice. NACC a pus bazele unui proces de cooperare politica privind mai multe probleme de securitate si in domeniul apararii O alta platforma de cooperare a fost lansata in 1994 la 10 ianuarie la summitul de la Bruxelles fiind numit Parteneriat pentru Pace(PfP),un program deosebit de important de cooperare bilaterala intre NATO si tarile partenere.Acest program a reprezentat un salt calitativ in procesul de cooperare.(R.Moldova face parte la el din 1994) Pe parcurs NACC a fost supus unor schimbari.Realizarile lui fiind baza unui nou consiliu de Parteneriat Euro Atlantic(EAPC)din 1997.Crearea acestui consiliu a dat un imbold,deschizind calea catre dezvoltarea unui parteneriat sporit si mai operational.EAPC-ul reuneste 46 de tari membre NATO si partenere intr-un forum multilateral de dialog si consultari periodice pe teme politice si de securitate.Consiliul maiserveste asemenea ca un cadru politic pentru relatii bilaterale individuale,dezvoltate intre NATO si tarile participante la Parteneriat pentru Pace. In 1997 cu prilejul summitului de la Madrid au fost invitate Republica Ceha,Ungaria si Polonia sa inceapa convorbirile de aderare pentru a se alatura NATO,asadar a fost un pas important in directia depasirii diviziunii cauzate de razboiul rece. In urma dialogului individual intensificat cu statele partenere si a consultarilor de substanta intre aliati,R.Ceha,Ungaria si Polonia au devenit,in mod formal,membri a aliantei la 12 martie 1999. Cu prilejul summitului de la Washington din aprilie 1999,alianta a lansat Planul de Actiune pentru Aderare(MAP)pentru a sprijini statele aspirante in procesul de pregatire a viitoarelor lor candidaturi la integrare in alianta.Sapte dintre participantii initiali la MAP,si anume Bulgaria,Estonia,Letonia,Lituania,Romania,Slovenia si Slovacia au fost invitate sa inceapa convorbiri de aderare cu prilejul summitului de la Praga din noiembrie 2002.Dupa o serie de consultari extensive cu cele7 state,aliatii au semnat protocoalele de aderare in martie 2003.Ulterior ratificarii acestor protocoale in toate statele membre,in baza procedurilor nationale si parlamentare ale fiecaruia,cei sapte noi membri au fost in masura sa adere la tratatul de fondare al NATO la 29 martie 2004.

NATO isi mentine politica usilor deschise si dupa cea de a doua unda a extinderii post-razboi rece.Ea a incurajat celelalte trei state participante la MAP-Albania,Croatia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei sa continue eforturile in domeniul reformei,in special in sectorul apararii si securitatii.In cazul Croatiei,cooperarea deplina cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie va avea o importanta deosebita. - In continuare NATO a inceput sa construiasca punti de legatura si sa dezvolte cooperarea cu Rusia de la inceputul anilor 90.Motivatia cooperarii intre statele membre NATO si Rusia este clara:provocarile comune la adresa securitatii sunt cel mai bine abordate prin cooperare,iar implicarea Rusiei este cruciala pentru orice sistem european de securitate imaginat dupa razboiul rece. Relaia NATO-Rusia a debutat formal n 1991, la sesiunea inaugural a Consiliului Cooperrii NordAtlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic) Pentru a sublinia hotrrea de a imprima parteneriatului NATO-Rusia un nou ritm i o nou substan, pe 27 mai 1997, la Paris, a fost ncheiat Actul Fondator privind relaiile, cooperarea i securitatea reciproce , care a oferit o nou baz formal a relaiilor NATO-Rusia. Consiliul Permanent Comun, forumul de consultare i cooperare creat n 1997 prin Actul Fondator, a fost nlocuit de ctre Consiliul NATO-Rusia. Consiliul NATO-Rusia a fost creat pe 28 mai 2002, prin Declaraia de la Roma a efilor de state i de guverne ai membrilor NATO i al Rusiei privind Relaia NATO-Rusia: O nou dimensiune i a adus mpreun statele aliate i Rusia ca parteneri egali. Consiliul NATO-Rusia este principalul organism care servete ca for de dialog, cooperare i dezvoltare a relaiei dintre NATO i Rusia. Consiliul NATO-Rusia este prezidat de Secretarul general al NATO i se ntrunete cel puin lunar la nivel de ambasadori i de reprezentani militari. De asemenea, au loc de dou ori pe an reuniuni la nivel de minitri de externe i ai aprrii i efi ai statelor majore i, ocazional, la nivel de summit. Consiliul NATO-Rusia a creat mai multe grupuri de lucru i comitete care se ntlnesc n mod curent pentru a dezvolta cooperarea pe aspecte specifice. Consiliul NATO-Rusia are ca scop realizarea unei pci durabile i cuprinztoare n zona euroatlantic pe baza principiilor democraiei i securitii comune. n cadrul Consiliul NATO-Rusia, Rusia i statele membre NATO dezvolt un dialog politic continuu asupra aspectelor curente de securitate i dezvolt, de asemenea, cooperarea practic ntr-o multitudine de domenii de interes reciproc. Declaraia de la Roma precizeaz c Consiliul NATO-Rusia "va lucra pe baza unui dialog politic continuu ntre membrii si pe subiecte de securitate pentru a identifica din timp probleme emergente, a determina abordrile comune i ntreprinderea de aciuni comune optime, dup caz". De atunci, au

fost realizate consultri politice constructive pe subiecte ca Afganistan, Balcani, Darfur, Georgia, Irak, regiunea Orientului Mijlociu Extins sau Ucraina. Cooperarea practic, direcionat de Consiliul NATO-Rusia i dezvoltat la nivelul grupurilor de lucru i al comitetelor, deja genereaz rezultate concrete n anumite domenii importante. Consiliul NATO-Rusia lucreaz pentru a spori cooperarea practic ntr-o serie de domenii, cum ar fi lupta mpotriva terorismului, gestionarea crizelor, neproliferarea, controlul armamentelor, aprarea antirachet n teatrul de operaiuni, cutarea i salvarea pe mare, cooperarea militar (ex. participarea naval a Rusiei n operaiunea NATO de interdicie maritim Active Endeavour) i urgenele civile. Consiliul NATO-Rusia i-a concentrat de curnd eforturile asupra realizrii Proiectului-pilot privind antrenarea personalului afgan i din Asia Central n combaterea traficului de droguri O dat cu aderarea la NATO n 2004, Romnia a devenit i membr a Consiliul NATO-Rusia. Romnia acord o importan deosebit Consiliul NATO-Rusia ca for dedicat dialogului politic deschis i ca structur de promovare a cooperrii practice pe teme de securitate. Aprofundarea i extinderea relaiei NATO-Rusia printr-un Consiliu NATO-Rusia matur, eficient i de succes sunt elemente cheie. Recent, angajamentul Romniei fa de Consiliul NATO-Rusia a fost reconfirmat prin contribuia voluntar la Proiectul-pilot privind antrenarea personalului afgan i din Asia Central n combaterea traficului de droguri. -Un parteneriat special se observa asemenea si cu Ucraina. O prim vizit a conducerii politice a NATO n Ucraina n martie 2000 a dat un nou impuls Parteneriatului Special care a fost stabilit la Madrid n iulie 1997. ntlnirea de la Kiev a Comisiei NATO-Ucraina prima dat cnd acest organ care dirijeaz Parteneriatul s-a ntrunit n Ucraina a constituit prilejul ca cei 19 Aliai NATO i Ucraina analizeze ntreaga lor gam cooperare. "Prima ntlnire a Comisiei NATO-Ucraina n Kiev va rmne n amintirea tuturor participanilor ca un eveniment istoric, un pas important n aducerea Ucrainei mai aproape de comunitatea naiunilor euro-atlantice," a declarat presei Secretarul General al NATO, Lord Robertson, la 1 martie 2000. Semnarea Cartei privind Parteneriatul Special la Madrid n 1997, care a adus cooperarea dintre NATO i Ucraina pe un nou plan, recunoate oficial importana pentru Europa luat n ansamblu a unei Ucraine independent, stabil i democrat. "O Ucrain ncreztoare n forele proprii, democrat, reprezint un avantaj strategic pentru ntregul continent. Avem n comun un interes comun de a face Ucraina o ar puternic, stabil i sigur", a declarat Lord Robertson ntr-un discurs n faa academiei diplomatice din Kiev n cadrul unei vizite anterioare pe 27 ianuarie 2000.

Carta urmeaz linia strategiei declarate a Ucrainei de a spori integrarea n structurile europene i transatlantice n anii urmtori. NATO i Ucraina sunt de acord s se consulte referitor la dezvoltarea securitii i stabilitii euroatlantice, ca i n domenii precum prevenirea conflictelor, managementul situaiilor de criz, susinerea pcii i operaiuni umanitare. Msurile luate de Ucraina n sensul mbuntirii relaiilor cu vecinii si, n special cu noile aliate NATO Polonia i Ungaria, ca i cu Romnia i Rusia, au fost salutate de ctre aliaii NATO. Prin intermediul seminariilor, grupurilor de lucru i a altor programe de cooperare, Aliaii NATO i Ucraina au cooperat n cadrul unor activiti din domenii precum planificarea urgenelor civile/pregtirea pentru dezastre, reforma aprrii ucrainene, aspecte tiinifice, tehnologice, economice de securitate.

2.
Consiliul Atlanticului de Nord este principalul organism de decizie din cadrul Aliantei si singurul organism a carui autoritate deriva din Tratatul Atlanticului de Nord.Consiliul ofera guvernelor statelor membre un for unic pentru consultari pe scara larga asupra tuturor problemelor legate de securitate.El este instituit cu autoritate politica si puteri decizionale reale fiind alcatuit din reprezentantii permanenti ai tuturor statelor membre care se reunesc cel putin o data pe saptamina.Fiecare guvern este reprezentat in Consiliu de un reprezentant permanent cu rang de ambasador,secund de personal politic si militar sau de delegatii la NATO de dimensiuni variabile.Cind Consiliul se reuneste in aceasta formula este denumit Consiliul permanent.Consiliul se reuneste si la nivel mai inalt.Bianual sau chiar mai frecvent Consiliul se reuneste la nivel ministerial,fiecare natiune fiin reprezentata de ministrul afacerilor externe.Consiliul se poate desfasura si in sesiuni ale ministrilor apararii.Reuniunile de virf cu participarea sefilor de stat si de guverne,au loc atunci cind trebuie examinate probleme deosebite de importanta sau in momente cruciale pentru evolutia politicii de securitate a Aliantei. Idiferent de nivelul reuniunii acesta exercita aceleasi puteri decizionale si autoritare iar statutul si validitatea hotaririlor sale sunt aceleasi.Reuniunile Consiliului sunt prezidate de Secretarul general al NATO sau in absenta sa de Adjunctul Secreatrului General. Ambasadorului sau Reprezentantului Permanent cu cea mai lunga investitura in cadrul Consiliului i se ofera titlul de decan al consiliului,indeplinind o functie de ceremonie. La reuniunile ministeriale ale ministrilor afacerilor externe,rolul de presedinte onorific este conferit,pe rind,in ordinea alfabetului englez si pe durata de un an.

Ordinea ierarhica a Consiliului permanent este stabilita in baza duratei serviciului,dar la reuniuni indiferent de nivelul reprezentantii sunt asezati in ordinea alfabetica,aceasta procedura fiind urmata in intreaga structura de comitete a NATO. Problemele examinate si deciziile luate se refera la toate activitatile organizatiei si ele se bazeaza adesea pe rapoartele si recomandarile pregatite de catre comitetele din subordine. Dar pot fi aduse in discutie si alte subiecte,Reprezentantii permanenti actioneaza conform instructiilor primite din tarile lor. Atunci cind trebuie luate hotariri acestea trebuie adoptate in unanimitate si de comun acord.Nu exista vot sau decizie luata pe baza majoritatii. Secretariatul Consiliului este format din persoanal din cadrul departamentelor si birourilor corespunzatoare ale secretariatului International indeplinind un rol coordonator in asigurarea executarii mandatelor Consiliului si in inregistrarea si difuzarea deciziilor acestuia. Comitetul pentru Planificarea Apararii este alcatuit,in mod normal din Reprezentantii Permanenti dar de cel putin de 2 ori pe an se reuneste la nivelul Ministrilor Apararii si se ocupa cu majoritatea problemelor de aparare si subiecte legate de planificarea apararii colective. Activitatea Comitetului pentru planificarea Apararii este pregatita de un numar de comitete subordonate cu responsabilitati specifice. Grupul pentru Planificarea Nucleara Ministrii Apararii din tarile membre care fac parte din Comitetul NATO pentru planificarea apararii se intilnesc la interval regulat in cadrul Grupului pentru planificarea nucleara unde dezbat probleme specifice,de politica asociate forte nucleare. Aceste discutii acopera o gama larga de subiecte incluzind: Desfasurarea,siguranta,securitatea si longevitatea armelor nucleare,comunicatiile si sistemele informationale,controlul armelor nucleare,precum si chestiuni mai complexe precum proliferarea nucleara. Activitatea grupului de planificare nucleara este pregatita de un comitet executiv al acestuia alcatuit din membri ai delegatiilor nationale.Apartinind tarilor participante Grupului pentru planificare nucleara. In mod obisnuit se intrunesc saptaminal.Alte organisme superioare infiintate de Grupul pentru planificare nucleara si subordonate acestuia sunt Grupul pentru Planificare Nucleara de Nivel Inalt si Grupul de nivel inalt pentru protectia armelor. Aceste grupuri prezidate de SUA si alcatuite din experti si entitati decizionale,se reunesc de citeva ori pe an pentru a discuta aspecte privind planificarea si poitica nucleara a NATO precum si problemele vizind siguranta si securitatea armelor nucleare.

3.
NATO este partenerul Republicii Moldova

"Rmnem angajai n parteneriatul cu Republica Moldova i o ncurajm s utilizeze instrumentele Parteneriatului pentru Pace pentru a-i ndeplini aspiraiile privind promovarea stabilitii n regiune ca partener al acestei aliane."

Care este evoluia Parteneriatului pentru Pace? Primele contacte ale Republicii Moldova cu Aliana Nord-Atlantic au fost stabilite dup declararea independenei. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare NordAtlantic (CCNA), creat n urma hotrrii reuniunii la nivel nalt a rilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. La prima reuniune a CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al

Republicii Moldova. Scopul crerii CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultri ntre adversarii de alt dat n problemele primordiale de securitate general-european. La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel nalt a Alianei Nord-Atlantice, la care a fost examinat iniiativa american "Parteneriatul pentru Pace", Preedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea rii noastre de a adera la acest Program. La 16 martie 1994, la Bruxelles, la Cartierul General al NATO, a avut loc prima ntrevedere a Preedintelui Republicii Moldova cu Secretarul General al NATO, urmat de semnarea Documentului-cadru al Programului "Parteneriatul pentru Pace". Republica Moldova a fost cea de-a 12 ar-semnatar a programului n cauz, respectiv, a 2-a din CSI, dup Ucraina. La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA, la nivelul minitrilor de externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA ntr-o structur mai eficienta - Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA). n vederea coordonrii ct mai efective a activitilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituit Misiunea Republicii Moldova pe lng NATO. n calitate de ef al Misiunii a fost 9

desemnat Ambasadorul Republicii Moldova n Regatul Belgiei. Important a fost vizita preedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001 unde a fost semnat Memorandumul de nelegere cu Organizaia NATO pentru Meninere i Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea n domeniul logistic. Urmare a acestui Memorandum a fost posibil crearea n anul 2002 a unui Fond de afectare special finanat de rile membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal i muniii cu termen expirat din dotarea Armatei naionale, precum i a unei cantiti importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a fost implementat de Agenia NATO pentru Meninere i Aprovizionare tehnic (NAMSA). Graie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporii i realizate, nainte de termen, prevederile de baz ale Conveniei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal Astfel, Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianei este i cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise i inutilizabile n Republica Moldova. ncepnd cu anul 2002 Republica Moldova este parte la Grupul de Cooperare n domeniul Securitii n Sud-Estul Europei (SEEGROUP), adernd la o serie de proiecte relevante n domeniu, precum SEESTUDY, SEECHANGE, SEESTAFF, SEEMAG. Din anul 1997 Republica Moldova i-a extins colaborarea cu NATO i n domeniul tiinific. Astfel, din acea perioad NATO a susinut dou proiecte ale Academiei de tiine a Republicii Moldova n valoare de aproximativ 153000 dolari SUA cu privire la accesul Academiei de tiine la reeaua INTERNET, precum i la dezvoltarea lui ulterioar. n anul 1999 a fost finalizat cu sprijinul financiar al NATO proiectul de creare a reelei informaionale a Academiei de tiine. Susinerea financiar a Alianei a obinut-o i proiectul Reeaua informaional a Comunitii Politehnice, elaborat de Academia de tiine i Universitatea Politehnic din Moldova. Cu concursul NATO n luna iunie a fost creat asociaia RENAM care are o orientare educativ-informaional. Astfel, cercettorii tiinifici din Moldova au obinut burse n Italia, Canada i n alte ri. Tot n cadrul dimensiunii tiinifice au fost realizate cu sprijinul financiar al Alianei unele proiecte ce in de securitatea mediului ambiant. Unul dintre acestea se refer la managementul apelor rurilor Nistru i Prut care const n instituirea unui mecanism de testare continu a nivelului de poluare a celor dou ruri i de alert n cazul n care acest nivel ar depi parametrii critici.

Conceptul Planului Individual de Aciuni al Parteneriatului Republica Moldova NATO 10

La 7 iunie 2005, preedintele Republicii Moldova a solicitat n cadrul edintei Consiliului NordAtlantic de la Bruxelles semnarea unui Plan Individual de Aciuni (IPAP) ntre NATO i Republica Moldova. Elaborarea unui asemenea document este de o mare importan, schimbnd calitativ relaiile dintre Republica Moldova i NATO. n documentul programatic snt cuprinse toate domeniile sectorului de securitate, precum cooperarea cu institutiile europene, anumite reforme in domeniul securitatii, participarea la operaiuni comune. IPAP este un mijloc destinat organizrii i armonizrii tuturor aspectelor relaiilor cu NATO n cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace" i al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic. Planul IPAP a fost elaborat de ctre Comisia Naional specializat, instituit printr-un decret prezidenial din 5 august 2005. n perioada septembrie 2005 - martie 2006, Comisia Naional pentru Elaborarea i Implementarea IPAP n colaborare cu Secretariatul Internaional al NATO a lucrat asupra proiectului Planului. La 19 mai 2006, Consiliul Nord-Atlantic al NATO a adoptat Planul Individual de Aciuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO. Un obiectiv cheie al mecanismului IPAP este ntrirea dialogului politic i consultanei dintre NATO i Republica Moldova, cu scopul asigurrii cooperrii n vederea ncurajrii i susinerii mediului intern i extern, care s susin reforma democrat. Ca parte al acestui dialog consolidat, Moldova capat posibilitatea s discute i s argumenteze dorina i abilitatea de a implementa n continuare principiile de baz stipulate n Documentul Cadru al Parteneriatului pentru Pace i n Documentul de baz al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic n politicile sale interne i externe. Planul IPAP Republica Moldova-NATO, lansat n procedura naional intern la 16 iunie 2006 de Guvernul Republicii Moldova, const din patru capitole de baz: 1) probleme politice i de securitate; 2) probleme militare i de aprare; 3) informarea publicului, tiina i planificarea situaiilor de urgen; 4) aspecte administrative, protejarea informaiei i resurse, cuprinse n dou pri distincte: principalele obiective politice i de reformare ale Republicii Moldova (I) i domeniile de reformare ce constituie obiect al consultrilor cu NATO (II). n conformitate cu acest Plan, principalele obiective strategice ale Republicii Moldova sunt: integrarea n Uniunea European, intensificarea dialogului i aprofundarea relaiilor cu structurile euroatlantice. Avnd n vedere statutul su de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea IPAP, nu urmrete obiectivul aderrii la NATO, ci sper s utilizeze Planul pentru accelerarea procesului de reforme n sectoarele aprrii i securitii naionale. n acest scop, Republica Moldova va crea baza politico-juridic necesar pentru implementarea IPAP, precum i mecanismele instituionale relevante. 11

n contextul restabilirii integritaii statului, Republica Moldova dorete reglementarea ct mai rapid a conflictului transnistrean pe cale panic. n acest scop, Moldova consider absolut necesar participarea la negocieri a tuturor factorilor internaionali interesai, dar n primul rnd a UE, SUA, Rusiei i Ucrainei. O atenie deosebit n contextul reglementrii se acord securizrii frontierei de stat, n special pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Avnd n vedere relaiile cu vecinii, IPAP prevede c ara noastr promoveaz relaii de bun vecintate cu Romnia i Ucraina. Dezvoltarea raporturilor cu Romnia se va baza pe valorile europene comune. Republica Moldova se pronun pentru relaii durabile de cooperare reciproc avantajoase cu Rusia. Moldova i va intensifica cooperarea cu alte state n cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, OCEMN (Organizaia de Cooperare Economic la Marea Neagr), SEECP (Procesul de Cooperare Politic n Sud-Estul Europei), SEEGROUP (Grupul Sud-Est European de Cooperare n domeniul Securitii) i GUAM ca modalitate de a contribui la consolidarea stabilitii i securitii regionale. Planul prevede, expres, c Republica Moldova va continua cooperarea cu Consiliul Europei, OSCE (Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa) i Uniunea European n promovarea reformelor democratice, pentru a asigura supremaia legii i conformitatea legislaiei i practicii naionale n domeniul drepturilor omului cu standardele internaionale relevante. Moldova va continua reforma sistemului judiciar, reforma electoral, reforma administraiei centrale i regionale. De asemenea, va fi perfecionat cadrul juridic ce reglementeaz libertatea presei i accesul publicului la informaii. Moldova si va consolida eforturile n vederea combaterii coruptiei, inclusiv prin participarea la cooperarea internaional n cadrul GRECO (Grupul Statelor mpotriva Corupiei) i Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Pentru a atinge aceste obiective Republica Moldova va modifica regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, pentru a-l aduce n conformitate cu standardele UE; va ajusta legislaia i practica naional la Carta European a Autoguvernrii Locale; va institui i va menine un dialog eficient, deschis i continuu dintre instituiile statului i societatea civil; va implementa integral recomandrile Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la funcionarea instituiilor democrate n Republica Moldova i Hotrrea respectiv a Parlamentului Republicii Moldova (nr.248-XVI din 11.11.2005) etc. n scopul combaterii terorismului internaional, crimei organizate i traficului de fiine umane, Republica Moldova i va perfeciona cadrul juridic i instituional existent; si va aprofunda cooperarea i coordonarea interinstituional; va stabili relaii de cooperare cu subdiviziunile respective din cadrul Secretariatului Internaional al NATO i din statele membre; i va consolida controlul asupra exporturilor; i va ntri msurile viznd combaterea fenomenului splrii banilor. n acest context, Moldova i va consolida cooperarea cu ONU (Organizaia Naiunilor Unite), OSCE, OIM (Organizaia Internaional pentru Migraie), Interpol i alte organizaii internaionale.

12

O atenie deosebit se acord n IPAP controlului democratic al forelor armate, iar obiectivele dezvoltrii i consolidrii acestuia se vor atinge prin implementarea mai multor aciuni concrete, practic, n toate domeniile societaii. Astfel, pe calea aprofundrii relaiilor sale cu NATO, Republica Moldova va asigura ca forele sale armate s serveasc i s protejeze dezvoltarea democrat a statului. Prin urmare, asumarea angajamentului edificrii capacitii viabile pentru asigurarea securitii naiunii este posibil doar cu exercitarea controlului democratic comprehensiv asupra forelor armate. Aciunile speciale ce urmeaz a fi ntreprinse, n acest context, se refer la consolidarea rolului persoanelor civile care particip la procesul de adoptare a deciziilor la toate nivelurile n cadrul sistemului securitii naionale i angajarea persoanelor civile n instituiile militare, precum i implementarea standardelor NATO la restructurarea forelor armate i promovarea accesului mass-media i publicului la informaiile ce in de aprare i securitate. In acest sens, Republica Moldova va revizui i, n caz de necesitate, va perfeciona cadrul juridic ce reglementeaz repartizarea responsabilitailor ntre organele supreme ale puterii n stat. Statul va aplica experiena internaional avansat n acest domeniu. Autoritile moldovene vor extinde treptat numrul persoanelor civile angajate la Ministerul Aprrii i vor ncuraja participarea societii civile la examinarea problemelor de aprare i securitate naional. n procesul de implementare al IPAP, Republica Moldova i va coordona aciunile cu UE i organizaiile internaionale active n ar, pentru a asigura compatibilitatea dintre IPAP, Planul de aciuni UE-Moldova, SCERS, precum i pentru a evita dublarea i suprapunerea n activiti. O atenie deosebit se va acorda consultrilor cu NATO, OSCE, PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare), UNEP (Programul Naiunilor Unite pentru Mediu) i alte organizaii/agenii internaionale n vederea implementrii proiectelor ce vizeaz consolidarea securitii ecologice n ar i n regiune.

Bibliografie: 1.NATO in secolul 21 / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium
13

2.Transformarea NATO / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium


3.Securitate prin Parteneriat / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels

/Belgium 4.Handbook / NATO Pulic Diplomacy Division / 1110 Brussels /Belgium Web site: 1.www.nato.int 2. www.namsa.nato.int 3. http://www.nato.mae.ro/index.php?lang=ro&id=22387 4. http://www.nato.int/docu/other/ro/facts/nato-rus_rom.htm 5.www.cid-nato.md

14