Sistemele liniare- sunt acelea care satisfac principiul superpozitiei (suma efectelor fiecarei cauze= efectul sumei cauza)

E(C 1+...C2). In realitate sistemele sunt neliniare, insa la studiere preferam sa le luam liniare fiind mai usor de studiat. Sistemele neliniare-nu satisfac principiul superpozitiei, sunt descrise prin ecuatii neliniare. Sisteme continue-sistemele la care marimile(ISE) iau valori la toate momentele de timp. Sistemele discrete-iau valori numai la momente discrete de timp. Acestea sunt sisteme artificiale create de om. Sisteme inchise-sistemele la care iesirea poate influenta starea sistemului

Sistemele liniare- sunt acelea care satisfac principiul superpozitiei (suma efectelor fiecarei cauze= efectul sumei cauza) E(C 1+...C2). In realitate sistemele sunt neliniare, insa la studiere preferam sa le luam liniare fiind mai usor de studiat. Sistemele neliniare-nu satisfac principiul superpozitiei, sunt descrise prin ecuatii neliniare. Sisteme continue-sistemele la care marimile(ISE) iau valori la toate momentele de timp. Sistemele discrete-iau valori numai la momente discrete de timp. Acestea sunt sisteme artificiale create de om. Sisteme inchise-sistemele la care iesirea poate influenta starea sistemului

Sistemele liniare- sunt acelea care satisfac principiul superpozitiei (suma efectelor fiecarei cauze= efectul sumei cauza) E(C 1+...C2). In realitate sistemele sunt neliniare, insa la studiere preferam sa le luam liniare fiind mai usor de studiat. Sistemele neliniare-nu satisfac principiul superpozitiei, sunt descrise prin ecuatii neliniare. Sisteme continue-sistemele la care marimile(ISE) iau valori la toate momentele de timp. Sistemele discrete-iau valori numai la momente discrete de timp. Acestea sunt sisteme artificiale create de om. Sisteme inchise-sistemele la care iesirea poate influenta starea sistemului

Sisteme deschise-sisteme unidirectionale Sisteme cu si fara timp mort-Timpul mort repr. durata de timp pana la care modificarea E este evidenta. Cauza este timpul de transport. Apare la sist. mari. Modelarea-Operatia prin care se obtine modelul unui sist. ,daca acest model este fol. pentru a observa comportarea sistemului, procesul se num. simulare. Modelarea:-analitica;-exp.;-mixta; 1. Se realizeaza pe baza legilor si prop. fizico-chimice. Legea conservarii masei, energiei,..,diferenta dintre debitul de I si debitul de E =viteza de variatie a masei acumulate.Qmi-Qme=dm/dt Ex. Presupunem ca lichidul este perfect in toate punctele vasului. Q11+Q22-Q=dma/dt La scurgerea libera debitul Q depinde de h care in acest caz este efect. 2. Se face prin efectuarea unor teste direct asupra sistemului. Se introduce un semnal treapta la intrare, cam sist. este un regim stationar si se observa grafic raspunsul. Ttr95-durata reg. tranzitoriu(timpul de raspuns in care se ating 95% din valoarea maxima pt. t<0, u si y =0) Experimentul se repeta pana cand obtinem 2 raspunsuri cu forma asemanatoare. M. dinamic:T1dy/dt+y=hu; M. stationar: y=hu 3. Este o combinatie intre 2 metale in cazul in care valorile obtinute analitic nu corespund cu cele exp. sau invers. Discretizatul-2 semnale, unul de timp cont. , celalalt discret se num. T-echivalente daca au aceeasi valoare la mom de timp discrete 2 semnale se num. T-echiv. de ord daca semnalul continuu este de tip scara

Sisteme deschise-sisteme unidirectionale Sisteme cu si fara timp mort-Timpul mort repr. durata de timp pana la care modificarea E este evidenta. Cauza este timpul de transport. Apare la sist. mari. Modelarea-Operatia prin care se obtine modelul unui sist. ,daca acest model este fol. pentru a observa comportarea sistemului, procesul se num. simulare. Modelarea:-analitica;-exp.;-mixta; 1. Se realizeaza pe baza legilor si prop. fizico-chimice. Legea conservarii masei, energiei,..,diferenta dintre debitul de I si debitul de E =viteza de variatie a masei acumulate.Qmi-Qme=dm/dt Ex. Presupunem ca lichidul este perfect in toate punctele vasului. Q11+Q22-Q=dma/dt La scurgerea libera debitul Q depinde de h care in acest caz este efect. 2. Se face prin efectuarea unor teste direct asupra sistemului. Se introduce un semnal treapta la intrare, cam sist. este un regim stationar si se observa grafic raspunsul. Ttr95-durata reg. tranzitoriu(timpul de raspuns in care se ating 95% din valoarea maxima pt. t<0, u si y =0) Experimentul se repeta pana cand obtinem 2 raspunsuri cu forma asemanatoare. M. dinamic:T1dy/dt+y=hu; M. stationar: y=hu 3. Este o combinatie intre 2 metale in cazul in care valorile obtinute analitic nu corespund cu cele exp. sau invers. Discretizatul-2 semnale, unul de timp cont. , celalalt discret se num. T-echivalente daca au aceeasi valoare la mom de timp discrete 2 semnale se num. T-echiv. de ord daca semnalul continuu este de tip scara

Sisteme deschise-sisteme unidirectionale Sisteme cu si fara timp mort-Timpul mort repr. durata de timp pana la care modificarea E este evidenta. Cauza este timpul de transport. Apare la sist. mari. Modelarea-Operatia prin care se obtine modelul unui sist. ,daca acest model este fol. pentru a observa comportarea sistemului, procesul se num. simulare. Modelarea:-analitica;-exp.;-mixta; 1. Se realizeaza pe baza legilor si prop. fizico-chimice. Legea conservarii masei, energiei,..,diferenta dintre debitul de I si debitul de E =viteza de variatie a masei acumulate.Qmi-Qme=dm/dt Ex. Presupunem ca lichidul este perfect in toate punctele vasului. Q11+Q22-Q=dma/dt La scurgerea libera debitul Q depinde de h care in acest caz este efect. 2. Se face prin efectuarea unor teste direct asupra sistemului. Se introduce un semnal treapta la intrare, cam sist. este un regim stationar si se observa grafic raspunsul. Ttr95-durata reg. tranzitoriu(timpul de raspuns in care se ating 95% din valoarea maxima pt. t<0, u si y =0) Experimentul se repeta pana cand obtinem 2 raspunsuri cu forma asemanatoare. M. dinamic:T1dy/dt+y=hu; M. stationar: y=hu 3. Este o combinatie intre 2 metale in cazul in care valorile obtinute analitic nu corespund cu cele exp. sau invers. Discretizatul-2 semnale, unul de timp cont. , celalalt discret se num. T-echivalente daca au aceeasi valoare la mom de timp discrete 2 semnale se num. T-echiv. de ord daca semnalul continuu este de tip scara

Sist. liniar discret repr. discretizatul sist. liniar continuu daca pentru intrari T-echiv de ord. 0, raspunsurile sistemului sunt T-echiv. Reprezentarea pe calc. a unui sistem cont. se face prin inlocuirea acestuia cu discretizatul. Algoritmul de obtinere a discretizarii pentru sist. n de tip IE r 1. Se scrie functia de transfer: G(s)= brs +..+b0/ans +..a0 2.0Se afla f. de transfer a discretizatului cu formula : -1 Tr -1 G (z)=(1-z )rez G(u)/s(1-e z ) 0 0 -1 3. Se aduce G la forma: G (z)=b0+b1z +..bn / a0 +a1z-1+.. + anz-n 0 0 Se poate afla si direct pe baza propr: 1. G ( )=G( ); 2. G (1)= G(0); -1 -T/T1 3. 1+T1s->1-pz , p=e Teorema discretizarii ISE 0 Discretizarea are param. dati de urm. formule: 0 AT 0 AT 0 0 A =e ; B =(e -i)B; C =C; D = D; In afara discretizarii propriu zise, discretizarea aprox obtinut din inlocuit x(t) cu x(t xT)-x(1)/T , : {x= Ax + BU y=Cx + DU Sisteme continue IE (n) (n-1) (r) Modelul general: y =f(y ,..,y,y,u ,..,u,u,t) (n) (r) Modelul sistemului liniar: any +..+a0y=bru +..+b0u Cazuri: r<n-sistem propriu ; r-n - sist. semipropriu; r>n - impropriu; Ex. regulator C=kr(+1/Ti dt+Td ) =kr( + +Td )

Sist. liniar discret repr. discretizatul sist. liniar continuu daca pentru intrari T-echiv de ord. 0, raspunsurile sistemului sunt T-echiv. Reprezentarea pe calc. a unui sistem cont. se face prin inlocuirea acestuia cu discretizatul. Algoritmul de obtinere a discretizarii pentru sist. n de tip IE r 1. Se scrie functia de transfer: G(s)= brs +..+b0/ans +..a0 2.0Se afla f. de transfer a discretizatului cu formula : -1 Tr -1 G (z)=(1-z )rez G(u)/s(1-e z ) 0 0 -1 3. Se aduce G la forma: G (z)=b0+b1z +..bn / a0 +a1z-1+.. + anz-n 0 0 Se poate afla si direct pe baza propr: 1. G ( )=G( ); 2. G (1)= G(0); -1 -T/T1 3. 1+T1s->1-pz , p=e Teorema discretizarii ISE 0 Discretizarea are param. dati de urm. formule: 0 AT 0 AT 0 0 A =e ; B =(e -i)B; C =C; D = D; In afara discretizarii propriu zise, discretizarea aprox obtinut din inlocuit x(t) cu x(t xT)-x(1)/T , : {x= Ax + BU y=Cx + DU Sisteme continue IE (n) (n-1) (r) Modelul general: y =f(y ,..,y,y,u ,..,u,u,t) (n) (r) Modelul sistemului liniar: any +..+a0y=bru +..+b0u Cazuri: r<n-sistem propriu ; r-n - sist. semipropriu; r>n - impropriu; Ex. regulator C=kr(+1/Ti dt+Td ) =kr( + +Td )

Sist. liniar discret repr. discretizatul sist. liniar continuu daca pentru intrari T-echiv de ord. 0, raspunsurile sistemului sunt T-echiv. Reprezentarea pe calc. a unui sistem cont. se face prin inlocuirea acestuia cu discretizatul. Algoritmul de obtinere a discretizarii pentru sist. n de tip IE r 1. Se scrie functia de transfer: G(s)= brs +..+b0/ans +..a0 2.0Se afla f. de transfer a discretizatului cu formula : -1 Tr -1 G (z)=(1-z )rez G(u)/s(1-e z ) 0 0 -1 3. Se aduce G la forma: G (z)=b0+b1z +..bn / a0 +a1z-1+.. + anz-n 0 0 Se poate afla si direct pe baza propr: 1. G ( )=G( ); 2. G (1)= G(0); -1 -T/T1 3. 1+T1s->1-pz , p=e Teorema discretizarii ISE 0 Discretizarea are param. dati de urm. formule: 0 AT 0 AT 0 0 A =e ; B =(e -i)B; C =C; D = D; In afara discretizarii propriu zise, discretizarea aprox obtinut din inlocuit x(t) cu x(t xT)-x(1)/T , : {x= Ax + BU y=Cx + DU Sisteme continue IE (n) (n-1) (r) Modelul general: y =f(y ,..,y,y,u ,..,u,u,t) (n) (r) Modelul sistemului liniar: any +..+a0y=bru +..+b0u Cazuri: r<n-sistem propriu ; r-n - sist. semipropriu; r>n - impropriu; Ex. regulator C=kr(+1/Ti dt+Td ) =kr( + +Td )

Sisteme continue liniare I-E n-r - ordinul relativ al sistemului Modelul stationar a0y=b0 u , k =b0/a0 Daca caracteristica statica este oblica, sistemul se num. de tip proportional. Raspunsul la intrare trapta unitar se num. rasp. indicial u=1(t) Daca k este sist. este de tip integral I I) b00, a0 = 0 Cel mai simplu sistem de tip I y=b0/a1 Ex. rezolvare: h=1/A Daca h=0 sist. este de tip D Cel mai simplu sistem de tip D y=b1/a0 du/dt Raspunsul indicial are forma unui impuls pentru ca revine la valoarea initiala un model cu I in care nu intervin derivatele u: (n) (r) II) { anW +..+a0W=u brW +b0W=y Daca inlocuim u si y in modelul primar I obtinem 0=0 III) Modelul de convolutie: y(t)= cu g(t) - raspunsul pondere al sist.; la intrare raspuns Dirac IV) Proprietatea produsului de convolutie (Laplace) L[ ]=L[g(t)]+L[u(t)] y(s) = G(s) u(s) Sisteme echivalente de tip I-E 2 sisteme de acelasi tip sunt = I-E pt orice intrare comuna raspunsurile coincid 1 -r 1 n F. de transfer: G(z)= b0+b1z +..+brz / 1+a1z +..+anz --> Sist. discrete r n F. de transfer:G(s)=brs +..+b1s+b0 / an s +..+a1s+as --> Sist. continue. T. de echivalenta: 2 sisteme de acelasi fel sunt I-E daca f. lor de transfer sunt = G1(s)=N1(s)/D1(s); G2 (s)=N2(s)/D2(s) Prin simplificare pot fi aduse la valori identice. Conceptul de sist. echiv. I-E este valabil si pentru 2 sist. tip ISE sau combinatii. T. de minimalitate - un sist. este minimal daca are f. de transfer ireductibila. Sist. echiv de tip ISE Sistemele ISE sunt daca unul se obtine din celalalt printr-o transformare a starii de forma x = Sx ; S= nxn detS 0 cele 2 sist au aceleasi dimensiuni si acelasi nr de I si E 2 sist. echiv ISE sunt si I-E pentru A= [ ] avem x1 = -x1+u ; x2= 2x2-u; x3 = x3
-1

Sisteme continue liniare I-E n-r - ordinul relativ al sistemului Modelul stationar a0y=b0 u , k =b0/a0 Daca caracteristica statica este oblica, sistemul se num. de tip proportional. Raspunsul la intrare trapta unitar se num. rasp. indicial u=1(t) Daca k este sist. este de tip integral I I) b00, a0 = 0 Cel mai simplu sistem de tip I y=b0/a1 Ex. rezolvare: h=1/A Daca h=0 sist. este de tip D Cel mai simplu sistem de tip D y=b1/a0 du/dt Raspunsul indicial are forma unui impuls pentru ca revine la valoarea initiala un model cu I in care nu intervin derivatele u: (n) (r) II) { anW +..+a0W=u brW +b0W=y Daca inlocuim u si y in modelul primar I obtinem 0=0 III) Modelul de convolutie: y(t)= cu g(t) - raspunsul pondere al sist.; la intrare raspuns Dirac IV) Proprietatea produsului de convolutie (Laplace) L[ ]=L[g(t)]+L[u(t)] y(s) = G(s) u(s) Sisteme echivalente de tip I-E 2 sisteme de acelasi tip sunt = I-E pt orice intrare comuna raspunsurile coincid 1 -r 1 n F. de transfer: G(z)= b0+b1z +..+brz / 1+a1z +..+anz --> Sist. discrete r n F. de transfer:G(s)=brs +..+b1s+b0 / an s +..+a1s+as --> Sist. continue. T. de echivalenta: 2 sisteme de acelasi fel sunt I-E daca f. lor de transfer sunt = G1(s)=N1(s)/D1(s); G2 (s)=N2(s)/D2(s) Prin simplificare pot fi aduse la valori identice. Conceptul de sist. echiv. I-E este valabil si pentru 2 sist. tip ISE sau combinatii. T. de minimalitate - un sist. este minimal daca are f. de transfer ireductibila. Sist. echiv de tip ISE Sistemele ISE sunt daca unul se obtine din celalalt printr-o transformare a starii de forma x = Sx ; S= nxn detS 0 cele 2 sist au aceleasi dimensiuni si acelasi nr de I si E 2 sist. echiv ISE sunt si I-E pentru A= [ ] avem x1 = -x1+u ; x2= 2x2-u; x3 = x3
-1

Sisteme continue liniare I-E n-r - ordinul relativ al sistemului Modelul stationar a0y=b0 u , k =b0/a0 Daca caracteristica statica este oblica, sistemul se num. de tip proportional. Raspunsul la intrare trapta unitar se num. rasp. indicial u=1(t) Daca k este sist. este de tip integral I I) b00, a0 = 0 Cel mai simplu sistem de tip I y=b0/a1 Ex. rezolvare: h=1/A Daca h=0 sist. este de tip D Cel mai simplu sistem de tip D y=b1/a0 du/dt Raspunsul indicial are forma unui impuls pentru ca revine la valoarea initiala un model cu I in care nu intervin derivatele u: (n) (r) II) { anW +..+a0W=u brW +b0W=y Daca inlocuim u si y in modelul primar I obtinem 0=0 III) Modelul de convolutie: y(t)= cu g(t) - raspunsul pondere al sist.; la intrare raspuns Dirac IV) Proprietatea produsului de convolutie (Laplace) L[ ]=L[g(t)]+L[u(t)] y(s) = G(s) u(s) Sisteme echivalente de tip I-E 2 sisteme de acelasi tip sunt = I-E pt orice intrare comuna raspunsurile coincid 1 -r 1 n F. de transfer: G(z)= b0+b1z +..+brz / 1+a1z +..+anz --> Sist. discrete r n F. de transfer:G(s)=brs +..+b1s+b0 / an s +..+a1s+as --> Sist. continue. T. de echivalenta: 2 sisteme de acelasi fel sunt I-E daca f. lor de transfer sunt = G1(s)=N1(s)/D1(s); G2 (s)=N2(s)/D2(s) Prin simplificare pot fi aduse la valori identice. Conceptul de sist. echiv. I-E este valabil si pentru 2 sist. tip ISE sau combinatii. T. de minimalitate - un sist. este minimal daca are f. de transfer ireductibila. Sist. echiv de tip ISE Sistemele ISE sunt daca unul se obtine din celalalt printr-o transformare a starii de forma x = Sx ; S= nxn detS 0 cele 2 sist au aceleasi dimensiuni si acelasi nr de I si E 2 sist. echiv ISE sunt si I-E pentru A= [ ] avem x1 = -x1+u ; x2= 2x2-u; x3 = x3
-1

Teorema de echiv ISE: 2 sist. sunt ISE <=> exista o matrice S a.i. { A=S AS -1 ; =S B; =C; =D Sist. de tip ISE Forma generala a modelului unui sist cont. este: {x(t)-f(t,x(t),u(t)); y(t)=g(t,x(t),u(t)) 1. ec. intrarii 2.ec iesirii-> transf de la stare(intrare) catre iesire U=[U1..Um] X=[X1..Xn] Y=[y1..yp] Daca sist are param. const. nu apare t la f si g. Daca cel putin una dintre functii este disc, sist. s.n disc. Daca f,g sunt cont, sist este neted. Sist de tip ISE este intotdeauna propriu. Este strict propriu cand g nu contine U(t). La sist. lin. cu param. const., modelul are forma: {X=AX+BU Y= CX+DU ABCD sunt param matriciali. Sisteme discrete de tip ISE Modelul lor se obt. din modelul sist cont inlocuid pe x(t) cu x(t+1) {x(t+1)=f(t,x(t), u(t)) y(t)=g(t,x(t), u(t)) {x(t+1)=AX(t)+BU(t) y(t)=CX(t)+DU(t) Daca D=0 sist strict propriu; Sisteme discrete de tip IE Mod general:y(t)=f(y(t-1)),..,y(t-n);u(t), u(t-1),...,u(t-r),t) Sist. este intotdeauna propriu T=1. Daca sist. este liniar, monovar si discret: a0y(t)+a1y(t-1)+..+any(t-n)=b0u(t)+b1u(t-1)+..+bru(t-r) Modelul sec cu cel primar: {a0z(t)+..+anz(t-n)=u(t) (t)=b0z(t)+...+brz(t-r) Modelul stationar: se obtine din modelul dinamic inlocuind toti termenii y(t-1 ) cu si u(t-1 ) cu u. Modelul convolutie: (t) = Mod. dec. are o insemnatate teoretica, avand o forma mai compacta/restransa fata de ec cu dif. TS-ansamblu de concepte, cunostinte si principii care ajuta la explicarea, studierea si intelegerea sistemelor(automate) Sistemul este un set de elemente care interactioneaza intre ele cat si cu exteriorul in vederea realizarii unui scop. Carac.: - struct. unitar (prop. a unui sistem de a fi descompus in subsisteme); - dinamic(sistemul evolueaza in timp cu respectarea principiului cauzalitarii ); - informational (un sistem primeste, memoreaza, prelucreaza si transmite inf.) Sist. inform.: Asigura desfasurarea procesului fara interventia omului

Teorema de echiv ISE: 2 sist. sunt ISE <=> exista o matrice S a.i. { A=S AS -1 ; =S B; =C; =D Sist. de tip ISE Forma generala a modelului unui sist cont. este: {x(t)-f(t,x(t),u(t)); y(t)=g(t,x(t),u(t)) 1. ec. intrarii 2.ec iesirii-> transf de la stare(intrare) catre iesire U=[U1..Um] X=[X1..Xn] Y=[y1..yp] Daca sist are param. const. nu apare t la f si g. Daca cel putin una dintre functii este disc, sist. s.n disc. Daca f,g sunt cont, sist este neted. Sist de tip ISE este intotdeauna propriu. Este strict propriu cand g nu contine U(t). La sist. lin. cu param. const., modelul are forma: {X=AX+BU Y= CX+DU ABCD sunt param matriciali. Sisteme discrete de tip ISE Modelul lor se obt. din modelul sist cont inlocuid pe x(t) cu x(t+1) {x(t+1)=f(t,x(t), u(t)) y(t)=g(t,x(t), u(t)) {x(t+1)=AX(t)+BU(t) y(t)=CX(t)+DU(t) Daca D=0 sist strict propriu; Sisteme discrete de tip IE Mod general:y(t)=f(y(t-1)),..,y(t-n);u(t), u(t-1),...,u(t-r),t) Sist. este intotdeauna propriu T=1. Daca sist. este liniar, monovar si discret: a0y(t)+a1y(t-1)+..+any(t-n)=b0u(t)+b1u(t-1)+..+bru(t-r) Modelul sec cu cel primar: {a0z(t)+..+anz(t-n)=u(t) (t)=b0z(t)+...+brz(t-r) Modelul stationar: se obtine din modelul dinamic inlocuind toti termenii y(t-1 ) cu si u(t-1 ) cu u. Modelul convolutie: (t) = Mod. dec. are o insemnatate teoretica, avand o forma mai compacta/restransa fata de ec cu dif. TS-ansamblu de concepte, cunostinte si principii care ajuta la explicarea, studierea si intelegerea sistemelor(automate) Sistemul este un set de elemente care interactioneaza intre ele cat si cu exteriorul in vederea realizarii unui scop. Carac.: - struct. unitar (prop. a unui sistem de a fi descompus in subsisteme); - dinamic(sistemul evolueaza in timp cu respectarea principiului cauzalitarii ); - informational (un sistem primeste, memoreaza, prelucreaza si transmite inf.) Sist. inform.: Asigura desfasurarea procesului fara interventia omului

Teorema de echiv ISE: 2 sist. sunt ISE <=> exista o matrice S a.i. { A=S AS -1 ; =S B; =C; =D Sist. de tip ISE Forma generala a modelului unui sist cont. este: {x(t)-f(t,x(t),u(t)); y(t)=g(t,x(t),u(t)) 1. ec. intrarii 2.ec iesirii-> transf de la stare(intrare) catre iesire U=[U1..Um] X=[X1..Xn] Y=[y1..yp] Daca sist are param. const. nu apare t la f si g. Daca cel putin una dintre functii este disc, sist. s.n disc. Daca f,g sunt cont, sist este neted. Sist de tip ISE este intotdeauna propriu. Este strict propriu cand g nu contine U(t). La sist. lin. cu param. const., modelul are forma: {X=AX+BU Y= CX+DU ABCD sunt param matriciali. Sisteme discrete de tip ISE Modelul lor se obt. din modelul sist cont inlocuid pe x(t) cu x(t+1) {x(t+1)=f(t,x(t), u(t)) y(t)=g(t,x(t), u(t)) {x(t+1)=AX(t)+BU(t) y(t)=CX(t)+DU(t) Daca D=0 sist strict propriu; Sisteme discrete de tip IE Mod general:y(t)=f(y(t-1)),..,y(t-n);u(t), u(t-1),...,u(t-r),t) Sist. este intotdeauna propriu T=1. Daca sist. este liniar, monovar si discret: a0y(t)+a1y(t-1)+..+any(t-n)=b0u(t)+b1u(t-1)+..+bru(t-r) Modelul sec cu cel primar: {a0z(t)+..+anz(t-n)=u(t) (t)=b0z(t)+...+brz(t-r) Modelul stationar: se obtine din modelul dinamic inlocuind toti termenii y(t-1 ) cu si u(t-1 ) cu u. Modelul convolutie: (t) = Mod. dec. are o insemnatate teoretica, avand o forma mai compacta/restransa fata de ec cu dif. TS-ansamblu de concepte, cunostinte si principii care ajuta la explicarea, studierea si intelegerea sistemelor(automate) Sistemul este un set de elemente care interactioneaza intre ele cat si cu exteriorul in vederea realizarii unui scop. Carac.: - struct. unitar (prop. a unui sistem de a fi descompus in subsisteme); - dinamic(sistemul evolueaza in timp cu respectarea principiului cauzalitarii ); - informational (un sistem primeste, memoreaza, prelucreaza si transmite inf.) Sist. inform.: Asigura desfasurarea procesului fara interventia omului