Girafa este cea mai nalt din toate speciile de animale.

Masculii pot avea 4,8 - 5,5 m nlime i o greutate de 900kg. Numele ei provine din arab i nseamn cea mai nalt dintre toate. Originar din Africa, girafa este nrudit cu familiile: Cervidae i Bovidae, dar aparine altei familii, Giraffidae, care cuprinde doar girafa i ruda ei cea mai apropiat okapi n anul 2012, numrul de girafe era estimat la 80.000, la jumtate fa de anul 1988[1]. Girafele sunt faimoase datorit gtului lor extrem de lung (care le permite s ajung la frunzele cele mai nalte i mai fragede din arbori) i picioarelor anterioare care sunt mai lungi i mai mari dect cele posterioare. Structura osoas a gtului nu este diferit de cea a altor mamifere, neavnd vertebre n plus, dar fiecare din cele apte oase este mai lung. n plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne). Exist multe modificri specifice ale structurii girafei, care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere, n special sistemul circulator. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea menine fluxul sanguin normal. n partea superioar a gtului girafei, exist un sistem complex de reglare a presiunii sngelui care previne excesul acestuia cnd girafa coboar capul s bea. Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa are o piele groas i strns pe extremitile inferioare ale picioarelor, care menine presiunea extravascular ridicat, semnnd ca funcie cu costumul unui pilot de avion supersonic. Majoritatea sunetelor pe care girafa le emite cu ajutorul plmnilor si enormi nu poate fi auzit de urechea uman, ntruct girafele comunic ntre ele cu ajutorul infrasunetelor. Limba de culoare gri, foarte lung (circa 41 de cm), i permite s-i curee urechile. Are dou coarne i o creast osoas datorit dezvoltrii excesive a oaselor frontale i nazale. Gura este diferit de cea a altor rumegtoare, buza superioar nu este tiat ca la cmile, are o form mai ascuit. Are un sistem care i permite s deschid i s nchid fosele nazale n mod voluntar, protejndu-le de praf. Blana este de culoare galben, cu pete de culoare mai nchise sau mai deschise, petele de pe gt sau picioare sunt mai mici. Girafele triesc n grupuri de 20-30 exemplare, la tineree, la btrnee caut singurtatea.