Blaise Pascal

Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Frana - d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fi ician !i filosof france a"#nd contri$uii %n numeroase domenii ale !tiinei, &recum construcia unor calculatoare mecanice, consideraii asu&ra teoriei &ro$a$ilit'ilor, studiul fluidelor &rin clarificarea conce&telor de &resiune !i "id. (n urma unei re"elaii religioase %n 16)*, Pascal a$andonea ' matematica !i !tiinele e+acte !i %!i dedic' "iaa filo ofiei !i teologiei. ,a "#rsta de 16 ani Pascal a &re entat &rimul s'u re ultat original cunoscut su$ numele de triung-iul lui Pascal, iar la 1. ani a construit &rimul calculator mecanic, &entru a-!i a/uta tat'l la calculul ta+elor. 0fl#nd de %ncercarea lui 1orricelli de a determina &resiunea atmosferic', Pascal a %nce&ut s' caute di"erse ti&uri de e+&eriene care s' do"edeasc' temeinicia desco&eririi lui 1orricelli, construind o instalaie cu tu$uri care demonstra influena &resiunii. (n august 16*. Pascal a o$ser"at c' &resiunea atmosferei scade cu %n'limea !i a dedus c' "idul e+ist' deasu&ra atmosferei. Pascal a fost &rimul care s-a g#ndit c', cu a/utorul $arometrului, &oate fi m'surat' diferena de altitudine dintre dou' &uncte !i a atras atenia c' modificarea lungimii coloanei de mercur mai de&inde !i de umiditate !i tem&eratura aerului, &ut#nd fi folosit' astfel %n &re"i iuni meteorologice. ,a fel de im&ortante sunt lucr'rile lui Pascal din domeniul -idrostaticii. 0 calculat m'rimea &resiunii -idrostatice, a descris &arado+ul -idrostatic, legea "aselor comunicante !i &rinci&iul &resei -idraulice. Pascal s-a ocu&at de filo ofie, consider#nd c' &rogresul !tiinific este sco&ul e+istenei omenirii. 2scil#nd %ntre raionalism !i sce&ticism, el a ales s&re finalul "ieii credina, fiind influenat %nc' de mic de credina %n 3umne eu. 3e la "#rsta de 1* ani, Blaise Pascal &artici&a al'turi de tat'l s'u la %nt#lnirile a$atelui de 4ersenne, care a&arinea ordinului religios de la 4inims, iar du&' ce tat'l s'u se r'ne!te la &icior !i este %ngri/it de doi frai ai unui ordin religios de l#ng' 5ouen, Pascal de"ine &rofund religios. (n urma unui accident suferit %n 16)* &e &odul de la 6euill7 &e 8ena, c#nd caii, care tr'geau tr'sura, au s'rit !i tr'sura a r'mas ag'at' de &od, dar mai ales %n urma unei re"elaii religioase de &e 23 noiem$rie 16)* Pascal a -ot'r#t s' ia calea credinei, "i it#nd m'n'stirea /ansenit' de l#ng' Paris. (n acest domeniu Pascal %!i datorea ' faima atacului %m&otri"a ca uisticii, o metod' folosit' %n s&ecial de ie uii, atac %ntre&rins %n ,ettres &ro"inciales. (n acest' lucrare Pascal lua a&'rarea &rietenului s'u /ensenist 0ntoine 0rnould, !i "a a&rinde m#nia regelui ,udo"ic al 9:;-lea care "a da ordin s' fie ars'. Cea mai cunoscut' lucrare filosofic' a lui Pascal este ,es &ens<es, o colecie de g#nduri asu&ra suferinei umane !i a %ncrederii %n 3umne eu, o lucrare a&ologetic' cre!tin' adresat' noii lumi desacrali ate. 0ceast' lucrare cu&rinde !i cele$rul &ariu al lui Pascal, care %ncearc' s' demonstre e c' 3umn eu e+ist', folosidu-se de o teorie a &ro$a$ilit'ilor. (nce&ut' %n cores&ondena cu Fermat

&entru a demonstra o &ro$lem' a /ocului cu arurile, Pascal &resu&une c' toate ca urile a&ar =la fel de u!or>, &entru c' Cine"a, 8u&remul, a"ea gri/' s' le distri$uie astfel. Pariul s'u era ? =dac' 3umne eu e+ist' !i sunt catolic, c#!tig "iaa "e!nic', su&un#ndu-m' $isericii@ dac' nu, nu am nimic de &ierdutA. Conce&ia lui Pascal era, %n cu"inte &uine? 3umne eu e+ist' &entru c' este cel mai $un &ariu, iar Pascal a"ea ne"oie de e+istena lui 3umne eu &entru a %ndre&ta din c#nd %n c#nd de ordinea din Bni"ers.

Ren Descartes
8-a n'scut %n 1)96, fiind al treilea co&il al cu&lului Coac-im !i Ceanne 3escartes, o familie de mici no$ili din regiunea 1ouraine, Frana. ,a numai un an de la na!terea lui 5en<, mama sa se stinge din "ia'. 3escartes "a fi crescut de o doic' !i se &are c' a fost contaminat de $oala de &l'm#ni care a cau at moartea acestuia. (n 16D*, la "#rsta de . ani, este %ncredinat noului a!e 'm#nt al ie uiilor din ,a FlEc-e, $astion al g#ndirii aristotelice. 0ici studia ' latina !i greaca, &recum !i matematica, fi ica, logica, morala !i metafi ica. (l cunoa!te &e &olimatul 4arin 4ersenne, cu care "a &urta o "ast' !i "ariat' cores&onden' !i "a %ntreine o relaie %ndelungat' de &rietenie intelectual'. ,a 1* ani a %nce&ut s' com&un' lucr'ri de matematic' !i filo ofie. (n 1612 a &lecat la Paris unde, %ncura/at de &rietenul 4ersenne, %n 161) s-a dedicat matematicii. (ntre 161* !i 161F %!i ia $acalaureatul !i licena %n dre&t la Bni"ersitatea din Poitiers. (n 1616 a o$inut licena %n 3re&t la Bni"ersitatea din Poitiers. (n 16*D, %n se&tem$rie moare fiica sa Francine iar %n octom$rie moare tat'l s'u. 3escartes e foarte afectat. (n 16*1 &u$lic', la Paris, %n latin', 4editationes meta&-7sicae, (4editaii metafi ice), o&era sa ca&ital'@ traducerea france ' a&are %n 16*F, la Paris, re"' ut' de 3escartes %nsu!i. 3escartes trimite tratatul, %nainte de &u$licare, &rin intermeiul lui 4ersenne, unor intelectuali de seam' !i unor ie uii &entru ca ace!tia s'-!i e+&rime o$ieciile la &o iiile sale metafi ice. 0!a iau na!tere G2$ieciile !i r's&unsurileG, care "or fi &u$licate odat' cu tratatul !i fac cor& comun cu acesta, a"#nd un im&ortant rol e+&licati". (ntre 16*2-16** are loc &rima confruntare ma/or' a carte ianismului cu filosofia "remii &rintr-o %ndelungat' &olemic' la Bni"ersitatea din Btrec-t, cu ;oetius, &rofesor de teologie !i rector al uni"ersit'ii, care %l acu ' &e 3escartes de calomnie !i de ateism. Polemica a dus la condamnarea Hfilosofiei noiH %n 2landa !i a continuat la ,eiden &#n' du&' moartea lui 3escartes, im&lic#nd tot mai multe &ersona/e. (n 16** Princi&ia &-iloso&-iae (Princi&iile filosofiei), scrise cu intenia de a %nlocui manualele aristotelice, contri$uie la s&orirea renumelui lui 3escartes !i la diseminarea filosofiei carte iene. 3escartes acce&t' %n 16*9 in"itaia din &artea reginei Cristina a 8uediei &entru a se de&lasa %n %nde&'rtatul !i frigurosul inut nordic. 8e stinge din "ia' &e 11 fe$ruarie 16)D %n urma &neumoniei contractate

%n tim&ul de&las'rilor de la re!edina sa la &alatul regal &entru a &reda filosofia, la orele cinci ale dimineii I singurul moment al ilei %n care regina considera c' a"ea Hmintea lim&edeH.

Immanuel Kant
:mmanuel Jant (n. 22 a&rilie 1F2*, JKnigs$ergLPrusia 2riental' - d. 12 fe$ruarie 1.D*, JKnigs$erg), a fost un filo of german, unul din cei mai mari g#nditori din &erioada iluminismului %n Mermania. Jant este socotit unul din cei mai mari filo ofi din istoria culturii a&usene. Prin fundamentarea idealismului critic, a e+ercitat o enorm' influen' asu&ra de "olt'rii filo ofiei %n tim&urile moderne. (n toamna anului 1F*D, %n "#rst' de 1F ani, intr' la Bni"ersitatea din JKnigs$erg la Facultatea de 1eologie, la care urmea ' !i cursuri de filo ofie, fi ic', matematic'. 4entorul s'u a fost 4artin Jnut en care l-a %ndrumat s&re studiul filosofiei lui Nolff !i al fi icii lui 6eOton. Jant se orientea ' s&re seciunea clasic', ,ateinsc-ule. 3isci&linele &rinci&ale erau latina (&#n' la 2D de ore s'&t'm#nal) !i teologia (%n sens de studiu al cate-ismului)@ se familiari ea ' cu filo ofia lui ,ei$ni . 3e aici dragostea lui Jant &entru &oe ia latin' !i a"ersiunea fa' de formalismul cultului religios. (n 1F*F &'r'se!te uni"ersitatea %nainte de a o$ine toate gradele, din &ricina morii tat'lui s'u. 3e"ine astfel &rece&tor %n familii no$ile !i $urg-e e din %m&re/urimile JKnigs$ergului. (n 1F)), se %ntoarce la JKnigs$erg@ &e $a a scrierilor sale, se &reg'te!te &entru 4agistere+amen (ec-i"alentul actual al doctoratului) !i o$ine din &artea uni"ersit'ii autori aia de a &reda acolo cursuri. (n 1FFD, Jant este %n fine numit &rofesor titular la catedra de logic' !i metafi ic' cu a sa =3isertaie asu&ra formei !i &rinci&iilor lumii sensi$ile !i ale lumii inteligi$ile.> Pste &rima sc-i' a unei filo ofii &ro&riu- is Qantiene.0!a cum o "a s&une %n Prolegomene, a fost de!te&tat din Hsomnul dogmaticH de lectura em&iristului Rume. ;a anali a o&erele lui 6eOton, Rume !i mai ales 5ousseau, care, du&' &ro&riile-i cu"inte, %l aduc &e Hdrumul dre&tH !i %i &ro"oac' o Hre"oluie %n reflecieH. Jant cre use &#n' atunci c' sursele cunoa!terii nu se afl' %n e+&erien' ci %n s&irit, %n raiune.0ceasta era teoria intelectualist' sau dogmatismul. Pentru Rume, dim&otri"', toate cuno!tinele noastre sunt i"ite din e+&erien'. 2riginalitatea filo ofiei Qantiene "a consta %n %ncercarea unei sinte e a am#ndurora, ideea c' e+&eriena !i /udecata &ermit deo&otri"' cunoa!terea. 0!a cum "a scrie mai t#r iu, intuiia f'r' conce&t e oar$' iar conce&tul f'r' intuiie

este "id. Ceea ce caut' Jant e %nainte de toate un fundament &entru u ul raiunii, ceea ce im&lic' recunoa!terea limitelor &uterii sale. 0cestea "or fi temele celei dint#i mari o&ere Qantiene (scris' %n &atru luni),>Critica raiunii &ure>, a c'rei &rim' ediie datea ' din 1F.1. Jant a"ea )F de ani !i era de/a cele$ru &rin ceea ce &u$licase anterior, dar ade"'rata sa o&er' a$ia %nce&e. 5aiunea nu &oate cunoa!te totul. Pa este deci limitat' %n domeniul cunoa!terii. (n sc-im$, are o "aloare %n domeniul &ractic, a!adar moral. 0ceasta este tema =Criticii raiunii &ractice>, &u$licat' %n 1F.F. 5'm#n &rin urmare de reconciliat sferele naturii, %n care condiiile de &osi$ilitate ale cunoa!terii au fost determinate %n =Critica raiunii &ure>, !i ale li$ert'ii, al c'rei fundament a fost sta$ilit %n =Critica raiunii &ractice>. 0ceasta e tema =Criticii &uterii de /udecare> care a a&'rut %n 1F9D !i marc-ea ' des'"#r!irea esenialului filo ofiei Qantiene. (n 1F.D de"ine mem$ru %n 8enatul uni"ersit'ii, iar %n 1F.F mem$ru al 0cademiei de !tiine din Berlin.(n semestrul de "ar' din 1F.6,este numit &entru &rima oar' rector, titlu conferit de Frederic ::. (n 1F9F, sl'$it de "#rst', renun' la %n"''m#nt !i %!i &etrece ultimii ani din "ia' %ntr-o retragere studioas' dar solitar'. 4oare la 12 fe$ruarie 1.D*, du&' o lung' &erioad' de sl'$iciune fi ic' !i intelectual', %n "#rst' de F9 de ani. Bltimele sale cu"inte au fost HPs ist gutH (HS1otulT e $ineH).