»,Dupa ce am intervievat sute de persoane bogate si celebre, am ajuns la concluzia cé banii gi faima nu te fac automat fericit. Fericirea trebuie sa vind din interior. As prefera mai degrabd sti am un milion de zambete in inimé decdt un milion de dolari in buzunar. ,,Supa de pui pentru suflet va va ajuta sc puneti un milion de zdmbete in inimile dumneavoastrd. “ Robin Leach Personalitate TV si scriitor Sd spui povesti este una dintre cele mai convingdtoare mijloace de a-iinvata pe alti valorile si de a deschide usi cditre noi posibilitci. Inaceastti colectie bogatdi i variatd, fiecare va géisi cel pujin o poveste care sé il impresioneze — 0 povestire pe care veti dori sa 0 pastragi ca pe o comoaré $i sao impartasiti st altora.“ Nathaniel Branden Autor, ,,Puterea Pretuirti De Sine“ ,Aceasta este o carte minunatd, caldd, care inspird, plind de idei si profinzime, pe care oricine o poate folosi ca pe o parte integrantd a vietii lor. Ea ar trebui cititd, apreciatt gi recitita intr-una. “ Brian Tracy Autor, ,,Psthologia fmplinirilor“ »wAceastd carte este infelepciune si mangdiere pentru toate varstele. Este tot atat de contemporand ca si o cdldtorie in spatiu gi vesnicd precum o piramidd. Lumea are nevoie de povestitori ca si ne ajute sd iesim din confuzia si haosul acestor vremuri. Jack si Mark sunt povestitori talentati si colectionari de povesti adevarate. Ce dar divin: pentru profesori, pentru oratori, pentru oricine aflat pe calea vindecdrii si a dezvoltdrii. Totul este aici, seris cu tntelepciune, compasiune si integritate.“ Sidney B. Simon Profesor Emerit, Universitatea din Massachusetts, co-autor la ,,Clarificarea Valorilor, Iertarea | sila alte 14 carti,M-am bucurat de fiecare pagind. Povestirile sunt emofionante si extrem de motivante, poeziile sunt minunate si citatele sunt profunde gi pline de injeles. Jack si Mark au compilat 0 cantitate uriasd de ingelepciune. Continutul ei patrunde in toate aspectele vietii. Aceastd carte va fi un dar minunat de impdirtégit cu cei dragi, si puteti fi siguri ca voi cumpdra gi alte exemplare pentru prieteni gi familia mea. “ Richard Loughlin Presedinte, Corporatia Century 21 Real Estate »Ce carte mare! Jack Canfield si Mark Victor Hansen au scris o carte care are acelasi efect pe care-l avea supa de pui a bunicii mele... Este caldd si iti merge la suflet. Vreau s-o folosesc ori de cate ori voi avea nevote de iubire. “ Dawn Steel Fost Presedinte, Columbia Pictures »Supa de pui pentru suflet ne aduce aminte cd principalul ingredient al vietii este Dragostea. Trebuie si 0 citeasci toata lumea!“ Wally Amos Renumitele Prajiturele Amos »Ce dar minunat ne-ati oferit. Aceast& colectie de povestiri! Si ce dar extraordinar va fi pentru prietenii mei! Sunt convins ci Supa de pui pentru suflet ar trebui s& fie pus la capul patului si cititt timp de 30 de minute la sfargitul fiecdrei zile pentru a ne pastra credinta in natura umani gi fn bundtatea fundamental a oamenilor. Povestirile pe care le-ati selectat incilzesc inima omului si atenueazd socul provocat de stirile zilnice din mass-media. Cartea dumneavoastra revigoreaza sufletul gi ne arat& sensul pozitiv al vietii. O treabi superba! Sunt sigur ci va fi un succes imens.“‘ Bob Reasoner Presedinte, Consiliul International pentru Pretuirea de Sine Autor, ,,Edificiul Pretuirii de Sine“SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 101 povestiri pentru mangdierea inimii si inviorarea sufletului Jack Canfield si Mark Victor Hansen -l\y- Editura AMALTEA Bucuresti, 1998coperta: — Alice Iordache scanare: Simona Derla paginare: Adrian Militaru, Marius Dumenici culegere:; — Ana-Magdalena Zainea, Amalia Trofor, Tatiana Militaru corectura: Dr. Daniela Popescu, Dr. Carmen Rotaru, Dr. Dana Grosu, Lucia Ionescu tehnoredactare computerizata: AMALTEA TehnoPlus traducere: Monica Serban adaptare; Mihaela Mazilu, Dr. Juliana Carstoiu editori: Dr. M.C. Popescu-Dranda Dr. Cristian Carstoiu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale CANFIELD, JACK Supi de pui pentru suflet: 101 povestiri pentru mangaierea inimii si inviorarea spiritului / Jack Canfield, Mark Hansen; trad. de Monica Serban - Bucuresti; Editura AMALTEA, 1998 256 p.: il; 21 cm. - (Cunoastere & Autoeducare) ISBN 973-9397-19-0 I. Hansen, Mark II. Serban, Monica (trad.) 820(73)-32=590 Chicken Soup for the Soul © Jack Canfield and Mark Victor Hansen Supa de pui pentru suflet / Jack Canfield, Mark Victor Hansen ISBN 973-9397-19-0 © 1998 - Editura AMALTEA Adresa: Spéitarului 31, 70242 Bucuresti, tel./fax: (01) 21 04 555 email: emamaltea@ hotmail.com Toate drepturile asupra acestei edifii sunt rezervate Editurit AMALTEA. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodusé, in nici 0 forma, fara permisiunea scrisé a Editurii AMALTEA. Printed in Romania. Tiparit la SP. ,, Bucuresti Noi", Hrisovulué 18 A, sector 1, Bucuresti. *Daca existé lumina in suflet, Omul va fi frumos. Daca existé frumusete in om, Este armonie in casd. Dacd in cast este armonie, Va fi ordine in fara. Daca tn tard este ordine Atunci va fi pace tn lume. Proverb chinezesc Cu dragoste dedicim aceasta carte sotiilor noastre, Georgia gi Patty, si copiilor nostri, Cristopher, Oran, Kyle, Elisabeth si Melanie, care sunt supa de pui pentru sufletele noastre. Voi mereu ne mangfiati inima si ne inviorati sufletul. Va iubim foarte mult!MULTUMIRI Aceasta carte a necesitat aproape doi ani pentrua fi scrisi. S-a muncit cu dragoste si a fost nevoie de eforturile conjugate ale multor oameni. Dorim fn mod special si multumim urmiatorilor: Patty Mitchell, care a b&tut la masind fiecare din aceste povestiri de cel putin cinci ori. A lucrat de multe ori pana la ora 10 seara si de multe ori si simbiita si duminica. Multumim, Patty! N-am fi putut s-o facem fari tine. Kim Wiele, pentru editarea si reeditarea acestor povesti, facand cea mai mare parte din munca de cercetare gi de coordonare, asigurand dreptul de autor al povestirilor pe care nu le-am scris noi. A facut 0 treab4 extraordinari. Multumim, Kim. Kate Driesen, care a asistat la editarea, citirea si corectarea fiectrei povestiri si ne-a ajutat mult cu munca de cercetare. Ai fost intotdeauna langa noi atunci cand nu mai aveam timp. Multumim. Wanda Pate, care a contribuit nefncetat la munca noastri cu editarea si cercetarea. Cheryl Millikin, care a facut posibil fluxul normal al circulatiei materialului. t Lisa Williams, pentru c& a avut grija de afacerile lui Mark, pentru ca acesta s@ se poata ocupa de carte. Larry Price si Mark Powers, pentru mentinerea in ordine a tuturor celorlalte lucruri, pe perioada in care aceast’ carte a fost Scrisa. Sutelor de oameni care au ascultat, citit gi au comentat aceste povestiri, poezii si citate. Tuturor prietenilor nostri de la Asociatia Oratorilor Nationali, care ne-au oferit cu generozitate propriile lor materiale pentru aSUPA DE PUI PENTRU SUFLET 7 completa aceasta carte.’ Vrem sd multumim in mod special lui Dottie Walters pentru incurajarea si sprijinul neintrerupt. Lui Franc Sincone, un prieten drag, care a contribuit la multe dintre aceste povestiri. Lui Jeff Herman, pentru c4 este un agent literar atat de inspirat gia crezutin aceasta carte inca de la inceput. Jeff, suntem incAntati s& lucrém cu tine. Lui Peter Vegso, Gary Seidler si Barbara Nichols de la Health Communications pentru c4 au inteles viziunea acestei cArti fnainte ca s-o facd altcineva. {ti apreciem sprijinul entuziast. Lui Cindy Spitzer, care a scris gi a publicat multe dintre aceste povestiri. Cindy, contributia ta a fost extraordinard. Mariei Stilkind, redactorul nostru de la Health Commu- nications, pentru eforturile necontenite de a aduce aceasta carte la un nivel maxim de calitate. Lui Bob Proctor, care a contribuit la multe din aceste povesti si anecdote. Multumim, Bob. Ai fost un prieten adevarat. Lui Brandon Hall, care ne-a ajutat cu doua povestiri. Mai dorim s4 multumim de asemenea urmatoarelor persoane care ne-au oferit pirerea la o prima lectur’: Ellen Angelis, Kim Angelis, Jacob Blass, Rick Canfield, Dan Drubin, Kathy Fellows, Patti Hansen, Norman Howe, Ann Husch, Tomas Nani, Dave Potter, Danielle Lee, Michele Martin, Georgia Noble, Lee Potts, Linda Price, Martin Rutte, Lou Tartaglia, Dottie Walters, Rebecca Weidekehr, Harold C. Wells.1. DESPRE DRAGOSTE Dragostea: singura forti creatoar Tot ce imi aduc aminte Cantec de inima Dragostea adevarati Judecitorul care imbritiseazi Oare nu se poate intampla si aici? Ceea ce sunt eu inseamnii ceva! Una cate una «0... Dara) ers Un frate ca acesta Despre curaj... Marele Ed ....., Dragostea si taximetristul Un simplu gest Zambetul..... Amy Graham . 45 O poveste de Ziua Sfantului Valentin 48 Carpe diem! .... a1) Te cunose, esti exact ca mine! O alta cale... Cea mai stringent nevoie Bopsy..... Catelusi de vanzare..... 2. CUM SA INVETI SA Te IUBESTI Buda cel de aur... sececcose . 69 Incepeti chiar cu dumneavoastri -l Adevarul si numai adeviru TZ Punctele esentiale ... Declaratia mea de apreciere personala Doamma geant 2.0... ccccccssecccessssssoO SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 9 Raspundere / Capacitate .. Regulile pentru a deveni o fing cee . DESPRE PARINTI Copiii invaya din felul in care traiesc De ce am ales ca tatal meu si fie taticul meu .. Scoala de animale . Atingerea Te iubesc, fiule! ... Ce esti tu este tot atat de importante ca ceea ce 2 fai Viata unei mame Familia americana perfect Pur si simplu spuneti O mostenire de dragoste .. Despre meseria de parinte DESPRE INVATARE Sami fac un vitor Ma simt bine in pielea mea. Toate gandurile bune Esti o minune! ... Tot ce a fost nevoie s& stiu cu adevarat am invatat la gradini fnvapim facand Ma§na......... Cavalerii Regali din Harlem Baietelul Eu sunt dascil TRAIESTE-TI VISUL SH faci ceva sh devind realitate.j......csecesrnsvnmin nan deaie ee 137 Cred c& pot! Odihneasca-se in pace: inmormantarea lui Povestea lui 333 Nu exista furgonete Intrebati, intrebati, intrebal S-a migcat pamantul pentru tine? Abtibildul lui Tommy.......... Cine cere, nu piere — dar daci ceri, atunci vei avea ! Cautarea lui Rick Little Magia credintei......... Cartea cu vise a Glenne’ O alta steluya pe lista... nu pot’ 14010 SUPA Dé PU! PENTRU SUFLET Fi atenta, iubito, eu sunt alesul tau . Gata sa platesti pretul cuvenit Fiecare om are un vis Urmeaza-ti visul . Cutia . Incurajare .. Walt Jones Esti suficient de puternic incat s& faci fat& criticilor? Sa risti incercati gi altceva ... Servire cu un zimbet 6. OBSTACOLE COPLESITOARE Obstacole ......... Luati aminte..... John Corcoran, omul care nu stia si citeasc& . Nu vi fie teama de esec . Abraham Lincoln nu a renuntat Lectia pe care mi-a dat-o fiul meu Esec? Nu! Doar cdderi temporare Pentru a fi mai creator, astept. Fiecare poate sa facd ceva ..... Da, poti! ... Alearga, Patti, sen Puterea determinarii Puterea optimismului Credinta ........ Ea a salvat 219 viet Mé& ajuti sau nu ? . Micar inca o data Exist& maretie oriunde in jurul tau — folosegte-o! 239 7. INTELEPCIUNEA ECLECTICA Batem palma acum! ... F-ti timp ca s4 vezi cu nt adevarat Daca ar fi si mai triiesc o dati Doi calugari Sachi ,,.... Darul delfinului Atingerea mainii de maestruINTRODUCERE 5 tim tot ceea ce trebuie sd stim pentru a pune capdat nesfarsitelor suferinge sufletesti pe care multi oameni le experimenteazéi in mod curent. Respectul fagd de sine gi randamentul personal sunt doud atribute pe care le pot avea tofi cei care isi fac timp pentru ele. Este foarte greu s4 transpui pe hartie spiritul oricarui moment din viata reali. Povesti pe care le spunem zilnic au necesitat transcrierea lor de cel putin cinci ori pentru a suna bine in scris aga cum suné gi in realitate. Cand veti citi aceste randuri, vi rog uitati tot ce ati invatat la orele de lectura rapida. incetiniti ritmul. Luati aminte Ja cuvintele din inima gi mintea dumneavoastra. Savurati fiecare povestire. Dati-le voie sd v4 impresioneze. Intrebati-va dupa aceea: ce trezesc ele in mine? Ce-mi sugereaza ele? Ce sentiment sau dorint& din interiorul meu au atins? Lasati-va cuceriti de fiecare povestire. Unele dintre ele vi vor vorbi mai pe inteles decat altele. Unele vor avea semnificatii mai profunde. Unele va vor face si plangeti. Unele si radeti. O parte dintre ele va vor inciilzi inima. Altele va vor lovi drept intre ochi. Nu existd o reactie standard. Existd doar teactia dumneavoastrd. Nu incercati s vi impotriviti si lsati-va In voila e1. Nu va grabiti cand cititi aceasta carte, Gasiti-v timp sa o gustati si s%o savurati. indrdgiti-o cu toat fiinta. Insumeazd zeci de mii de ore pentru a alege ceea ce a existat mai bun in 40 de ani de experienta. Un ultim lucru: S& citesti o carte ca aceasta este ca gi cnd ai Sta la mas& gi ai mAnca un pranz alcatuit din prajituri. S-ar putea S4 vi se fac& rau de atata dulce. Este o masa fara legume, salaté Sau paine. Este doar esen{& cu putind frigcd.12 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET La orele noastre de seminar gi de lucru petrecem mai mult timp cu stabilirea gi analizarea implicatiilor fiecdrei povestiri. Exist{ mai multe explicagii i modalitafi de a aplica lectiile si principiile la viata de zi cu zi. Nu lecturati pur si simplu. Faceti-v§ timp sa le intelegeti si s4 vi le apropiati. Daca simfiti nevoia s& imp&rtasiti povestirile si cu alti, nu ezitafi. Cand o poveste va determind sd va ganditi la alt& persoand, chemati-o si povestiti-i si ei. Nu va feriti de aceste povestiri si lasati-le s& v4 determine s& faceti ce vi indeamna inima. Ele sunt menite sa va inspire si si vi motiveze. In cazul multor povestiri am mers direct la surs& si i-am rugat pe autori sa le scrie ori s le povesteasc cu propriile lor cuvinte. Multe dintre ele p&streaza amprenta creatorilor lor. Am incercat ca fiecdrei povestiri fn parte s4-i atribuim autorul de drept. Speraim c& veti fi incntati de lectura acestei cArti tot atat de mult pe cat am fost noi atunci cAnd am scris-o.DESPRE DRAGOSTE Si va veni gi ziua cand, dupd ce vom controla spagiul, vanturile, mareele gi gravitatia, vom controla, pentru Dumnezeu, fortele dragostei. $i in ziua aceea, pentru a doua oard in istoria lumii, vom fi descoperit focul. Tielhard de ChardinSUPA Dé PUI PENTRU SUFLET iS DRAGOSTEA: SINGURA FORTA CREATOARE Respanaiti dragostea oriunde mergefi: mai intdi tn casele voastre. Oferiti dragostea copiilor vostri, sofiei sau sotului, unui vecin... Nu ldsati pe nimeni sd plece de la voi faird si se simtd mai fericit. Fifi expresia vie a bundtdtii lui Dumnezeu; bundtate pe chipul vostru, bundtate in ochii vostri, in zambetul vostru, bundtate in primirea caldd. Maica Tereza Un profesor de colegiu gi-a dus intr-o zi clasa de sociologie jn mahalalele oragului Baltimore pentru a studia cazul a 200 de biieti care locuiau acolo. Studentii au fost rugati sd scrie o evaluare a viitorului fiecArui baiat. In toate cazurile studentii au scris, ,,Nu are nici o sans“. Douiizeci si cinci de ani mai tarziu un alt profesor de sociologie a dat intamplitor peste aceste studii. Atunci, si-a pus studentii si urmireasca proiectul si s4 vada ce se intamplase cu acei biieti. Cu exceptia a 20 dintre ei care se mutasera sau _ muriseri intre timp, studentii au aflat ci 176 din cei 180 obtinusera mai mult decat un succes obisnuit, devenind avocati, doctori si oameni de afaceri. Profesorul ramase uimit si se hotarf si cerceteze mai departe. Din fericire, toti baietii locuiau in orag sau in apropiere, astfel incdt a existat posibilitatea si-i contacteze pe fiecare in parte gi si-i intrebe ,,Cum va explicati succesul dumneavoastri?“ De fiecare dat raspunsul a fost acelagi gi plin de caldurd, ,,A existat o profesoara. Profesoara incd mai traia, aga ci a c4utat-o gi a fntrebat-o pe batrana inca plina de energie, ce formuld magic& a folosit pentru a-i transforma pe micii vagabonzi fn oameni plini de succes. Ochii profesoarei stralucir4, si pe chipul ei aparu un zimbet bland. ,,Totul a fost foarte simplu,“ spuse ea. ,,J-am iubit pe acesti baieti". Eric Butterworth16 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET TOT Cé IMI ADUC AMINTE Cand tata vorbea cu mine, intotdeauna incepea cu ,,Ti-am spus astazi cat de mult te iubesc?“ Sentimentul de dragoste a fos reciproc gi, in ultimii s&i ani, pentru c& viata sa prea vizibil c& se afla in ultima fazd, am devenit si mai apropiati... dacd se putes aga ceva. La varsta de 82 de ani el era gata si moari, si eu eram pregitit s&- las sd plece de lang mine, pentru a nu-i mai prelungi suferinta. Am ras gi am plans, ne-am tinut de mdini si ne-am spus unul altuia cat de mult ne iubim gi am cAzut de acord ci ti venise sorocul. I-am spus, ,,Tat, dup ce nu vei mai fi, s4-mi dai un semn ca esti bine“. A ras de absurditatea cererii mele. Tata nu credea in viata dup& moarte. Nici eu nu pot si spun ci eram prea convins, dar trecusem prin mai multe situatii care m-au facut si cred c4 poti primi nigte semne ,,de pe lumea cealalta“. Tatél meu gi cu mine eram att de profund legati, incat am simtit atacul de inima fn propriul meu piept in momentul in care a murit. Mai tarziu am jelit la gandul c4 cei din spital, in infelepciunea lor sterili, nu m-au lsat si-l tin de man’ atunci cand gi-a dat ultima rsuflare. Zi dupa zi m4 rugam sa aud ceva de la el, dar nimic nu s-a intamplat. Noapte dupa noapte m-am rugat pentru un vis fnainte de a adormi. $i totugi au trecut patru Tuni lungi in care nu am auzit si nu am simtit altceva decAt durere pentru pierderea suferita. Mama murise cu cinci ani inainte de boala Alzheimer, gi desi aveam propriile mele fete, am simtit moartea ei ca un copil parasit. Intr-o zi, in timp ce st&team intins pe o masa de masaj fntr-o camera fntunecoasé gi linistita, asteptand si-mi vint randul, m-a izbit brusc un dor de tatil meu. Am inceput s4 ma fntreb dac& nu cumva fusesem prea exagerat cand fi cerusem s4-mi dea un semn. iSUPA DE PU! PENTRU SUFLET 17 Mi-am dat seama cd mintea mea este intr-o stare hiper-acuta. Capul meu era cuprins de o limpezime neobignuit4 incat ag fi putut sd adun coloane intregi de cifre. Am verificat sa vad daca sunt treaz simu visez, si mi-am dat seama cd nu puteam fi mai treaz de atat. Fiecare gand al meu era ca 0 picdtura de apa care pica tulburand suprafata perfect a unui lac, $i m-am minunat de linistea si pacea fiecdrui moment care trecea. Apoi m-am gandit, ,,Am ineercat sa controlez mesajele de pe cealalti lume. Ma voi opri acum“. Brusc, mi-a aprut in fata chipul mamei mele, aga cum arata el gnainte ca boala Alzheimer sa-i fure inteligenta, umanitatea si 25 de kilograme. Minunatul ei par argintiu fi fnconjura fata placuta. Era atat de real si atét de aproape, incat am avut senzatia ca, daci intind mana, o s-o ating. Arata exact cum era ea cu douazeci de ani in urm&, inainte ca declinul si 0 coplegeasc’. Puteam chiar simti aroma de Joy, parfumul ei preferat. Parea s& astepte gi nu spunea nimic. M& intrebam cum se poate intampla aga ceva, sa mia gandesc la tata si s{ apara mama, si in acel moment m-am simtit putin vinovat ci nu ma gandisem gi la ea. Lam spus, ,O, Mamé, imi pare atat de riu ci a trebuit sd suferi de boala aceea aga de ingrozitoare“. Ea atunci gi-a aplecat capul intr-o parte, ca si-mi arate cd a inteles ce i-am spus. Apoi a zambit — un zambet minunat — gi mi-a spus foarte clar ,,Tot ce imi aduc aminte este dragostea“. Si a disparut. Am inceput sa tremur intr-o camera devenita rece dintr-o data, si am stiut din acel moment, cu toata puterea sufletului meu, ca dragostea pe care o dim si o primim este unicul lucru care conteaza si de care ne amintim. Suferinta dispare; dragostea ramane. Cuvintele ei sunt cele mai importante cuvinte pe care le-am auzit vreodati, iar acel moment va ramane pe veci in inima mea. Inci nu am auzit nimic din partea tatalui meu, dar sunt absolut Sigur cd intr-o zi, cAnd ma voi astepta mai putin, el va aparea gi imi va spune, ,,Ti-am spus astiizi ci te iubesc? Bobbie Probstein18 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET CANTEC DE INIMA A fost odati ca niciodata un om mare care s-a ch atorit cu femeia visurilor lui. Din dragostea lor, s-a nascut 0 fetité mica. Era o copila isteata si vesela, si tare mult o iubea omul cel mare. Cand ea era foarte mici, tatiil ei o ridicain brate, fredona o melodie si dansa cu ea prin toati camera, si fi spunea, ,,Te iubeso, fetitd mica, Cand fetifa a crescut, omul cel mare o imbratisa si fi spunea, »le iubese, fetit’ mick. Fetita se bosumfla si spunea, ,,.Nu mai sunt o fetita mic“. Atunci omul cel mare radea si fi spunea, ,,.Dar pentru mine fntotdeauna vei ramane fetita mea mici*. Fetita mici, care-nu-mai-era-mic&-deloc, pleca de acasd fn lume. Cu cat invita mai mult despre ea, invita mai mult despre oameni. Ea fsi didu seama ci este cu adevirat mare si puternica, pentru ca igi cunostea puterile. Una dintre puterile ei era dragostea pe care o arata familiei sale. Nu avea important’ unde se ducea sau unde se afla, pentru cd intotdeauna exista langd ea un om mare care o suna Ja telefon gi fi spunea, ,,Te iubese, fetitd mick. Veni ziua in care fetita-care-nu-mai-era-mici-deloc primi un telefon. Omul cel mare era in suferinta. Avusese un atac de apoplexie. Era afazic, explicar’ ei fetitei. Nu mai putea si vorbeasca gi nu erau siguri ci intelegea ce i se spune. Nu mai putea si zambeascA, si rada, si mearga, si imbratiseze, si danseze Sau s4-i spund fetitei lui, care-nu-mai-era-mic§-deloc, ci o iubeste. $i astfel merse ea sa fie alituri de omul cel mare. Cand intra in camera, vizu un om mic gi deloc puternic, Se uita la ea si incerca 84-i vorbeasca, dar nu reusi. Fetita facu singurul lucru pe care il putea face. Se urci in Pat $i se agez4 lang omul cel mare. Din ochii lor incepura s& Curga lacrimi gi fetita igi petrecu bratele in jurul umerilor slabiti ai tatalui ei. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 19. Cu capul pe pieptul lui se gandi la ae lucruri. isi ale lipele minunate petrecute impreund si cum se simjea ea : E deauna protejata gi adorata de omul cel mare. Simti o durere Essodl la gindul acelei pierderi uriage, cuvintele de dragoste care angaiasera ata es 3 aren omului mare, bataile inimii lui. Inima E mies sicuvintele traisera intotdeauna; inima bitea intruna, parc indiferenta la suferintele din restul corpului. Si, in a fetita se odihnea la pietul lui, se intimplé minunea. Auzi ce jsi dorise sa auda. t : e a Jui rostea cuvintele pe care gura sa nu le mai putea rosti... Te iubesc Te iubesc Te iubesc Fetité mica Fetita mica Fetifa mica i e simti din nou mangaiata. vey ; Patty Hansen20 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DRAGOSTE ADEVARATA Moses Mendelssohn, bunicul binecunoscutului compozitor german, era departe de a fi un barbat chipes. Pe lang’ faptul c& era mic de statura, mai avea gi o cocoasd grotesca. Intr-o zi el se duse tn vizitd la un negustor din Hamburg care avea o fatd incfntétoare pe nume Frumtje. Moses se indragosti nebuneste de ea. Ins Frumtje simtea numai tepulsie la vederea infatisarii lui nefericite. Cand veni timpul s4 plece, Moses si lua inima in dinti si urc& in camera ei pentru a putea vorbi cu ea inci o dati. Fata era 0 aparitie fncAnt&toare, cereasca, dar fl intrist4 profund pentru ca refuza sa se uite la el. Dupd mai multe incercari de a fnchega o conversatie, Moses fntreba timid, ,,Tu crezi in cdsatoriile care sunt sortite in Ceruri?“ Da“, raspunse ea, uitandu-se in continuare fn jos. ,,.Dar tu?“ yi eu cred,“ spuse el. ,,Vezi tu, in ceruri, la nasterea fiecarui baiat, Dumnezeu anuntS cu ce fat se va casdtori el. Cand m-am nascut eu, mi s-a aratat si viitoarea mea sotie. Apoi Dumnezeu a adaugat, ,,Dar sofia ta va fi cocosata. wjn acel moment am strigat, ‘O, Doamne, o femeie cocogata ar fi o tragedie. Te rog, Doamne, dii-mi mie cocoasga gi lasi-i ei frumusetea“. Apoi Frumtje s-a uitat drept in ochii lui si sufletul ei a fost coplegit de niste amintiri care veneau de dincolo de vremuri. I-a intins mana lui Mendelssohn, gi mai tarziu a devenit sotia lui devotati. Barry si Joyce Vissell SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 21 JUDECATORUL CARE IMBRATISEAZA Nu md enerva! Mai bine imbriitiseazd-mai! Lee Shapiro este un judecator pensionat. El este si unul dintre cei mai originali iubitori de oameni. Laun moment dat din cariera sa, Lee gi-a dat seama c dragostea este cea mai mare putere care poate exista pe lume. Si astfel a deven it Lee omul cu imbrijisirile. A inceput prin a oferi tuturor o imbratisare. Colegii lui l-au poreclit atunci ,,judecatorul care imbr&tiseaza". iy aa Cam cu sase ani In urma Lee a creat ceva ce el numea Cai cu imbritisiri”. Pe cutie scria ,,O inima pentru 0 imbratigare : In cutie erau 30 de inimioare rosii brodate pe spate. Lee isi lua Cutia cu imbratisiri”, mergea pe la oameni gi le oferea cAte o inimioara in schimbul unei imbratisari. i i Lee a devenit att de cunoscut pentru acest lucru incat deseori este invitat la conferinte si conventii, unde transmite mesajul sau despre dragostea neconditionata. La una dintre conferinte, Ja San Francisco, mass-media locala I-a incitat spunandu-i, vEste usor s&imparti imbratisari la o conferinta unde oamenit su nt pe jumatate convinsi s& participe. Dar n-o sd poti niciodati sA faci aga ceva pe Strada sa zicem™. eae Si astfel I-au pus pe Lee si imbratigeze lumea pe strizile din San Francisco. Urmat de o echipa de televiziune de la postul lo- cal, Lee a iegit in strad’, Mai intai s-a apropiat de o femeie care trecea pe acolo. ,,Buna, eu sunt Lee Shapiro, Judecatorul care imbr&tiseazi. VA dau una din inimioarele astea fn schimbul unei imbratisairi, , Bineinteles“, raspunse ea . »Prea ugor“, i] provoca din nou comentatorul local. Lee se uita fn jur. Vazu o taxatoare care avea necazuri cu un posesor de BMW, c&ruia incerca sa-i99 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET dea un bilet de parcare. Se indrepta ctre ea cu echipa de filmare pe urmele lui, si spuse, ,,Se pare cd ai nevoie de o imbritisare buna. Eu sunt judecatorul care fmbratiseaz’ gi iti ofer gi tie o inimioara in shimbul unei imbratisari‘. Ea accepta. Comentatorul de televiziune i] provocd pentru ultima oard. ,,Uite, vine un autobuz. Se stie cA goferii de autobuz din San Francisco sunt cei mai duri, mai ind&ratnici si mai rautaciogi oameni din tot oragul. Hai s4 te vedem dacd poti s4-] faci si pe el sa te imbratigeze. Lee accept provocarea. Cand autobuzul trase pe dreapta, Lee spuse, ,,Buna, eu sunt Lee Shapiro, judecatorul care imbratigeaz’. Munca dumitale este probabil una din cele mai stresante din lumea intreaga. Bu le ofer oamenilor fmbratisri ca si le mai luminez putin viata. N-ai vrea gi tu o imbratigare?” Uriagul de 115 kg si fnalt de 1,85 m se ridicd de pe locul lui, se didu jos din autobuz gi spuse: ,,De ce nu?", Lee il imbratisa, fi dadu o inimioara gi fi ficu cu mana in timp ce autobuzul se indepérta. Echipa de televiziune ramisese fara grai. In sfarsit, comentatorul zise: ,,Trebuie s4 recunosc, sunt impresionat*. {ntr-o zi prietena lui Lee, Nancy Johnston trecu pe la el. Nancy este de profesie clown si in acea zi era imbricata, machiati, aranjata exact ca un clown. ,,Lee, ia “Cutia cu imbratisari” si haide sa mergem panda la caminul pentru cei bolnavi incurabili‘. Cand ajunsera acolo, incepura si impart& pacientilor palarii cu baloane, inimioare gi ...imbritisari. Lee se simtea stanjenit. Nu mai imbraigase pana atunci bolnavi incurabili, retardati sau paraplegici. Era pus la grea incercare. Dar, dupa un timp, totul a devenit mult mai ugor pentru cd in drumul lor prin saloane li s-au alaturat medici, surori medicale si felceri. Dupa cateva ore intrari fn ultimul salon. Acestea erau cele mai grave 34 de cazuri pe care Lee le vazuse in viata lui. Atmosfera era atat de sumbra incat simi cum i se rupe sufletul. Dar, din dorinta lor, s4 impart&seascA dragostea gi s4 schimbe atmosfera, Lee gi Nancy au inceput si umble prin salon urmati de personalul medical, care purtau deja cu totii inimioare atarnate la gat si palarii cu baloane pe cap. in cele din urmi, Lee se apropie si de ultima persoana, de Leonard. Leonard purta 0 babetici alba, uriasi, pe care saliva intruna. Lee se itd la Leonard cdruia fi curgeau balele gi spuse, »Haide si mergem, Nancy, aici nu mai e nici o sans4““, Nancy rdspunse, ,,Fugi de-aici, Lee. E gi el o fiinti umana, nu-i aga?“, SUPA D€ PU! PENTRU SUFLET 23 Apoi fi puse o palarie din aceea caraghioasd pe cap. Lee lua una din inimioarele lui rosii pe care o prinse pe babetica lui Leonard. Trase aer in piept, se apleca si fl imbratisa. Dintr-o data Leonard incepu sa tipe, ,,Eeeeeehh! Eeeeeehh!“ CAtiva dintre ceilalti pacienti din camera incepurd sd faca zgomot, lovind diverse obiecte. Lee se intoarse cAtre medici intreb&tor, si vizu cu surprindere ca toata lumea plangea. Lee o intreba pe sora gefa: ,,Ce se intémpla?* Lee nu va uita niciodata ce i-a raspuns aceasta: ,,Este pentru prima dat& fn 23 de ani cand Leonard a zambit™. : Ce simplu este si aduci 0 raz de soare in viata celorlalti. Jack Canfield and Mark V. Hansen Intotdeauna potisa-ti daiseamacénd citeste cadrfide autoeducare & be ey wiles tes A lke | a24 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 25 Ei bine, m-am hotarat sa proclam wl de imbra- tigat“, si am inceput sa-i imbratisez pe clientii care yeneau fn magazin. Era extraordinar sa vezi cum se gnveselesc oamenii. Un student la Economie a sarit pe tejghea sia dansat. Unii chiar se intorceau gi mai cereau si fie imbratisati. Doi baieti care se ocupau cu repararea copiatorului gi care nu vorbeau nici micar intre ¢i, au fost atat de surpringi ca s-au dezmeticit si dintr-o dat au inceput s4 vorbeasca si si rad& pe coridor. Am senzatia cd am imbratigat pe toata Jumea de la Scoala de Afaceri Wharton gi, mai mult decat atat, indispozitia mea din acea dimineata, inclusiv o durere fizici a disparut cu totul. Imi pare ru ca scrisoarea mea este att de lung’, dar sunt extrem de emotionata. Cel mai drigut moment a fost atunci cand vreo 10 oameni se imbritisau fn fata tejghelei. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor. OARE NU SE POATE INTAMPLA SI AICI? Avem nevoie de 4 imbrdtiséiri pe zi ca s@ supravietuim. Avem nevoie de 8 imbrditiscri pe zi ca sci ne mentinem, Avem nevoie de 12 imbriitisdri pe zi ca sd crestem. Virginia Satir | La seminarele si conferintele pe care le tinem intotdeauna fi invatam pe oameni si se imbratiseze. Multi dintre ei rispund prin a spune: ,,Acolo unde Jucrez eu nu poti si tmbratisezi pe nimeni“ Sunteti siguri? Tat o scrisoare pe care am primit-o de la una dintre absolventele unui astfel de seminar. Cu dragoste, Pamela Rogers P.S.: In drum spre casi am imbr&fisat un politist pe Strada 37, Acesta mi-a spus: ,,Pe politisti nu-i imbratigeaz’ nimeni niciodat&. Esti sigur ca nu vrei sd elas MIMS arunci cu ceva in mine?“ Draga Jack, ne Ee I A Un alt absolvent al seminariilor noastre ne-a trimis urmatoarea Sctisoare despre tmbritisari: Imi incepusem ziua cam prost dispus4. Prietena mea Rosalind a trecut pe la mine si m-a intrebat daci am imbritisat pe cineva ast’zi. I-am mormiit ceva dar pe urma am inceput s4 ma gandesc la imbratisiri gi la altele de acest fel tn timpul saptém4nii. M-am tot uitat pe foaia aceea despre “Cum si faci un seminar imbratisarea este: Imbritisarea este sAnditoasil. Ajutd sistemul imunitar, animat” pe care ne-ai dat-o si cand am ajuns la partea cu imbratisarile m-am impotmolit pentru c& nu-mi puteam inchipui cum si-mi tmbritisez colegii la serviciu. vindecd depresia, reduce stress-ul si aduce somnul. Iti da putere, te intinereste gi nu are efecte secundare neplacute. imbratisarea nu este altceva decat un medi- cament miraculos.26 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET imbritisarea este absolut naturala. Este organica, dulce, fara ingredienti artificiali, nepoluant&, neostila mediului fnconjurator, si sut la suta hranitoare. Imbritisarea este cadoul ideal. Minunata in orice ocazie, amuzanti atunci cand o oferi, dar si cand o primesti, arat& ci nu esti indiferent si este pe deplin returnabila. imbritisarea este practic un lucru perfect. Nu necesit& baterii, nu se uzeazi, este ferit& de inflatie, nu presupune rate lunare, nu poate fi furata si nu se impoziteaza. Imbritisarea este o resursd prea putin folosita, cu puteri magice. Cand ne deschidem inimile gi bratele, fi incurajam gi pe altii s4 faca la fel. GAnditi-v4 la oamenii din viata voastra. Exista cuvinte pe care ati dori si le rostiti? Aveti imbratisari pe care ati dori sa le oferiti? Agteptati si sperati ca altcineva s& facd primul pas? Va rog, nu mai asteptati! Fiti dumneavoastra primii! Charles Faraone Jack Canfield SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 27 CEEA CE SUNT €U INSEAMNA CEVA ! O profesoara din New York se hotari sa le ofere un semn de pretuire elevilor din ultimul an, spunind fiecdruia in parte cat de importanti sunt. Folosind o metoda dezvoltata de Helice Bridges din localitatea Del Mar, California, i-a chemat in fata clasei unul cate unul; i-a spus mai intai fiecdruia ce inseamna pentru ea si pentru clas, apoi a daruit fieciruia dintre ei cate o funda albastra pe care scria cu litere aurii: ,,Ceea ce sunt eu inseamna ceva". Dup4 aceea profesoara a hotérat si fac& un studiu de clas& pentru a vedea ce fel de impact are aprecierea asupra unei comunitati. I-a dat fiectrui student alte trei funde, gi i-a instruit sa meargi si si fac& si ei la randul lor aceast&’ ceremonie de recunoastere. Apoi trebuiau si urmareasca rezultatele s{ vada cine pe cine respect gi sa le prezinte dupa o saptimana. Unul dintre biietii din clas’ s-a dus la tanarul vicepregedinte al unei companii din apropiere gi i-a daruit una dintre funde pentru faptul ca fl ajutase in planificarea carierei sale gi i-a prins funda pe cémasit. Apoi i-a dat gi celelalte doua funde gi i-a spus, ,,Facem un studiu Ja scoala despre apreciere si am dori ca gi dumneavoastra Sd gasiti pe cineva pe care sd-] apreciati si s4-i dati funda albastra, apoi sa i-o dati si pe cea care a ramas, pentru ca la randul lui si poata onora pe altcineva. Vi rog sd-mi povestiti dupa aceea ce s-a intémplat*. Mai tarziu, vicepresedintele intra in birou la seful s&u, care era cunoscut a fi un tip destul de ursuz. L-a rugat sa ia loc, gi i-a spus ce mult fl admira pentru cd este un adevarat geniu. Seful ramase pur si simplu uimit. Atunci vicepregedintele fl intreba daca nu ar vrea si accepte funda albastra in semn de recunoastere si sa gi-o prinda pe hain&. Seful cel uimit spuse: ,,Sigur ca da‘.98 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET Vicepregedintele lua funda albastra gi o prinse pe haina sefuly su chiar in dreptul inimii. Dandu-i gi cealalta funda, spuse: ,.N-g vrea si imi faceti o favoare? Va deranjeazi dac& luati si fund aceasta pentru a o darui altcuiva pe care il apreciati? Tanarul cay mi-a dat fundele face un studiu la scoala gi ar vrea ca noi si facen aceasta ceremonie de recunoastere si s4 observam cum fi influen teazi pe oameni*. In acea noapte, geful lui merse acasi la fiul s4u de 14 ani gi gg asezi langi el. Ji spuse: ,,Astizi mi s-a intamplat un lucru d& necrezut. Ma aflam in biroul meu cand unul dintre subalte: ui mei a venit gi mi-a spus ca ma admira, si mi-a dat o funda albastra pentru faptul ca sunt un geniu creator. inchipuieste-ti! Crede sunt un geniu creator! Apoi mi-a prins fn piept aceasta fun albastra pe care scrie: ,,Ceea ce sunt eu inseamna ceva‘. $i mi-a mai dat si o alta fund’ pentru a o darui unei persoane pe care ¢ apreciez. In timp ce veneam cu magina spre casa, ma tot intrebam cui si ofer acest semn de recunoastere si m-am gndit la tine. Vreau s& accepti semnul meu de pretuire. Zilele mele sunt atét de zbuciumate fncat atunci cand ajung acasa, nu prea fti acord mare atentie. Cateodati tip la tine pentru c& nu iei note suficient de mari la scoal si pentru ci dormitorul_ tau araté ca un camp de bitalie, dar nu stiu cum, in seara asta mi-am dorit sa stau langa tine aici si s4-ti spun ce mult insemni tu pentru mine. in afari de mama ta, tu esti cea mai importanta fiinta din viata mea. Esti un copil minunat si te iubesc! q Pustiul uimit incepu s4 plang’ in hohote gi nu se mai putea © opri. Tremura din tot corpul. Se uitd in sus la tatil lui si fi spuse 7 printre lacrimi: ,,Ma pregateam sa ma sinucid maine, tat, pentru ca eu credeam ca nu ma iubesti. Acum nu mai e nevoie sd fac asta“. Helice Bridges SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 0 Funda Abadtra pentru fiecare persoana din America - crearea unei fundatii de recunoastere pentru generatia actuala gi pentru cele care vor vem. Visul lui Helice Bridges este sc prinda o funda albastra in piel fiectrui american pang in anul 2000. Pentru a-l ajuta a indeplineasca visul, puteti comanda fundele albastre Cece ce sum eu inseamnd ceva“ sundnd la (1-800)-887-8422 sau scriind la HBC, P.O, Box 2115, Del Mar, California 92014, USA.30 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET UNA CATE UNA Un prieten de-al nostru se plimba pe o plaji mexicana pus st pe la apusul soarelui. In timp ce se plimba, vazu in depirtare alt barbat. Pe masura ce se apropie de el, observa ca localnic tot apleca, ridica ceva de jos gi arunca fn apa. Din cand in cand arunca ceva in ocean. 4 Ajungand tot mai aproape de el, prietenul nostru obsery: barbatul culegea de pe jos stele de mare aruncate de valuri p pe {4rm gi le arunca inapoi in apa, una cite una. 3 Prietenul nostru era contrariat. Se didu mai aproape de omul respectiv gi spuse, ,,Bunii seara, prietene. Ma intrebam ce tot faci »Arunc aceste stele de mare inapoi in api. Vezi tu, acum e! reflux si toate stelele astea au fost aruncate la mal. Daci nu arunc fnapoi, vor muri cu toatele“. »In{eleg", rispunse prietenul nostra, ,,dar trebuie s% fie mi stele de mare pe toata plaja. Nu pofi sa le aduni pe toate, Sunt pur si simplu prea multe. $i pe de alta parte nu-ti dai seama cd acest lucru se poate intémpla chiar acum pe alte sute de plaje de costa asta? Nu vezi ca n-are nici un rost?“. Localnicul zambi, se aplec4, mai culese o stea de mare, gi dupa ce 0 arunca inapoi in mare, fi rispunse: ,,Are rost, pentru aceea care tocmai am aruncat-o!“. Jack Canfield si Mark V, Hansen SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 31 DARUL Bennet Cerf ne relateaz4 aceasta poveste emofionanta despre un autobuz care se taraia hurducdindu-se de-a lungul unui drum. din Sud. Hart Leon Pe unul din locuri stétea un batrén pirpiriu care tinea In mana un buchet de flori proaspete. Pe scaunul din fata se afla o fata care nu-gi mai putea lua ochii de la florile lui. Veni gi timpul ca batranul s se dea jos din autobuz. Brusc, el aruncé florile in poala fetei. #Se vede ci-ti plac florile“, explica el, ,,gi cred c4 sotiei mele iar fi plicut s& ti le dau. O s4-i spun c& ti le-am dat". Fata primi florile, apoi fl privi pe batrin cum coboara si cum intra pe poarta unui mic cimitir.32 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET UN FRATE CA ACESTA Un prieten de-al meu pe nume Paul, a primit de la frate’ lui, de Craciun, un automobil. In Seara de Ajun, c4nd Paul a plecat de la birou, un pusti cu par tepos se tot invartea in jurul maginii stralucitoare, admirand-o. ,,E magina dumneavoast domnule?“ intreba el. Paul dadu din cap. ,,Fratele meu mi-a facut-o cadou Craciun‘. Pustiul ramase cu gura c4scata. ,,Vreti si spuneti cd v-a na o fratele gi nu v-a costat nimic? Mamaaaa, ce n-ag da si eu “” $i ezitd si mai continue. Fi eae c& Paul stia ce vroia si spund pustiul. Ca isi dorea | un frate ca acesta, Dar ce spuse pustiul fl nauci pe bietul Paul. Ce n-ag da“, continua baiatul, ,,si pot s& fiu si eu un frate ca acesta‘. Paul se uita la baiat perplex, apoi addug’ deodat’ plimb cu masina mea?“ OQ, da, mi-ar plicea“. 1 Dupa ce mersera 0 bucata de drum, baiatul se intoarse catre el © cu ochii strilucind gi spuse, ,,Domnule, vi sup4rati dacd m4 duce pana in fata casei 7“ Paul zambi putin. Credea c& gtie ce vroia pustiul. Vroia sa le arate vecinilor c& a venit acas intr-o masini mare. Dar Paul se ingela din nou. ,,Vreti si opriti acolo unde sunt treptele alea dowd?” intreb§ baiatul. Fugi fn sus pe sc&ri. Apoi la scurt’ vreme Paul fl audi — intorcdndu-se, ins de data asta nu atat de repede. igi ducea i” braje micutul frate infirm. fl lsi jos pe ultima treapt’, apoi se inghesui nitel fn el si fi aratX magina. »Uite-o, Buddy, exact cum ti-am spus eu sus, Fratele lui i-@ dat-o de Craciun si nu I-a costat nici un sfant, intr-o zi am s&ti Vrei si te a9 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET 33 eu una exact caasta... apoi o s poti vedea cu ochii tai . : ile acelea dragute din vitrinele magazinelor de care iti toate lucrur! cain masgina si fl lua pe pusti si fl puse pe locul din fata asinii. Fratele lui mai mare se asez4 cu ochii stralucind langa Bei trei pornira 4ntr-o calatorie de zile mari. : a acea sear din Ajunul Criciunului, Paul a inteles ce vroia sa pund {sus cand a zis: ,,.Este 0 binecuvantare mai mare sa daruiesti...° 5 Dan Clark34 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DESPRE CURAJ »Deci credeti ci sunt curajoas4?“ tntreba ea. »Da, cred“. »Poate cd sunt. Dar asta datoritd unor profesori sufletisti. O va povestese despre unul dintre ei. Cu multi ani tn urma, cai lucram ca voluntar’ la Spitalul Stanford, am cunoscut o feti 5, Lisa, care suferea de o boala rarA gi grava. Singura ei sansii de vindecare prea a fi o transfuzie de sdnge de la fritiorul ei cinci ani, care supravietuise intr-un mod miraculos aceleiasi boli gi reugise si-si dezvolte anticorpi fmpotriva acelei maladii. - Doctorul i-a explicat situatia fritiorului ei mai mic, si I-a intrebat | daca vrea s4-i doneze s4nge surorii lui mai mari. L-am vazut atunei | c& ezita putin, dupa care, a tras aer in piept si a spus: ,,Da, 0 Sd: dau sAnge daci asta o va salva pe Lisa‘. in timp ce se efectua transfuzia, el stitea fntins in pat langa sora sa gi zfmbea, aga cum faceam gi noi toti, vizdnd cum fetitei ii revenea culoarea fn obraji. Dintr-o dat’ ins’, chipul lui pali, si zambetul fi pieri de pe buze. [gi ridicd ochii citre doctor si-] intreba | cu 0 voce tremurand§, ,,De acum incep si mor?. Fiind micut, baietelul intelesese gregit; el credea c& 0 si trebuiasca s4-i dea tot sdngele surorii lui. »Da, am fnvatat ce e curajul,“ adduga ea, »pentru ci am avut profesori sufletisti‘. Dan Millman SupA Dé PUI PENTRU SUFLET 35 MARELE €D Cand am ajuns in oragul unde urma s4 prezint un seminar despre Fermitatea in Conducere, un mic grup de oameni Thea ie la ina pentru a ma pune la curent cu cet cHrora urma sa le vorbesc a ci doua zi. Se vedea clar ci geful grupului era Marele Ed, un munte de om cu o voce rasunitoare. La cina mi-a spus ca este un ia : specialist in rezolvarea disputelor {nits mare pene international. Datoria lui era si mearga in anumite divizii si fill pentru a-i elimina pe cei care le conduceau incorect. Joe‘, zise el, ,,de-abia astept ziua de maine, pentru ca toti tipii Zia de acolo au nevoie s& asculte un tip dur ca tine. Or oon c& stilul meu de actiune este cel corect™, Ranji $1 facu cu ochiul. Eu am zAmbit. $tiam ci a doua zi se va jntampla ceva total diferit de ceea ce anticipase el. Urmittoarea zi a stat nemiscat tot timpul seminarulvi, sila sfargit a plecat fara si-mi spund nimic. J Trei ani mai tarziu m-am intors in acel orag s4 tin un alt seminar despre conducere in fata acelorasi persoane. Marele Ed se afla din nou acolo. Pe la ora 10 s-a ridicat bruse in picioare gi a intrebat Cu Voce tare, ,,Joe, pot si spun ceva oamenilor?* i Am ranjit si am spus: ,,Bineinteles. Cand cineva este atat de Mare ca tine, Ed, poate spune orice vrea". Cee Marele Ed continua, ,,Toti ma cunoasteti biieti si unii stiti ce S-aintamplat cu mine. Ag vrea totusi si va impartagesc acest lucru ihe’ o dati, Joe, cred cA vei aprecia asta dup ce voi termina. Cand te-am auzit sugerfnd c& fiecare dintre noi, pentru a deveni niste tipi realisti, trebuie s& invaqam cum sa spunem celor ©PTopiati cA ti iubim, mi s-a p4rut o stupizenie sentimental’. Ma Mirebam ce legiiturA poate si aibi iubirea cu fermitatea, Tu at36 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET zis ci fermitatea este ca pielea gi ci duritatea este ca granitul, 5 minte ferma este deschisa, flexibila, disciplinata si tenace. D, nu puteam intelege ce leg&turd are dragostea cu chestia asta, in noaptea aceea, stand in sufragerie fata in fata cu sotia me s4-i spui nevestei cd o iubesti? Nu putea s-o facd toaté lumea? Ty mai spusesesi c4 trebuie s-o faci la lumina zilei si nu in dormitg; M-am trezit ci imi dregeam vocea si spun ceva gi apoi m oprit. Sofia mea s-a uitat la mine si m-a fntrebat daca am zis cev; iar eu am raspuns, ,,A, nu, nimic“. Apoi, brusc, m-am ridicat, am traversat camera, i-am smuls nervos ziarul din man4 si i-am spus: , Alice, te iubesc“. Timp de un minut s-a uitat la mine speriat&. Dup§ care i-au dat lacrimile si a spus in goapta, ,,Ed, si eu te iubese, ” dar este prima data in 25 de ani cand mi-ai spus-o aga“. Am mai discutat o vreme despre dragoste, cum risipeste ea _ toate tensiunile dac& este din belsug, si dintr-o dati m-am hot’rat pe loc s4-l sun pe fiul cel mai mare in New York. Niciodati nu comunicasem prea bine unul cu celalalt. Cand | mi-a rispuns, m-am repezit sd-i spun, ,,Fiule, poate crezi cd sunt beat, dar nu sunt. Pur gi simplu m-am gandit s& te sun sd- © {i spun ca te iubesc“. La capatul celilalt al firului s-a ldsat 0 pauzi, dup care |-am auzit spunand cu voce scazuta, ,,Tata, cred ci intotdeauna am stiut asta, dar este bine cnd 0 auzi. Sa stii c& gi eu te iubesc“. Am mai vorbit putin si mi-am sunat si celalalt fiu din San Francisco, cu care eram mult mai apropiat. I-am spus si lui acelasi lucru, dupa care am discutat asa cum nu o facusem niciodata. fn noaptea aia, in timp ce st’team fn pat, mi-am dat seama ca toate lucrurile pe care ni le spusesegi tu fn cursul zilei — adevarate puncte de referin{& pentru un manager — capiitau gi un alt inteles, si cd ag fi putut si le folosesc gi sd le aplic dac& intelegeam cu | adevarat ce fnseamna ca unul cu o minte dura s4 iubeascé cu adevarat. Am inceput sa citesc carti pe aceast4 tema. Cu siguranta, Joe, multi oameni mari au ceva de spus gi am inceput si-mi dau seama ~ cat de practic este si folosesti dragostea in viata de zi cu zi, atat acasi cat gi Ja serviciu, SUPA DE PUI PENTAU SUFLET 37 Asgacum multi dintre voi stiti, mi-am schimbat total modul de : uu oamenii. Acum ascult mai mult $i aud cu adevirat. Am Bent % stimulez ce e bun fn oameni gi nu s& insist asupra olor ‘Am inceput s& descopar adevarata placere de a-i ajuta Esa si capete incredere in sine. Poate lucrul cel mai impor- tant dintre toate a fost faptul cA am ingeles e4un mod excelent de aarata dragostea sirespectul este sai ajuti si-si descopere calitatile pe care gi le pot folosi la potential maxim. i Joe, acesta este felul meu de a-{i multumi. Apropo, pentru ca t de practicé. Acum sunt vicepregedintele executiv al am yorbi ! i ei imi spun ‘geful cel mare’. Acum, companiei la care lucrez, § 1 yoi biieti, luati aminte la ce spune tipul asta!" Joe Batten38 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DRAGOSTEA SI TAXIMETRISTUL {ntr-una din zilele trecute m& aflam cu un prieten fntr-un taxi. Dupa ce ne-am dat jos, prietenul meu i-a spus goferului, »Multumesc mult ca ne-ai dus. Esti un sofer excelent“, Soferul rimase surprins timp de cateva secunde. Apoi spuse, ,Incerci si faci pe desteptul sau ceva de genul asta?“ »Nu, omule, gi nu incere sd-mi bat joc de dumneata. Ti-am admirat doar sangele rece de care ai dat dovada in traficul acesta nenorocit™. »Daa, bine“, spuse goferul si plec’. ,Ce-a insemnat chestia asta?“ ,lncere siiaduc dragostea inapoi in New York“, spuse el. ,,Cred ca e singurul lucru care mai poate salva oragul“. ,Cum poate un om si salveze New York-ul?“ »Nu este vorba despre un singur om. Eu sunt sigur ca l-am fericit pe omul ala astazi. SA presupunem ca are 20 de pasageri. 0 sa fie dragut cu cei 20 pentru cd cineva a fost dragut cu el. Acestia, larandul lor, vor fi mai amabili cu ceilalti angajati, ori cu vanzatorii si ospitarii sau chiar gi cu familiile lor. fn final, bunavointa va atinge cel putin 1.000 de oameni. $i asta nu ¢ rau, nu-i asa?“ »Da, dar depinzi de acel sofer de taxi ca sA raspAndesti aceasti bundvointa“. Nu depind de el‘, spuse prietenul meu. ,,Sunt constient de faptul cA sistemul nu este infailibil, aga cA s-ar puteam sa am de- a face azi cu zece persoane diferite. Daca din zece, fac trei oameni fericiti, in final voi putea influenta indirect 3.000 de oameni“. »Sund bine pe hartie,“‘ am recunoscut eu, ,,dar nu sunt sigur cd Merge gi in practic‘. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 39 ,,Dac4 nu merge, oricum nu pierzi nimic. Nu m-a costat nimic si-i spun omului cd gi-a facut treaba aga cum trebuie. N-a primit un bacgis mai mare sau mai mic. Daca nu a priceput, ce 0 sa se jntample? Maine va fi un alt sofer de taxi pe care voi fncerca si-1 fac fericit™. Hsti cam nebun“, i-am spus. Asta dovedeste cAt de cinic ai devenit. Eu am facut un studiu : pe tema asta. Lucrul care pare sa lipseasca angajatilor nostri de la posta, pe ldnga bani, evident, este faptul c& nimeni nu le spune ce treab’ bund fac ei“. § Pai, nici nu fac treaba buna’. Nu fac o treaba buna pentru ca au senzatia cd nimanui nu-i pasi de munca lor, De ce s4 nu le spuna si lor cineva o vorba bund? Tocmai treceam pe lang o cladire in constructie, langa care st&teau cinci muncitori ce-gi luau pranzul. Prietenul meu se opri. »Ati facut un lucru minunat aici, oameni buni. Trebuie si fie o munca foarte periculoasa si dificila“. Muncitorii se uitara Ja el cu ochi suspiciosi. »Cand va fi gata?“ in iunie“, mormii unul dintre ei. »A, dar asta e chiar impresionant. Trebuie sd fiti tare mandri“. Dupi aceea ne-am indepartat. I-am spus atunci: »N-am mai vazut pe cinva ca tine de cand cu filmul Omul din LaMancha‘. »Cand oamenii aceia vor rumega cuvintele mele, se vor simt{i deja mai bine. fntr-un fel sau altul orasul va beneficia de fericirea lor‘, »Dar nu poti sa faci asta de unul singur!” am protestat. Esti doar unul singur“. »Lucrul cel mai important este s& nu te descurajezi. Sa-i faci Pe oamenii din oras sa devind mai buni din nou nu este o munca Usoara, dar dacii ag putea gisi si alti s4 mi se alature...““ »Tocmiai ai facut cu ochiul unei femei cam durdulii“, am spus. »Da, stiu, raspunse el. Dar dacd acea femeie este profesoara, Clevii ei vor avea o zi minunata". Art BuchwaldSUPA DE PUI PENTRU SUFLET UN SIMPLU GEST Toata tumea poate fi minunatd... pentru cd toatd lumea poate servi cuiva. Nu trebuie sé ai facultate ca sd faci asta. Nu trebuie sa faci acordul intre subiect si predicat ca sd servesti. Ai nevoie doar de o inima plind de bundvoingd. Un suflet plin de iubire. Martin Luther King, Jr. Intr-o zi, cand Mark se intorcea de la scoala, observa cd adoles- centul din fata lui se impiedica si-si scp pe jos toate cartile, impreuna cu doua pulovere, o biti de baseball, o manusa gi un casetofon micut. Mark ingenunchie si-] ajuta pe baiat si-si adune lucrurile. Pentru ci mergeau in aceeasi directie, fl ajuté si ducé o parte din bagaj. [n timp ce mergeau, Mark afl c& pe biiat il chema Bill, c& fi pliceau jocurile video, baseball-ul gi istoria, cA avea 0 gramada de probleme la celelalte materii si cA tocmai se despirtise de prietena lui. Mai inti au ajuns la casa lui Bill gi atunci acesta il invité pe Mark s& bea o Coca-Cola gi sA se uite la televizor. Dupa-amiaza trecu pe nesimtite, au ras si au vorbit vrute si nevrute pana cand Mark trebui sa plece acasd. Au continuat sa se intalneasca gi pe Ja scoala, au mAncat de vreo doud ori impreuna, si astfel trecu primul an de liceu. In liceu s-au intlnit de mai multe ori de-a lungul anilor. In sfargit a venit si mult asteptatul ultim an de liceu, si cu trei siptim4ni inainte de absolvire, Bill l-a intrebat pe Mark daca pot sta de vorba. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 4) Bill i-a amintit de ziua in care s-au fntalnit prima data, cu ani gn urma. ,Te-ai intrebat vreodati de ce c&ram atat de multe lucruri in ziua aia?" intreba Bill. .,Vezi tu, imi facusem curat in dulap, pentru ca nu vroiam sé Jas mizerie in urma mea. Stransesem citeva dintre somniferele mamei si ma duceam acasd ca si ma sinucid. Dar, dupa ce am stat jmpreuni si-am rds gi-am vorbit, mi-am dat seama ca dacd m-ag fi omort ag fi pierdut clipele minunate petrecute cu tine si poate multe altele care aveau sd vind. Deci, vezi Mark, cand mi-ai ridicat cirtile in ziua aceea, ai facut mult mai mult. Mi-ai salvat viata". John W. Schlatter49 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET ZAMBETUL Lanbig unul altuia, zambeste-i sotiei, zdmbeste-i sofului, zambeste copiilor tdi, zambifi unui altuia — nu conteazd cui — gi vd va ajuta sd cresteti tn spiritul dragostei dintre voi. Maica Tereza Multi cititori cunose povestea minunatd a ,,Micudui Pring‘, scrisd de Antoine de Saint-Exupery. Aceasta este o carte extraordinara gi plind de intelepciune gi poate fi cititd gi ca o poveste pentru copii, dar si ca o fabuld plind de intelesuri pentru oamenii mari. Cu mult mai putini sunt aceia care cunosc si alte scrieri ale autorului. Saint-Exupery a fost un pilot de incercare care a luptat impotriva nazistilor gi a murit la datorie. fnainte de al doilea rizboi mondial, el a luptat si fn razboiul civil din Spania tmpotriva fascigtilor. A scris 0 poveste fascinant& bazati pe aceasti experienta, intitulata ,,Zambetul“ (,,Le Sourire“). Aceasta este povestea pe care vreau si v-o spun acum. Nu se stie exact daca povestirea este autobiograficd sau este doar simpla fictiune. Eu cred c& este autobiograficd. El povesteste cum a fost capturat de inamic gi aruncat intr-o celulé. Dupa privirile dispretuitoare gi felul grosolan in care il trataser& paznicii, era sigur c4 a doua zi urma sii fie executat. Din acest moment o s& spun povestea aga cum mi-o aduc eu aminte, cu cuvintele mele, »Eram sigur ci or si mi omoare, Am devenit teribil de nervos si tulburat. M-am scotocit prin buzunare si vad dac4 nu cumva SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 43 mai aveam vreo tigard sc&pati de perchezitia Jor. Am gasit una, dar pentru ca miainile imi tremurau, de-abia puteam S-O due la gura. fnsd nu aveam cu ce sd o aprind pentru ca imi fusesera luate chibriturile. he M-am uitat printre gratii la paznicul meu. Nu puteam si-i vad ochii. La urma urmei, de ce sd se uite el la unlucru, la un cadavru? Atunci ]-am strigat. N-ai cumva un foc, por favor?" S-a uitat la mine, a ridicat din umeri gi a venit s4-mi aprinda tigara. fn timp ce aprindea chibritul, privirea lui s-a lovit inevitabil de amea. Jn acel moment am zambit. Nu stiu de ce am facut asta. Poate din cauza nervozititii sau poate pentru cd, atunci cand esti aproape de cineva, este foarte greu sa nu zambesti. In orice caz eu i-am zimbit. In acel momenta fost ca gi cum s-a aprins o scAnteie intre inimile noastre indepirtate, intre sufletele noastre. Stiam ca nu vroia asta, dar zimbetul meu a trecut printre gratii si l-a facut si pe el si zambeascd. Mi-a aprins {igara gi a ramas lang& mine, uitandu-se fix in ochii mei si continudnd s4 zAmbeasca. Am continuat si eu sé zAmbesc, constient acum ca ma aflu lang& un om, nu langé un gardian. Jar privirea lui parea sd aiba alta expresie acum. Ai copii?“ m-a fntrebat. Da, aici, aici, Mi-am scos portofelul gi am inceput sa caut nervos fotografia familiei mele. Atunci a scos gi el poza cu nifios ai lui gi a inceput si-mi povesteasc despre planurile si sperantele pe care si le-a facut cu ei. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. I-am Spus ci mi-e team cA nu o si-mi mai vad vreodat familia si cd nu voi avea sansa sii-mi vd copiii mari. Is-au umplut gi lui ochii de lacrimi. Bruse, fara s{ mai spuna vreun cuvant, a descuiat celula si pe tacute m-a scos de acolo. In linigte si pe ci ocolite m-a scos din Oras. Si, fara nici un cuvant, s-a intors fn oras. Viata mea fusese salvaté de un zdmbet“. Da, zAmbetul — 0 legatura simpl4, neplanificata, naturala intre Oameni. Folosesc aceast’ povestire in munca mea pentru c4 ag vrea ca Camenii s& tind seama c4 sub toate straturile cu care ne acoperim, demnitatea noastra, titlurile, diplomele, statutul nostru si nevoia44 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET de a fi vazuti in diferite feluri — sub toate acestea, raémane §; nostru autentic gi pur. Nu mi-e teamd s4-l numesc suflet, adevarat cred cd, daca aceste pArti se pot recunoaste intre @ atunci nu vom mai fi dusmani. N-am mai putea simti ura, inv; sau teama. Cu tristefe vi spun c& toate acele straturi, Pe care construim cu atata grijd toatd viata, ne indeparteazd si ne izolea de comunicarea real& cu alti. Povestea lui Saint-Exupery vorbe: despre acele momente magice cfnd doud suflete se recunose. ; Am trait si eu citeva momente aseminitoare. Cand e indragostegti este unul dintre ele. Sau momentul tn care Privegti un copil. De ce zimbim cand vedem un copil? Poate pent avem in fata noastra pe cineva care nu are toate acele straturi d protectie, pe cineva al cdrui zimbet stim cu siguranta ca es absolut natural gi neprihnit. $i atunci sufletul nostru de copil noi zmbeste trist in semn de Tecunoastere. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 45 AMY GRAHAM Dupa ce am mers cu avionul toaté noaptea de la Washington D.C., mi simfeam foarte obosit cand am ajuns la biserica Mile High din Denver. Urma si tin trei slujbe si un seminar despre constiinta prosperitatii. Cand am intrat fn bisericd, doctorul Fred Vogt m-a intrebat: »Stiti ceva despre Fundatia »Pune-ti O Dorinti*? Da‘, am raspuns eu. Hi bine, lui Amy Graham i s-a pus diagnosticul de leucemie fn ultima fazi. I-au mai dat trei zile. Ultima ei dorint& este s4 asiste la slujba dumneavoastra™. Eram socat. Simteam ceva ciudat, un amestec de mandrie, team’ si indoiali, Nu-mi venea s4 cred aga ceva. Credeam ca micutii care sunt pe patul de moarte, vor si mearga s& vada Disneyland, si-] intalneascd pe Sylvester Stallone, pe Mr. M., Sau pe Arnold Schwartzenneger. Cu siguranti nu doreau sa-si Petreaci ultimele zile, ascultandu-I pe Mark Victor Hansen. De Ce ar vrea un copil care mai are doar cateva zile de trait sd vind sa asculte un vorbitor motivational? Dar gandurile mele fur& intrerupte brusc... vlat-o pe Amy“, spuse Vogt, punand manufa firava a fetitei in a Mea. In fata mea stitea o fat&é de vreo 17 ani care purta un N rogu-portocaliu, pentru a-i acoperi capul ramas fara par in a chimioterapiei. Trupul ei plipand era garbovit gi slabit. Cl €a zise: 7 doua {eluri ale mele erau si termin liceul si sd asist la intre seminariile tale. Doctorii nu credeau ca mai apuc s4 © Vreuna din ele. S 4 nu mai am suficient’ fort. M-au Be in ele. Spuneau ci nu mai am sui cient orta. Stja parintilor mei.... Acestia sunt parintii mei“.46 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 47 ajutat-o si urce pe seend. P&rea atat de firava tamentului chimioterapeutic si de prea mult stat in din ca i de miscare. (Doctorii nu i-au dat voie s4 mearga pe pat si de es uu doua saptimani fnainte de acest seminar). i ees bs tofi atunci sé-si incllzeascd mainile si s& trimité - i dupa care au ovationat-o pana cfitre ea puterea Jor de vindecare, a timani mai tarziu ea m-a sunat si-mi spuna ca 0 ea ei af Tisat-o s& plece acasi dupa o totala vindecare. Doi a bal tarziu m-a sunat ca s4-mi spund cd s-a cdsatorit. a jnvatat c& nu trebuie si subestim’m niciodataé puterea noastri de vindecare. Exist intotdeauna acolo undeva fnduntru gata s& fie folosita pentru Jucruri minunate. Trebuie doar sa ne Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Mi s-a pus un nod jn Echilibrul meu incepea sa se clatine. Eram profund migcat, Mi, dres vocea, am zAmbit si am spus: »Tu gi ai tai sunteti invitatii nostri. VA multumese cd ati A veniti“. Ne-am imbratisat, ne-am sters lacrimile si ne-am desp&rtit, Tatil lui Amy 4 actioneaza, de ce gi cum. ‘ In acea duminica dupa-amiaza am tinut un seminar, la care B I Pics UN SASL is a aa amintim si osim. omie de oameni, tofi nerabdatori sd invete, s4 creasca si s4 devina amintim st 0 fol Mark V. Hansen parea cA toata lumea ridicase mainile in semn afirmativ. unanimitate vroiau cu totii sd invete. 1 l-am invatat cum s&-gi frece palmele una de alta, dup& care sa le departeze la o distant& de cativa centimetri si si simti energi tdmaduitoare. Apoi i-am pus si-gi giiseasc’ un partener pentru’ simti cum aceasti energie trece de la unul la altul. Dup& care zis: Daca aveti nevoie de vindecare, primiti-o aici si acum“. Tofi aveau nevoie si tofi traiau acelasi sentiment de extazier Le-am explicat ci toata lumea are aceasti energie si puterea dé vindeca. Cinci la suta dintre noi au aceast& energie atat de debordanta incat ar putea s4 o transforme intr-un instrument al profesiunii lor. Am spus: q »Azi dimineati am cunoscut o fat’ de 17 ani pe care o cheama. Amy Graham si a c&tei ultima dorint& era s& participe la acest transmiteti energia voastra tamAduitoare. Poate ci o putem ajuta. Ea nua cerut acest lucru. Fac acest lucru pentru ea, pentru cui aga simt eu ci este bine‘. { Publicul a strigat: ,,.Da! Da! Da! Da!* "48 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET O POVESTE DE ZIUA SFANTULUI VALENTIN Larry si Jo Ann erau un cuplu obignuit. Locuiau intr-o obisnuita, pe o strad& obignuiti. La fel ca si alte cupluri obignuit se luptau pentru bundstarea lor si a copiilor lor. i $i mai erau obisnuiti si dintr-un alt punct de vedere — aveau ei ciorovaielile lor. Mare parte din discutiile lor se concentr asupra a cea ce mergea rdu in cAsnicia lor gi a cui era vina pent asta. Pana intr-o zi cand se intampla un lucru extraodinar. ' »Stii Jo Ann, eu am niste sertare magice. De fiecare da cand le deschid, ele sunt pline de ciorapi gi lenjerie curat Spuse Larry, Vreau sd-ti multumesc pentru c& mi le-ai tot umplut in toti acesti ani‘. Jo Ann se uit& mirati la soful ei, pe deasupra ochelarilor: Ce vrei Larry? »Nimic. Vreau doar si stii ca apreciez aceste sertare magice’ Nu era pentru prima dati cand Larry facea ceva ciudat, aga ¢ Jo Ann uit acest moment pAnd fntr-o alt zi cand Larry zise: »Jo Ann, iti multumese pentru ci ai inregistrat corect toa cecurile luna asta. Ai scris corect numerele de 15 ori si ai gresit singura data. Este un adevarat record“, j Nevenindu-i si-si creada urechilor, Jo Ann tsi list la o pa lucrul. j »Larry, dar tu intotdeauna te plangi de cum scriu eu gregit cecurile. De ce nu te mai plangi si acum? 1 »Fara nici un motiv. Vreau doar si stii ci apreciez acest efort pe care fl faci“. q Jo Ann d&du din Cap si-si vizu mai departe de cArpit. ,Ce i-of venit?“ murmurd in sinea ei. E fredo SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 49 ice caz, a doua zi cAnd Jo Ann completa un cec pentru in Re esifich jn registrul ei pentru a vedea daci a scris corect ene Bec lui De ce dintr-o dat imi pas4 de toate numerele ere! y 4 ee tampite?" se intreba ea. . i. as fncercd si uite incidentul, dar comportamentul ciudat al lui i si mai ciudat. arry deveni gi mal clu paras . n i? a JoAnn mi-ai pregatit o cind minunata", spuse el intr-o seara. fo Ann, ’ walt apreciez tot acest efort. Ei bine, cred ca fn ultimii ue ani ai pregitit pentru mine $i copii mai bine de 14,000 de mese“. j intr-o alta zi: i ine, Jo Ann, dar casa nese caun pahar. Cred ca ai muncit din greu ca si arate aga de bine“. Si chiar: ine _,Multumesc, Jo Ann, pentru c& existi. Imi place cu adevarat sa te stiu ldnga mine“. ie Jo Ann deveni din ce in ce mai ingrijorata. ,,Unde au disparut sarcasmul gi criticile?“ se fntreba ea. Temerile ei cé ceva in neregula se intampl& cu sotul ei erau confirmate si de fiica ei de 16 ani, Shelly, care Incepu si se plang’: »tata a cam luat-o razna, mama. Tocmai mi-a spus cA arat bine. Cu tot machiajul Asta si toalele astea lal4i, si tot m-a IAudat. Sta nu-i tata. Ce se intamplé cu el?" Orice s-ar fi intamplat, lui Larry nu-i trecu. Zi $i noapte, Larry continu’ s& se concentreze asupra lucrurilor pozitive. De-a lungul saptaémanilor, Jo Ann incepu sa se obignuiasca cu omportamentul neobisnuit al sotului ei gi, din cand fn cand, chiar il mormaia cate un »Multumesc“. Era mandr& c& nu dadea prea Mare atentie acestor lucruri, pana cfnd intr-o zi se petrecu un lucru atat de Straniu, incdt o lis cu gura ciscat&: »Vreau, draga mea, si faci o pauza, spuse Larry. Ma duc eu sa ‘ball vasele, Aga cii, te rog, las tigaia aia din mand si pleac& din bucdtaries Un mare, mare moment de t&cere. »Multumesc, Larry. Multumesc foarte mult‘, _ “tm pasii lui Jo Ann erau ceva mai ugori, increderea in ea pe Mare Si pentru prima data dup multé vreme, ea incepu sd 7 nec un cAntecel. Nu piirea si mai fie in toane proaste. ,,Chiar “ce comportamentul lui cel nou, igi zicea ea,50 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Acesta ar fi putut fi sfargitul povestirii, daca intr-o bund zi nu se petrecu alt lucru din cale-afara. De data asta cea care vorbi fu Jo Ann. »Larry, spuse ea, vreau s4-{i multumesc pentru toti acesti ani in care te-ai dus la servici gi ne-ai asigurat o viata cu de toate. Nu cred cd {i-am spus vreodata cat de mult te apreciez“. Larry nu a dezvaluit niciodaté motivul care |-a facut sd-si_ schimbe at&t de radical purtarea oricat de mult s-a straduit Jo Ann si ob{ina un raspuns de la el, si va ramne probabil unul din misterele vietii sale. Dar este misterul datorité ciruia ma bucur ca traiesc. Stiti, eu sunt Jo Ann. Jo Ann Larsen Desert News SUPA DE PU! PENTRU SUFLET 51 CARPE DIEM!" Un exemplu desivargit de expresie curajoasi este John Keating, profesorul inovator, admirabil intruchipat de Robin Williams in ,,Societatea Poetilor Morti*. In acest film de mare valoare, Keating preia, dintr-un liceu cu internat, un grup de studenti ordonati, rigizi si inchistati spiritual, cdrora le insufla dorinta de a-si face viata extraordinara. Acesti tineri, aga cum DI. Keating le sugereazi, isi pierdusera visele si ambitiile. Ei traiesc automat conform programului si astept&rilor parintilor lor. Planuiesc si devin& doctori, avocati si bancheri, pentru c4 aga fusesera sfatuiti de parintii lor. Dar acesti tipi seci nici macar nu se gandiserd la ceea ce doreau inimile copiilor lor. fntr-una dintre scenele de inceput ale filmului, DI. Keating i conduce pe biieti fn holul mare al liceului unde, intr-o vitrind, sunt prezentate fotografi ale unor promofii mai vechi. ,,Uitati-va la aceste Poze, biieti“, le spune profesorul biietilor. ,,Tinerii pe care ii priviti au avut acelagi foc in ochi pe care il aveti si. voi acum. $i ei planuiau S4rstoarne lumea gi si fact ceva extraordinar cu viata lor. Asta se _ intampla acum 70 de ani. Acum toti imping margaretele in sus. Cafi dintre ei au reugit s4-si fmplineascd visele? Au obfinut ei ceea Ce-si propuseseri?“, Apoi Keating intra in mijlocul bobocilor gi le Sopteste rispicat, Carpe diem! Triieste clipal“. La inceput elevii nu stiau ce si creada despre acest profesor. ar, foarte curnd, ei tsi dau seama de importanta cuvintelor Sale. Ajung si-1 respecte gi si-] admire pe DI. Keating, care le daruise 0 nou’ viziune — sau care Ie-o redaruise. * = Trieste clipal (in Ib. latin’)52 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Tori ne migcdm de colo colo cu o felicitare pe care vrem si o déruim cuiva - o felicitare care sd cuprinda toatd bucuria, creativitatea si dorinta de viaté aflate in inima noastra. Unul dintre personajele filmului, Knox Overstreet, face o pasiune nebuna pentru o fat superba. Singura problema este c& fata este prietena unui jocheu cunoscut. Knox este indragostit pan peste urechi insd ii lipseste increderea si nu are curajul si 0 abordeze. Apoi fsi aduce aminte de sfatul Dlui Keating: Trdieste clipa! Knox gi di seama ci nu se poate rezuma doar la un vis — 1 dacé o vrea, trebuie si faci ceva in privinta asta. Si face. indraznet si poetic fi impartiigeste sentimentele sale cele mai profunde. in timpul declaratiei, ea fl respinge gi se pomeneste pocnit in nas de prietenul ei, vizdndu-se silit la o retragere umilitoare. Dar Knox nu renunf4 la visul su, asa c& urmeaz& dorinta inimii lui. in final, | ea simte adevirul sentimentelor lui, si-si deschide inima ciitre el. Degi Knox nu este un biiat aritos sau popular, elo cucereste prin intentia lui sincer’. El isi facuse din viati ceva extraordinar. $i eu am avut ocazia si-mi traiesc clipa. Ma indrigostisem de 0 fat dréguta care lucra Ja un magazin de animale. Era mai micd decat mine, avea un stil de viatd diferit de al meu si nu prea aveam ce si discutam. Dar cumva lucrurile astea nu au contat. {mi placea sa stau cu ea gi ma simfeam minunat fn prezenta ei. Si ei parea © sa-i facd placere prezenta mea. C4nd am aflat cA se apropia ziua ei, m-am hotirat s4 0 invit in orag. Cand eram pe punctul si o sun, am stat gi m-am uitat la telefon timp de o jumatate de ora. Apoi am format numirul siam inchis inainte ca telefonul si sune. MA simteam ca un licean, care oscileaza intre emotia asteptirii si teama de a nu fi refuzat, O voce din iad imi tot spunea cf ei n-o si-i placd si cll o si ma intrebe cum de am avut tupeul s4-i propun asa ceva. Dar ma simfeam prea entuziasmat de prezen{a ei ca s& las temerile mele si m& opreasci. fn sfargit, mi-am luat inima in dinti si am intrebat-o. Mi-a muljumit, dar mi-a Spus ca avea deja alte planuri. Eram la pimént. Aceeasi voce imi spunea sa o las balt& inainte sd ma simt si mai stanjenit. Dar eram prea curios sd vad de unde SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 53 yine atractia asta. Simteam ceva pentru femeia aceasta si vroiam At acest lucru. e Sida dus la supermarket gi i-am Juat o felicitare draguta pe care i-am scris cateva randuri poetice. Am dat coltul ca sa intru in magazinul unde stiam ca lucra. in timp ce ma apropiam de us’, aceeasi voce deranjant& imi spunea, »Si daca nu te place? Si dacd te respinge? M-am simtit vulnerabil si am ascuns felicitarea in buzunarul cimasii. Am hotarat c4, daca imi araté cel mai mic semn de afectiune, i-o voi da; daca era rece cu mine, voi lisa felicitarea acolo unde era. Astfel nu voi risca nimic si voi evita un refuz sau un sentiment de stanjeneala. Am vorbit o vreme gi nu am primit nici un semn. Pentru ca nu ma simteam fn largul meu, am vrut sa plec. hi in timp ce m& apropiam de ug’, am auzit 0 alti voce soplita. Era una suava, dar nu ca aceea a domnului Keating. Ma avertiza, »Adu-ti aminte de Knox Overstreet... Carpe Diem!“ In acel moment m-am simtit prins tntre dorinfa mea de a-mi exprima sentimentele gi neputinta de a infrunta vulnerabilitatea marturisirii sentimentelor. Cum sa le mai spun eu celorlalti s-gi traiasci visele, cand eu singur nu le puteam trai pe ale mele? Pe de alta parte, care era lucrul cel mai rau care se putea intaémpla? Orice femeie ar fi Incantat& s& primeasci o felicitare poetic’. $i m-am hotarat sa-mi traiesc clipa. Dup’ ce am facut aceasta alegere m-a cuprins un curaj nebun. Cand vrei cu adevarat, poti. M. & simjeam mai multumit si linigtit cum nu mai fusesem de multd vreme..... Trebuia sd inva si-mi deschid inima gi sa-mi ofer dragostea fard sd astept ceva in schimb. Am scos felicitarea din buzunar, m-am fntors, am mers pana Tanga Standul ei si i-am dat-o, Atunci m-am simtit incredibil de MViorat gi emofionat, dar si plin de team. (Fritz Perls spune ca teama este fra respiratie“). Dar am facut-o. _ Sistiti ceva? Nu prea a fost impresionati. A spus, ,,Multumesc* §La pus felicitarea deoparte fara m&car s& o deschida. Eram distrus. _ simteam dezamigit si respins. S4 nu primesc nici un raéspuns Patea si mai riu decdit un refuz dur.54 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Am spus politicos la revedere si am iesit din magazin. Apoi s-a intamplat ceva uimitor. Am inceput si ma simt exaltat. O senzatie uluitoare de satisfactie s-a nascut in mine gi mi-a cuprins toata fiinta. imi exprimasem sentimentele si era extraordinar! {mi depasisem teama si iesisem pe ringul de dans. Da, fusesem un pic nefndemanatic, dar o facusem. (Emmet Fox a spus ,,Chiar dac& tremuri, fi-o!) imi pusesem inima la bataie fara s4 am o garantie arezultatelor. Nu oferisem ca si primesc ceva in schimb. Imi didusem pe fata sentimentele fara si ma agit de un raspuns anume. Dinamica necesard pentru ca orice relatie sti meargd este: Tineti dragostea la vedere. Exaltarea mea se transforma intr-o bucurie cald&. Ma simfeam mai linistit si mai fmpacat cu mine ca niciodat. Mi-am dat seama de scopul intregii experiente: Trebuia si invat si-mi deschid inima gi si diruiesc dragoste fara sii cer nimic in schimb. Aceast& intamplare nu povesteste despre crearea unei relatii cu o femeie, ci vorbeste despre adancirea relatiei cu mine insumi. $i am facut-o. Dl. Keating ar fi fost mandru de mine. Cel mai important era c{ eu eram mandru de mine. N-am mai vazut-o pe fata de atunci, dar experienta aceea mi-a schimbat viata. Datorit& acelei simple interactiuni am vazut clar dinamica necesar’ pentru a face o relatie si chiar o lume intreaga s& merga: Tinefi dragostea la vedere. Credem ca atunci cind nu primim dragoste suntem riniti. Dar nu asta ne raneste. Durerea vine atunci cand nu oferim dragoste. Ne-am | nascut ca sd jubim. Ati putea spune c% suntem niste masini ale dragostei create de Dumnezeu. Functionim la capacitate maxima atunci cind oferim dragoste. Lumea ne-a facut si credem ca bunistarea noastra este deplin& daci altii ne iubesc. Dar acesta este un mod de gandire pe dos care a creat multe dintre problemele noastre. | Adevarul este ci bunistarea noastra depinde de cat’ dragoste oferim. Nu este vorba de ceea ce primim; este vorba de ceea ce déiruim! Alan Cohen _ SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 55 TE CUNOSC, ESTI EXACT CA MINE! Unul dintre prietenii nostri cei mai apropiati este Stan Dale. Stan predd un curs despre dragoste $i telatii numit,,Sex, dragoste si intimitate, Acum cativa ani, in efortul de a invata cum sunt oamenii din Uniunea Sovietic’, el a plecat impreund cu 29 de persoane in URSS pentru dou’ stiptimani. Cand ne-a scris despre experientele lui de acolo, am fost tare incantati de urmatoarea anecdota. fn timp ce m& plimbam printr-un parc din oragul industrial Harkov, am observat un batrin veteran rus din al doilea razboi mondial. Sunt usor de recunoscut dupa medaliile gi tresele pe care cu mAndrie gi le arboreaz& pe piept. Acesta nu este un act de vanitate, Este modul tUrii de a-i onora pe cei care au salvat Rusia, desi 20 de milioane de rusi au fost ucisi de nazisti. M-am dus la bitranelul acela care stitea impreunii cu sotia lui pe o banca si i-am spus, ,,Droozhba, i mir“ (prietenie si pace). Uitandu-se la mine cu neincredere, a luat insigna pe care o facusem special pentru aceast cAlatorie, si pe care scria fn rus ,Prietenie“, $i care arata ° harti a Americii sia U.R.S.S.-ului legate de niste maini iubitoare, si mi-a spus, ,,Americanski?“. I-am rispuns, ,,Da, Americanski. Droozhba i mir‘. M-a prins de maini de parc am fi fost doi fragi Pierduti unul de altul si a spus din nou, ,,Americanski!". De data aceasta, in cuvintele lui puteai simti recunoastere $i dragoste. Timp de cateva minute el si sofia lui au vorbit in ruseste de Parca ag fi inteles fiecare cuvant, iar eu am vorbit in engleza de Parci ei ar fi putut si md inteleaga. Stiti ceva? Niciunul dintre noi nua inteles un cuvant, in schimb ne-am inteles unii pe altii. Ne- am imbratisat, am ras, am plans, tot timpul spunand, ,.Droozhba, t mir, Americanski“. ,,.Va iubim, suntem mandri c4 ne aflam in fara voastri, nu vrem rizboi. Va iubim!*56 SUPA D€ PU! PENTRU SUFLET Dupé cinci minute ne-am luat la revedere, si cei sapte din grupul. nostru mic au plecat. Un sfert de ora mai tarziu, dup ce mersesem ceva drum, batranul veteran ne-a prins din urma. S-a apropiat de mine, si-a scos medalia cu ordinul Lenin (probabil cea mai pretioasd) si mi-a prins-o de haind. Apoi m-a s&rutat pe gura si mi-a dat cea mai calda gi mai iubitoare imbrtigare din lume. Am _ plans amndoi, ne-am uitat unul in ochii altuia timp indelungat si am zis ,,Dasvidania‘ (la revedere). Povestea de mai sus este simbolicd pentru fntreaga noastri wis a excursie numit4 “Diplomatie cetiteneasci zi am intalnit si am emotionat sute de oameni din cele mai imposibile locuri. Nici noi si nici rusii nu vor mai fila fel. Acum sunt sute de copii din trei scoli pe care le-am vizitat, care nu vor mai crede atat de ugor ci americanii vor s4-i ,,elimine“. Am | dansat, am cAntat si ne-am jucat cu copii de toate varstele, apoi i-am imbratisat, i-am sArutat si ne-am dat cadouri unii altora, Ei ne-au oferit flori, prajituri, insigne, tablouri, pApusi, dar cel mai frumos cadou pe care ni l-au facut a fost inima lor. De multe ori am fost invitati la ceremonii de cisitorie si nu cred c vreo ruda de-a lor a fost mai bine primiti, acceptata $i ospatata decat am fost noi. Ne-am imbritisat, ne-am sdrutat, am dansat gi am baut gampanie, snaps si voded impreun cu mirele si mireasa, cu mama, tata si restul familiei. fn Kursk, am fost gazduiti de sapte familii ruse care s-au oferit voluntar si ne ofere mas& si casa. Patru ore mai tarziu, niciunul dintre noi nu vroia s4 mai plece. Grupul nostru avea acum o familie complet in Rusia. fn seara urmatoare, ,,familia noastri‘‘ a mers cu noi la hotel. Orchestra a cAntat pani noaptea tarziu si ce credeti? Inc’ o dati am mancat, am baut, am dansat, am vorbit si am plans pana cand a venit vremea si ne despartim. Fiecare dans l-am dansat de parc eram indragostiti si aga era. A$ putea si va vorbesc ore in gir despre ce am triit aici, dar tot nu ag putea sa va fac s& intelegeti exact cum ne-am simtit. Cum v-ati simti cAnd ati ajunge la hotelul din Moscova si ati gdsi un mesaj in ruseste de la Mihail Gorbaciov, in care spune ci regret nespus ca nu se poate intalni cu noi pentru cA va fi plecat din orag, in Rusia. fn fiecare | SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 57 dar c&, in schimb, a aranjat s ne intalnim timp de dou ore cu gase membri ai Comitetului Central? Am avut 0 discutie sinceri despre toate, inclusiv despre sex. Cum v-ati simti dacd mai mult de doudsprezece doamne in varsta, purtand basmilute, ar iegi din apartamentele lor doar ca si vii sdrute? Cum v-ati simgi cand insofitoarele voastre, Tania si Natasa, V-ar spune c& nu au mai intalnit pe nimeni ca voi? Si cand am plecat, toti 30 am plans pentru ca ne indragostisem de aceste femei extraordinare, si ele de noi. Da, cum v-ati simti? La fel ca noi, probabil. Fiecare dintre noi a avut propria lui experient, bineinteles, dar experienta noastra colectiva a avut ceva in comun: Singurul mod fn care poti asigura pace pe pamAnt este s4-i consideri pe toti ,familia ta“. Trebuie s4-i ludm fn brate pe tofi si sd-i srutim. S4 dansam gi sa ne jucdm cu ei. Trebuie sd stam cu ei, s vorbim, s4 ne plimbam gi s4 plangem impreuni cu ei. Pentru c4 atunci cdnd vom face asta, vom vedea ci, intr-adevar, toti oamenii sunt frumogi, ci ne completim unii cu altii, si cd am fi mai stiraci dac& nu ne-am avea unul pe celalalt. $i in acel moment, zicala, ,,Te Cunosc, egti exact ca mine!“ va cap&ta un uriag inteles: ,,Aceasta este familia mea gi voi sta Jangi ea orice s-ar intampla!* Stan Dale58 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET O ALTA CALE Trenul zingainea si zorndia prin suburbiile oragului Tokio fntr-o dup’-amiazi molcoma de prim&var’. Vagonul nostru era relativ. gol — doar cateva gospodine cu copiii dupa ele, cativa batrani care mergeau la cumpar&turi. Priveam absent casele murdare si tufisurile pline de praf. Intr-una din statii uga se deschise, si linistea acelei dupa-amieze fu tulburatd de bolboroselile violente ale unui barbat. Acesta intra clatinandu-se in vagon. Purta haine de lucru si era mare, beat si murdar. Tipand, se lovi de o femeie care tinea un copil in brate. Lovitura 0 trimise fnvartindu-se peste un cuplu in varsta. A fost) un miracol ca baietelul a scapat nevatamat. Ingrozit, cuplul sari in picioare gi se repezi citre celalalt capat al vagonului. Muncitorul vru si-i dea un picior in fund batranei, dar o rat. Acest lucru il infurie atét de mult incat apuca bara de metal din centrul vagonului gi incercd sA o smulga din locul ei. Era taiat la o man gi sngera. Trenul tsi continua drumul, fn timp ce pasagerii inghetasera de fric&. M-am ridicat in picioare. Eram tinar pe atunci, acum 20 de ani, si aveam 0 bund conditie fizic&. Timp de trei ani facusem Aikido, cate opt ore pe zi. imi plicea si mi iau la trant’. M& credeam grozav. Problema era ca nu-mi testasem niciodat& talentele mele martiale. Cei care fac Aikido nu au voie sa se bata. Aikido“, spunea profesorul meu mereu, ,,este arta reconcilierii. Cine are in cap lupta, pierde legatura cu universul. Dacd incercafl si dominati oamenii, ati pierdut deja. Noi invatam cum s& apland un conflict, nu cum sa-l fncepem“. I-am ascultat cuvintele. Ma striduiam. Am mers atat de depart incat traversam strada ca sa evit ,,chimpira“, grupul de punkis! ce hal&duia pe lang’ giri. Puterea mea de stipAnire mi exalta SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 59 Ma simteam tare gi rational in acelasi timp. Totusi, in inima mea, doream s& am 0 ocazie legitima in care s&-i salvez pe nevinovati distrugandu-l pe vinovat. ,,Acu i-acu’!“ mi-am spus, fn timp ce ma ridicam in picioare. ,Oamenii sunt in pericol. Daca nu fac ceva repede, cineva va fi rinit’. Vazdndu-ma cd m-am ridicat, betivul a vazut sansa de a-gi focaliza furia. ,,Aha!“ urlé el. ,,Un strain! Ai nevoie de 0 lectie in stil japonez!“ MA tineam ugor de bara de deasupra mea, aruncandu-io privire plind de dezgust si dispret. Vroiam sa-l iau deoparte gi sa-I lémuresc, dar trebuia ca el si faci prima miscare. Vroiam si fie furios, aga cd mi-am tuguiat buzele si i-am trimis un sdrut insolent. »Ei bine!“‘, striga el. ,,Vei primi o lectie!“ Si se adund s4 se repeada spre mine. Cu o fractiune de secunda inainte s& se miste, cineva tipase »Hei !“ Si-ti plezeneasca timpanele, nu alta! Suna ciudat de vesel §i insufletit. Ca gi cand tu si un prieten ai chuta cu griji ceva si, dintr-o dat, acesta se impiedicd de lucrul respectiv. ,,Hei! M-am fntors spre stanga; betivul se rasuci spre dreapta. Amandoi ne uitam in jos Ja un batranel japonez. Trebuia sa fie trecut bine de 70 de ani, omuletul acela, care statea acolo in chimonoul lui imaculat. Nici nu se uita la mine; {l privea inc4ntat Pe muncitor, ca si cand ar fi avut s4-i spund un secret. : »Haide, vino aici“, rostea incetigor batranul catre betiv. ,,Hai, Vino si vorbeste cu mine“. {gi migca miinile cu blandete. Omul se duse spre el ca hipnotizat. Se posta pus pe hart in fata lui intr-o atitudine rizboinicd si incepu s& urle, ,.De ce dracu ts vorba cu tine?“ Acum acesta statea cu spatele la mine. Cd si-ar fi migcat cotul si numai un milimetru, I-as fi batut mar. Batranul continua si-l priveasca pe muncitor. ,,Ce ai baut?“ fl i cu ochii plini de interes, ,,Am baut sake“, strigd muncitorul, yx DU € treaba ta!‘ Stropi de salivé sareau pe bitran. eae este minunat*, spuse el, »absolut minunat! Vezi tu, si place sake-ul. In fiecare sear, eu si sotia mea, care are ee ani, incalzim 0 sticluta de sake, mergem in gradina cu ea gi : ae ° bancuta veche de lemn. Privim apusul si ne mai uitém ‘™M Cum fi mai merge prunului nostru. Stri-strabunicul meu in60 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET a plantat acest pom gi ne tot intrebam daca isi va mai reveni dup& viscolul de anul trecut. Pomul nostru, insa, si-a revenit neasteptat de repede, daca ludm in calcul gi solul sirac. Este minunat sa stai_ s ne privesti cum ne bem seara sake-ul si avem griji de pomisorul nostru, chiar gi atunci cand plou4!“ Se uité la muncitor cu ochii str#lucind. In incercarea sa de a urmari povestea batranului, privirea i se inmuiase. Pumnii i se desclestau incetul cu incetul. Daa, spuse el. ,,Si eu iubesc prunii..“. { Tonalitatea vocii lui scdzuse. »Da", zise batranul, zambind, ,,si sunt sigur c& ai o sotie minunata“. » Nu, raspunse muncitorul. ,Sotia mea a murit“. Foarte bland, leg&nandu-se in migcarea trenului, uriagul tncepu sd suspine. »N-am nevast, nu am casa, nu am slujba. Mi-e atat de rusine de mine“, Lacrimile i se tnnodau in barba, iar corpul fi era cuprins de spasme de disperare. Cum staéteam eu acolo, cu nevinovatia mea tinereascd gi ferchezuita, in spiritul dreptatii, m-am simit mai murdar decat era el. Apoi trenul s-a oprit acolo unde trebuia si cobor. Usile s-au deschis gi l-am auzit pe batranel spunand plin de intelegere, ,, Vai de mine gi de mine, asta chiar c4 e 0 povara grea. Hai, stai jos si povesteste-mi". Mi-am fntors capul pentru a arunca o ultima privire. Muncitorul | statea cu capul fn poalele batranelului. Acesta i] mangaia incet si- bland pe parul murdar gi incAlcit. Dupa ce a plecat trenul, m-am agezat pe o banca din statie. Ceea ce am vrut eu sd fac eu cu muschi, se rezolvase cu cAteva vorbe bune. Tocmai vazusem cum functioneaza Aikido, iar esenta’ acestuia era dragostea. Din acel moment trebuia sa practic acest sport fntr-un alt spirit, cu totul diferit. A trecut multi vreme dupa aceea p4na am reusit s4 vorbesc despre aplanarea unui conflict. | Terry Dobson SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 61 CEA MAI STRINGENTA NEVOIE Cel putin o dat& pe zi, pisoiul nostru vine Ja unul dintre noi cu privirea aceea de parca ar vrea si ne cearii ceva anume. Nu inseamna ci vrea mancare sau ceva de genul Asta. Dorinfa lui este cu totul aparte. Daca stai cumva jos iti va sari in poald; dac& nu, va sta acolo ptivindu-te melancolic, pana cAnd fl vei lua tu fn brate. O data ce s-a asezat bine, incepe sd toarcd, chiar inainte si fl mangai pe spate, sd fl scarpini sub barbie si s4-i spui ce motanel cuminte este el. Apoi turatia motorul lui aflat la relanti creste; se foieste si se pind cand igi giisegte un loc comod. Uneori torsul scapa de sub control gi se transforma in sfordit. Se uit Ja tine cu ochii mari plini de adoratie, si iti ofera privirea aceea pisiceascd lunga si molcoma, de incredere absolut’. Dupa un timp, fncetul cu ineetul, se linisteste, Dacd vede ci nu te Misti, atunci se hotirdste sA tragi un pui de somn. Dar tot atat de bine Poate s sara jos din poala si sa plece la treaba lui. Se simte bine in ambele cazuri. Fiica noastra spune mai pe scurt: ,, Negrut are nevoie si toarci*. In 80spodaria noastr4, el nu este singura care are nevoie de eer: si eu si sofia mea stim ca aceasta nevoie nu tine de at Porva, pentru ci sunt dascal, dar si parinte, ojpsacle? de smb celor mai tineri, penteu ca ei simt. hevoia imperioasd sd ee sd stea cu capul in poala, sa fie luati de mani, si fie ti si mangaiati, $1 nu pentru ca ar fi ceva in neregula, ci Pentru cx aga sunt ei. ae multe lucruri pe care ag vrea sd le fac pentru copii. Insa, le Br 1 sé aleg unul singur, ar fi acesta: s4-i ofer oricdrui copil nde, cel putin o sedinf& de tors pe zi. pili, ca gi pisicile, au nevoie si toarci. Fred T. Wilhelms62 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET BOPSY Tanadra mama de 26 de ani isi privea fiul care murea, suferind de leucemie in ultima’ fazi. Desi inima ei era plind de durere, ea avea 0 putere mare. Ca orice pirinte, tsi dorea ca fiul ei si creasca mare si s4-si indeplineasca toate visele. Acum, acest lucru nu mai era posibil. Leucemia fusese mai tare. $i totusi vroia ca visele baietelului ei s& se adevereasca. Lud mana micutului si fl intrebi, ,, Bopsy, te-ai géndit vreodati ce vrei sa te faci cand o sa te faci mare? Ai visat vreodat& ce se va intampla cu viata ta?“. , Mami, tot timpul mi-am dorit si m& fac pompier cand o si cresc’. Mama ii zambi si fi spuse, ,,Haide si vedem daca dorinta ta se” poate indeplini“. fn aceeasi zi, ea s-a dus la departamentul local de pompieri din Phoenix, Arizona, unde |-a intalnit pe Bob care avea o inima mare cat Phoenix-ul. Ea fi povesti despre ultima doringa a fiului ei gi fl intreba daca s-ar putea si-I plimbe cu masina de pompieri pe pustiul ei de gase ani. Bob i-ardspuns, ,,Uite, putem face mai mult de atat. Pregiiteste-I pe fiul tau pana la sapte, miercuri dimineata, si fl vom face pompier onorific pentru fntreaga zi. Poate s4 vind la statie, pe la gapte, si manance cu noi, s4 mearga cu noi la toate apelurile... $i, daci ne dai si m&sura lui, ti vom face o uniforma adevaratii, cu o casca adevarata, nu una de jucirie, cu emblema noastr’ pe frunte, cu vest galbend ca a noastra si cu cizme de cauciuc. Toate se fabric aici in Phoenix, asa ci o si le putem avea repede“. Trei zile mai tarziu, Bob Pompierul fl lud pe Bopsy, il imbracd ~ in uniforma de pompier gi il escort’ din patul de spital pana Ja masgina de pompier care fl astepta. Bopsy se urc in spatele maginii_ si stétu acolo pana la statie. Era in al nouilea cer. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 63 Urmari trei apeluri in ziua aceea gi Bopsy merse cu brigada de fiecare dati. Merse cu masini diferite de pompieri, cu masina paramedicilor si chiar cu cea a pompierului sef. A fost de asemenea filmat pentru jurnalul de stiri al televiziunii locale. Realizarea visului sau, precum si faptul cd a fost fnconjurat de atta dragoste gi atentie, ]-au ajutat pe Bopsy sa traiasca trei luni mai mult decat prognozasera medicii. {ntr-o sear, cand toate semnele vitale parurd si scada dramatic, sora sefa, care credea in conceptul Hospice c& nimeni n-ar trebui si moar singur, se hotari si-i cheme familia la spital. Apoi, isi aduse aminte de ziua pe care Bopsy si-a petrecut-o ca pompier, aga ci fl sun& si pe pompierul sef si fl intreba daca n-ar fi posibil si-i trimita pe cineva in uniforma care s& stea cu Bopsy pana ce acesta va trece pragul lumii de dincolo. Seful raspunse: ,,Putem face mai mult decat atét. Vom fi acolo tn cinci minute. Dar vrei, te rog, s4-mi faci o favoare? Cand vei auzi sirenele urland gi vei vedea luminile girofarurilor, anunti tu prin sistemul vostru de comunicare ca nu este nici un incendiu? Spune-le doar ca brigada de pompieri a venit sa-gi ia la revedere de la unul dintre cei mai Minunati colegi pe care |-au avut. $i vrei si deschizi fereastra de la camera lui? Multumim“. Cinci minute mai tarziu la spital sosi o magina de pompieri cu Scard, ridici scara pana la etajul trei al clidirii, acolo unde era Salonul lui Bopsy, si 14 pompieri si doud pompierite urcara pe ea Pand fn camera lui. Cu permisiunea mamei lui, I-au imbritisat, Lau tinut in brate si i-au spus ce mult il iubesc. Cu ultima rdsuflare, Bopsy gi-a ridicat ochii c&tre seful Pompierilor gi i-a zis, ,,Sefule, acum sunt un pompier adeviirat, RUsi aga, »Da, Bopsy, esti", raspunse acesta. Dupa aceste cuvinte, Bopsy a zAmbit gi a inchis ochii pentru ultima card, Jack Canfield si Mark V. HansenSUPA DE PUI PENTRU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 65 CATELUS! DE VANZARE Un proprietar de magazin a atarnat intr-o zi deasupra usii un anunt pe care scria ,,Catelusi de vanzare“. Anunturi ca acestea atrag de obicei copiii mici, gi nu trecu mult cd si aparu un biietel care se opri la usa. ,,Cu cat vinzi citelugii?", intreba el. ,Depinde; intre 30 de dolari si 50 de dolari“, raspunse proprietarul. Baietelul isi goli buzunarele si scoase nigte maruntis. ,,N-am decat 2 dolari si 37 de centi“, spuse el. ,,Da’, potsi eus& ma uit la ei?". Proprietarul zambi, fluiera si dintr-un cotet iegi Lady, care alergi de-a lungul magazinului, urmata indeaproape de cinci ghemotoace micute de bland. Unul dintre catelusi ramasese mult in urmad, abia miscdndu-si piciorusele. Imediat, privirea baietelului cAzu asupra c&telugului schiop si fntreba, ,,Ce s-a intamplat cu el?“ Proprietarul {i spuse ci medicul veterinar examinase Catelugul si descoperise cd acesta nu are o incheietura Ja un Sold, si cX toata viata lui va fi schiop. Baietelul se fnsufleti. »Acesta este ciitelugul pe care vreau s4-] cumpar‘. Proprietarul spuse, ,,Nu, nu vrei sd-l cumperi. Ins dacd-1 Vrei cu adevarat, ti-] diruiesc“. Baietelul se supra foarte tare. Se uit’ drept in ochii omului, aratand cu degetul drept inspre cdtelus, si spuse: Nu vreau si pul dai. Acel c&telus valoreaza tot att de mult ca gi ceilalti, aga ca "Ml voi da cat ai cerut. De fapt acum iti dau 2 dolari si 37 de Senti, si apoi cAte 50 de centi pe lund pAné se strange toaté suma*. ve Omul totusi insista, ,,Tu nu vrei s4 iei cdinele asta. N-o si e Niciodata in stare si alerge, si sari si s4 se joace cu tine aga ™ fac ceilalti*,66 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET C4nd a auzit asta, baietelul se aplec4 gi fsi ridica un crac al pantalonului, pentru a-i arta birbatului piciorul sténg schilodit, rasucit, sustinut de o tijd metalic’. {si ridic&d privirea si spuse incet, ,,Ei bine, nici eu nu alerg prea bine, iar cdtelugul are nevoie de cineva care si-] inteleaga“. Dan Clark Enfruntand furtunile SA INVETISA TE IUBESTI Oiner Wendell Holmes a participat odatti la o intélnire unde el era cel mai scund dintre tofi. »Dr. Holmes“, remared sarcastic un prieten, ,,ag zice cdi te simgi cam mic printre noi, dgtia mari“. » Da", i-o intoarse Holmes, ,,md simt ca David intre o gréimadéi de Goliazi“66 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET C4nd a auzit asta, bitietelul se apleca gi fsi ridic un crac al pantalonului, pentru a-i arata barbatului piciorul stang schilodit, rasucit, sustinut de o tija metalica. {gi ridic& privirea si spuse jncet, ,,Ei bine, nici eu nu alerg prea bine, iar catelugul are nevoie de cineva care sa-1 inteleaga“. Dan Clark Fnfruntand furtunile SAINVETISA TE IUBESTI Oriver Wendell Holmes a participat odaté la o intélnire unde el era cel mai scund dintre tofi. Dr. Holmes“, remarcd sarcastic un prieten, ,,ag zice cd te simti cam mic printre noi, dstia mari". Da", i-o intoarse Holmes, ,,nd simt ca David intre o grdmada de Goliazi*SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 69 BUDA CEL DE AUR Ny iatd secretul meu, unul foarte simplu: numai cu inima poti vedea ce este drept, pentru cd esentialul este ascuns privirii. Antoine de Saint-Exupery in toamna lui 1988 eu gi sotia mea Georgie am fost invitati si tinem o prelegere despre pretuirea de sine si performanta de varf la oconferinta in Hong Kong. Pentru cd nu mai fusesem niciodata in Orientul Indepartat, am hotirat sii vizit&m gi Tailanda. Cand am ajuns la Bangkok, ne-am decis s4 facem un tur al celor mai faimoase temple budiste din oras. impreund cu interpretul nostru si soferul, Gerogia si cu mine am vizitat henumiarate temple in ziua aceea, dar, foarte curdnd ele au inceput Sd se amestece fn mintea noastri. Totusi, a fost un templu care a Hisat o impresie extraordinari ih inimile noastre. Se numegte Templul lui Buda cel de Aur. Templul era foarte mic, probabil nu mai mare de 80 de metri Patrati. Cand am intrat ins4, am ramas uimiti de prezenta unei Statui fnalte de peste 3 metri, din aur masiv, care fl reprezenta pe Buda, Cant®te peste 2 tone gi jumatate si este evaluata la aproximatiy 196 de milioane de dolari! Era o priveliste ‘hpresionanta acel Buda din aur masiv, bland si totusi impunator, Cate zambea in jos c&tre noi. in timp ce ficeam obignuitele fotografii, care mai de care Mhai trasnite (in spatele lui Buda, cu strigdte de admiratie, etc.), &m dat peste un postament de sticla pe care era un ciob mare de sO vreo 20 de centimetri grosime gi vreo 30 atime. Langa Se afla o foaie batuti la magind pe care scria povestea acestei Marete Opere de arti.70 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Prin 1957, un grup de calugari dintr-o manistire trebuiau s mute statuia unui Buda facut din Jut intr-un alt loc. Manastire urma sd fie mutata pentru a face loc unei autostrizi care duce: pana la Bangkok. Cand macaraua a inceput sf ridice idolul uriag greutatea lui fu atat de mare, incAt aceasta incepu si crape. | plus, incepuse s& si ploud. Staretul cilugarilor, caruia fi era tea cil Buda cel sfant s-ar putea strica, hotar? s lase statuia jos pi pamant si s4 0 acopere cu nigte prelate mari pentru ao proteja di ploaie. j Mai tarziu, seara, acesta s-a dus si verifice statuia. Si-a aprins lanterna gi s-a bagat sub prelata ca s{ vada daca statuia era uscata, Cand raza de lumina cazu pe o cripatura, observa o sclipire ciudata, Uiténdu-se indeaproape si vada ce stralucea, se tntreb’ dacd n era ceva ascuns sub lut. Se duse s4 aduc& un ciocan si o dalté ¢ incepu s& ciopleascd lutul. Pe masur& ce indep&rta din ce fn ci mai mult lut, luminifa deveni din ce in ce mai mare si mai stralucitoare. Dupa multe ore de truda, staretul stiitea in fata extraordinarului Buda de aur. Istoricii cred ca, sute de ani inaintea descoperirii staretului, armata birmanezi se afla pe punctul de a invada Tailanda (numit atunci Siam). Calugarii siamezi, dandu-si seama cd tara lor va fi curand atacata, au imbracat pretiosul lor Buda cu un strat de lut pentru a-si apara comoara, spre a nu fi prédat& de birmanezi. Din nefericire, se pare c4 toti calugarii au fost macelariti, si secretul_ s-a pastrat pana fn ziua aceea fasté din 1957. { tn timp ce ne intorceam cu avionul inapoi spre casi, ma gandeam in sinea mea, ,,Noi toti suntem ca acel Buda de Tut acoperit de 0 crusta dura creat’ de fric&, gi totugi, pe dedesubt, fiecare dintre noi este un ‘Buda de Aur’, un ‘Crist de Aur’ sau “esen{a de aur’ care reprezinté Eul nostru adevarat. Pe undeva, intre varsta de doi si noua ani, incepem s4 ne acoperim ‘esenta de aur’ — Eul nostru natural‘. Ca si cilugarul cu dalta si ciocanul, datoria noastri este de acum s4 scoatem din nou la lumina adevirata noastra esenta. Jack Canfield SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 71 NCEPETI CHIAR CU DUMNEAVORSTRA Urmitoarele cuvinte sunt scrise pe mormantul unui episcop anglican aflat in Criptele de la Abatia Westminster: Cand eram tanar gi liber, si imaginatia mea nu avea limite, visam s4 schimb lumea. Pe mAsura ce mbitraneam si deveneam mai intelept, am descoperit c& lumea nu vrea s& se schimbe, asa c4 am hotarat sa privesc mai putin departe, si anume sd-mi schimb doar tara. Dar si ea parea si fie de neclintit. Jn amurgul vietii, intr-o ultima incercare disperata, am incercat si-mi schimb doar familia, pe cei apropiati mie, dar, vai, nici ei nu au vrut asta. lar acum, cAnd zac pe patul de moarte, imi dau seama ci Dacd m-ag fi schimbat pe mine mai tntai, atunci prin acest exemplu mi-ag fi schimbat familia. Incurajat gi insufletit de ei, ag fi gasit putere si-mi fac tara mai buna gi, cine stie, poate chiar ag fi schimbat lumea. Anonim72 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET ADEVARUL SI NUMAI ADEVARUL David Casstevens, de la Dallas Morning News, ne relateazi 0. intamplare despre Frank Szymanski, un centru tnaintas de la echipa Notre-Dame prin anii 1940, care a fost citat ca martor fntr-un! proces civil la South Bend. ] “Joci in echipa Notre-Dame anul acesta?” l-a tntrebat judecatorul. “Da, domnule judecitor.” “In ce pozitie?” “Mijlocas, domnule judecitor.” “Cat esti de bun ca mijlocas?” Szymanski s-a foit pe scaun, dar a raspuns ferm: “Sunt cel mai bun mijlocag pe care l-a avut vreodat’ Notre- Dame”. , Antrenorul Frank Leahy, care se afla in sald, ramase surprins. Szymanski fusese intotdeauna modest, fara pretentii. Asa ca, la terminarea sedinfei, il lui deoparte pe Szymanski gi fl intrebi de | ce afirmase aga ceva. Szymanski rosi. i “Imi pare tare rau, domnule antrenor, dar nu aveam ce face! Eram sub juramant”. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 73 PUNCTELE ESENTIALE fntr-o zi, un baietel putea fi auzit vorbind cu sine insusi.in timp ce mergea cu pagi mari prin curtea din spate, purtand © sapca de baseball si ducdnd in m4n& o minge gi un bata de baseball. ‘Sunt cel mai tare jucitor de baseball din lume‘, spunea el mandru. Apoi zvarli mingea in aer, lovi gi rat. Neinfricat, ridica mingea de jos, o aruncé in aer gi spuse din nou, ,,Sunt cel mai tare Jucktor al tuturor timpurilor!“ Lovi mingea din nou gi rata iardsi. Se opri un moment si examiné cu atentie bata si mingea. Apoi, inci odata arunci mingea in aer gi spuse, ,,Sunt cel mai tare jucdtor care a existat vreodat&, Balansa bata cu putere gi din nou dadu pe lang minge. »Mamaia..! exclama el. ,,Sunt cel mai bun aruncator de mingi!* Surs4 necunoscuta Dupa slujba dintr-o Duminicd dimineafa, nepotica mea de cinci ani desena concentraté ceva pe o bucaté de hartie. Cand am intrebat-o ce face, ea mi-a rdéspuns cd-l deseneaza Re Dumnezeu. ,,Dar nimeni nu stie cum arata Dumnezeu“, am spus eu. » Vor sti cand voi termina desenul! “ a rdspuns ea. Jacque Hall74 SUP DE PUI PENTRU SUFLET DECLARATIA MER DE APRECIERE PERSONALA Ceca ce sunt ar fi suficient de bun daca ag ardta-o deschis. Carl Rogers Urmiatoarea povestire a fost scris& ca rispuns la intrebarea unei fete de 15 ani, Cum pot eu s4 ma preg&tesc pentru a mi realiza i viata? Eu sunt eu. fn toat{ lumea nu mai este nimeni exact ca mine. Exist& oameni care au niste parti asemandtoare cu ale mele dar nu seamand cu mine perfect. De aceea, tot ce vine din mine imi apartine numai mie, pentru c& doar eu am hotirat asa. Eu imi apartin cu totul — corpul meu, cu tot ceea ce face el; mintea mea cu toate gandurile si ideile; ochii mei gi toate imaginile pe care le vad; sentimentele mele, oricare ar fi ele — furie, bucurie, dragoste, frustrare, dezamagire, nerabdare; buzele mele gi toate’ cuvintele rostite — politicoase, dulci si aspre, corecte sau incorecte; glasul meu raspicat sau soptit; toate faptele mele, fie ci includ pe altii sau numai pe mine. Am propriile mele fantezii, propriile mele vise, sperante i spaime. Am propriile mele triumfuri si succese, dar gi propriile egecuri si greseli. Pentru c& eu imi apartin mie, m& pot cunoaste indeaproape. Facand acest lucru, ma pot iubi si pot fi prietena tuturor pirtilor care ma alciituiesc. Numai atunci o si pot si le fac pe ele sit lucreze_ pentru propriul meu interes. j SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 75 Stiu c& exist’ anumite aspecte legate de mine care ma deruteazi, iar altele pe care nu le cunosc. Dar atata vreme cat sunt prietenoasa si drigdstoasd cu mine ins4mi, pot cduta curajoasd si plina de sperant’ modalitati de a afla mai multe despre mine. Oricum ag arta si m-ag auzi, orice ag spune gi ag face, gi orice ag gandi gi ag simti la un moment dat, ma reprezinta intru totul pe mine. Clipa aceea este autenticd gi ma aratd pe mine cum sunt in ace] moment. ! Cfnd revad mai tarziu cum am aratat si cum m-am auzit, ce am spus gi ce am facut, cum am gandit si ce am simtit, am senzatia ci multe parti nu mi se potrivesc. Atunci las, trec peste aceste parti, pastrdndu-le doar pe acelea care mi se potrivesc si incercand si inventez altele noi in locul celor abandonate. Vad, aud, simt, gandesc, spun si fac. Posed instrumentele de a supravietui, de a fi alaturi de ceilalti, de a realiza ceva bun sidea gisi un rost si o ordine in multimea de oameni gi de lucruri din afara mea. Eu imi apartin mie gi de aceea ma pot construi. Eu sunt eu si ma simt bine. Virginia Satir76 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DOAMNA GEANTA Obigsnuia s& doarméa in oficiul postal de pe Strada 5.O simteam dup& miros fnainte s4 dau coltul in intrandul unde dormea ea, langi telefoanele publice. Simteam mirosul urinei care se scurgea prin zdrentele ei murdare gi izul puturos al dintilor ei cariati. Dacd nu dormea, mormiia vorbe fara sir. i Acum posta se inchide la sase ca sd scape de cei fara adapost, aga cA se ghemuieste pe trotuar, vorbind de una singurd, cu gura clampanind de parca nu avea balamale si cu mirosurile ei atenuate, putin de o adiere usoara. intr-o zi, de Sarbatoarea Recunostintei, ramasese atata mancare, fncAt am impachetat-o, m-am scuzat si am plecat cu masina pana pe Strada 5 i Erao aoe friguroas&. Frunzele zburau de colo colo pe std si rar intalneai pe cineva, doar cativa nefericiti faré adapost. Dar pe ea Stiam cd 0 s-o gasesc. Era fmbracata asa cum era intotdeauna, chiar si vara. Niste zdrente calduroase de 1an& de-abia reugeau s4-i acopere trupul ei batran gi) cocirjat. Mainile ei osoase tineau un pachet cu mancare. Se agezase pe vine lang’ un gard de sarmé din fata unui teren de joacd, foarte aproape de posta. ,,.De ce nu si-o fi ales si ea un loc sa o apere de vant?, m-am fntrebat eu, dar am presupus ca era atat de nebuna inct nu igi mai batea capul s4 se ghemuiascé fntr-un loc ferit. Am tras magina pe dreapta, am ldsat gemul jos si am spus, Mami... n-ai vrea...“, gi am ramas socat de cuvantul acela. Dar, era... este... intr-un fel care imi scapa. $i i-am zis din nou, ,,Mami, ti-am adus niste mancare. Nu viel nigte curcan gi placintaé cu mere?“ SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 77 Atunci femeia s-a uitat la mine gi mi-a spus cu voce clara, cu cei doi dinti pe care-de-abia se mai fineau, ,,A, multumesc foarte mult, dar sunt ghiftuité acum, De ce nu-i dai cuiva care are cu adevarat nevoie? Cuvintele rostite erau limpezi, iar manierele ei elegante. Apoi m-a concediat: isi bagase iar capul fntre zdrente. Bobbie ProbsteinSUPA DE PUI PENTRU SUFLET RASPUNDERE / CAPACITATE Jocul pe care-l jucam este si ne prefacem si ne prefacem c4 de fapt noi nu ne prefacem ne facem ca uitém cine suntem si apoi uitém cA noi am uitat cine suntem noi de fapt? centrul care priveste gi conduce spectacolul care-si poate alege pe ce drum va merge constiinta Eului acea reflectie puternicd si puternic iubitoare a cosmosului, dar in incercarea noastra de a face fata situatiilor initiale am ales sau am fost hipnotizati si alegem 0 pozitie pasiva de evitare a pedepsei sau a pierderii dragostei alegem s& negim rispunderea / capacitatea noastra pretinzand ca lucrurile pur si simplu s-au petrecut sau ci noi am fost cu buna stint controlati ne lasam la pamant si ne obisnuim cu aceasta postura masochista cu aceasta slabiciune si neputinta de a decide, dar noi suntem in realitate un centru liber de energie cosmica SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 79 vointa voastra este puterea voastra nu va prefaceti ci nu o aveti sau nu o veti avea Bernard Gunther80 4. O lectie se repet’ pana cAnd se invati. 5. Procesul deinvatare nu se termina niciodata. 6. ,,Acolo“ nu este mai bun decat aici“. 2. Veti invata lectii. 3. Nu exista greseli, numai lectii. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET REGULILE PENTRU A DEVENI O FIINTA UMANA 1. Veti primi un corp. { V4 place sau nu va place, va fi al vostru pentru intreaga’ viata. Sunteti fi inscrisi la o scoala cu informatii non-stop numit& Viaté. fn fiecare zi la aceasti scoala veti avea ocazia sa invatati cdte o lectie. S-ar putea si va placd lectiile, sau” S-ar putea sd le considerati irelevante si prostesti. | Dezvoltarea este un proces de incerciri si nereusife: experimentare. Experimentele ,,ratate“‘ fac parte din acest proces, tot aga cum fac parte si experimentele ,,reusite*, O lectie va fi prezentat sub mai multe forme pani cand 0. veti invata. Numai dupa ce ati invatat-o puteti trece la alta lectie. Nu exist4 moment al vietii care s4 nu contina o lectie. Daca ” Sunteti viu, atunci aceste lectii trebuie invatate. C4nd un ,,acolo“ personal devine un ,,aici‘, veti obtine pur si simplu un alt ,,acolo“ care va aréta din nou mai bine dect aici, | SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 81 7, Altii sunt doar imaginea voastra in oglinda. Nu poti iubi sau uri ceva la cineva decat daci aceasta persoand reflecta ceva ce voi iubiti sau urati la voi ingiva. 8. Ce faci cu viata ta depinde numai de tine. Detii toate uneltele si resursele de care ai nevoie. Cum le folosesti ramane la aprecierea ta. Alegerea {ti apartine. 9, RAspunsurile tale exista in tine. Raspunsuri la intrebarile Vietii se afla in tine. Tot ceea ce trebuie sa faci este 4 privesti, s& asculti si s& ai incredere. 10.Vei uita toate astea. Cherie Carter-ScottDESPRE PARINTI Prorat ca cel mai mare serviciu social pe care il poate face cineva fdrii sale si umanitdfii este sa alcdtuiasca o familie. George Bernard Shaw84 SUPA Dé PUL PENTRU SUFLET SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 85 Daca copiii traiesc fn aprobare, ei invatii sii se placa pe ei ingisi. Daca copiii traiesc in acceptare, ei invati si g&seasci dragostea in lume. i A A Daca copiii traiesc in recunoastere, COPIII INVATA DIN FELUL IN CARE TRAIES 2h RANE SALE i HL Daca copiii sunt crescuti cu critici, ! Daca copiii traiesc in generozitate ei invatd sd condamne. ei invata sd fie generosi. Daca copiii traiesc in ostilitate, : Dac copiii traiesc in cinste si dreptate, ei Invata sd se bata. ei invati ce inseamna adevarul gi justitia. Daca copiii traiesc in teama, 5 : ; Dacd copiii triiesc in siguranta, ei invata sa fie tematori. ei invatd si capete incredere in sine ee si in cei din jurul lor. Daca copiii traiesc in mila, ei invafa sd se autocompiitimeasca. Daca copiii traiesc fn prietenie, bh ei invatii ci lumea este un loc frumos in care poti trai. Daca copiii traiesc in ridicol, ei Invata sa fie sfiosi. . Daca copiii traiesc cu seninatate, ei Invati sf aiba mintea impacata. Daca copiii traiesc fn gelozie, ei invati ce e invidia. tn ce triiesc copiii dumneavoastra? Daca copiii traiesc in rusine, ei invata sd se simt4 vinovati. Dorothy L. Nolte Daca copiii traiesc in toleranta, ei invati sd fie rabdatori. Daca copiii traiesc in incurajare, ei fnvata s4 fie increzitori. Daca copiii traiesc in apreciere, ei fnvata sd aprecieze.86 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET DE CE AM ALES CA TATAL MEU SA FIE TATICUL MEU Mi-am petrecut copilaria intr-o ferma minunat& din low crescut de un cuplu de parinti descris deseori ca ,,sarea pamant si stalpi ai societatii*. Ei erau toate acele lucruri minunate pe le stim ca le au parintii buni: dragoste, devotament fata de sarc de a-si creste copii, cu mari asteptari si un simt pozitiv” autoapreciere. Ei asteptau de la noi s4 ne facem rugiciunea d dimineata si de sear, s& ajungem la timp la scoali, si luam bunicele si s4 fim copii buni. Eram gase copii. Sase copii! Nu fusese ideea mea de a fi de multi, dar nimeni nu-mi ceruse pirerea. Pentru ca lucrurile$ fie gi mai grele, soarta ma adusese in mijlocul Americii, und clima cea mai aspra si mai rece. Ca toti copiii, credeam ¢ facuse o incurcatura nefericité si ci ajunsesem din gresea acea familie, si cu atat mai mult, fn acel stat. Iernile in Iowa atat de geroase, incat trebuie s4 faci ture noaptea si sA ve dac& nu cumva vitele s-au impotmolit pe undeva gi s4 moara frig. Animalele nou-nascute trebuiau duse in grajd gi unl trebuiau inciilzite in continuu pentru a fi tinute in viats. Atal! reci sunt iernile in Iowa! i Tatal meu, un barbat incredibil de chipes, puternic, caris si de plin de energie, era vegnic in migcare. Fratii si surorile si bineinteles eu, eram cazuti in admiratie pentru el. fl venera ji aratam ce] mai mare respect. Acum inteleg de ce. Pentru ¢4! exista nimic inconsecvent fn viata lui. Era un om onorabil, 4 principii inalte. Alesese singur s lucreze pentru o fermi $i i era pasiunea lui; era cel mai priceput. Stitea acasi unde cregte# avea griji de animale. Se simtea una cu paméntul si era fa SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 87 mandru de recoltele lui. Refuza si EMS in aires ee sprejurimile fermei erau pline de caprioare, !azant, prepelite s} ae iti de vanat, Refuza si foloseasca ingrisiminte pentru sol a sah asca animalele cu altceva decat hrana naturala. El ne- on - tei ce trebuie si facem acest lucru si de ce trebuie sd ae a jidealuri. Ast&zi, imi dau seama cAta dreptate a avut, ae ee Tyee el ni le spunea prin 1950, inainte de pngajomentl universal pentru pastrarea mediului inconjurator in iti. aii eee mereu un barbat tare nerabdator, dar nuin aes noapte cand facearonduri si verifice vitele. Relatia i oF : a gntre noi a ramas de neuitat. insemna ceva impun 9% Dae mea. Am invatat atat de multe despre el! Deseori : au ‘ i barbati spunand ce putin timp gi-au petrecut cu tatii lor. Intr- rit tn zilele noastre, oamenii tanjesc dupa un tata pe care nu cunoscut niciodaté cu adevarat. Eu -am. cunoscut peal meu. Atunci credeam in taind cA sunt copilul lui epreferat, desi foarte posibil ca fiecare dintre ceilalti frati sé fi gen ace! i lucru despre ei. Asta era si bine, $i rau. Rau era c4 eu oe aleasi de tata si merg cu el noaptea §1 dimineata devreme : verificatul grajdurilor, si detestam complet si ma dau jos din a meu cald ca si ies afara in aerul inghetat. Dar tata stia ce! ana bine si transforme orele acelea in ore de iubire. Era om infelegitor, bland gi un bun ascultator. Vocea lui era Dan . zimbetul lui m4 ficea s& inteleg de ce fl iubegte mama asa le mult. Inacele momente, pot spune, era un profesor model 7 totdeauna Concentrandu-se asupra motivelor pentru care trebuie si faci eye Vorbea neintrerupt timp de 0 ord sau 0 ord jumatate, cat fi lua sa faci rondul. Vorbea despre experientele lui de razboi, despre de ce-urile rizboiului in care luptase, despre oamenil pe care ia Cunoscut, despre urmirile rizboiului si despre perioada care i-a urmat. isi spunea povestea iar si iar. Astfel, la scoal&, istoria m1 ‘a pirut interesanta si familiara. sunstehae Imi vorbea despre ce cAstigse din calatoriile lui gi de ce “Ta atat de important si vezi lumea. imi insufla nevoie si 4goste pentru calatorii. Pana la varsta de 30 de ani vizitasem deja 30 de piri,88 ‘SUPA DE PUI PENTRU SUFLET imi vorbea despre nevoia si dragostea de a invita si de ce este important4 educatia, si vorbea despre diferenta dintre inteligenta si intelepciune. fsi dorea atat de mult si ma vad’ mai mult decat o absolventé de liceu, »»P oti si o faci‘, continua si-mi_ repete. ,,Esti o Burres. Te duce mintea, esti isteafi si nu uita, esti o Burres“, Nu aveam voie st-I dezamagesc. Am avut mai mult decat suficientd incredere pentru a urma orice curs mi-am dorit. In final, mi-am luat doctoratul si mai tarziu al doilea doctorat. Desi primul a fost pentru tata si al doilea pentru mine, a existat intotdeauna un simt al curiozitatii si al cfutirii care a ugurat obtinerea am@ndorura. {mi vorbea despre standarde si valori, despre dezvoltarea_ caracterului gi ce insemnau acestea fn viata unui om. Scriu si predau pe o tema similar&. Imi mai vorbea despre cum si iau sisa evaluez deciziile, cdnd sa rup legaturile si cd s4 plec si cum si nu ma las pana nu rizbesc. Imi vorbea despre conceptul de a fi $i a deveni $i nu numai despre a avea gi a obtine. $i acum folosesc aceasta fraza, ,,Niciodat& nu-ti vinde inima‘, cum spunea el. imi vorbea despre instincte gi cum si le diferentiezi de sentimente si despre cum sa eviti s& te fraiereascd alti. Spunea, ,,{ntotdeauna asculta-ti instinctele gi afl& c& toate raspunsurile de care ai nevoie Se gasesc in tine. Stai singur un timp. Fii suficient de relaxat pentru a gasi rispunsurile gi a le asculta. Gaseste ceva care iti place sa faci si apoi trdigte o viata care si dovedeasca acest lucru. Telurile tale ar trebui si ,agneascd din valorile tale, gi atunci munca ta va radia dorintele inimii. Acest fapt te va opri de la toate acele distractii prostegti care nu fac altceva decat s&-ti risipeascd timpul ~ viata Inseamna timp — i vei afla cat de mult poti creste fn anii care fti sunt destinati. ,,S4-ti pese de oameni“, spunea el, i intotdeauna respect’ pamantul-mami. Oriunde vei locui, fii sigur ca ai suficienti copaci in jurul tau, si mult cer si pamant“. Tatdl meu. Cand mi gandesc cat de mult isi aprecia sifsi iubea copiii, imi pare sincer rau pentru cei care nu-gi vor cunoaste tafii in acest fel sau care nu le vor simti puterea de caracter, eticay Sensibilitatea, toate stranse jntr-o singura persoana, aga cum ana fScut-o eu. Tatal meu intotdeauna modela cuvintele, si mereu am stiut c& vorbea serios cu mine. Stiam ci ma Pretuieste si ca vroia ca gi cu si-mi dau seama de valoarea mea. SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 89 Mesajele tatalui meu aveau inteles pentru mine, pentru c4 eu nu am vazut nimic contradictoriu in viata lui. Se gandise profund asupra Vietii sale si de aceea el o triia zilnic. A cumparat mai multe ferme de-a lungul timpului (si astzi mai munceste, aga cum a muncit mereu). S-a csitorit $i a jubit aceeasi femeie toati viata lui. Chiar si dupa 50 de ani de la cisitorie parintii mei se iubesc ca in prima zi. Sunt cei mai indragostiti oameni pe care i-am cunoscut vreodati. Tata si-a iubit mult gi familia. Credeam ci este mult prea posesiv cu copiii s&i si fi protejeazi prea mult, dar acum, ca sunt gi eu parinte la randul meu, fi inteleg acele nevoi si le vid rostul. Desi el credea cd ne poate vindeca de virsat, si aproape ca a reusit, refuza vehement si ne lase prada oric&rui viciu destructiv. Acum imi mai dau seama cat de hotirat era si ne vada nigte adulti grijulii si responsabili, Pana in ziua de azi, cinci dintre copiii lui locuiese foarte aproape de el, si au ales un stil de viati ca al lui. Sunt soti gi parinti devotati, gi si-au ales ca profesiune agricultura. Furi dubiu, sunt si ei adevarati stilpi ai societ&tii. Dintre ei toti, eu Sunt singura care am ales o cale diferiti. Si asta probabil din cauza rondurilor aceleade noapte in care ma lua. Mi-am fnceput cariera ca educator, consilier si profesor universitar, pentru ca, in final, s& scriu carti pentru parinti si copii, in care s& le impiytasesc ceea ce invatasem despre respectul fat& de sine din anii copilariei. Mesajul meu catre fiica mea, chiar dac&d putin Schimbat, contine valorile pe care le-am invatat de la tatal meu, Modelate bineinteles de experienta mea de viata. Acestea Sontinu’ s& fie transmise mai departe. _V-ag spune cite ceva despre fiica mea. E un biietoi, o Minunat& atletd de 1,80 m, care fn fiecare an participa la “ompetitii cu trei sporturi odata, se framanta dac’ ia un 9 in loc © 10 si care tocmai a fost aleasi printre finalistele pentru Sneursul Miss California, Dar nu aceste fnsusiri si realiziri nee rdinare imi aduc aminte de pirintii mei. Oamenii imi spun F . ee fica mea poseda © mare bundtate gi spiritualitate, si ae Rec care fi iradiaz4 prin tofi porii. Esenta parintilor Ri © personificata de nepoata lor. f ner ; Brain pentru faptul ca si-au prequit copiii si au fost niste ©votati, este efectul de vitalitate care s-a risfrant si asupra ce &90 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET vietii parintilor mei. In timp ce scriu aceste randuri, tatél meu se afla la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota, pentru un set de teste, care or sd dureze cam opt zile. Este decembrie. Din cauza vremii aspre, si-a Iuat 0 camer& de hotel chiar lang clinica (ca pacient extern). Din cauza obligatiilor de acasa, mama nu a putut sh stea cuel decit cateva zile. Aga ca in Ajunul Craciunului nu ay fost impreuna. Jn seara aceea l-am sunat mai intai pe tat&l meu, in Rochester, si-i urez.,Criciun Fericit*. Parea deprimat gi trist. Apoi am sunat-@ pe mama in Iowa. Era amirati si morociinoasé. ,,Este prima data cAnd eu si tatal tau nu facem Craciunul impreuni,“ se lamenta e a Asta nu-l pot numi Craciun, fara el. j fn seara aceea asteptam 14 invitati, toti gata sd petreaca. M-at jntors la buc&t&ria mea, $i totugi neputand s4-mi scot din cap dile parintilor mei, i-am telefonat surorii mele mai mari. Ea i-a sum pe fratii mei. Am vorbit cu totii si am hot&rat: Pentru c& parint nostri nu puteau sd stea departe unul de celiilat in seara de Craci 1 fratele mai mic s-a dus cu magina pana la Rochester sa-l ia tata, si l-a dus acas’ fara si-i spunem nimic mamei- Ti sunasef gnainte pe tata ca s4-i spunem de planurile noastre. A, nu, in nig un caz, e prea periculos si bat’ drumul pana aici pe o vreme ca asta‘, Dar fratele meu in doud ore a ajuns Ja hotel si a batut la uy camerei. La scurt4 vreme mi-a dat telefon ca si-mi spund ca tat nu vrea s4 mearga acasd. ,Trebuie s4-i spui si tu, Bobbie. Stii ¢ numai de tine asculta™. 1 ,,Du-te, tata“, i-am spus bland. Si s-a dus. Tim gi tata au pornit la drum spre Iowa. Tot drumu am tinut legatura cu ei prin telefonul existent in magina frateltl meu. Pan’ in acel moment toti musafirii mei sosiserd gi toti stitea pe langi mine. De cate ori suna telefonul, fl puneam pe , speaker pentru ca toata lumea sd poata auzi ultimele noutafi! Era trecut@ 9 cAnd telefonul a sunat, si l-am auzit pe tata, , Bobbie, cum po eu si m& duc acas’ fara nici un cadou pentru mama ta? Ar i pentru prima data in 50 de ani cfnd nu i-as lua parfum de Craciun? fn acel moment toat lumea se gindea la o solutie. Am sunat-O pt sora mea s-o rog sa afle citeva magazine din apropiere care # putea fi deschise la ora aceea, ca sa poat& apoi s4 cumpere singuly cadou pe care tata tinea sa i-l cumpere mamei — acelasi parfum P care i-l daruise intotdeauna de Craciun. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 91 La 9:52, fratele meu si tata iegeau dintr-un boutique mic din Minnesota. La 11:50 intrau pe poarta fermei. Tata, purtandu-se ca un elev pus pe gotii, cobori din magina la coltul casei si se ascunse. Mama, am trecut pe la tata astazi si mi-a spus si-ti aduc rufele astea’, spuse fratele meu tn timp ce fi dadea valizele. Eh, spuse ea incet gi trist, jmi e atat de dor de el, c& mai bine Je aranjez acum“. Atunci tata iegi din ascunzatoare §i zise, ,N-o si ai timp sd le faci in seara asta“. Dup& ce fratele meu m-a sunat s4-mi povesteascd aceasta scend emotionanta despre parin{ii nostri, acesti doi prieteni si indragostiti in acelasi timp, am sunat-o pe mama. ,,Craciun fericit, mama !* Oh, mai copii...“ spuse ea cu lacrimi in glas. Dar nu mai putu si continue, Musafirii mei izbucnira in urale. Desi eram la 2000 de mile departare de ei, a fost unul din cele mai frumoase Craciunuri petrecute impreund cu parintii mei, $i bineinteles c& de atunci n-au mai fost despartiti in aceasta zi de sirbatoare. Aceasta este puterea copiilor care-gi iubesc si respecta parintii. »Parintii buni‘, imi spunea Jonas Salk odata, ,,le dau copiilor Tidacini si aripi. Radacini ca s& stie unde le este casa $i aripi ca sa zboare in alte parti unde s arate celorlalti ce au invatat*. Daca Mostenirea pe care © primesti de Ja parinji consté in a-ti duce Viata cu rost, a avea un cuib sigur unde sé fii oricdnd binevenit, atunci tnseamnii cd mi-am ales bine parintii. Abia a acest Craciun am inteles pe deplin de ce a fost necesar ca ei doi si fie parintii ae Desi aripile m-au dus in jurul globului, si in final m-au lasat ncuibul meu cald din California, radacinile pe care mi le-au dat Patintii mei vor rimane pentru totdeauna bine infipte in pamant. Bettie B. Youngs99 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET SCOALA DE ANIMALE Odati, de demult, animalele au hotarat ca trebuie si fac& ceva eroie pentru a se confrunta cu problemele unei ,lumi noi’. Aga cA aul organizat o ,,scoala noua". d Auadoptat un program de activitati printre care alergarea, cajaral , inotul si zborul. Pentru a ugura administrarea pro. gramului, toate animalele trebuiau sa se pregatteasca la toate cele 4 materi. R&toiul era excelent la jnot, de fapt mai bun decat instructorul lui, tn schimb, la zbor de-abia lua note de trecere gi la alergat ce sd mai vorbim. Pentru cd era foarte incet la alergat, trebuia si stea dupé ore $i chiar sa renunte la orele de fnot pentru a exersa alergarea. O tinu aga pana cand, intr-o zi, picioarele erau aga de rénite incat abia obtinu 6 not’ de trecere la cursul de fnot. Dar atat cat stia era suficient pentt cei de la scoala, aga cA nimeni nu-si ficu griji, cu exceptia ratoiului. | Iepurele era primul la orele de alergat, dar suferi o depresie nervoas a din cauza orelor istovitoare de inot. 1 Veveritaera excelent’ la clifirat, pana cdnd descoperi ce inseamna frustrarea la orele de zbor, unde profesorul a pus-o si porneasci de la sol in sus, in loc s& 0 puna din varful copacului, in jos. Din cauza suprasolicit&rii, faicu febra musculara, dupa care lu un 7 1a cAtarat gi un 6 laalergat. ] Vulturul era un copil problemi, aga ci era tinut din scurt. La pro! a de c&tirat fi bAtea pe toti ceilalti, dar insista s4-gi foloseasca propriul lui mod dea ajunge fn varful copacului. La sfarsitul anului, un tipar anormal care putea sa inoate extrem de bine, gi de asemenea, s4 alerge, si se cafere gi sd zboare un pic, a avut cele mai bune rezultate gi a fost declarat sef de promotie. Coiofii nu au vrut si mearga la scoala si s-au luptat cu cel care aduna” taxele, pentru cA administratia a refuzat si adiiuge ca materi sdpatul $l scormonitul. Ki gi-au dus copiii s4 invete la un bursuc, gi mai tarziu Jis-au alaturat marmotele si popandaii pentru a pune bazele unei gcoli private. Are fabula asta vreo morala? s George H. Reavis SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 93 ATINGEREA Faeste fiica mea gi este adancita in turbulenta varstei de 16 ani, La scurta vreme dup o perioad’ de boali, a aflat ci cea mai bund prietend a ei se va muta. Nici scoala nu mergea aga bine cum sperase €a $i nici cum sperasem noi. Ii consuma tristetea in tacere, stand toati ziua printre pemele si paturile de pe pat. Am incercat si-i aduc pufina alinare si sd-i alung gandurile negre care prinsesera Hidicini in sufletul ei tanar. Totusi, oricat de mult 0 iubeam gi oricat de mult ag fi dorit sA-i alung tristetea, gtiam cat de important este si procedez cu mare atentie. Ca terapeut de familie, fusesem bine instruitin privinta expresiilor nepotrivite in apropierea dintre tat’ gi flicd, fn primul rand din experientele clientilor mei ale ciror viet fuseserii distruse de abuzurile sexuale, De asemenea, eram constient de cat de repede poate fi interpretatd sexual grija, in mod special de birbatii care sunt strdini de tiramul emotiilor gi care interpreteaza orice urma de afectiune drept o invitatie la sex. Cat de ugor era sd o {in 4m brate si si o mangai atunci cand avea trei sau sapte ani. Dar acum trupul ei, societatea in Care trim gi nu fn ultimul rand barbiitia mea, pareau si ma impiedice 84 pot si-mi alin copilul. Cum as fi putut s-o consolez gi totusi sd Tespect hotarele necesare existente intre un tat gi fiica lui adolescent? Tam propus si mi lase si o frec putin pe spate. A fost de acord. Tam masat ugor spatele osos si umerii nodurogi si i-am cerut jertare Pentru ci lipsisem de acasti recent. I-am explicat ca tocmai ma Mtorsesem de la finalele de masaj international, unde luasem locul Patru, Siam asigurat-o ci este greu sd invingi masajul unui tat’ ingrijorat, a ales atunci cand acesta este un maseur de mare clas, dar gi un tata €tijorat in acelasi timp. I-am povestit totul despre concurs si despre “eilalti concurenti, pe masura ce mainile si degetele mele ii relaxau "Muschi si ii decongestionau tensiunea din trupul ei tana.suPA DE PUI PENTRU SUFLET on SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 95 I-am povestit despre batranul asiatic care cAstigase locul trei. Duy ce studiase acupunctura gi presopunctura toata viata lui, isi putea concentra toat’ energia in degete, ridicind masajul la rang de arta. ,Apisa gi lovea cu precizia unui prestidigitator“, i-am explicat, aritfindu-i gi cAteva misciri pe care le invatasem de la batran. Bay mormii ceva, dar nu eram sigur dacd era un rispuns la cuvintele: mele ori la atingerea mea. Apoi i-am povestit despre femeia car cfistigase locul doi. Venea din Turcia gi practicase dansul din buric: T€ IUBESC, FIULE | 2 2 & § g 8 8 oh z 8 [a Be s = 8 & z. ‘6 2, & 8 : & z Z Ganduri imi trec prin minte fn timp ce tmi duc fiul la gcoala: ‘neata, pustiule, Ar&fi tare bine in costumul Asta de cercetas, nu att de umflat pe cat era tatal tau cand era ca tine. Nu cred ca aveam parul meu atat de lung pana sa merg la colegiu, dar cred ca te-ag recunoaste oricum prin felul tau de a fi: cu parul zburlit fn dreptul urechilor, cu bataturi la degete, cu julituri la genunchi... Ne-am obignuit unul cu altul... Acum c ai opt ani observ ca nu te mai vad aga de mult. De Ziua lui Columb ai plecat la noua dimineata. Te-am vazut timp de 42 de secunde la pranz, si ai reaparut pe la cinci la cind. Mi-e dor de tine, dar gtiu ci ai treburi serioase de facut. Cu siguranta la fel de serioase, dac& chiar nu mai importante, decat ale celorlalti. Trebuie sA cregti, i asta este mult mai important decat sa tai Cupoane, sd aranjezi optiunile la bursd sau s& vinzi oamenilor asigurari. Trebuie s& afli ce poti tu s faci gi ce nu poti — si trebuie Sd inveti cum si faci fat. Trebuie si inveti despre oameni si cum Se comport ei cAnd nu se simt bine in pielea lor — asa cum sunt Prosténacii cu biciclete care fi hairtuiesc pe cei mici. Da, va trebui chiar 5% inveti cum si te faci cA nu te deranjeazii vorbele jignitoare. Teva deranja intotdeauna, dar va trebui sa te prefaci c& nu, altfel es Viitoare iti vor vorbi gi mai urdt. Sper doar s nu uiti cum este Nei cand si tu vei vrea s4 vorbesti asa altuia mai mic ca tine. Ri fe! {i-am spus ultima oara ce mandru sunt de tine? Banuiesc a cad nu-mi aduc aminte, aveam multa treaba de facut. Imi ins& ultima data cand am tipat la tine — tram ais ct osa rs fan, daca nu te gribesti i dar, sincer, aga cum zicea si Nixon, Caz c¥ oferit See mangaieri pe cate urlete. Doar ca sa stil, in Od « Wel citi randurile mele, sunt mandru de tine. Imi place in ‘Pecial independenta ta, felul fn care ai grijii de tine chiar dansa. ,,Ea lisa degetele sa se plimbe, si muschii 4 se unduiascd", i=) am spus, facdndu-i putin demonstratie. cuvintele mele sau atingerea mea? Apoi i-am masat pur gi simplu spatele si m-am agezat langa $n tacere. Dupa un timp m-a intrebat, ,,$i, locul intai cine I-a luat?’ ,N-o sa-ti vind sa crezi!“ i-am raspuns. ,,Un copil!* Si tam explicat cum atingerile sincere, usoare ale unui copil car descoper tiramul pielii, si al mirosurilor, gi al gusturilor nu compara cu nici o alt atingere de pe lumea asta. Mai ugoara deca ugoara, imprevizibild, banda, cautatoare. Maini micute, exprimand mai multe decat o pot face cuvintele. Vorbind despre blandete; incredere, dragoste inocent. $i apoi am atins-o incet gi bland a: a cum invatasem de la micut. Mi-am reamintit foarte clar toal 1 copilaria ei—cum o tineam in brate, cum o leganam, cum o priv crescind gi bajbaind in propria ei lume. Mi-am dat seama ca fapt ea este cea care m-a invafat atingerea unui copil. Dupa ce i-am mai facut un pic de masaj ugor, in liniste, i spus cd eram bucuros ci am putut sa invat atat de multe de la mai buni maseuri din lume. J-am explicat cum devenisem insumi un maseur mai bun pentru fiica mea de 16 ani care inc! incet, dureros, lua forma de adult. Am facut in tcere o rugaciul de multumire pentru ci 0 astfel de viati imi fusese data pe mai mele si fusesem binecuvantat cu miracolul atingerii chiar si numat a unei parti din ea. Victor Nels96 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET daca uneori m4 insp4imanti putin. Niciodata nu ai fost plangae gi asta fti confera locul de pusti deosebit in cartea mea. De ce le este tailor atat de greu si igi dea seama ca un baietel de opt ani are tot at&ta nevoie de imbratisari pe cat are unul d patru? Daca nu sunt atent, foarte curand te voi apuca de brat voi striga: ,,Ce-ai spus, baiete?“, fn loc s te iau in brate si si-j spun ca te iubesc. Viata este prea scurta ca sa-ti ascunzi afectiun De ce biieteii de opt ani se prind atat de greu ci si cei de 36 de anj au tot atata nevoie de mangaiere cat si cei de patru? méncarea aceea nedigerabila de la pranz? $i totusi tu mandnci, § sunt bucuros ci ai grija de corpul tau. Ag vrea ca drumul pana la scoala sa nu fie atat de scurt. A vrea si vorbim despre seara trecuta... cfnd fratele tau mai dormea deja, iar noi te-am ldsat sd te uiti la meciul cu Yank Aceste momente sunt aga de deosebite. Nu poti sa le planifici bun, valoros ori cald. Timp de cateva minute scurte, era ca $i cand nu ai fi crescut si am mai fi stat de vorba despre ,,Cum merge scoala, fiule?“ Iti verificasem deja tema la matemati aga cum am putut — cu un calculator. Esti mai bun Ja cifre decal am fost eu vreodaté. Asa ci am vorbit despre meci gi tu stiai ma multe despre juc&tori, dect mine si eu am invatat de la tine. $i am fost amandoi fericiti cand Yankeii au cAstigat. i Tat&, trece garda civil. Probabil c4 va exista la infinit. Ag fi vrut sd nu te fi dus azi la scoala. Sunt atatea lucruri pe care yreall sd tile spun. Te dai jos din magina atat de repede. Vreau sd savu' momentul, dar tu deja ai zarit doi de-ai tai. Nu vroiam decat sa-ti spun ,,Te iubesc, fiule...“. Victor B. Miller SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 97 C€ €STI TU ESTE TOT ATAT D€ IMPORTANT CA CEEA CE FACI Ceea ce esti tu vorbeste atdt de tare incdt nu aud ceea ce spui. Ralph Waldo Emerson Era o sdmb&t4 dup4-amiaza fnsorita in Oklahoma. Prietenul meu, Bobby Lewis, isi ducea cei doi baietei si joace mini-golf. S-a dus la vanzatorul de bilete si i-a spus, ,,Cat costa biletul?“ Tanarul i-a raspuns, ,,3 dolari pentru dvs. si 3 dolari pentru orice copil mai mare de gase ani. Pentru cei mai mici de gase, intrarea este gratuita. Cati ani au?“ Bobby spuse, ,,Avocatul are trei, iar doctorul gapte, deci cred ca iti datorez sase dolari®. Omul de la tejghea i-a zis,““Hei, domnule, ai castigat la loterie Sau ce? Ai fi putut s4 economisesti 3 dolari. Ai fi putut si-mi spui C4 baiatul mai mare are 6 ani; oricum n-ag fi avut de unde s4-mi dau seama‘, Bobby rAspunse, ,,Da, e adevarat, dar si-ar fi dat seama copii“. Asa cum a spus Ralph Waldo Emerson, ,,Ceea ce egti vorbeste asa de tare incAt nu se aude ceea ce spui“. in momente de incercari, Morala conteazi mai mult ca niciodat, fiti siguri cd sunteti un €xemplu bun pentru cei cu care lucrafi sau cei cu care traiti. Patricia FrippSr mmm ss i: SUPA DE PUI PENTRU SUFLET VIATA UNEl MAME Dv-ti farfuria in bucatarie, te rog. Du-o jos cand pleci. N-o lisa aici, du-o sus. Asta-i a ta? Nu mai da in fratele tau. Cu tine vorbesc. Da’ taci putin, te rog, nu vezi cA vorbesc? Ti-am spus s& nu ma intrerupi. Te-ai spalat pe dinti? La ora asta trebuia si dormi. Du-te fnapoi la culcare. N-ai voie sa te uiti la televizor dupi-amiaza. Cum adici, n-ai nimic de facut? Du-te afara. Citeste o carte. Da-] mai incet. Mai lasi telefonul ala. ; Spune-i prietenei tale c& o suni mai tarziu. Acum, am 2h : Alo. Nu, nu este acasa. fi spun s& te sune cAnd se intoarce. Ta-ti geaca. Ia un pulover. Ia una oricum. Cineva si-a lasat pantofii fn mijlocul camerei. 4 Ia-ti juciriile din hol. Scoate-i pe baieti din cada. lag jucariile de pe scari. Nu-ti dai seama c4 puteai si omori pe cineva cu chesti@ asta? Gr&beste-te. Mai repede. Toata lumea asteapta. SUPA DE PUI PENTAU SUFLET 99 Numér pana la zece dupa care plecim fara tine. Ai fost la baie? Daca nu te duci, nu mergi cu noi. Vorbesc serios! De ce nu te-ai dus fnainte si plecim? Nu poti sa mai tii? Ce se intémpla acolo in spate? Termina! Am spus s& termini 0 data! Nu vreau s& aud nimic despre asta. Termina sau te trimit acas4 imediat. Gata. Mergem acasi. D4-mi un pupic. Ja-mi in brate. F§-ti patul. Fa-ti curat fn camer. Pune masa. Te-am rugat si pui masa. Nu-mi spune ci nu este randul tau. Te rog, trage-ti scaunul la masa. Ridica-te. Inceare& putin. Nu trebuie si minanci tot. Nu te mai juca si mananca. Nu esti atent la ce faci? D& paharul mai fncolo. E prea pe margine. Atentie! Mai vrei, ce? Te rog, mai vreau, Acum e mai bine. Ta doar 0 inghititura de salata. Nu intotdeauna capeti ceea ce vrei. Asta-i viata. Nu te mai certa cu mine. Nu vreau sa mai discutém subiectul. Du-te in camera ta. Nu, ined n-au trecut cele zece minute. Thea un minut. De cate ori fi-am spus s& nu mai faci asta? Unde au disparut prijiturile? andnc fructele mai vechi inainte de alea noi.100 SUPA DE PU! PENTRU SUFLET Nu-ti dau ciuperci. Le-am aruncat afara. Vezi? q Ti-ai terminat lectiile? Nu mai tipa. Dacd vrei s4 ma intrebi ceva, vino aici. NU MAI TIPA. DACA VREI SA MA INTREBI CEVA, VINO AICI. : O sa ma mai gandesc. 4 Nu acum. fntreabi-I pe tata. | O sa mai vedem. 4 Nu mai sta aga aproape de televizor, iti face rau la ochi, | Linistegte-te. Linigtegte-te gi ia-o de la cap. Asta-i adevarul? Pune-ti centura. Si-a pus toat% lumea centurile? {mi pare ru, dar asta-i regula. imi pare rau, dar asta-i regula imi pare rau, dar asta-i regula. q Delia Ephron SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 101 FAMILIA AMERICANA PERFECTA Este 10.30 fntr-o dimineaté superba de sAmbata si suntem pentru moment familia americana perfectd. Sofia mea a dus-o pe fetita noastra de gase ani la prima ei lectie de pian. Fratele ei de 14 ani, inca nu s-a trezit. Cel de patru ani se uitd la niste fiinte mici, antropomorfice de la televizor care se imping una pe alta pe niste stanci. Eu stau la masa din bucitarie gi citesc ziarul. Aaron Malachi, pustiul, aparent plictisit de macelul din desenele animate si sigur pe sine c4-i poate pune capt oricand, pentru cd detinea minunea de telecomanda fn mand, imi invada spatiul. »Mi-e foame“, spune el. »Vrei nigte cereale?“ Nu‘, »Niste iaurt?“ Nu‘. Dar niste oud? »Nu. Pot s4 manne niste inghetati?“ Nu, Din cAte stiu eu, inghetata este mult mai hranitoare decat orice Punga de cereale sau oud faicute pe banda rulant’, dar, conform valorilor mele culturale, este gresit si mananci inghetata la 10:45 Sambit’ dimineata. Tacere. Cateva secunde. | » Tati, mai avem mult de trait, nu-i aga?“ 7 »Da, Aaron, aga e“. »§i eu gi tu si mami?“ »Corect'*, »§i Isaac? Si el‘, »§i Ben?102 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Da. Si tu si eu gi mami si Isaac si Ben‘. " ,,Deci mai avem mult de trait. Pana cand mor toti oamenii*, »Ce vrei sa spui cu asta?‘ »Péna cand mor tofi oamenii gi se intore dinozaurii“. Aaron se sui pe masa, cu picioarele incrucigate ca un Budg chiar in mijlocul ziarului meu. { »Ce vrei si spui Aaron, pana cand toti oamenii vor muri? »Mi-ai spus ca toat&i lumea moare. Cand mor toti, atunci vor intoarce dinozaurii. Oamenii pesterilor au trait in grot dinozaurilor. Cand dinozaurii s-au intors, i-au inghitit pe oameni‘ Mi-am dat seama c4 pentru Aaron, deja viata inseamna- economie limitata, o resursa cu inceput gi sfarsit. Se inchipuie p el si pe noi undeva de-a lungul acelei traiectorii, o traiectorie ca se termina in nesiguranta gi lipsa. MA vedeam confruntat cu o decizie etic’. Ce si fac acum? $i incerc s&-i servesc teoria cu Dumnezeu, salvare, eternitate? Sa spun vreo minuntie de genul, ,,Trupul tiu este ca un invelis, c dupa moarte, dispare, lisdnd spiritul sA traiasci vegnic“? Sau sa-] las cu aceast& nesigurant& si spaima, pentru cd cred ci Asta este adevarul? Sa fac din el un existentialist angoa sau s4-] fac sd se simt4 mai bine? , Nu stiu. Fixam ziarul cu privirea. Celtics pierdeau continul meciurile de vineri seara. Larry Bird este furios pe cineva, darn vad pe cine, pentru ca piciorul lui Aaron st’ chiar pe bucata acee de ziar. Nu stiu cum, dar susceptibilitatea mea nevroticd de burg ez imi spunea c4 acesta era un moment extrem de important, unad clipele in care Aaron isi formeazi pirerea lui despre lume. poate c& tocmai aceasta susceptibilitate de burghez mi facea gandesc aga. Daca viata si moartea sunt doar 0 iluzie, de ce si nu iau in serios felul in care le intelege altcineva? Aaron se juca pe mas cu un soldatel de jucirie, ridicandu4 bratele si balansandu-l pe picioarele nesigure. Tipul pe care ¢ us furios Larry Bird se numea Kevin McHale. A, nu, nu era el, Jerry Sichting. Dar acesta nu mai juca pentru Celtics. Ce sé intémplase cu el? Totul moare, totul ajunge la un sfargit. Ori juca pentru Sacramento sau Orlando, ori disp&ruse. Nu trebuia s&-l aiuresc pe Aaron fn chestii din astea, ca moartet 7 Si viata, pentru c& vroiam ca el si aiba un puternic simt al realitati! SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 103 j al permanentei lucrurilor. Era evident ce educatie solid4 imi dadusera maicutele gi calugarii. Ori agonie ori fericire. Iadul si Raiul nu erau conectate prin serviciu interurban. Ori te aflai in echipa lui Dumnezeu, ori intr-o supa care era foarte fierbinte. Nu yroiam ca Aaron sa se frigd, dar vroiam sa aiba o baza solida. Anxietatea nevrotica dar inevitabild poate s& vind si mai tarziu. Este oare posibil? Este posibil s4 crezi cd Dumnezeu, spiritul, karma, un ceva,.— este transcendent, fara sa traumatizezi prezentul unei persoane, imprimandu-] in toate? Putem si avem prdjitura gi s-0 si mancdm, din punct de vedere ontologic? Ori sensibilitatea lor fragila, sentimentul de ,,acolo“ erau alienate de un asemenea act? Simtind o cregtere ugoara in agitatia de pe masa, mi-am dat seama cé Aaron se plictisise de tipul ala. Plin de dramatismul momentului, mi-am dres vocea si am inceput pe un ton profesionist. , Aaron, moartea este ceva despre care oamenii cred ca...“ ,,Tata“, ma intrerupse Aaron, ,,putem sd ne jucdm un joc video. Nu este un joc prea violent“, explicd el, gesticuland. ,,Nu este ca alea in care omori pe cineva. Ecu un tip care trebuie si sara peste niste obstacole. »Da‘, am rasuflat eu usurat, ,,hai si ne jucim. Dar mai inti trebuie si facem ceva‘. Ce“, se opri Aaron la jumatatea drumului. »Mai intai si manciim nigte inghetata“. O alti sambata perfecta pentru o familie perfecti. Cel putin momentan. Michael Murphy104 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET Problema cu tine, dragul meu, este céi iti lipseste increderea in fortele proprii... SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 105 PUR $I SIMPLU SPUNETI Daca ar fi sé murifi curand si afi putea sd dati un singur telefon, pe cine afi suna si ce i-ati spune? Si atunci ce mai asteptati ? Stephen Levine intr-o noapte, dup ce citisem una dintre sutele de c&rti despre cum s& fii un parinte bun, ma simteam un pic vinovat deoarece cartea descria unele strategii pe care nu le mai folosisem de multé vreme. Principala strategie era si vorbesti cu copilul tau si sa folosesti cele dou cuvinte magice: ,,Te iubesc“. Se sublinia incontinuu nevoia copiilor de a sti c4 fi iubesti neconditionat si irevocabil. Am urcat scarile pana la dormitorul fiului meu si am batut la usd, In timp ce bateam, singurul lucru pe care-| auzeam de dincolo de usa erau tobele lui. Stiam ci e induntru gi totusi nu raspundea. Asa ci am deschis uga, destul de sigur ci am si-I gasesc stand acolo cu c&stile la urechi, ascultnd 0 caseti gi batand fn tobe in acelasi timp. Dupa ce m-am aplecat inspre el pentru a-i atrage atentia, |-am intrebat: ,,Tim, ai céteva minute?“ Mi-a rispuns, ,,Da, bineinteles, tata. Oricdnd vrei tu“. Ne-am Asezat si dup& ce-am discutat tot felul de banalitati vreo 15 minute, M-am uitat la el si i-am spus: ,,Tim, imi place foarte mult cum Canti la tobe, _ lar el a zis, ,Multumese, tatd, apreciez gestul tiu‘. Am iesit a9 din camer, nu inainte de a-i spune, ,, Vorbim mai tArziu‘. In timp e coboram scarile, mi-am dat seama c4 urcasem peniru a-i ; snsmite un mesaj anume, si nu o faicusem. Am simtit cd trebuie F ma thtore gi si spun cele doua cuvinte magice. Am urcat din \ scarile, am biitut la ug $i am intrat.rarest SL sates hl abe ee bk es ts 106 SUPA DE PUI PENTRU Sse JE Le »Ai o secunda, Tim?“ »Desigur, tat. Intotdeauna am avust= Secunda sau doua. Aj nevoie de ceva?“ i in speranta c&-] vei citi. Imi facusem dattsc>aria mea de pirinte si imi exprimasem dragostea fat de fiul meu==_ In final dupa o scurt% conversatie, m-<2maaraa witat la el si i-am spus: »Ce vreau ca tu si stii, este cl noite imbian'. { S-a uitat la mine si a zis: »Multumese, tata. Adic& tu simama, ama >< »Da, amandoi, nu stim s% 0 exprimiraa = Sucficient“, am zis eu, q »Multumesc. §tiu cd ma iubiti si ast@e Tneseamn’ mult pentru mine“. M-am fntors si am iegit pe usa. in tinge ce coboram scarile, gandeam: ,.Nu pot si cred, Am fost de dou===_ OT sus, stiam ce vroiar sd-i spun, si totugi pe gur& imi iegise altcese==aa**_ ’ M-am hotirat s& m& mai duc inck Octet si si-i spun lui Tim exact ceea ce simteam. Trebuia si audi -=Cest lucru direct de mine. Nu-mi pas% c& are un metru si opt Zeg ji“, Aga cf iati-ma inapoi Ia usa lui, ciocXnind. h »AgteaptS un minut! Nu-mi spune «<—=2Me&= e. Nu cumva esti tu, tata 4 I-am spus: 7 »De unde ai stiut 2 El mi-a rispuns: »Doar te cunose de cand ai devenit tata 2 arAspunse el. »Fiule, poti s4-mi mai acorzi 0 secundc=s 2S= : »S$tii doar, c& atunci cnd e vorba de o» =Se-Sictuia ceea ce scrisesera ceilalti. Luni i-am dat fieciruia foaia come== ae Tee se imprumutase de la prieteni si avea datorii aa eS le : olari. Cineva i-a sugerat sd incerce la o fundatie ‘4-1 sprijine cu bani. ee ee de institutie locala a fost o mare . . : i‘ aa ny irou, Biol realmente fremura de frica. co : = ni ele undatiei era un barbat brunet, fnalt, cu un chip Se orbe a Timp deo Jjumatate de ord 1-a ascultat fara s4 scoata Tama a in care Rick gi-a deschis inima gi i-a povestit de niet = ee cei 2,000 de copii si de planurile lui de a face un rs pentru elevi.162 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Dupa ce a terminat, vicepresedintele a impins wmam» teanc di dosare si i-a spus: ,,Fiule, lucrez aici de peste 20 de ani. ‘Sm investi gn toate aceste programe de inva{amant gi toate au dam s==reg. $j al tiu se va intémpla la fel. Motivele? Sunt evidente. Aa ai 20 d nu ai experienta, nu ai bani, nu ai nici 0 calificare. Natmmnic!" CAnd a iesit din birou, Rick gsi-a jurat c4 fi va doweseedi acestt barbat c& s-a ingelat. A fnceput s4 studieze care dimatme funda erau interesate in sponsorizarea proiectelor pentru =asclolescey Lunile urmatoare si le-a petrecut alcdtuind scrisori in «c-aure des planuri grandioase - lucrand de dimineata pana seara ‘taurziu. Ri amuncit astfel mai mult de un an, confectionand fiecasam< scriso; jn parte in functie de interesele gi cerintele fundatiei' amespecti Pe fiecare a trimis-o cu mari sperante, dar toate s-au Simmttors cu singur raspuns — Nu! Propunere dup’ propunere a fost trimis’ si respim=ss 2a. In final dup’ 155 de incerciri care fusesera un esec total, tot =periti de linoleum rupt. O perie de par ti folosea drept microfons “iim timp ce igi exersa discursul in fata ascult&torilor imaginari. 1 Mama si fratele lui fl puteau auzi prin peretii subtiri, ssa ii strigau de multe ori s4-si tind fleanca si s{ meargi la culcare==_ Dar Les nu-i asculta. Era invaluit in Jumea lui, traind int-un vas. i Intr-o zi cand tundea iarba, Les si-a luat inima in essolv. studiilor scolare din comunitatea sa in New Jersey. Ed ssqpeune il tine departe de boala ,,batranetii* si-i mentine came=cerul functiune. fl Probabil c& de-a lungul anilor nimeni nu mi-a stArnit i#m—agi atat de mult ca Walt Jones din Tacoma, Washingtoa=m_ W. supravietuit si celei de-a treia sotii, cu care era cisitorim® «de 5 ani. Cand aceasta a murit, cineva i-a spus lui Walt ca ‘ttor-ebuies fie trist si pierzi un prieten pe care il ai de ani de zile. FR° xspul lui a fost, ,,Ei bine, asa este cum zici tu, dar pe de alta gaarte | raul merge spre bine“. »Cum aga? »Nu vreau sd fiu riu sau sé spun ceva defdimitea= desf caracterul ei minunat, dar in ultimii ani m4 cam sufocaa~~_ Cand l-am rugat sa-mi explice, a continuat: 4 Niciodata nu i-a plicut si faca ceva, era genul acela nebunilé numai s& te gandesti la aga ceva. Pand la urma s-a hostt-=aarat penu™ Universitatea Texas din El Paso, unde putea sAincerce= Maa clasa baschet. A tras aer in piept, a inchis ochii... si a trecoaemat peste © parea imposibil de trecut. scrie si si citeasc’. In clasa a patra invafatoarea H—a pus fn ultimul an de liceu John a fost ales seful clasei =i a jucat SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 201 fn cdmin John a inceput s4-1 interogheze pe fiecare nou rieten pe care gi-] facea: Care dintre profesori dideau teste tip eseu? Care dadea tip grild? tn momentul tn care iegea din sala de curs, obignuia sa rupa paginile mAzgalite fn timpul orei, in caz cd cineva fi cereasd-i vada cursurile. Seara se faicea cA citeste c&rti groase ca s4 nu intre la banuit colegul lui de camera. Apoi se ageza pe pat, epuizat, dar incapabil si inchida ochii ori sa-si elibereze mintea de ganduri. John a promis c& va merge laslujba religioasa 30 de zile Ja rand la rasiritul soarelui, daci Dumnezeu 4] va ajuta s4 termine facultatea. Si-a luat diploma gi s-a dus la slujba timp de 30 de zile. Si acum? Poate ca fi era sortit si i se infunde. Lucrul de care se simtea cel mai nesigur —mintea sa ~ era lucrul pe care gi-] dorea cel mai mult admirat. Poate, de aceea, in 1961 a devenit profesor. John a predat in California. fn fiecare zi punea un elev si citeasca lectia. Dadea teste standard pe care le putea nota punand deasupra o folie géurita, deasupra careia erau trecute raspunsurile corecte, iar duminicile si le petrecea singur in pat, deprimat. Apoi a cunoscut-o pe Kathy, o studentd de nota 10 si sora medical fn acelasi timp. Nu era o frunz& ca John, era o stancd. »Trebuie si-ti spun ceva, Kathy“, spuse el fntr-o noapte prin 1965, thainte de cdsatoria lor, ,,.Eu ... nu pot si citesc“. »Dar e profesor“, se gindi ea. Vrea si spun c& nu stie sa citeasc& bine. Kathy nu a fnteles de fapt decat mai tarziu, cfnd a vazut cA John nu era in stare sd citeasc& o poveste fetitei lor de un an si jumatate. Dupd aceea, Kathy fi facea testele, ii scria gi citea Scrisorile. De ce nu o ruga el pur si simplu si-] invete sd citeascd Si sa scrie? Pentru c& nu credea cA exist& cineva care si poata si faci aga ceva. La varsta de 28 de ani John a imprumutat 2.500 de dolari si a Cumparat inci o cas4, a reparat-o si a inchiriat-o. A cumparat si a mai inchiriat inc una. Si inc una. Afacerea lui s-a dezvoltat si Mai mult, pand cand a avut nevoie de o secretara, un avocat si un asociat. Apoi, fntr-o zi, contabilul i-a spus ca este milionar. Perfect. Cine ar observa ci un milionar impinge fntotdeauna usile pe care Scrie mare ,,. TRAGE*, sau ezitd fn fata toaletelor asteptand si vada Pe care din ugi iese un barbat?198 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET e Charles Darwin, parintele Teoriei Evolutioniste, a m=<==mun cariera medical& gi tatal lui i-a spus: ,,Nu-ti pas&e Clecai yandtoare, cAini si cursele de sobolani“. In autobico-gzzafia Darwin scrie: ,,Am fost considerat de toti profess nrii inclusiv de tata, un baiat absolut obisnuit, mai degm-aabba cut nivel intelectual sub standard“. Walt Disney a fost concediat de redactorul sef al wmnui pentru lipsa de idei. El a fost falit de mai multe ori. Simaint construiasc4 Disneyland. 1 Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el cd e geomea pi ca sa invete ceva. Albert Einstein nu a vorbit pana la varsta de patru 2am: fnvatat sA citeascd decat la sapte. Profesorul sau fl e8U din el. Patronii lui F.W. Woolworth de la magazinul de jmt>ar Bs unde lucra spuneau ca nu are stofa de vanzator pean cf stie sa serveasca clientii. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 199 Henry Ford a ratat si a dat faliment de cinci ori inainte sa aiba succes. Babe Ruth, considerat de comentatorii sportivi drept cel mai mare baseball-ist al tuturor timpurilor gi celebru pentru recordul absolut la numarul dehome-run, ee de asemenea gi recordul pen tru ratari. Winston Churchill a rimas repetent in clasa a sasea. Nu a devenit Prim Ministru al Angliei decat la varsta de 62 de ani si numai dupa o viat& plina de infrangeri si necazuri. Cea mai. mare contributie gi-a adus-o cfnd devenise ,,un cet&tean in varsta‘‘. 18 edituri au refuzat povestea de 10.000 de cuvinte a lui Richard Bach despre pescarugul ,,care se fnalt& spre cer“, intitulata PescGrugul Jonathan Livingstone, inainte ca MacMillan sa i-o publice in 1970. Pana in 1975 vanduse mai mult de 7 milioane de exemplare numai in America. Richard Hooker a lucrat sapte ani la romanul comic despre razboi, M*A*S*H, pentru ca 21 de edituri si refuze publicarea lui; Morrow a fost acela care a ales. A devenit un best-seller de cursd lunga, dand nastere unui film erlebr si unui serial de televiziune plin de succes. Jack Canfield si Mark V. Hansen909 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET In 1982 a fnceput declinul. Proprietatile sale se golird, investitorii au inceput si se retrag’. Amenintarea falimentuluj al sechestrului se revarsa din plicurile pe care le primea. In fiec clipa a zilei parea ci pledeaza in fata bancherilor pentru a- da un imprumut, in fata constructorilor sa continue ce incepuse incercand in acelasi timp sa inteleagd muntii de hartie adun; Cur4nd, incepu sa-gi imagineze cum va fi in boxa acuzatilor, ¢: barbatul in roba neagra fl va intreba: ,,Adevarul, John Corco: Chiar nu stii s& citesti?“ Pana la urma, in toamna anului 1986, la varsta de 48 de a1 John a facut doua lucruri pe care jurase cf nu le va face niciod: Si-a ipotecat propria casa pentru a mai obtine inca un imprumi dupa care s-a dus la biblioteca din Carlsbad si i-a spus doamne care se ocupa de cei cu probleme speciale: ,,Eu nu stiu sa citesc®. Apoi a plans. L-au dat in grija unei bunici in varsta de 65 de ani pe m Eleonor Condit. Cu multd greutate, liter cu literi, sunet duy sunet — ea a inceput si-] invete. in mai putin de 14 luni, comp: de constructii pe care o detinea a inceput sd se refacd. Iar Jol Corcoran invata sa citeasc4. Urmitorul pas a fost marturisirea: un discurs tinut la San Diego fn fata a 200 de oameni de afaceti jnmarmuriti. Pentru a se vindeca, trebuia si se purifice. A ft ales in grupul de directori ai Consiliului pentru Alfabetizare San Diego gi a calatorit in lung si-n lat prin toat& tara pentru a til discursuri. »Analfabetismul este o forma de sclavie“, striga el. ,,Nu rost s{ ne pierdem vremea dand vina pe altcineva. Trebuie devenim obsedati de ideea de a-i invata pe oameni si citeasca Citea orice fi pica in mand, carti sau reviste, fiecare panca pe langa care trecea, in gura mare, atat ct putea Kathy s& suporte. Radia de fericire, de parca ar fi cAntat. $i, in plus, acum putea doarma. , Apoi, intr-o zi, fi trecu prin minte un lucru pe care putea sal mai fac&. Da, sa ia cutia aceea prafuitd din biroul lui, tn care S€ afla un teanc de hartii legate cu o funda... . Dupi un sfert de secoly John Corcoran citea scrisorile de dragoste ale sotiei sale. 7 Gary Smit SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 203 NU VA FIE TEAMA DE ESEC Ati dat greg de multe ori, desi poate nu va aduceti aminte. Afi cazut atunci cAnd ati fncercat s4 mergeti prima dat’. Aproape v-ati inecat atunci cand ati incercat si inotati, nu-i aga? Ati nimerit de prima oara poarta de fotbal? Marii campioni sunt de obicei marii invinsi. R.H.Macy a dat faliment de gapte ori inainte ca magazinul lui din New York s& dea lovitura, Romancierul englez John Creasey a primit 753 de scrisori de refuz fnainte si-gi publice cele 564 de crti. Babe Ruth a fost fnfrant de 1.330 de ori, dara fnvins de 714 ori. Nu va fie teama de egecuri. Sa va ingrijorati de gansele pe care le pierdeti cand nici macar nu incercati. Un mesaj asa cum a fost el publicat in Wall Street Journal, de United Tecnologies Corporation, Hartford, Connecticut 6101204 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET SUPA DE PU! PENTRU SUFLET 205 g-a logodit, dar iubita lui a murit gi asta l-a distrus. - A suferit 0 depresie nervoasa puternica gi a stat in pat timp de sase luni. A cdutat $4 devina reprezentantul legislaturii de stat — respins. Aciutat si devina Membru in Colegiul Electorilor—respins. ‘Acandidat la Congres — a pierdut. Acandidat pentru Congres din nou —de data asta a castigat —aplecat la Washington gi gi-a luat o slujba buna. . A candidat pentru realegerea in Congres — a pierdut. A incercat s& ob{ind un post de demnitar public in statul siu — a fost respins. | A candidat pentru Senatul Statelor Unite — a pierdut. A candidat pentru functia de vicepresedinte al Conventiei _ Nationale a partidului sau — a obtinut mai putin de 100 de voturi. A candidat din nou pentru Senatul American — a pierdut din nou. A fost ales presedinte al Statelor Unite. ABRAHAM LINCOLN NU A RENUN S entimentul obligagiei de a continua este p in noi toti. Datoria de a lupta este dat tuturor. Am simfit o chemare cdtre ace datorie. Abraham Probabil cel mai bun exemplu de staruinta est Lincoln. Daca vreti s4 auziti de cineva care nu a rem omul vostru. F Nascut fn saracie, Lincoln a suferit tot felul de? viata lui. A pierdut de opt ori in alegeri, a dat falimen si a suferit o depresie nervoasa. Ar fi putut si renunte de multe ori — dar n-a renu: cA nu a renuntat, a devenit unul dintre cei mai mari istoria Americii. Lincoln a fost un campion si n-a cedat niciodaté. Jat schiti a drumului lui Lincoln catre Casa Alba: area era alunecoasd si anevoioasd. Piciorul mi-a ecat, lovindu-l pe celdlalt, dar m-am redresat $i mi-am ES, »Am alunecat doar, nu am cdzut“. Abraham Lincoln — Dupd ce a pierdut cursa pentru Senat — 1816 Familia lui a fost evacuata din propria sa casa. lucreze pentru a-i sprijini. 1818 Mama lui a murit. 1831 A dat faliment. 1832 A candidat in alegeri — a pierdut. 1832 Si-a pierdut slujba — a vrut si facd dreptul, dar 2 ia admiterea. 1833 A imprumutat niste bani de Ja un prieten s4 inceal gi pana la sfargitul anului a dat faliment. $i urmitorii 17 ani platind aceasta datorie. 1834 A candidat din nou pentru alegerile locale -@206 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET LECTIA PE CARE MI-A DAT-O FIUL MEU Pasiunea fiului meu Daniel pentru surf a inceput de la de 13 ani. Inainte si dup’ scoala, isi punea costumul lui umed, s arunca pe placa de surf si astepta sd se intreacd cu prietenii I care de care mai inalt. Dragostea lui Daniel pentru intreceri a fo pusd la incercare intr-o dup’-amiaza fatala. ,.Baiatul tiu a avut un accident‘, i-a spus la telefon salvami sotului meu, Mike. »Ct e de grav? »Foarte grav, Cand se afla chiar pe creasta unui val, placii l-a lovit chiar in ochi“. Mike s-a repezit in sala de urgente, dupa care a fost indrun c&tre salonul de chirurgie plastica. fi puseser& 26 de copci incep i cu coltul ochiului pana la gaua nasului. Eu mi aflam intr-un avion inapoi spre casa, dupa ce finu! cateva discursuri, in timp ce fiul meu era la spital. Dupa ce plecat de la spital, Mike a venit direct la aeroport. M-a intémp: la poarta, si mi-a spus ca Dan asteapta in magina. Daniel?“ am intrebat. imi aduceam aminte ci ma gandisem cd astizi valurile trebuie sa fi fost foarte mari. »A avut un accident, dar acum e bine“. Se adeverea cogmarul oricirei mame care clatoreste foa mult. Am alergat la masina atat de repede incat mi s-a rupt to de la pantofi. Am deschis brusc portiera si mi-am vazut fiul mic cu ochiul bandajat cum se arunc’ de gatul meu, plangam »Ah, mami, sunt aga de bucuros ca te-ai intors acasa“. Am plans in hohote pe umArul lui, spunandu-i cat de jngrozite ma simt c4 n-am fost acolo, cand a telefonat salvamarul. »Nu-i nimic, mama! mi linisti el. Tu oricum nu stii s4 fae surf, ij SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 207 cum adic&?“ am intrebat eu, buimacita de logica lui. »M& voi face bine. Doctorul a zis cd ma pot intoarce la apa peste opt zile“. Ce se petrecea in mintea lui? Vroiam si-i spun ci nu mai avea yoie si se apropie de apa pana cand va implini 35 de ani, dar in schimb mi-am musgcat limba si m-am rugat ca poate, intr-o zi, va uita de surfing pentru totdeauna. Urmitoarele gapte zile m-a batut in continuu la cap sa-] las si se intoarcd la surf. Intr-o zi, dupa ce i-am repetat apasat pentru a o suta oara Nu‘, m-a bitut cu propriile mele arme. Mama, tu ne-ai invatat sé nu renuntim niciodata Ja lucrurile pe care le iubim™. Apoi mi-a dat si mit —un poem fnramat al lui Langston Hughes pe care-] cump§rase ,,pentru ci fi amintea de mine“. Mama cate fiul ei Ei bine, fiul meu, iti voi spune aga: Viata pentru mine nu este o scard de cristal. Are pioneze in ea. Si agchii, Si scanduri sparte, Si locuri fara de covor — Doar spagiu gol Dar tot timpul eu urc pe scart, Etaj dupd etaj, Colt dupa colt, Si uneori trec prin intuneric Pe-acolo pe unde n-a fost lumina. Asa ci, bétiete, nu te intoarce inddrat Nuwo lua pe scari in jos Céci va fi cumplit de greu. Ai grijd sa nu cazi - Pentru cd eu ined merg, puiul meu, Incéi mai ure lar viata pentru mine n-a fost o scart de cristal.208 SuP/| DE PUI PENTRU SUFLET M-am dat batuta. Pe vremea aceea Daniel nu era decat un biietel care Fic pasiune pentru surf. Acum el este un barbat plin de responsab Se claseazi printre primii 25 de surferi din lume. Am fost pusa la incercare in propria mea gradina, iar sub testului era unul dintre principiile despre care discutaém a ‘ conferintele tinute in oragele indepartate: ,,Oamenii pasionagm strans legati de ceea ce iubesc si nu renun{d niciodata“. Danielle Ken WSL DUPA CE AMAFLAT CA HAGI A RATAT DE 1330 DE OAT... MAMSIM{IT MULT MAI BINE ! SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 209 €S€C? NU! DOAR CADERI TEMPORARE P entru a vedea lucrul care std sd nascd din samanta, trebuie sd ai geniu. Lao-Tze Daca ati putea veni impreund cu mine la biroul meu din California, ati observa intr-un colt al camerei un frumos bar spaniol, de moda veche, din mahon, cu noua taburete acoperite cu piele (genul acela pe care-] gasesti in farmacii). Neobignuit? Da. Dar daca aceste taburete ar putea vorbi, v-ar spune 0 poveste despre ziua in care aproape cA mi-am pierdut speranta gi eram pe punctul de a renunta. Era o perioada de recesiune economica, imediat dupa cel de-al doilea r4zboi mondial, cAnd cu greu puteai gasi o slujba. Bob, sotul meu, cumparase 0 mic& spaldtorie chimicd cu bani imprumutati. Aveam doi copii dragillasi, 0 casa, 0 masina, 0 curte, si toatele ratele ni le pliteam la timp. Apoi ceva s-a intamplat. Nu mai aveam bani nici de rate, nici de nimic altceva. Simfeam cf n-am nici un talent special, n-aveam inelinatie nici Pregitire ori studii superioare. Nu prea imi pasa de mine. Dar mi-am adus aminte de cineva din trecutul meu care credea c& am oarecare talent — profesoara mea de engleza de Ja liceul Alhambra. Ea m-a indemnat si maapuc de jurnalisticd si m-a numit marketing manager Siredactor la ziarul liceului. Ma gandeam ca daca ag scrie ,,Rubrica Proprietarului de Magazin“ in micul siptémanal ce aparea in oragul Nostru, poate ag fi putut s&i cdstig banii necesari ratelor pentru casa. Nu mai aveam nici magina si nici pe cineva care s& aiba grija de cei mici. Aga ci mi-am luat copii cu mine, i-am pus intr-un210 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET cérut de care legasem o pernd mare. Una dintre roti iegea tot timp; dar eu o puneam la loc cu tocul de la pantofi si mergeam m; departe. Eram hot4rat pentru copii mei sé nu pierd casa, asa cum mi se intémplase mie in copilarie. Dar la sediul ziarului am aflat cd nu era nici un loc disponil Era recesiune. Atunci mi-a venit o idee. I-am fntrebat dac& putea s4 cumpar un spatiu publicitar in care s&-mi fac eu rubri mea si so vand eu. Au fost de acord; mai tarziu, mi-au pove: i cA, aga cum impingeam c&rutul acela cu doi copii in fiecare zi, drumurile de tari, nu-mi dadeau mai mult de o saptamana inai de a renunta. Dar s-au ingelat. i Ideea mea a functionat. Am cAstigat suficienti bani pentru plati ratele de la cas si pentru a-mi cump&ra o magina veche pe care mi-a gisit-o sotul meu. Apoi am angajat 0 eleva de liceu aibi griji de copii, de la 3 la 5 in fiecare zi. Cand ceasul batea de trei, inhatam mostrele de ziar si iegeam pe usa pentru a ajunge intalnirile programate. Dar, intr-o dup&-amiaza intunecat’ si ploioas’, toti cAror. daidusem un model de reclama sa-si aleaga, au refuzat sd-si faci publicitate in rubrica mea. De ce?“, am fntrebat eu. Mi-au raspuns c4 observasera Ruben Ahlman, Pregedintele Camerei de Comert si proprietan Farmaciei Rexall nu-gi ficuse publicitate pe pagina m Magazinul lui era cel mai popular din tot orasul si toatél lum respecta pirerea lui. ,,Probabil ci ceva nu este in regula cu ce tu acolo“, explicara ei. Mis-astréins inima. Acesti patru clienti ar fi insemnat achita ultimei rate la casi. Apoi m-am gandit c4 trebuie si incerc 84 vorbesc cu domnul Ahlman inca o daté. Toata lumea fl indra si-i respecta opinia. Cu siguranta isi va face putin timp si pem ea. De fiecare dati cand incercasem in trecut si-] abordez, a refuza s% m& primeasc’. Era intotdeauna ,,plecat“ sau ocupat. $tiam dacé accepté pana la urma s4 apard in rubrica mea, ceilall comercianti din orag il vor urma. De data asta cand am intrat in farmacia Rexall, el stétea under in spate, la biroul unde se eliberau retete. Am afigat cel mai frum\ zambet al meu, si am asezat ziarul deschis la pagina cu pricina, I vedere, in c&rutul verde al copiilor mei. I-am spus: ,,Toat’ Iu SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 211 respect parerea dumneavoastra, domnule Ahiman. N-ati vrea si yauitati putin la ce fac eu pentru le spune si celorlalti comercianti ce ganditi despre genul acesta de publicitate?* Gura lui a facut grimasa aceea de negatie care iti dadea fiori. Fari un cuvant, a dat din cap emfatic ca ,,NU!". Inima imi batea atat de tare din cauza disperdrii incat aveam senzatia cd toataé lumea o aude. Brusc, tot entuziasmul meu s-a dus pe apa sambetei. M-am tart pur si simplu lang’ frumoasa toneta cu rAcoritoare din fata farmaciei, simtind ci nu mai am putere si ajung pana acas4. Nu vroiam s& stau acolo fara si cumpar ceva, aga ci am scos din buzunar ultimii mei bénuti gi am luat un suc de cirege. Ma intrebam disperati ce si fac. Vor ramane pe drumuri copii mei, asa cum patisem si eu cfind eram mic? Se inselase profesoara mea? Poate citalentul despre care vorbea profesoara mea nu era altceva decat un balon de s4pun. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Am auzit o voce blanda care venea dinspre taburetul de alaturi: ,S-a intamplat ceva, draga mea?“ Mi-am ridicat privirea si am yzut chipul compiatimitor al unei batrane drigalage. I-am povestit toati istoria, terminand cu ,,Dar ce pot s4 fac? Domnul Ahiman, pe care toata lumea fl respect’ att de mult, refuza sd se uite lace lucrez eu‘. »Da-mi gi mie si vid despre ce este vorba in rubrica aiaa ta", mai spuse batrana. Lua ziarul gi-l citi cu atentie pana la capat. Apoi se invarti putin cu taburetul, se ridicd, se uita fn fundul farmaciei unde era domnul Ahiman, si cu voce tare si auda toata lumea, striga, ,,Ruben Ahlman, vino aici !“ Batranica era chiar doamna AhIman. I-a spus lui Ruben si cumpere spatiu de publicitate de la mine; gura lui se deschise intr-un zambet larg. Apoi sofia lui m-a fntrebat Cine erau cei patru care m-au refuzat. S-a dus si i-asunat pe fiecare in parte. M-a imbri{isat si mi-a spus c4 tofi cei patru ma asteapta Sd trec pe la ei. Ruben si Vivien Ahlman au devenit unii dintre cei mai buni Prieteni ai nostri si in acelagi timp cei mai consecventi clienti. Am aflat dup aceea ci Ruben era de fapt un barbat incantétor Care cumpiira de la toata lumea, dar fi promisese lui Vivian s4 nu Tai cumpere nimic de la nimeni. incerca doar si se tind de212 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET promisiune. Macar dacd i-as fi intrebat pe ceilalti, poate ag ca trebuie s& discut cu doamna Ahlman din capul lo Conversatia aceea pe taburetele de lang tonet& a fost de Afacerea mea a prosperat si s-a transformat curand fntr-o fj cu patru birouri, 285 de angajati care aveau in grij 4.000 dec) permanenti, cu contract. ; Mai tarziu, cand domnul Ahiman si-a modernizat farmaci a renuntat la toneta cu racoritoare, dragul meu sot, Bol cumpirat-o gi a instalat-o in biroul meu. Daca ati fi in Califo am putea sta fmpreund pe acele scdunage. V-ag servi niste si cirese gi v-ag aminti cd nu trebuie s& va dati batuti niciodata gi ajutorul este de multe ori mai aproape decat credem. Apoi v-ag mai spune ca daca vi se intampla sa nu puteti dis cu persoana cheie, cerefi mai multe informatii despre aceasta Incercati pe alti cale. Gasiti pe cineva care sa fie purtat dumneavoastraé de cuvant. $i, in final, v-as oferi aceste cu scanteietoare si datatoare de incredere care ii apartin lui B Marriott, proprietarul Jantului de hoteluri Marriott: »Esecul? Nu l-am intalnit niciodata. it Tot ce am intalnit vreodata au fost doar cideri temporare. Dottie Wal ex DAnWkvune SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 213 PENTRU A FI MAI CREATOR, ASTEPT... . Inspiratie . Permisiune Mangaiere . Sa fie gata cafeaua . Sa-mi vind randul . Pe cineva sié-mi netezeascd drumul Restul regulilor . Pe cineva care si-ma schimbe . Drumuri mai largi 10. IL. . Razbunare . O relatie semnificativa Riscul s& fie mai mic Mai mult timp pe care: a) s& o imbunatatesc b) s& 0 fnchei c) s4 0 traiesc . Persoana potrivita - Un dezastru . Lipsa de timp . Un tap ispasitor evident . Copii care si plece de acasa . Un indice la bursa de 1.500 . Un leu care s& stea lang un miel 21. 22s 23. 24. 25; 26. 27. 28. 29: 30, Bi) 32 33; 34, 35: 36. Bie 38. 39. fntelegere reciproca Un moment mai bun Un horoscop mai favorabil Si-mi mai traiesc o data tineretea Un avertisment de 2 minute Reforma justifiei Realegerea lui Nixon Sa am varsta la care sé pot fi excentric Ziua de maine $4-mi intre un valet sau chiar mai bine Controlul medical anual Un cere mai bun de prieteni Miza sa fie mai mare Sd inceap’ semestrul Drumul si fie liber Pisica s4 nu mai zgarie canapeaua Absenta riscului CAinele galagios al vecinilor s& dispara din orag Unchiul meu s4 vind acas& de la slujba214 40. Al. 42. 43. 45. 46. 47. 48. 49. 50. Sl. 52h 53. 54. 55: 56. Blk 58. SUPA DE PU! PENTRU SUFLET Pe cineva care sa ma descopere Mai multi ingeri pazitori Impozite mai scazute pentru cagtigurile mari SA nu mai existe limite . Sd-mi moara parintii (Glumese, fireste!) Un leac pentru herpes / SIDA Lucrurile pe care nu le inteleg sau cu care nu sunt de acord sa dispara S4 nu mai existe razboaie Dragostea mea sa reinvie Pe cineva care si ma vegheze Un set de instructiuni clare Un control mai bun al nasterilor S84 treacd mileniul Sfargitul saraciei, nedreptatii, cruzimii, inselaciunii, incompetentei, murdiriei, al crimei si al aluziilor meschine Un patent competitiv sa fie depasit intoarcerea celor de la Chicken Little Subordonatii mei sa se maturizeze Eul meu sa se fmbuna- tateasca Oala s& fiarba 59: 60. 61. 62. 63. 64, 65. 66. 67. 68. 69. 70. Ae He ny 74. TDs 76. 77. Noua mea carte «He: cre, Muzica de pian intdlnirea asta sti aa sfarsit S& nu mai am dast# bi alimentar& si fie Ingropate GO» eHau si substantial rasqemall Att, s ma pot apuca lindissatit i al doilea proiect O reinterpretare zn Regulamentului Be Ordine Interioare® al | Robert Sa nu ma mai doeszaarai nimic Cozi mai mici la Tesanca Sa adie un vant rSaiecor0s © Copiii mei sa fie : inteligenti, curite==i__ ascultatori si sari te>ei Unrmiatorul anotimzag> Ca altcineva s-o » Tepetitie cu costume cu 2B. 79 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET citeva schimbari de sce- nariu inaintea premierei S& primeze logica Data urmatoare S& nu-mi mai stai in lumina $4 vind barca mea Un deodorant mai bun Sa-mi termin dizertatia Un creion ascutit SA se goleasc4 contul Sa se intoarc’ sofia mea, filmul sau bumerangul Aprobarea doctorului, permisiunea tatalui, binecuvantarea preotului, sau acordul avocatului Dimineata California s& fie inghitita de Ocean 215 90. O epocd mai putin turbulenta 91. S& vind Muntele la Mahomed O ocazie sd telefonez cu taxd inversd 93, O mai mare reducere a preturilor SA nu mai simt nevoia si fumez 95. $A scada dobinzile 96. SA creasc’ dobanzile 97. Sa se stabilizeze dobanzile 98. S& se evalueze averea bunicului meu 99, Dobanzi saptimanale 100. O indicatie 101, Sa pleci tu primul 92. 94. David B. Campbell216 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET FIECARE POATE SA FACA CEVA Diferenja fundamentala dintre un barbat obisnuit si un razboinic este ca rdzboinicul ia totul ca pe o provocare, in timp ce bérbatul obignuit ia totul ori ca pe o binecuvantare ori ca pe un blestem. Don Juan Roger Crawford avea tot ce era nevoie pentru a juca tenis, ma putin doud mini gi un picior, : Cand parintii lui Roger au dat cu ochii de fiul lor pentru prim data, ei au vazut un prunc care avea ceva asem&nator cu un deget mare, direct din antebratul drept, si un deget din antebratul stang. Nu avea palme. Brafele si picioarele copilului erau scurte, iar la Picioare nu avea decat trei degete la dreptul si unul Ja stangul. Acesta din urma i-a si fost amputat mai tarziu. Doctorul le-a spus ca Roger sufera de ectrodactilism, o boal: foarte rara care apare o dati la 90.000 de nasteri in Statele Unite. Probabil nu va putea sti mearg4 niciodati si nici nu va putea sé- poarte singur de grija. Din fericire, parintii lui Roger nu l-au crezut pe doctor. »Parin{ii mei m-au fnvatat mereu ci eram handicapat at&ta vreme cAt eu ma consideram aga“, spunea Roger. ,,Niciodati nu mi-au dat voie si-mi plang de mili sau si profit de oameni de pe urma — handicapului meu. Odat’ am avut necazuri pentru ci toate lucrarile mele de la scoala erau facute cu fntarziere“, explica Roger, care trebuia si {ind creionul cu ambele ,,maini“ pentru a scrie. ,,L-am Tugat pe tata sd scrie un bilet profesorilor, in care s& le cear’ si-mi acorde dou zile fn plus pentru a termina temele, in schimb, tata m-a pus sd scriu lucrarea respectiv cu dou zile mai devreme!“. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 217 Tatal lui Roger 1-a fncurajat tot timpul sa practice un sport, jnvatandu-gi fiul cum sa prinda gi s& arunce © minge de volei, ori si joace fotbal in curtea din spatele scolii dupa ore. La 12 ani, Roger reugea si-gi cAgtige un loc in echipa de fotbal a coli. ; inainte de fiecare meci, Roger igi imagina cum va fi atunci cand va marca un gol. Intr-o zi gi-a vizut visul cu ochii. Mingea s-a oprit la picioarele lui gi a inceput si alerge ca din pused, cat putea el de repede cu proteza de la piciorul stang, catre poarta adversd, in timp ce antrenorul si coechipierii lui izbucnisera in urale salbatice. Dar la marginea careului, un baiat din echipa adversi l-a prins din urmé gi l-a apucat de glezna. Incercand sag elibereze piciorul din stransoare, nu a facut altceva decat sa-gi smulga proteza de la locul ei. i 8 ,Eram in picioare“, isi aduce aminte Roger. ,,Nu stiam ce sé fac, aga cl am inceput sa sar intr-un picior cdtre poartd. Arbitrul a alergat si el intr-acolo gi si-a ridicat fanionul. Gol. Dar ceea ce ficea mai mult decat golul obtinut era figura pe care o facuse copilul celalalt care ramasese cu proteza mea in rata Dragostea lui Roger pentru sport crescu, si crescu i increderea in sine. Dar nu orice obstacol era aga ugor de trecut. Cand lua pranzul la cantina impreuna cu ceilalti copii, era unul din momentele cele mai dureroase, pentru cd toti se uitau cum se chinuie s&-gi duct mancarea la gura, aga cum se chinuia gi la ia de dactilografie. ,,Am inv&tat o lectie tare bund la acele ore ; spunea Roger. ,,Nu poi face roru/—este mai bine sd te concentrezi supra a ceea ce pofi sa faci’. Ce altceva putea s4 mai facd Roger era sd manevreze o racheta de tenis, Din nefericire, cAnd o invartea mai tare, priza lui fiind Slab, de obicei, trimitea racheta in sus. Din fericire, Roger a dat Péste o rachetA veche, ciudat, intr-un magazin cu articole sportive, Unde si-a prins degetul in manerul ei dublu. Gaurica aceea mica in care degetul lui se prindea perfect a insemnat penny Ropes oO Drizk mai buna, astfel incat, foarte curand, a devenit un jucator de tenis foarte bun. Exersa in fiecare zi si, nu dupa mult vreme, Dutea st sustind partide intregi, pe care insd le pierdea. ' Dar Roger nu se didu bitut. Se antrena gi juca intr-una. Operatia Pe care a ficut-o la cele dou’ degete de la mAna stanga i-a permis ‘Ul Roger si tin mai bine racheta si astfel si-si imbun’tdteasc4SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 218 stilul. Desi nu avea un model dupa care si se conduc, Ro; devenit obsedat de tenis si cu timpul a inceput si cdstige. Ela continuat sd joace tenis sila colegiu, terminandu-gi ca de jucdtor de tenis cu 22 de victorii si 11 infrangeri. Mai devenit primul antrenor de tenis cu handicap fizic autor Asociatia Americana a Tenisului Profesionist. Acum, Roger; jnvingator, indiferent cine esti. »Singura diferenti dintre mine gi voi este c& voi puteti vedeti handicapul, dar eu nu pot si-l vad pe al vostru. Cu to avem. Cand oamenii ma intreaba cum am reusit sd tree” lipsurile mele fizice, le spun cé nu am trecut peste nimic. simplu am aflat ce nu pot sa fac — cum ar fi sé cant la pian miananc cu betigase — dar mai important este ca am aflat c pot s& fac. Asa ci fac ceea ce pot din tot sufletul si din inima™. ‘Jack SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 219 DA, ROTI! Experienta nu este ceea ce i se intéampla unui om. Este ceea ce face un om cu ce ise intémpla. Aldoux Huxley Ce ati face daci la 46 de ani ati fi ars din cap pana in picioare jntr-un teribil accident de motocicleta gi apoi, patru ani mai tarziu, afi rlimAne paralizat de Ja brau in jos tn urma prabusirii unui avion? Apoi, te poti imagina milionar, un orator respectat, un mire fericit si un afacerist plin de succes? Te poti vedea mergind cu pluta? Sarind cu paraguta? Candidand la alegeri? W. Mitchell a facut toate aceste lucruri, si mai mult, dupd ce ci cele doud accidente i-au transformat chipul intr-un amalgam de grefe, i-au Jdsat mainile fard degete si picioarele subtiri si inerte intr-un scaun cu rotile. Cele 16 operatii pe care le-a suportat Mitchell, dupa ce accidentul de motociclet i-a ars 65 la sut& din corp, I-au facut sa nu mai poata duce o furculita la gura, s4 formeze un numar de telefon sau si mearga la baie fard ajutor. Dar Mitchell, fost soldat la Marina, n-a crezut niciodata cA este infrant. Eu sunt comanant pe nava mea“, spunea el. ,,Suigurile gi Cobordgurile sunt ale mele. Ag putea considera aceasta situatie ca Pe o amnare sau ca pe un punct de plecare“. Sase luni mai tarziu el pilota din nou un avion. Mitchell si-a cumpirat o cas& victorian’ in Colorado, o adevarata proprietate, nu gluma, un avion gi un bar. Mai tarziu a Ficut echip& cu doi prieteni si au pus bazele unei companii forestiere, care a devenit cea de-a doua companie privati ca Marime din Vermont.220 SUPA DE PUL PENTRU SUFLET z Apoi, la patru ani dupa accidentul de motociclet, av: 9 care-| pilota Mitchell s-a prabusit pe pista imediat dupd de=sc=@p) zdrobindu-i cele 12 vertebre toracice gi lasandu-l paralizat goon de la mijloc in jos. ,,Ma intrebam ce naiba se intampla comm Ce ficusem ca si merit asta?". Neobosit, Mitchell lucra zi si noapte s4-si recdstige im denta, atat cat se putea. A fost ales primar in Crested Butte=:_ rado, pentru a salva oragul de exploatarea minierd care ar fii orale nici nu este mare lucru, la urma urmei™. Tineti minte: ,,Nu contez4 ceea ce vi se intampla ci. <=<=e' faceti voi atunci cand vi se intampla“. Jack Canfield si Mark V. MECzanse a SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 291 ALEARGA, PATTI, ALEARGA La 0 varst4 foarte fragedi, Patti Wilson a aflat de la doctorul ei ci este epileptic. Tatélui ei, Jim Wilson, fi plicea si fact jog- ging dimineata. {ntr-o zi, Patti a zambit cu aerul acela specific de adolescenti, gi i-a spus, ,,Tat&, ce mi-ar place si fac cu adevirat ar fi sti alerg cu tine in fiecare zi, dar mi-e teama de o criza™, Tatal ei i-ardspuns, ,,Dacd o si ai vreo criza, stiu ce trebuie sd fac, aga ci hai sa alergim !**. Si asta faceau in fiecare zi. Era 0 experien{4 minunata pentru amandoi si niciodat4 nu s-a intémplat nimic. Dupa cateva siptimAni, Patti i-a spus tatalui ei, ,,Taticule, ce ag vrea s& fac cu adevarat este si dobor recordul mondial feminin la rezistenta“. Atunci, acesta a cfutat in ,,Cartea Recordurilor“ si a descoperit cd cea mai lung distant pe care a alergat vreodata de o femeie a fost de 80 de mile. Cand era in clasa a noua, Patti anun{a, ,,O sa alerg din districtul Orange pan in San Francisco (0 distanté de 400 mile). fn clasa a zecea ea a continuat: ,,O sd alerg pana in Portland Oregon" (peste 1.500 de mile). Cand o sd fiu junioara o s& alerg pana la St. Louis“ (in jur de 2.000 de mile). in ultima clasi de liceu ea a spus, ,,O si alerg pana la Casa Alba“ (mai mult de 3.000 de mile). in ciuda handicapului sau, Patti era tot atat de ambitioasd pe ct era de entuziast’i, dar ea spunea c4 handicapul de fi epileptic Teprezint& un simplu ,,inconvenient™. Nu s-a concentrat asupra a Ceea ce pierduse, ci asupra a ceea ce rimiisese. in acel an a dus pana Ja capt cursa pana la San Francisco, Purtand un tricou pe care se putea citi, ,,Jubesc epilepticii®. Tatil ei a alergat tot timpul al&turi de ea, iar mama ei impreund cu o asistenti au mers in urma ei cu o ruloti, in caz cd se intémpla ceva, —————222 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET in cel de al doilea an colegii de clas ai lui Patti au sustj tot drumul. Ei au construit un poster gigant pe care scria, ,,A] Patti, aleargt !“‘ (de atunci acesta a devenit motto-ul ei. tarziu titlul c&rtii pe care a scris-o). in al doilea maraton, th spre Portland, gi-a fracturat un os la picior. Doctorul i-a sp trebuie s& se opreasca. ,,Trebuie s4-ti pun glezna in ghips, altf si fie si mai rau. Doctore, nu intelegi‘, spuse ea. ,,Asta nu este 0 joacd mine, este o obsesie magnifica! N-o fac doar pentru mine, 01 pentru ceilalti care au mintea in lanquri. Nu exist chiar ni prin care s& pot alerga in continuare?“. Acesta i-a dat 0 si solutie. Putea si-i infagoare piciorul cu un bandaj bine st loc de ghips. A avertizat-o c& va fi ingrozitor de dureros spus, ,,Wei face rosaturi“. Ea a acceptat. A terminat cursa la Portland, alergand pe ultima mila al de guvernatorul din Oregon. Ar fi trebuit si vedeti titluni ziare: ,,Super alerg&toarea, Patti Wilson, termina maratonul epilepsie in ziua cand implinea 17 ani“. 4 Dupi patru luni de alergare neintrerupta de pe Coasta de ' pe cea de Est, Patti a sosit la Washington unde a dat man: Pregedintele Statelor Unite. Ea i-a spus, ,,Am vrut ca oamenit” stie c& epilepticii sunt fiinte normale cu o viaté normala™. Am spus nu demult aceast’ poveste la unul din seminar mele, si dup’ aceea, un munte de om cu ochii plini de la i veni la mine, imi intinse mana lui c&rnoas’ si mare si fmi sp ,,Mark, numele meu este Jim Willson. Ai vorbit despre fiica mt Patti. Datorit’ eforturilor sale nobile“, mi-a povestit el, ,,s-au $ suficienti bani pentru a deschide 19 centre in valoare de mai mi milioane de dolari pentru epileptici in toata tara“. i Dacé Patti Willson poate sd facd atat de mult cu atat de put ce pofi sii faci tu pentru a te autodepasi cand esti total sandtos Mark V. Hanse SUPA DE PU! PENTRU SUFLET 993 PUTEREA DETERMINARII Micuta scoala de tara era Incalzita cu o sobd mare, yeche, cu cfarbuni. Un biietel avea datoria de a yeni la scoala devreme pentru a face focul, ca s& se tno&lzeasca inainte s4 vind invafatorul gi coplegii lui. fntr-o dimineat& cAnd au ajuns, au gasit scoala cuprinsd de flZiciri. L-au scos pe biietel leginat din cladirea fn flacari, mai moult mort decat viu. Avea arsuri majore in partea inferioard a corpului si a fost dus la spitalul cel mai apropiat. ZAcand in pat, ars ingrozitor, baietelul semiconstient i] auzea cea prin vis pe doctorul care vorbea cu mama lui, Doctorul fi spunea acesteia c& fiul ei cu siguranti va muri — aga era cel mai bine — pentru ci arsurile 1 distruseserd de la mijloc fn jos. Dar biiatul curajos nu vroia si moard. Si-a pus in cap si sapravietuiasc’. $i, spre uimirea doctorului, el supravietui. Cand pericolul mortal trecu, l-a auzit din nou pe doctor si pe mama lui daiscutind incet. De data asta doctorul ii spunea mamei lui ca de vmreme ce corpul lui era pe jumatate ars, era mai bine daca ar fi maurit, pentru c& era condamnat pe vecie sa raméni paralizat de la berau in jos, fArd st-gi mai poata folosi vreodata picioarele. inca o dat baiatul cel curajos s-a hotarat cd nu va fiun infirm. Wa merge. Din nefericire ins, nu mai avea nici un fel de abilitate mmotorie. Picioarele lui subtirele atarnau fara vlaga. Pana la urmé a iesit din spital. jn fiecare zi, mama lui fi masa Priciorusele, dar nu simfea absolut nimic, nimic. Totusi, hotararea Iwai cX tntr-o zi va merge era tot atat de puternica. Cand nu sttea in pat, era tintuit Intr-un scaun cu rotile, intr-o Zi insorit%, mama lui I-a scos in gradiné ca s4 mai ia niste aer Curat. In loc s& stea cuminte acolo, s-a aruncat din scaun pe iarba $:i a inceput si-si tarasca picioarele.904 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Si-a facut astfel drum p4nd la g&rduletul alb de lemn , méarginea gradina. Cu mare efort, s-a ridicat deasupra gard Apoi, dintr-un par fntr-altul, a inceput s4 se tarasc’ de- gardului, convins cd va reugi si mearga. A facut aga in fi astfel c4 pe locul pe care mergea se facuse potecd. Nu-si nimic altceva decat ca picioarele lui si prinda viata. Datorité masajelor zilnice, a vointei lui de fier gi a unei hot mearga cu pauze, si mearga singur si apoi sa alerge. A inceput si mearga la scoala, apoi sa alerge la scoal¥, care sd alerge din placere. Mai tarziu, cand era la colegiu omul de baza al echipei. se crezuse ci va muri sau cd nu va fi in stare sa mai me vreodata, acest baiat hotarat, de acum un tén&r fn toata pi cuvantului, Dr. Glenn Cunningham, a luat parte la concu mondial pentru cei mai rapizi alergatori pe o distant& de o Burt Di SUPA De PUI PENTRU SUFLET 295 PUTEREA OPTIMISMULUI Anii razboiului din Vietnam au fost o perioada foarte tulbure pentru politica externa a Americii, facdnd ca suferinta celor care participau la rézboi sa fie si mai tragica. Jn aceasta perioada s-a nascut si povestea extraordinara a C4pitanului Gerald L. Coffee. Avionul lui a fost doborat deasupra Marii Chinei, la data de 3 februarie 1966, gi urmitorii sapte ani i-a petrecut in diferite lagare de prizonieri. Prizonierii de razboi care au supravietuit, spune el, au reusit asta printr-un regim special de exercitii fizice, rugdciuni si comunicarea prin orice mijloace cu ceilalti. Dupa zile intregi de torturi, Gerald a semnat declaratia ceruta de vietnamezi. Apoi a fost aruncat in celula, singur, doar cu durerea lui. Dar ce-I durea cel mai tare era sentimentul de vinovatie pentru cA nu rezistase. Nu avea idee daci mai erau si alti prizonieri americani in alte celule, cAnd se auzi 0 voce: Hei, omul din celula gase, hei tu, cel cu mana rupta, ma auzi?“ Era colonelul Robinson Risner. Poti si vorbesti. Nu-fi face griji. Bine ai venit la Hotelul Inimilor Sfaramate™. Colonele, stii ceva de copilotul meu, Bob Hansen?“ »Nu. Ascult&, Jerry, trebuie sa inveti sé comunici batand in pereti. Este singura legaturA pe care o putem stabili intre noi. Reisner zisese ,,Noi!‘. Asta inseamna ci mai erau gi altii. »Multumese ui Dumnezeu ci nu ‘sunt singur“. »,Te-au torturat, Jerry?“ ».Da. $i ma simt ingrozitor pentru cd au scos totul de la mine“. »Asculti, o dati ce se hotarisc si distrugi un om, reusesc. Lucrul cel mai important este cum iti revii dup asta. Urmeazi Codul pur gi simplu. Rezist’ cum poti. Dacé te distrug nu ramane asa, Linge-ti rinile gi vino-ti in fire. Vorbeste cu cineva daca poti.SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 226 Nu te lisa doborit. Trebuie s4 avem grija unul de altul™. Zile la rand Coffee a fost pedepsit pentru fleacuri, fiind le; cu franghii si apoi intins. Prietenul lui din celula alaturaté obignuia — g-i transmit& prin pereti cuvinte incurajatoare: »Fine-te bine“ ,M& rog pentru tine". ,Apoi el a fost cel pedepsit", spune Coffee. ,,Si-am facut si eu ce facuse gi el pentru mine”. fn cele din urma, Coffee a primit 0 scrisoare de la sotia sa: Dragi Jerry, A fost o primavara minunaté si ne este foarte dor de tine. Copiii sunt bine. Kim poate sa facd acum ski nautie de-a lungul lacului. Ama@ndoi bétiefii inoatd gi plonjeazd de pe ponton, iar micul Jerry se balaceste vesel in apd cu un colac in jurul lui. Coffee s-a oprit din citit pentru ca ochii lui erau plini de lacrimi f in timp ce {tinea strans la piept scrisoarea sotiei sale. ,,.Micutul Jerry? Cine este Jerry?". Apoi isi didu seama. Era biietelul lor, nascut dup4 ce fusese luat prizonier, avea un baietel pe care il chema Jerry. Sofia lui n-avea de unde s4 stie cA toate scrisoril anterioare nu ajunsesera la el si vorbea despre micut ca atare. — Coffee povesteste: jin timp ce tineam scrisoarea aceea qn maini, trdiam nenuma- rate sentimente: ugurare la gandul ca familia mea era bine, tristel pentru c& pierdusem primul an de viata al lui Jerry, recunostinta pentru binecuvantarea de a fi pur gi simplu in viata. i Scrisoarea se incheia astfel: Noi tofi, i foarte multi alii ne rugéim pentru siguranfa ta si spertim ca te vei tntoarce curdénd. Ai mare grijé de tine, iubitul meu. Te iubesc. Bea. Coffee mai povesteste despre orele lungi in care prizonierti fs! imaginau scenarii intregi, scene in care mergeau din camera-n cameri prin casele lor, gi totul foarte detaliat. Tot timpul aveal SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 297 aceste scene in cap despre cum 0 si fie cénd se vor intoarce acasa. Coffee mai spune ca J-au ajutat sa reziste prietenii lui si credinta. in fiecare duminica, seful neoficial al fiecdrei barici dadea un semnal — chemarea la slujba. Se ridicau fn picioare, fiecare in celula lui, dac& mai erau in stare, apoi, cu un sentiment de infratire, recitau Psalmul 23: ,,Si au pregitit o masi si-au pus-o in fata mea, fn prezenta dusmanilor mei, si mi-au uns capul cu ulei; cana mea diduse pe-afara™. »Mi-am dat seama cA, in ciuda faptului de a fi incarcerat intr-un loc atat de oribil, totusi, intr-o zi m4 voi intoarce fntr-o tard frumoasa si libera“. Mai t4rziu, cnd tratatul de pace a fost semnat pe 3 februarie 1973, in al gapte-lea an de inchisoare, Coffee a fost chemat in fata a doi tineri ofiteri vietnamezi. ,,Astizi este de datoria noastri si-ti inapoiem bunurile“, spuse unul. »Ce bunuri? »Asta“. inghiti cu greu gi fntinse mana s4-si ia verigheta dintre degetele soldatului. Da, era a lui. Si-o puse pe deget. Era putin larga, dar era verigheta lui. Nu se asteptase s-o mai vada vreodata. Copiii mei aveau 11 si 12 ani cand imi luaser& verigheta. Brusc m-am simfit batran si epuizat. CAnd eram téndr, Jocuiam intr-o casi diripinata, am facut viermigori, mi-am rupt mana $i cate altele. Ma intrebam dac4, acum, mai mari gi foarte mult schimbati, copiii mei m4 vor accepta din nou in mijlocul lor, si cum va fi revederea. Si m-am gandit la Bea. Voi mai fi acelasi pentru ea? Mi mai iubea? Stia ea ce mult insemnase persoana ei pentru mine in toti acesti ani? Cal&toria cu autobuzul pana la aeroportul din Hanoi a fost o zipceala, dar un singur lucru exista in mintea lui Coffee: steagul frumos rogu, alb si albastru, desenat pe coada enormului Air Force C-141 care strilucea in soare, asteptand prima incarcdturé de prizonieri eliberati. Lang’ avion se mai aflau gi alti prizonieri de razboi care le z4mbeau prin gard si care le faceau cu mana semnul victoriei. Dupi ce s-au aliniat pe dou’ randuri, ofiterul vietnamez le-a strigat numele, rangul si ordinul.228 SUPA DE PUI PENTAU SUFLET »Comandant Gerald L. Coffee, Marina Americana (pri doua grade in absenti). i Slee ce facu un pas inainte, atentia i-a fost atrasd de ; Care purta uniforma gi insemnele Fortelor Aeriene, Prima uniforma americana Pe care 0 vedea dupa atatia Colonely] a rdspuns la salutul lui Coffee. é »Comandant Gerald L. Coffee Ja datorie“, domnule, , 2 ine ai venit tnapoi, Jerry“. Acesta gi-a intins ambele m: $14 strans cy putere mana lui Coffee. i‘ bee ce avionul ial fost incarcat, pilotul si-a indreptat aparat er ta principalé, Fara sd mai astepte nici 0 secunda, a bloc; die a intins aripile avionului. Uriaga maginirie a inceput s Meta fi in timp ce pilotul facea ultimele verificari. Zgomo aloune le motor era asurzitor. Cand s-au ridicat in aer, vor fs Hy umplu cabina. Era un glas puternic gi sigur. Ree domnilor. Tocmai am pirasit Nordul Vietnamului* 4 atunci tofi au izbucnit fn urale. BS dar barbatii aceia habar n-aveau ci in acel moment era televizog, milioane de americani care acas stiteau lipiti de rece re, ae si plangand, Fusesera instalate telefoa SCuatee ale intermedia brimele convorbiri cu cei de acasé reception = Coffee s-a strans in ti engeee in celalalt capat al lumii, Sanford, Florida, acolo und Pili asteptau. i ae iubito. Sunt eu. fti vine si crezi2* : diag ere Te-am vazut la televizor cand te-ai dat jos ae red ca toata America te-a vazut. Ardti tare bine!“ e ame ae cam slibanog. Dar sunt bine. Doar neraibdator eee oe asteptata reuniune cu sofia si copiii, in urmatoarea la emi lovee Bante la slujba de dimineata. Ca rispuns — Rezumy ey i uroasa al preotului, iat ce a spus Coffee. lot ceea ce stiu eu despre codul optimismului: SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET 299 » Credinta a fost cheia supraviefuirii mele in tofi acesti ani. Credinfa in mine si in simpla idee de a-mi face datoria cat pot eu de bine, credinfa in intoarcerea mea acasd. Credinta in semenii mei, incepdnd cu voi cei de aici, gtiind cd veti avea grijd de familia mea, si incredere in camarazti mei din celulele aldturate, oameni de care am depins si care au depins de mine la rdndul lor, cdteodata tn situagii disperate. Credinfa in fara mea, in institufiile ei si in cauza si scopul nostru national... Si, binetngeles, credinfa in Dumnezeu — cu adeviirat, asa cum $tifi voi tofi, baza tuturor lucrurilor... Viafa noastréa este o caldtorie neintreruptd si trebuie sd invdfdm si sd crestem pe mdsurd ce inaintdm, si chiar dacd ne impiedicdm céteodatd, trebuie sc mergem inainte cu tot ce avem mai bun in noi“. David Mc. Nally Din ,,Puterea Optimismului“ de Alan Lay Mc. GinnisSUPA DE PUI PENTRU SUFLET 230 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Un Crez Pentru Cei Care Au Suferit -am cerut lui Dumnezeu putere, ca si pot reusi ' M-a facut slab, ca sd invatt sd md supun cu smerenie... care Am cerut sdndtate, ca sa pot ‘face lucruri mari. ; | amet A Mis-a dat infirmitate, ca sci pot face lucruri mai bune... Suntem o specie nenorocita, noi cei cu deficiente. fi fost aga, nu ne mai : Pa a pe aici. Da, Am cerut bogatii, ca sé pot fi fericit. specie nenorociti, In multe feluri, am ost binecuvar Mi s-a dat sdirdcie, ca st pot fi infelept... savoare si un spirit pe care multi nu le au. 2 Ea Foe va spun ca acest refuz al ie E Am cerut putere, pentru ca oamenii sd md laude. capului cuiva he impinge sa ne agitim de un singur lu 4 Mis-a dat slébiciune ca sd simt nevoia de Dumnezeu... credinta, o credint4 aproape divina. p 4 Tn receptia Institutului de Medicina pentru Reabilit i ‘Am cerut sé primese toate lucrurile bune din lume, ca sti ma din New York, pe unul din pereti este prinsd o placa d pot bucura de viatd Q san é B NG pale : De: alungul anilor ineare am venit la acest Institut pentru tr 2 Mi s-a dat viatd, ca sd mi pot bucura de toate lucrurile... — de dou sau de trei ori pe siptimana— am trecut de mul scaunul meu cu rotile, inainte si inapoi. Dar niciodata Nu mis-a dat nimic din ce am cerut - ci doar ce am sperat sé facut timp si ma opresc gi s& citesc cuvintele scrise pe a i i yi rimesc. se spune, apartinand unui soldat sudist necunoscut. Ay P dup&-amiazi, m-am oprit. Am citit si rascitit. Cand am Aproape tn ciuda mea, rugdciunile mele nerostite au primit doua oar4 eram pe punctul de a izbucni in plans — nu de di . ‘ eau 3 un raispuns. ci cu un fel de iluminare care ma faceau sa fin str ’ scaunului. Mi-ar face plicere s vi le spun gi voua. Sunt, printre oameni, cel mai binecuvaniat! Roy Campanella939 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET €A A SALVAT 219 VIET] Doamna Betty Tisdale este o eroiné de mare clasi. razboiul din Vietnam s-aincins in aprilie 1975, eaa stiut cd tr sa-i salveze pe cei 400 de orfani care erau pe punctul dea fi in strada. Adoptase deja cinci orfane vietnameze impreun fostul ei sot, medic pediatru, colonelul Patrick Tisdale, vaduv gi avea gi el cinci copii. 7 Doctorul american Tom Dooley ji ajutase pe refugiati de nordul comunist in 1954. Betty povesteste: ,,Cred c Dooley a fost cu adevdrat un sfant. Influenta lui mi-a se viata pe vecie“. Inspirata de cartea lui, ea gi-a strans economiile gi a cl&torit in Vietnam de 14 ori pentru a vi lucra in spitalele si orfelinatele pe care le fondase el. fn timy afla in Saigon, s-a tndragostit de orfanii de la An Lac | Fericit), condus de Vu Thi Ngai, o doamni care a fost sal Betty in ziua in care a cazut Vietnamul, si s-a intors imprel ea in Georgia, pentru a locui cu Betty si cei zece copii ai Cand Betty, care era genul de femeie care gaseste solutit la orice, si-a dat seama de nenorocirea care-i astepta pe copi, pus fn migcare in mare vitez4. A chemat-o pe Madame Ngai zis: ,,Da! Voi veni, voi lua toti copiii cu mine si le voi gasi adoptivi*. Nu stia cum 0 si faci asta. Stia doar co s-o fac. tarziu, intr-un film despre acest eveniment, ,,Copiii dela An Shirley Jones a interpretat-o pe Betty. q in c&teva clipe ea a inceput si mute muntii din loc. A ad banii necesari prin diverse mijloace, acceptand chiar si CUP de asisten{d social’. Pur si simplu ea hotdrase si o facd sia fc" »Mi-am imaginat toti acei copilasi crescnd in cAmine crest! in America, nu sub comunism‘, povesteste ea. Asta a fost luerul care a motivat-o. q trecut pi , 2 5 avion cu care si ia 400 de copii. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 233 A plecat in Vietnam din Fort Benning, Georgia, intr-o yminicd, gi a sosit intr-o marti la Saigon, unde, in mod miraculos : este toate obstacolele gi a reugit si obtind pana sémbata Lascurt timp dupa sosirea ei, seful Departamentului de Ajutor social din Vietnam, Dr. Dan, a anuntat-o bruse ca nu fi va aproba 3 ja cu ea dect copiii sub zece ani si numai daca le prezinta certificatele de nagtere. Repede si-a dat seama ca orfanii erau norocosi numai pentru simplul fapt c4 erau in viata. Dar ei nu -ayeau certificate. ; Betty s-a dus la spital la sectia de pediatrie, a obtinut 225 de certificate de nastere, a creat date de nastere, ora si locul pentru 919 nou-nascuti si copii mai mari. ‘ ,N-aveam nici cea mai vaga idee, unde se nacusera gi ai cui erau. Dar degetele mele au avut grijé de asta. Certificatele de “nastere reprezentau singura lor speranta pentru a pleca de acolo in sigurant’, ctre un viitor in libertate. Bra atunci sau niciodata". Acum avea nevoie de un loc unde s& duca orfanii dupa ce -acestia erau evacuati. Adupostul militar de la Fort Benning rezistase la toate insistentele ei, dar ea nu renunta. Oricat de mult a incercat Betty, n-a putut sd ia Jegitura cu Generalul, asa ca la sunat pe Secretarul de Stat, Bo Callway. Datoria lui era sa nu Tispundi apelurilor lui Betty, indiferent de urgenta chestiunilor puse de ea, Totusi ea nu s-a dat batut’a. Ajunsese prea departe ca 8d se mai opreasca. Pentru c& acesta era din Georgia, eaa sunat-o Pe mama lui si i-a spus cum stau lucrurile. Betty a rugat-o din toati inima si intervina pe lang fiul sau. Peste noapte, Secretarul de Stat i-a rispuns gi a aranjat ca o scoald din Fort Benning sa fie folosits drept cémin intermediar pentru orfanii de la An Lac. Dar Betty mai avea de rezolvat o problema grea: cu ce mijloc de transport sii-i scoat’ din tara. Cand a ajuns in Saigon, s-a dus la Mbasadorul Graham Martin imediat si a pledat in interesul ©Opiilor. A incercat s& inchirieze un avion Pan Am, dar firma ‘“loyd din Londra ridicase asigurarea la o sumi att de mare, incat “Ta imposibil si negociezi cu ei. Ambasadorul s-a oferit sd o ajute “8c toate actele erau vizate de guvernul vietnamez. Dr. Dan a “mnat ultimele hartii practic in timp ce copii erau urcati in cele SU avioane.234 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET Copiii erau subnutriti si bolnavi. Multi di 7 niciodat& din orfelinat. ee speriati. Benya echipajul de la ABC care sao ajute s4-i fmbrace, sai t sii hrineasc’. Nu vA puteti imagina cat de emoueiie acei voluntari in ziua aceea minunata de simbata, cand 219 copii s4 ia drumul libertatii. Toti au plang de bi multumire c4 au contribuit la eliberarea altora. Inchirierea unui avion din Filipine a fost o adevarata Avionul liniilor aeriene United costa 21.000 de dolari. D: a garantat plata lui din dragoste pentru acei copii. Dac avut mai mult timp, probabil cd l-ar fi obtinut pe gratis! Di a fost un factor decisiv, gi au trebuit s4 se migte repeds i Fiecare copil a fost adoptat in mai putin de o luna dei in America. Agentia Luterana Tressler din York, Pennsy specializata $n adoptia copiilor handicapati, a gasit o famili fiecare copil in parte. f i Betty a dovedit ined o data ci poti face orice daca it it in ding si ceri, daci nu accepti un refuz, esti perseverent orice pentru a-ti realiza dorinta. Cum se zice c Dr. Tom Dooley a spus odata: ,,Oamenit fac lucruri extraordinare“. ; y Jack Canfield si Mark V. F suet DE PUI PENTRU SUFLET 935 MA AJUTI SAU NU ? fn 1989 un cutremur de 8,20 pe scara Richter aproape cA inghitit Armenia, omordnd peste 30.000 de oameni in mai putin de patru minute. in mijlocul dezastrului si al haosului, un tat& si-a lsat sotia, care erain siguranta acasi, si s-a repezit inspre scoala unde trebuia si fie fiul sau, ca si descopere ca locul era neted ca-n palma. Dupisocul traumatic initial, si-a adus aminte de promisiunea facut fiului stu: ,,Indiferent ce s-ar tntampla, voi fi intotdeauna linga tine’. Ochii i s-au umplut de Jacrimi. in timp ce se uita Ja mormanele de + care fuseseri odati gcoalé, totul parea fara sperant’, dar angajamentul luat tn fata fiului sdu a fost mai tare. {ncerc’ sA se concentreze sisd-si aducd aminte drumul pe care-1 ficea impreuna cu fiul sau in fiecare dimineat’ pan’ in fata clasei. Amintindu-si cd aceasta se afla in coltul din dreapta al cladirii, se repezi acolo gi incepu sf sape prin diramaturi. intre timp, alti paring disperati sosira cu inimile stranse $i spunand doar: ,,Fiul meu!", ,,Fiica meal“. Alti parinti bine intentionati incercara s4-l traga de acolo, zicandu-i: »E prea tarziu!* Sunt morti!* Nu mai poti face nimic!* »Mergi acasa!* ~Haide, vino-ti in Nu faci altceva decat Fiecirui parinte i-a raspuns sau nu? Apoi continua s4 sape Platra. Sosira si pompieril gi ince! spunandu-i: ,,.Incendiile izbuc daramatu: fire, nu se mai poate face nimic! siti inrdutatesti situatia®. cwo singura propozitie: + Ma ajuti dupa fiul sau, ridicdnd piatré dup4 cara sa-] scoata dintre daramaturi, nesc peste tot, iar 0 explozie poate236 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET surveni oricand. Esti in pericol. Avem noi grija aici. Duceti acasi!“, La care tatal iubitor i-a réspuns: ,,.Ma ajutati acum sau nu?™, Politia veni si spuse: ,.Esti furios, indurerat, dar totul ¢ in zadar. fi pui si pe ceilalti in pericol. Mergi acasd. Aven noi erijal La care riispunsul lui veni: .,M& ajutati sau nu?™. $i nimeni n-a- vrut si-I ajute. sa afle: ,,E fiul meu viu sau mort?“. 4 A spat 8 ore...12 ore...24 ore...36 ore...apoi in oraa 38-a, dad ‘ la o parte o grinda si auzi vocea fiului sau. fl strigd pe nume, Armand‘, Raspunsul veni imediat, ,,Tat&?!! Eu sunt, tati! Le-a a spus eu celorlalti copii sd nu-si facd griji. Le-am spus ca, da mai traiesti, ma vei salva si atunci fi vei salva si pe ei. Mi-ai promis cf indiferent de ce s-ar intampla vei fi intodeauna alaturi de mine. $i te-ai tinut de promisiune, tati. ' ,,Cum e acolo jos, ce se intampl&?“ intreba tatal. sete, dar suntem fericiti c4 esti aici. Cand s-a prabusit tavanul, s-a facut un fel de pana ca un triunghi gi aga am scipat™. ‘ »Hai, baiete, vino afara!“ q Nu, tata! Si ias4 ceilalti mai inti pentru ca stiu cd o sd ma Ke scoti si pe mine. $tiu ci vei fi alaituri de mine, orice-ar fi! 4 Mark V. Hanse! n SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 237 MACAR INCA O DATA Exist& un roman din secolul XIX a crui actiune este plasata fntr-un mic orasel galez, in care, in fiecare an, de 500 de ani incoace, locuitorii se adun& la biseric& in Ajunul Craciunului gi se roagi. Putin inainte de miezul noptii, aprind lumAnari si, cdntand colinde si imnuri, merg pe un drum de {ard vreo cateva mile pana la o cAsuta de piatré veche gi abandonata. Acolo aranjeaza scena nasterii Domnului, cu tot ce trebuie: iesle, miei, etc. Apoi ingenuncheazi, si plini de pietate se roag’. CAntecele lor incalzesc putin aerul tiios al lui Decembrie. Toata lumea din orag care poate umbla este acolo. Exist’ o legenda in oras, o credinté conform cireia, daca toti locuitorii sunt prezenti in Ajunul Craciunului acolo, gi daca toti se roagii cu o credin{& sincera, atunci si numai atunci, la miezul noptii, A Doua Venire a Lui Isus va avea loc chiar acolo. $i de 500 de ani tot vin lang ruinele acelea de piatra i se roaga. Totugi, miracolul nu se intamplase niciodata. Unul dintre personajele principale din roman este fntrebat: ,Crezi ci se va cobori printre noi fn Ajunul Criciunului?“ Nu‘, rispunse el, dand din cap trist. Nu cred. Si atunei de ce te duci acolo in fiecare an?“ Aa“, spuse el zambind, ,,dar dacd eram singurul care nu se afla acolo daci s-ar fi intamplat?“ Foarte putind credinté avea prietenul nostru, nu-i asa? Dar avea puting si asta era important. Asa cum se spune in Noul Testament, avem nevoie de credinfa, chiar daca este micd cat un bob de mustar, Pentru a intra in imp&ratia Cerurilor. §i cdteodata, cand lucram cu copiii cu probleme, cu tinerii expusi Ja risc, cu adolescentii furiogi, ori cu parteneri, prieteni i clienti alcoolici, violenti sau deprimati... in aceste momente avem nevoie de putinul acela de238 SUPA D€ PUI PENTRU SUFLET credint& care-l facea pe eroul nostru din roman sa se fntoa pietrele acelea, fn fiecare an, in Ajunul Craciunului. Macar data. Poate tocmai de data asta se va intampla minunea. CAteodatd suntem chemati s4 lucrim cu niste oameni pe ceilalti i-au abandonat fara sperantd. Poate chiar am ae concluzia ca nu exist nici o posibilitate de schimbare s; cregtere. Acesta este timpul fn care, daca putem gasi cea m; mare sau mica, ori putem salva pe cineva care merita salva rog, prietene, mai du-te acolo macar inc4 o data. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 239 _ €XISTA MARETIE ORIUNDE IN JURUL TAU — FOLOSESTE-O! Sunt multi oameni care ar putea fi campioni olimpici, si ma refer la Toti Americanii care n-au incereat niciodat’. As estima cam la cinci milioane numérul celor care m-ar fi invins la s4ritura cu prajina in anii in care am iesit inving&tor, cel putin cinci milioane. B&rbati care erau mai puternici, mai fnalti si mai agili decat eram eu ar fi putut s-o facd, dar ei n-au ridicat niciodaté 0 prijind, n-au facut niciodata cel mai mic efort si-gi salte picioarele de pe pamant pentru a sari peste o bara. Maretia este peste tot in jurul nostru. Este ugor s4 fii maret pentru c& oamenii mireti te vor ajuta. Ceea ce este extraordinar la toate conventiile la care ma duc este ca cei mai buni in afacerea lor vor veni si-gi vor impartagi ideile, metodele si tehnica pe care 0 folosesc. Am vazut pe cei mai buni experfi in vanzari cum isi deschid inimile si fi invata pe cei mai tineri cum s faci. Ei nu fin numai pentru ei. Acest lucru 1-am fntalnit si in sport. Nu voi uita niciodata vremurile cand incercam cu disperare s& | dobor recordul lui Dutch Warmer Dam. Eram cu aproape 30 cm sub recordul lui, aga cA, intr-o zi, i-am dat un telefon. I-am spus, »Dutch, poti sma ajuti? Se pare ca stau intepenit la nivelul asta. Nu pot s& sar mai sus“. Mi-a rispuns, ,,Sigur c4 da, Bob, treci pe la mine si 0 sd te ajut Cu tot ce pot‘. Am petrecut trei zile aldturi de maestru, cel mai bun siritor cu prajina din lume. Timp de trei zile, Dutch m-a fnvatat tot ce stia el. Brau lucruri pe care le faceam gresit, iar el mi le-a Corectat, Ca si nu mai lungim vorba, am reugit si sar mai sus cu 20 cm. Tipul acesta minunat imi d&duse tot ce avea el. Am ara240 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET descoperit ca eroii gi campionii sportivi iti ofer& de bunavoie aceste cunostinte, pentru a putea deveni la randul tau un ca mare. John Wooden, marele antrenor de baschet de la UCLA, filosofie care spune ca in fiecare zi trebuie sd ajute pe cineva nu va putea niciodata si-l1 recompenseze pentru acest aj Aceasta este obligatia lui. : in timp ce isi facea lucrarea lui de masterat despre cerce| fotbalul defensiv, George Allen a scris un chestionar de vrei de pagini pe care le-a trimis celor mai mari antrenori din {ar la suta au dat raspunsuri complete. Oamenilor mari le place s& imparta ce stiu si cu altii, Allen n-ar fi devenit niciodata unul din cei mai buni antrenori lume. Maestrii {ti vor spune secretele lor. Cauta-i, sund-i la tele! sau cumpiri-le cirtile. Mergi acolounde merg si ei, stai in preaj lor si discut& cu ei. Eusor sa ajungi cel mai bun atunci cand t jn preajma celor mai buni. Viaja aceasta este un test. E doar un test. Dacéi ar fi fost viata adevarata Ai fi primit Mai multe instructiuni despre Unde sti mergi gi ce sa faci! Gisita pe un aviziersupA Dé PUI PENTRU SUFLET 243 BATEM PALMA ACUM! Cand Marita avea 13 ani, era epoca tricourilor largi gia blugilor tociti. Desi crescusem in perioada Crizei gi nu aveam bani de haine, niciodat nu ma imbraicasem atat de saracicios. intr-o zi, am vazut-o afara pe stradi cum freac’ tivul blugilor ei noi cu noroi si pietre. Ramasesem cu gura cAscata la vederea unui astfel de sacrilegiu: s& distrugi pereche de pantaloni nou-nouti, de-abia cumparati. M-am repezit afard ca s-o cert. Ea continua s4-si distrug’ blugii in timp ce eu fi dadeam inainte cu romanul meu siropos despre 0 copilarie plina de lipsuri. Cand mi-am dat seama c& nu voi vedea din partea ei nici cea mai mica lacrima, am gntrebat-o de ce-si strica in halul Ala blugii. Mi-a raspuns fard SA se uite-n sus: ,.Nu se poartii blugi noi". »De ce nu? Pentru ci nu se poartd, aga ck ti fac si arate vechi“. Ce lips4 totald de logica! Ce moda o fi fost aia care sa strice hainele noi? in fiecare dimineaté in timp ce pleca Ja scoala ma uitam laea si oftam, ,,[n ce hal araté fiica mea". Iat-o imbricata cu tricoul vechi al tatalui ei, cu pete gi dare de vopsea albastra. Tricoul ala il fologeai mai degrabi sa stergi praful cu el, m& gandeam eu. $i gneat m& temeam ca dact respira blugii dia — atat de sugrumati, mai adanc o sa-i plesneasc4. Cum naiba puteau s4 mearga cu ei? Erau aga de stringi c& de-abia te puteai migca. Turul tocit, cu ajutorul pietrelor bineinteles, avea ate care i atarnau in spate in timp ce mergea. Intr-o zi, dupa ce plecase la scoala, s-a gntamplat ceva de parca iti dai seama care Dumnezeu mi-a atras atentia si mi-a spus: sunt ultimele cuvinte pe care ile spui Maritei in fiecare dimineata? ‘in ce hal arat’ fiica mea’. Cand ajunge la scoala si prietenii eioaa SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET vorbesc despremamele lor demodate care se plang tot tiimemgoul, si _ i > ea va avea partea ei Constanta de contributie la aceste cHasscuti Te-ai uitat vreodata gi la celelalte fete din liceu? De ce nu He= =uruncj o privire?“. M-am dus cu magina s-o iau de la scoala si am obsse=r-wat c¥ q multe dintre celelalte fete aritau chiar mai rau. In drum sper casa i-am spus cd imi dédeam seama ci fusesem prea duri im coeea ce ee blugii ei. I-am oferit un compromis: ,,De acunm» ‘Haraainte 1 poti purta ce vrei la scoala gi cand iesi ietenii tii, si prea cA , ‘ $i cu prietenii tai, $i id n-o sa te mai bat la cap“. ; ; " Asta da usurare!“. _»Dar cind mergi cu mine la biseric’, la cump&ritumi sau la } prietenii Osu, puar plicea sa te imbraci in ceva ce st. CA-mi — place, fara s& mai trebuiasc si-ti spun eu.“ Atunci ea reflecta. ae am adaugat, »Asta Inseamn4 ci 95 la suti dim waismp te a cum vrel:tu, jar 5 la suté cum vreau eu. Ce zici?’“*_. _1s-a aprins 0 luminifa fn ochi in timp ce mi-a luat mma Gina gi mi-a ‘scuturat-o. »Mami, batem palma acum!“ i Din -— moment imi luam un ,,La Revedere“ fericit @e= Mafata ea in fiecare dimineata si nu mai imi past de hainele ii. Cand iegea in orag cu mine, se imbraca potrivit fara nici i i nici un fe diis« Doar bitusem palma! ck “4 Florence L_i-ttauer SUPA DE PUL PENTRU SUFLET 245 FA-TI TIMP CA SA VEZI CU ADEVARAT Cu totii am auzit expresia: Amintiti-va s4 va opriti si sa mirositi trandafirii. Dar, cat de desne facem timp in vietile noastre agitate s{ observim lumea din jurul nostru? Prea mult timp ramanem prizonierii orarului nostru jnc&rcat, gandurilor noastre focalizate pe urmatoarele intalniri, prizonierii traficului si ai vietii $n general, pentru a mai realiza ca mai sunt si alti oameni pe lang noi. Sunt tot atat de vinovat ca si ceilalfi cd tree prin lume astfel, si in mod special cand merg cu masina pe strizile supraaglomerate ale Californiei. Cu putin timp in urm§, am fost martorul unui eveniment care mi-a aratat ci a fi prins intr-o lume aga de mica inseamna sa treci cu vederea marea panorama a lumii inconjuratoare. Ma indreptam citre o intalnire de afaceri si, ca de obicei, imi alcXtuiam discursul in minte. Am ajuns la o intersectie foarte aglomerat’ unde semaforul tocmai se faicuse rogu. ,,Bi bine", mi-am spus, ,,Pot si trec repede si de urmitorul dac& trec de asta primul". Mintea si masina mea erau pe pilot automat, gata s&se avante, cand bruse transa in care picasem s-a imprastiat la vederea unei imagini de neuitat. Un cuplu tanar, am4ndoi orbi, traversau intersectia aceea aglomerata, tinandu-se unul de altul, printre masini care claxonau din toate pirtile. Barbatul tinea de mana un biietel, in timp ce femeia tinea strans la piept un sugar. Fiecare avea un bat alb, cu care pipdiau in fata lor, incercAnd si treacd de obstacole. La inceput m-au emofionat. Hi treceau peste unul dintre cele mai oribile handicapuri — credeam eu — a fi nevazitor. ,,Ce ingrozitor s& fii orb!“, ma gandeam. Repede gandurile mele au fost intrerupte de oroarea de a vedea cum cuplul, in loc sa 0 ia pe We ES eS ee246 Suef DE PUI PENTRU SUFLET zebra, a luat-o pe diagonal’, chiar inspre mijlocul intersect Fara s-si dea seama de pericolul in care se aflau, ei se ind chiar spre punctul unde se fnt&lnesc maginile. Mi-era teamé peny c& nu stiam daci ceilalti goferi tsi dau seama ce se intampla, {n timp ce priveam de pe prima linie de unde urma si iau sta curand, am vazut petrecdndu-se un miracol, In acele mom toate maginile din toate directiile s-au oprit. N-am auzit nic roat& scartaind sau vreun claxon neribdator. Nimeni n-a stri »Dati-va la o parte!“. Totul inghetase, iar timpul parea sa 5 oprit pentru ca aceasta familie s4 poata traversa. } Uimit, m-am uitat la maginile din jurul meu sa verific dac: ele vedeau acelasi lucru. Am observat ca atentia tuturor era ati de tan&rul cuplu. Brusc soferul din dreapta mea a reactio: Scoténdu-gi capul pe fereastri, a inceput sa strige, ,,La drea Luafi-o la dreapta!“. Altii l-au urmat imediat, urland fn cor , dreapta!“. Nesc&pand nici un moment, cuplul facu traseul confo: instructiunilor primite. Avand incredere in bastoanele lor alb in strigatele cet&tenilor ingrijorati, au reusit s4 ajunga pe pi cealalt4 a strazii. Cand au urcat pe trotuar un lucru m-a impresio! din nou mult: se tineau tot de brat. Pe de alt parte eram uimit de expresiile linistite de pe chipuril lor sim-am gandit cd habar n-aveau ce se intampl4 in jurul lor. Totug imediat am simtit un oftat general de usurare al celor care opriser& intersectie. In timp ce aruncam o privire la masinile fn jurul meu, un gofei din dreapta mea a inceput s4 mormiie, ,, Mama, ai vazut asta?!" Cel din sténga mi-a zis ,,Nu-mi vine s4 cred!‘, Cred cA noi to} fuseseram emotionati de ce se intémplase. Iata cum, pentru cateva momente niste fiinte umane au uitat de egoism si au iesit putin © din carcasa rece pentru a ajuta niste oameni la nevoie. ‘ De multe ori am reflectat la ce vazusem gi am invatat foarte ~ multe din acele momente. Primul lucru ar fi: »,Incetineste gimiroase ~ trandafirii“. (Ceva ce rareori facusem pani atunci.) Faceti-va timp s& aruncati o privire in jurul vostru gi si vedeti cu adevdrat ce se, fntampl& in fata voastr’ chiar acum. Faceti asta si veti realiza cd doar acest moment conteaza, si mai important de-at&t, acest mo- ment va face s4 vedeti ce conteaz4 cu adevarat in viata. SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 247 am invitat-o, este c& telurile pe care ni le oua lectie pe care e pecae ~ : redinta in noi, incredere in ceilalti, in ixam pot fi atinse prin © a obstacolelor ce par imposibil de trecut. opal cuplului orb era s& ajunga intregi de cealalté parte a i Anduri de masini care Se ului, Obstacolele lor au fost opt rancu ee 2 pega s& vind inspre ei. Totusi, fard panicd sau. Indoiala, ei au ors gnainte pana si-au atins finta, | BC ia $i noi putem merge fnainte c&tre felurile noastre, an e arte obstacolele care ne stau fn cale, Trebuie doar Z ce snoredere ‘n intuitia noastra si s4 acceptam sfaturile celor mi intelepti. 8 Sa rand, am invatat s4 apreciez cu adevarat ru id de a vedea in interior, un dar pe care nu eae a ne e ii i iferit’ ar fi lume ? 4 puteti imagina cat de diferit ar fib ra ? Fema pentru o clip’, c& sunteti in mijlocul unei intersectii si nu vedeti nimic. Cat de des uitaém darurile simple pe care nl seal are | aglomerat’ cu 0 mai mare din intersectia aceea ° preesee gio mai mare compasiune fata de altii. ie eae am luat hot&rarea s& vad viata aga cum este in fiecare ai ate oT folosesc darurile date de Dumnezeu pentru a-i ajuta pe Blech ete favoare in timp ce trece{i prin viata: cond vedeti pe indelete viata aga cum este. ‘Petrecet un ce a acum, acolo unde sunteti, gi uitati-va in jurul vostru. putea pierde ceva minunat. srvangtumbiase0248 SUPA Dé PUI PENTRU SUFLET DACA AR FI SA MAI TRAIESC © DATA Interviurile cu cei in vdrsté si cu cei bolnavi in ultim stadiu aratd ca oamenii nu regreta ce au fécut, ci ceea ce nu au apucat sdi facd. As indrizni si fac mai multe gregeli data viitoare. M-as relaxa. Ag face exercitii. Ag fi mai nebun decat am fost acum. Ag lua mai putine lucruri in serios. As profita de mai multe sanse. Ag face mai multe clatorii. Ag urca pe mai multi munti gi as inota in mai multe rauri, Ag manca, mai multa inghetata si mai putina fasole. Poate ci ag intra in mai multe incurcaturi, dar n-ar mai exista atdtea in mintea mea. Stiti, sunt una din acele persoane care traieste sindtos gi rational ceas de ceas gi zi de zi. Ah, am avut gi eu clipele mele fericite gi daca ar fi s4 iau totul de la capit, ag ciuta s& traiesc mai multe clipe de-astea. De fapt, n-ag vrea altceva decat clipe una dupa alta, in loc s4 triiesc atatia ani Inaintea fiecdrei zile. Am fost una dintre acelea care nu pleca nicdieri fara termometru, 0 sticl de apa fierbinte, un trenci gi o paraguta. Daca ar fi sA mai traiesc o dat&, mi-ag lua mai putine cu mine de data asta. Daca ar fi s-o iau de la capat, ag merge in picioarele goale de cand incepe primavara si pana toamna tarziu. As merge la mai multe petreceri. M-as da in calusei de mai multe ori. As culege mai multe margarete. Nadine Stair (85 de ani) SUPA DE PUI PENTRU sugLET 249 DOI! CALUGARI Doi calugari aflati in pelerinaj ajunserg la vadul unui rau. Aici vazura o fata imbricata frumos, care se vedea clar cd nu stie ce sa faci, pentru ca raul era foarte adanc i nu vroia si-gi ude hainele. Fara s4 stea prea mult pe ganduri, unul dintre calugari o lua in spate, o traversd raul gi o puse pe pamant uscat de partea cealalt& aapei. Apoi calugarii isi continuara drumul. Dupa vreo ord, celalalt cilugar incepu sa se planga, ,.Desigur, nu e corect si atingi o femeie; incalci poruncile daca ai contact apropiat cu o femeie. Cum ai putut s4 faci aga un pacat?“, C&lug&rul care o carase in spate pe fatd isi continua drumul tacut, dar in final remarca, ,,.Eu am lisat-o din spate acum 0 ora, tu de ce o mai porti inca?". Irmgard Schloegl Infelepciunea maestrilor Zen250 SUPA DE PUI PENTRU SUFLET SACHI CurAnd dupa ce se nscu fratele ei, micuta Sachi incepu sa le ceard parintilor s-o lase singur4 cu micutul copilag. Ei se temeau c, aga cum sunt majoritatea copiilor de patru ani, s-ar putea simti geloasa si l-ar lovi sau zgéltai, aga c& au refuzat-o. Dar ea nu arata nici un semn de gelozie. Trata copilagul cu blandete si dorinta de a ramane singura cu el devenea din ce in ce mai stringent’. Aga cA s-au hot&rat s-o lase. IncAntata, intri In camera copilului gi fnchise uga, dar nu de tot - suficient ca pirintii ei curiosi si z&reasci ceva gi s& tragd cu urechea, Au vazut-o pe micuta Sachi cum se fndreapta linigtita c&tre fratiorul ei, tsi puse fata al&turi de a lui gi fi spuse incet, »Bebe mic, spune-mi si mie cum mai arata Dumnezeu. Eu fncep sa uit". Dan Millman SUPA DE PUI PENTRU SUFLET 251 DARUL DELFINULUI M& aflam singur& tn apa la o adfmcime de 12 metri, singura. Stiam c& n-ar fi trebuit si plec nefnsofit’, dar eram o bund innot&toare si mi-am asumat riscul. Nu erau curenti puternici, iar apa era att de caldd, limpede gi incitant’. Cand mi s-a pus cArcelul, mi-am dat seama intr-o clip ce prostie facusem. Nu eram prea alarmat’, dar foarte repede m-au luat si niste crampe fn stomac. Am incercat s4-mi desfac centura de la brau, dar durerea era atat de mare incft n-am putut s& desfac catarama. Ma scufundam gi teaima ma cuprindea, incapabila s& mai fac vreo migcare. Ma uitam la ceas si stiam c& mai aveam putin timp pan& cand rezevorul meu va ramane fard aer. Am fncercat si-mi masez abdomenul. Din cauza costumului prea stramt nu puteam s& apuc mugchiul care avea carcei, M& gandeam, ,,Nu se poate unaca asta! Mai am multe de facut“. Nu puteam s& mor asa fara ca nimeni s& tie ce s-a intamplat cu mine. Am inceput si strig tn inchipuire, ,,Cineva, ceva, s4 ma ajute!“. Nu eram pregatit’ pentru ce se intampla. Brusc am simtit ceva care mi se big’ la subrat. ,,Vai, Doamne, nu, rechini!' Eram disperat& gi ingrozit’. Dar bratul meu era ridicat cu putere. fn c4mpul meu vizual ap&ru un ochi — cel mai minunat ochi pe care mi-] imagina. Pot s& jur ci zimbea. Era ochiul unui delfin mare. Uitandu-mi la el am stiut c& sunt in siguranta. M& ducea in sus din ce in ce mai repede, fn timp ce eu m& tineam de aripioara lui dorsala. M-am relaxat fn aceasta imbritisare, simtindu-ma eliberati. Animalul acela fmi transmitea siguran{a, si m4 vindeca in drumul nostru spre suprafata apei. Crampele de la stomac incetasera, m& relaxasem $i simjeam cu putere c& m4 vindect. Dup& ce am ajuns la suprafata, am mers asa959 SuPA DE PUI PENTRU SUFLET mpreuna pana la mal. Apa era atat de mica acolo, incat mi-a fg teama pentru el gi l-am fmpins unde era mai adanc, dar el stat ma privea ca gi cand el ar fi vrut si vada daca sunt bine, Parca eram in alta lume. Mi-am scoas tubul de oxigen, mi. dat costumul jos, si in pielea goal m-am fntors fn ocean la delfii meu. M& simteam usoar4, liberd, plind de viatd si tot ce dorea era si m4 bucur de soare si aer in libertate. Delfinul m-a luat d nou cu el si ne-am jucat mult timp impreund. fn departare, frat lui fl asteptau. Dupa un timp m-a adus fnapoi la mal. Eram obosita, aproape lesinati, dar el s-a asigurat inca o dat c4 am ajuns acolo unde qj 2 era micd. Apoi s-a intors pe o parte si m-a privit din nou cu ochit lui bland. Am stat asa cateva secunde care parura ore, aproape fn trans&, cu un girag de gnduri trec&nd peste mine. A scos singur sunet si a plecat sd se alature celorlalti. Si s-au dus cu tot Elisabeth Ga SUPA DE PU! PENTRU SUFLET 253 ATINGEREA MAINII DE MAESTRU Strigdind gi lovind cu ciocinelul de lemn, licitatorul Se g@ndi cA nu prea meriti efortul Si-si piarda timpul cu vechea vioara, Dar continua s-o {ind in brate zémbind. Ce licitez eu, oameni buni“, striga el, Hai, care este primul?* Un dolar, un dolar, apoi doi. Doar doi?“ Doi dolari, dar care da trei?“ .Trei dolari, 0 dati; trei dolari, de dod (OLls; »Mergem spre trei“..... Dar nu, Din fundul camerei, un barbat cu parul cdrunt Veni in fata si lua arcugul, Apoi, stergand praful de pe vechea vioara, Si intinzAndu-i corzile slabite, Canti o melodie dulce si pura Aga cum numai ingerii canta. Melodia se opri, iar licitatorul Cu 0 voce inceati si joasa, Spuse: Cat licitez eu, oameni buni pentru vioara veche Si o ridicd impreuni cu arcusul. O mie de dolari, care di doua?“ Dou’ mii! Care da trei?* ..Trei mii o dat&; trei mii de doua ori; Si gata s-a adjudecat™, mai spuse el. Oamenii se veselira, dar unii au strigat: » Noi nu prea intelegem*. Ce i-a schimbat valoarea? Dulce veni si replica: »Atingerea mainii de maestru“.254 Suri DE PUI PENTRU SUFLET §i uite aga si omul cu viata dezacordata, Lovit si impovarat de pacat, Este scos ieftin la licitatie tn fata multimii necugetate, Precum vioara de care am vorbit. O ,,mizerie de vase“, un pahar de vin; Un joc — gi el merge mai departe. Se duce ,,o dat’ si de ,,doua ori“, Se duce gi este aproape dus. Dar vine Maestrul si multimea cea proast4 N-o sa inteleaga niciodata Cat face un suflet si ce mult a insemnat Atingerea divina a Maestrului.