O abordare economica a comportamentului uman

Ca in orice prim capitol de carte economica, Becker incepe cu abordarea insasi a notiunii de economie, pe care o defineste in 3 feluri, astfel: Economia se spune ca este: (1) studiul alocarii bunurilor materiale pentru satisfacerea nevoilor materiale, (2) studiul sectorului de piata si (3) studiul alocarii resurselor insuficiente pentru satisfacerea unor cereri concurente. El argumenteaza aici despre faptul ca definirea economiei in termenii bunurilor materiale este cea mai ingusta si mai putin satisfacatoare definitie, deoarece nu descrie in mod adecvat nici sectorul de piata, nici ce fac economistii. O alta definitie evidentiaza necesitatea ca economia sa fie definita prin insasi natura problemei ce trebuie rezolvata, si cuprinde mai mult decat sectorul de piata sau ce fac economistii. Desi autorul ofera mai multe definitii gasite de-a lungul timpului asupra notiunii de economie, acesta le utilizeaza doar pentru a conchide ca toate aceste definitii ale economiei trateaza numai scopul, si niciuna dintre ele nu ne spune ce inseamna abordarea economica. El este de parere ca ceea ce distinge cel mai mult economia ca disciplina de alte discipline in cadrul stiintelor sociale nu este subiectul ei, ci modul specific de abordare, care, potrivit lui, presupune existenta pietei, care prin diferite grade de eficienta coordoneaza actiunile diferitilor participanti (indivizi, firme sau natiuni), astfel incat comportamentele lor devin reciproc comparabile. El realizeaza, in aceasta sectiune, un minirezumat la subiectele atinse mai departe. Ipoteza ca informatia este adesea foarte incompleta din cauza ca obtinerea ei este costisitoare, este utilizata in abordarea economica pentru a explica acelasi tip de comportament care in alte dezbateri este calificat drept comportament irational, si volatil, comportament traditional sau comportament nonrational. Becker abordeaza si tema sanatatii si a vietii lungi, care, considera el, nu sunt singurele scopuri, ele pot fi sacrificate pentru ca ele contravin altor scopuri. Abordarea economica implica existenta unei lungimi optime a vietii, in care valoarea in utilitate a unui an in plus este mai mica decat utilitatea inainte stabilita folosind timpul si alte resurse pentru obtinerea acelui an. El afirma ca prin urmare, conform abordarii economice, cea mai mare parte a mortilor (daca nu toate) sunt intr-o oarecare masura sinucideri, in sensul ca ar fi putut fi amanate daca s-ar fi investit mai multe resurse in prelungirea vietii. Mai departe el abordeaza si problema casatoriei. El afirma ca o persoana decide sa se casatoreasca atunci cand utilitatea probabila a casatoriei este mai mare decat cea a ramanerii singure sau decat utilitatea cautarii mai departe a unui partener mai potrivit. In mod similar, o persoana divorteaza atunci cand utilitatea anticipata a ramanerii singure sau a casatoriei cu altcineva depaseste pierderea in utilitate a despartirii,

incluzand pierderile datorate separarii fizice de copii, impartirii bunurilor, taxelor legale si altele. Asadar, se poate afirma existenta unei piete a casatoriei. De asemenea, potrivitii tind sa se casatoreasca intre ei, luand ca etalon educatia, rasa, mediul familial, inaltimea etc. iar nepotrivitii atunci cand etaloanele sunt marimea salariului si altele precum aceasta. Alta teorie prezentata este cea a persoanelor care aleg o cariera universitara sau o alta cariera intelectuala sau artistica numai daca se asteapta ca beneficiile, atat monetare cat si psihice, sa depaseasca beneficiile corespunzatoare altor ocupatii. Pret si prejudiciu Eseul este preluat din the Economics of Discrimination, publicata pentru prima data in 1957, carte care a fost o versiune mult mai revizuita a tezei de doctorat a autorului din 1955, numita Discrimination in the workplace. Discriminare efectiva De exemplu, discriminarea exercitata de albi determina se pare reducerea veniturilor negrilor, dar cum actioneaza ea asupra propriilor venituri? Multi scriitori au afirmat ca discriminarea in sfera pietei, exercitata de catre albi este in interesul albilor se presupune ca le cresc veniturile. Daca acest lucru ar fi corect, ar fi in interesul negrilor sa se razbune impotriva albilor, discriminandu-i la randul lor, de vreme ce acest lucru ar trebui sa duca la cresterea veniturilor negrilor. Daca, pe de alta parte, discriminarea exercitata de catre albi conduce la reducerea si a propriilor lor venituri, procentajul reducerii veniturilor lor este mai mare sau mai mic decat in cazul veniturilor negrilor? Concluzia lui Becker este ca discriminarea exercitata de orice grup W conduce atat la reducerea propriilor venituri cat si a celor ale N, si drept urmare o razbunare a N determina mai degraba o inrautatire a situatiei pentru N decat o imbunatatire. Se arata de asemenea de ce minoritatile sufera mai mult din cauza discriminarii decat grupurile majoritare, folosindu-se un model in care se urmeaza pasii unei demonstratii matematice. Deoarece discriminarea de catre W afecteaza atat W cat si N, in cele din urma reiese ca ea nu poate reprezenta o metoda subtila prin care W sa isi poata mari comanda neta de bunuri economice. Comertul dintre doua societati este maximizat atunci cand nu exista discriminare si descreste pe masura ce creste discriminarea. Daca membrii unei societati lucreaza numai intre ei, izolarea economica completa va insemna si segregare economica completa. Acesta abordeaza si problema discriminarii in realitate, aducand in atentia cititorului niste detalii poate prea putin cunoscute. In realitate, numai circa 10% din populatia totala a Statelor Unite o reprezinta negrii (1997), deci cantitatea de munca

furnizata de ei este substantial mai mica decat cea furnizata de albi. Becker demonstreaza ipoteza si traseaza o comparatie intre situatia minoritatii negrilor din SUA fata de majoritatea lor, in Africa de Sud, unde, surprinzator, tot populatia alba detine cele mai mare venituri si cele mai multe beneficii comparativ cu restul. Pornind de la asemenea afirmatii, logic urmeaza sa realizam ca grupurile minoritare sunt tentate adesea sa se razbune impotriva discriminarii lor de catre altii prin intoarcerea acestei discriminari. Bineinteles, Becker isi sustine demonstratia cu formule; una dintre acestea se exprima astfel: o crestere a discriminarii de catre W trebuie sa reduca venitul net al N relativ la cel al W, daca si numai daca,
1 Y (W ) l n , R Y ( N ) / ct lw

unde: R=, Y(W)=venit net la echilibru al lui W, Y(N)=venit net la echilibru al lui N, ct=marimea capitalului exportat, ln= cantitate totala de munca furnizata de N, lw=cantitate totala de munca furnizata de W. Daca aceasta inegalitate ar fi satisfacuta, ar exista in continuare discriminare efectiva impotriva N.

Timpul si productia gospodareasca Lucrarea despre alocarea timpului reformuleaza teoria gospodariei, astfel gospodariile nu mai sunt considerate simplii consumatori pasivi si bunuri achizitionate din sectorul de piata, ci producatori activi de marfuri nevandabile, cum ar fi sanatatea sau prestigiul. Aceste marfuri sunt compuse combinand bunurile si serviciile de pe piata, timpul propriu al membrilor gospodariei, educatia, indemanarea si alte variabile ambientale. Tot in aceasta parte este abordata si functia productiei gospodaresti. Alocarea timpului Aceasta lucrare prezinta o teorie a alocarii timpului pentru diverse activitati. La baza teoriei sta ideea ca gospodariile sunt atat producatori cat si consumatori, ele produc marfuri combinand inputurile timp si bunuri conform regulilor de minimizare a costurilor din teoria traditionala a firmei. Marfurile sunt produse in cantitati determinate de maximizarea functiei utilitatii configuratiei marfurilor, supusa preturilor si constrangerii asupra resurselor. Resursele sunt masurate cu ajutorul asa numitului venit complet, care este suma venitului in bani si a celui la care se renunta sau pierdut prin folosirea timpului si bunurilor pentru obtinerea utilitatilor in timp ce preturile marfurilor sunt masurate cu ajutorul sumei costurilor inputurilor bunuri si timp.

Efectul schimbarilor de venit, alte venituri, preturile bunurilor si productivitatea timpului de lucru si de consum asupra alocarii timpului si configuratiei marfurilor produse a fost de asemenea analizat. De exemplu, o crestere a castigurilor compensata de o scadere a celorlalte venituri astfel incat venitul complet sa fie neschimbat, va cauza o micsorare a cantitatii de timp folosite pentru activitatile de consum pentru ca timpul va deveni mai scump. O interpretare economica traditionala a micsorarii de-a lungul timpului a orelor de munca a accentuat cresterea productivitatii timpului de lucru si venitul si efectele substitutiei care rezulta, presupunand ca cresterea productivitatii este dominanta. Alt factor care a avut influenta a fost micsorarea de-a lungul timpului a preturilor bunurilor folosite pentru marfurile in care se aloca intensiv timp. Estimarile aproximative sugereaza ca, castigurile la care se renunta sunt importante cantitativ si ca din aceasta cauza venitul complet este substantial superior venitului banesc. Deoarece castigurile la care se renunta sunt in primul rand determinate de folosirea timpului, mult mai multa atentie ar trebui data eficientei si alocarii sale. Bugetele de timp, considera autorul, ar trebui incluse in bugetele banesti pentru a obtine o imagine mult mai fidela a marimii si alocarii venitului complet.

Alocarea timpului si bunurilor de-a lungul timpului In aceasta parte se discuta despre alocarea timpului si bunurilor pe toata durata vietii intre trei sectoare principale: consumul, investitia in capitalul uman si participarea la forta de munca. Este folosit cadrul expus in lucrarea autorului: O teorie a alocarii timpului, Economic Journal, sept. 1965. Unele implicatii ale acestui model au fost testate de autor cu ajutorul datelor recensamantului din 1960, pe esantioane de 1/1000, in ceea ce priveste castigurile, orele si saptamanile lucrate, clasificate in functie de varsta, sex, rasa, educatie.

Consideratii despre noua teorie a comportamentului consumatorului Aceasta lucrare pledeaza pentru reformularea teoriei comportamentului consumatorului, bazata pe abordarea functiei productiei gospodaresti, sugerata in lucrarea lui Becker O teorie a alocarii timpului. Reformularile au aparut partial datorita caracterului inadecvat al teoriei traditionale a alegerii si ceea ce este mai important, datorita capacitatii noii abordari de a genera o gama larga de ipoteze convingatoare, care se pot testa si de a pune la dispozitia omului de stiinta instrumentele necesare pentru intelegerea unui spectru mai larg de comportamente umane studiate. In concluzie, aceasta lucrare sugereaza ca abordarea functiei de productie gospodareasca a teoriei consumului este un instrument puternic de analiza. Ea

incorporeaza sistematic si simetric numeroase constrangeri asupra comportamentului gospodariei, se bazeaza pe schimbarile venitului si preturilor ca explicatii ale comportamentului studiat si reduce corespunzator increderea in diferentele de gusturi sau preferinte. Aceste schimbari sunt de dorit in primul rand pentru ca genereaza o varietate de previziuni comportamentale suplimentare, fara o ingeniozitate deosebita sau teoretizari ad-hoc facute de cercetator. Noua abordare extinde aplicabilitatea teoriei economice a alegerii in sectorul din afara pietei, facandu-se astfel mai utila pentru analizarea comportamentului gospodariei din toate punctele de vedere.

Consideratii personale Becker lanseaza multi de daca inspre publicul sau, lucrarile sale fiind printre primele de acest gen si inovand intr-un teritoriu virgin pentru economie la acea vreme. In acelasi timp, chiar daca lucrarea reflecta noutate, ea se axeaza pe sistemele din SUA in principal. Eforturile sale sunt de admirat, insa limbajul sau este unul destul de apoteotic, astfel incat ni se pune problema in ambele sensuri de multe ori si nu este trasa o concluzie clara, datorita flexibilitatii psihologiei umane, a nenumaratilor factori de luat in calcul. Daca ar fi considerati acestia in totalitate, consider ca o astfel de carte ar putea fi mereu completata cu alte si alte puncte de vedere, cel putin geografic vorbind. Pentru Becker, in mod clar abordarea economica nu se limiteaza numai la bunuri materiale si cereri si nici la sectorul de piata. El considera ca preturile si celelalte instrumente ale pietei distribuie resursele insuficiente in cadrul unei societati si in acest fel limiteaza cererile participantilor si le coordoneaza actiunile. Ele masoara costul favorabil pentru utilizarea resurselor rare, iar modul economic de abordare prevede acelasi tip de raspuns la preturile umbra ca si la preturile din sectorul de piata. Becker este de parere ca legile fizicii, chimiei, matematicii, biologiei au o mare influenta asupra comportamentului prin influenta lor asupra preferintelor si posibilitatilor de productie. El recunoaste insa ca marea parte a comportamentului nu este inca inteleasa si ca variabilele noneconomice contribuie si ele semnificativ la intelegerea comportamentului uman, in viziunea sa o serie de participanti ce isi maximizeaza utilitatea pornind de la un set stabil de preferinte si acumuland o cantitate optima de informatii si alte intrari intr-o varietate de piete. Cu alte cuvinte, crezul lui Becker este ca in mintea unui om va creste, deseori, pretul unei tranzactii, daca face afaceri cu o minoritate pe care o discrimineaza. Teoria sa sustine competitia, deoarece aceasta duce la scaderea gradului de discriminare. Daca firmele ar fi in stare sa se axeze in principal pe angajarea minoritatilor si oferirea unui produs sau serviciu mai bun, o astfel de firma ar fi capabila sa evite discrepanta in plata oferita salariatilor, fiind aici vorba de oameni albi si negri, femei sau barbati, la fel de productivi.

Cercetarea lui Becker a condus la concluzia ca atunci cand minoritatile sunt intrun procent mic, costul discriminarii se abate in principal asupra acestora. Atunci cand acestia reprezinta majoritatea insa, costul discriminarii se abate asupra propriilor parti. Becker este de asemenea pionier al cercetarilor despre impactul profetiilor induse de catre profesori si angajati asupra minoritatilor. O asemenea atitudine de multe ori duce la o scadere a gradului de investire in abilitati productive si educarea minoritatilor. O analiza a autorului demonstreaza ca separarea completa reduce venitul absolut si relativ al minoritatii si drept urmare mai degraba creste decat reduce, discriminarea de piata impotriva minoritatii. Pentru Becker, pare rezonabil ca discriminarea economica in societati concurentiale sa fie legata de minoritati economice, iar discriminarea politica de minoritati politice. Consideratiile autorului mi se par intemeiate in cazul in care acesta doreste sa isi compare munca cu cea a economistilor secolelor anterioare; modelul ideal al unei societati isi are loc in cartile clasice. Ceea ce am luat constructiv de la aceasta prezentare a fost paralela pe care Becker a realizat-o intre sistemul liberei intreprinderi si cel democratic. In partea a doua se studiaza abaterile de la acest model perfect, insa concluzia ramane totusi una apoteotica, de forma: poate ar fi preferabil sa nu reglezi monopolurile economice si sa suporti efectele negative, decat sa le reglezi si sa suporti efectele imperfectiunilor politice, deoarece, considera Becker, ignoranta si cerintele ridicate impuse organizatiilor politice sunt probabil cele mai puternice doua forte care produc monopoluri si alte imperfectiuni in democratii, alaturi de alegerile periodice mai degraba decat continue, si preferintele diferite ale electoratului. Abordarea folosita in sectiunea crima si pedeapsa urmeaza analiza economitilor asupra alegerii si pornete de la ipoteza ca o persoana comite o infraciune daca utilitatea probabila a acelei infraciuni depaseste utilitatea pe care o poate obine folosindu-si timpul si celelalte resurse in alte activitati. Ori personal gasesc grea de procesat motivarea unui astfel de act, descrierea contextului ramanand de o natura pur economica, impartiala. Unele persoane devin criminali deci, nu din cauza ca motivaia lor fundamentala difera de cea a altor persoane, ci pentru ca beneficiile si cheltuielile lor sunt diferite. Este bine ca autorul recunoate ca un astfel de comportament face parte dintr-o teorie mult mai generala si nu necesita concepte ad-hoc ca asociere difereniala, anomie, si altele asemenea, nici nu presupune cunoaterea perfecta, calcularea rapida cu uurina, sau orice alte caricaturi ale teoriei economice. Luata altfel decat a fost intentionat, aceasta teorie poate conduce la concluzia ca toti suntem in fapt criminali in asteptare, deoarece problema daca crima este profitabila se pune in funcie de atitudinile infractorilor fata de risc si nu este legata direct de eficienta politiei sau de banii cheltuii in combaterea crimei. Becker trateaza problema si din prisma unor conditii din tari cu altfel de sisteme, insa analiza nu mai este foarte valida in ziua de astazi, aproximativ 20 de ani dupa publicarea cartii sale.

Teoria autorului despre gospodarie mi se pare una foarte valida; este de admirat schimbarea de perspectiva asupra statutului acestora, revolutionand si reintregind modul in care vizualizam anteriorii simpli consumatori pasivi, sau marfurile nevandabile. Da, gospodariile sunt atat producatori cat si consumatori, ele produc marfuri combinand inputurile timp si bunuri conform regulilor de minimizare a costurilor din teoria traditionala a firmei. Marfurile sunt produse in cantitati determinate de maximizarea functiei utilitatii configuratiei marfurilor, supusa preturilor si constrangerii asupra resurselor. Becker le masoara si le analizeaza folosind o apropiere noua fata de concepte vechi si incurajeaza la inovari in acest domeniu. De asemenea, el testeaza implicatiile in mod statistic pentru a impulsiona si da o directie de analiza celor interesati in domeniu, folosind date de actualitate, usor de mobilizat pentru a ajunge la concluzia scontata. Lucrarile sale din aceasta sectiune pledeaza pentru reformulari ale teoriilor stabilite pana atunci, cea a teoriei comportamentului consumatorului, bazata pe abordarea functiei productiei gospodaresti, cea a alocarii timpului etc. Reformularile au aparut partial datorita caracterului inadecvat al teoriei traditionale a alegerii si ceea ce este mai important, datorita capacitatii noii abordari de a genera o gama larga de ipoteze convingatoare, care se pot testa si de a pune la dispozitia omului de stiinta instrumentele necesare pentru intelegerea unui spectru mai larg de comportamente umane. Teoria consumului a fost transformata, asadar, dintr-o zona sterila a economiei intr-o zona dintre cele mai atragatoare. Aceasta reprezinta cea mai convingatoare dovada a puterii sale analitice si a avantajelor sale practice. Intr-adevar, cel mai mare rezultat al acestei lucrari este faptul ca unitatile irationale vor fi fortate adesea de o variatie a oportunitatilor sa reactioneze irational. La urmatoarea sectiune, dedicata acestui tip de comportament, se porneste in general de la ipoteze ale modului ideal, precum ca fiecare familie isi controleaza perfect atat numarul de nasteri, cat si perioadele de timp dintre ele etc. Autorul abordeaza aceasta sectiune pur tehnic ca si nucleu al unei exprimari economice, numind, spre exemplu, copiii, sursa de venit psihic sau de satisfactie, un bun de consum. Aceasta lucrare foloseste un cadru economic pentru a analiza factorii care determina fertilitatea. Este analizat astfel un intreg sistem, alaturi de caracteristica fertilitate, din punct de vedere economic, luandu-se in considerare atat factori evidenti, cat si unii care in mod normal pot scapa de analiza noastra la o prima privire. In acest eseu se demonstreaza faptul ca actul casatoriei nu reprezinta o exceptie si ca poate fi analizat cu succes prin prisma cadrului oferit de economia moderna. El reduce actele de ordin familial la un plan simplu, economic, motivand alegerile partenerilor in legatura cu o uniune, cu numarul de copii, cu productivitatea acestora etc.

Discutiile din aceasta lucrare reprezinta in principal o serie de prezentari preliminare ale unor studii mult mai complexe aflate in curs. Studiile complete vor permite cititorilor o evaluare mult mai corecta a valorii abordarii noastre economice pentru intelegerea tiparelor materiale. In ceea ce priveste interactiunile sociale, cele doua lucrari din aceasta sectiune analizeaza interactiunea dintre persoane, care rezulta din atitudinea pe care o au, una fata de cealalta. In prima lucrare este expusa o analiza generala a acestor interactiuni sociale, iar apoi sunt analizate cateva aplicatii, in special interactiunea dintre membrii aceleiasi familii. Se arata, printre altele, de ce chiar si membrii egoisti ai familiei au cateodata tendinta sa se poarte ca si cand ar fi altruisti unul fata de celalalt. Nici un om nu este o insula, Omul este un animal social. Conceptul central al analizei este venitul social, suma venitului personal al unei persoane (castigurile sale etc.) si valoarea monetara pe care o au caracteristicile relevante ale celorlalti pentru el, ceea ce Becker numeste mediu social. Interactiunilor dintre membrii aceleiasi familii li s-a dat cea mai mare atentie. Considerand intreaga sa lucrare, putem spune ca Becker este un laureat al premiului Nobel intr-adevar de laudat, mai ales datorita statutului de pionier in domeniul in care a publicat materialul. El nu mai prezinta astazi noutati pentru teoria economica, dar a impulsionat, prin abordarea sa noua la acea vreme, iesirea dintr-un cerc vicios si cercetarea mai departe a unor concepte care sa rezulte in final la o dezvoltare fara precedent a economiei. Practic, toata lucrarea sa sprijina principiul general cum ca eforturile economistilor ar trebui sa aiba drept scop final intelegerea si mai in profunzime a comportamentului uman si cerintelor sale, mai ales datorita faptului ca in fond caracterul unei persoane, background-ul sau, influenteaza decizia finala adoptata, in orice situatie economica la care ne putem gandi, chiar si in ziua de astazi. Consider ca nu numai ca aceste articole au stat la baza dezvoltarii marketing-ului ca domeniu, insa, in cele din urma, ele reprezinta cea mai valida cale de dezvoltare a economiei in zilele noastre, in acelasi timp fiind un domeniu enigmatic si care lasa loc mereu de mai multe interpretari si abordari, economice sau nu.

COMPORTAMENTUL OAMENILOR. O ABORDARE ECONOMICA Gary Becker

Realizat de : Ciortan Ruxandra