Razboiul civil din America de Nord In prima jumatate a sec XIX-lea, industria textila, cea a masinilor si industria hartiei

a luat o mare dezvoltare in statele de nord ale Uniunii. Seceratoarea si alte unelte a ricole ale lui !ac-"ormic, masinile de cusut si celalalte s-au raspandit in lumea intrea a. #e la $%&', industria Americii de Nord ocupa $(''''' de lucratori, iar Statele Unite aveau primul loc din lume prin lun imea retelei de cai )erate. In )runtea statelor americane, dpdv. al industriei, se a)lau statele din N-*, in care nu exista robie. #entru lucratori conditiile de munca erau rele+ din pricina exploatarii crunte, multi lucratori se mutau in vest. ,a inceputul veacului al XIX-lea, ziua de lucru in )abrici era de $(-$- ore. In re iunile textile din N-., lucratoarele traiau intr-un )el de cazarmi suprave heate sever. In alte )abrici nu erau an ajati decat lucratori care aveau mai putin de & copii. ,ucratorii veniti din *uropa o duceau si mai reu, totusi emi rantii se inmulteau in )iecare an. Incepand cu anul $/%/ si pana la razboiul civil au emi rat din *uropa in America peste 0 milioane de oameni. A)luenta de colonisti peste ocean crea o piata mai lar a de des)acere pentru produsele industriale si stimula ast)el dezvoltarea capitalismului. #e masura ce se dezvolta industria textila mecanizata, nevoia de bumbac se )acea tot mai mult simtita. "ultura bumbacului devenind tot mai rentabila, a inceput plasarea de capitaluri in re iunile tertile ale statelor din sud. #e aceste plantatii munceau pana la istovire, sclavii ne ri. Avand nevoie de noi brate de munca, plantatorii cumpareau pe ne rii ca pe vite. "u toate ca, o)icial, comertul cu sclavi era interzis, contrabandistii ii aduceau intre peretii si dusumelele duble ale corabiilor, unde )oart multi se as)ixiau si mureau. #roprietarii isi tineau sclavii in lanturi. Ii puteau bate si ucide. 1upa opt-zece ani de munca si su)erinta, mare parte din ei mureau. 1eseori, sclavii se rasculau. In $%($ne rii din .ir inia s-au rasculat sub conducerea lui Nat 2amer. Ne)iind or anizati si rascoalele lor )iind numai izolate si locale, ne rii erau totdeauna in)ranti. Incepand de prin $%-', partizanii des)intarii robiei pornesc o propa anda intensa impotriva sclavajului, ajutandu-I pe ne ri sa )u a de la plantatori. Abolitionistii se recrutau dintre )ermieri, muncitori si elementele avansate ale bur heziei. Abolitionistii dadeau adapost sclavilor )u iti si le inlesneau calatoria pan in "anada, unde sclavajul era considerat des)iintat inca din $%(-. #e la jumatatea veacului al XIX-lea a aparut cartea 3 "olima lui !os 2oma4, a scriitoarei 5arriet 6eecher Sto7e in care erau zu ravite in culori impresionante su)erintele ne rilor si cruzimile plantatorilor. "arte a avut un tiraj de sute de mii de exemplare si a contribuit hotarator la reusita propa andei antisclava iste. In sec. XIX a avut loc colonizarea intensiva a continentului Americii de Nord. *xpansiunea teritoriala s-a savarsit pe de-o parte prin cuceriri, pe de alta parte prin cumparari de re iuni intre i 8cum a )ost cazul cu ,uisiana, cumparata de la )rancezi si )lorida dela spanioli9. #lantatorii emi rau spre apus in care cu boi, acoperite cu coviltire, trebuind sa stabata paduri vir ine sau arduri vii cu maracini si sa se apere de tot )elul de )iare salbatice+ mer eau spre apus atat plantatoriibo ati insotiti de robii lor, cat si saracimea

care voia sa ocupe un petec de pamant. Saracimea, care nu putea cumpara pamantul cu bani, acapara terenul pe care il apara apoi cu armele. aceSti oameni erau numit 3s:uatter4 8acaparatori de pamant9. In sud, pamanturile erau luate de bandele inarmate de plantatori, care nu permiteau )ermierilor sa-si cumpere parcele. 1escoperirea aurului in "ali)ornia 8$%-%9 a )ost semnalul pentru noua navala de colonisti si emi ranti europeni. Incepand din anul $%0', peste -''''' de emi ranti veneau anual din *uropa in America de Nord. #e la jumatatea sec XIX ramasesera necolonizate numai re iunile ;ansas si Nebrasca, situate in centrul tarii si populate numai de indieni. In $%0-, con resul a autorizat si colonizarea acestor re iuni. < multime imensa de s:uatteri au impanzit re iunea ;ansas. #lantatorii bo ati voiau sa introduca in ;ansas sclavajul, pe cata vreme )ermierii si muncitotii cereau interzicerea sclavajului. "urand a inceput lupta intre proprietarii de sclavi si )ermierii care cereau abolirea sclavajului. S-au )ormat doua uverne locale si doua adunari le islative, care reprezentau cele doua bande inarmate de proprietari de sclavi din statul vecin !issuri si din statele din 3Sudul vechi4. In nord a inceput atunci mobilizarea abolitionistilor. =uvernatorul statului #ensilvania, abolitionistul ,eiz, a propus or anizarea si trimiterea unor re imente in ;ansas. Atunci, uvernul central, care era in mainile plantatorilor, a venit in ajutorul proprietarilor de sclavi din ;ansas. #resedintele #irs, el insusi mare plantator si proprietar de sclavi, a trimis in ;ansas armata re ulata sprijinita de artilerie. 1upa unrazboi indarjit de uerila, )ermierii abolitionistii din ;ansas au )ost siliti sa cedeze proprietarilor de sclavi, sustinuti de uvernul central. In anul $%0>, luptele s-au intins si in statul .ir inia, unde curajosul )erier ?ohn 6ro7n a incercat sa provoace o rascoala a ne rilor. Insotit de un mic detasament, 6ro7n a atacat intr-o seara arsenalul uvernamental care se a)la intr-o localitate de ranita, intre statele .ir inia si !ar@land. 1upa ce a cucerit arsenalul, 6ro7n a trimis in imprejurimi oameni din detasament, pentru a elibera pe sclavi si a lua proprietarii ca ostateci. 6ro7n n-a reusit sa deslantuie o revolta enerala. A doua zi au sosit trupe din capitala care au sdrobit cu usurinta micul detasament al lui 6ro7n. *l insusi a )ost rav ranit, arestat, dus pe tar a la judecata si condamnat la spanzuratoare. *xemplul lui 6ro7n a aprins rascoale si in localitati+ ele au )ost preludiul razboiului civil. In perioada luptelor din ;ansas s-a or anizat un nou partid, republican, in a carui alcatuire au intrat bur hezia industriala, )ermierii si lucratorii. Rolul conducator in acest partid il detinea bur hezia. *lementele avansate ale bur heziei erau impotriva robiei, cu ata mai mult cu cat sudul sclava ist nu intrebuinta mar)a pe care o producea bur hezia republicana. Aaceau exceptie )abricantii de textile care se temeau de o ruptura cu sudul , caci de acolo veneau bumbacul pe care il lucrau in )abricile lor. A)ara de aceasta, plantatorii din sud erau datori sume mari )irmelor comerciale si industriale din nord+ in caz de razboi, creditorii riscau sa piarda aceste sume.

#artidul republican cerea ca )ermierii sa se poata stabili ratuit pe terenurile din Nord+ ei mai cereau si des)iintarea robiei. In anul $%00, republicanii obtin majoritatea in camera reprezentantilor. Abraham Lincoln. Unul din cei mai de seama )runtasi ai partidului republican a )ost Abraham ,incoln 8$%'>-$%&09, care se tra ea din )amilia unui )ermier sarac. Aiindca )amilia lui avea relatii de prietenie cu ne rii, a inceput sa )ie persecutata de un proprietar de sclavi vecin si silita sa plece spre vest. In tineretea sa, ,incoln a practicat mai multe meserii, ideletnicindu-se mai ales cu comertul. Aiind stimat si apreciat in re iune a )ost ales diri inte de posta, apoi a devenit avocat si in $%-% a )ost trimis ca deputat in "on res. In $%0&, toata tara urmarea ciocnirile oratorice dintre ,incoln si 1ou las acesta din urma )iind partizanul sclava ismului. In $%&' a )ost ales presedinte ,incoln candidatul partidului republican. Aata de trium)ul republicanilor, proprietarii sclava isti din sud au reactionat printr-o revolta. In $%&'-$%&$ statele din sud s-au retras din Uniune si si-au proclamat independenta. ,a un con res al rebelilor, un 3 ne ru nu este e al cu un alb, iar sclava ismul este o stare normala pentru ne rii4. Separatistii si-au or anizat o armata si au atacat statele nordice. *i isi dadeau seama ca nordul este mai puternic, caci are o industrie mai dezvoltata si o populatie aproape tripla si ca sin ura sansa statea in cucerirea )ul eratoare a capitalei nordului 8Bashin ton9. *i contau si pe un eventual ajutor din partea Arantei si mai ales din partea An liei, aceasta din urma avand trupe in "anada. ,ucratorii din An lia au or anizat insa un sir de meetin uri de protest si au impiedicat interventia en leza de partea sclava istilor. Razboiul se separare 8secesiune9 a )ost mai intai )avorabil sclava istilor, dar mai tarziu, cei din nord au adoptat un plan de incercuire a celor din sud si au trans)ormat razboiul civil intr-un razboi popular. Aceasta trans)ormare pe care a preconizat-o de la inceput !arx si *n els s-a mani)estat prin des)intarea sclava ismului si distribuirea ratuita a parcelelor de pamant. Aproape C''''' de ne ri au )ost incorporati in armata din care au )ost scoase, in schimb, elementele nesi ure. S-au creat re imente de muncitori printre care cele mai bune au )ost ale eneralilor =rant si Sherman, armate care au dat inamicului lovituri decisive. In $%&-, eneralul Sherman a ocupat statul =eor ia, iar in $%&0, aproape toata "arolina de Sud. In acelasi timp, =rant a cucerit orasul Richimond, capitala con)ederatiei. Asasinarea lui Lincoln. In tot nordul au inceput mari serbari cu prilejul victoriei. In timpul unei reprezentatii solemne de la Bashin ton, ,incoln a )ost asasinat in loja sa, de un actor cumparat de sclava isti. In aceeasi seara a )ost rav ranit si ajutorul lui cel mai apropiat, Suaro. In lupta pentru putere care a inceput imediat dupa moartea lui ,incoln, marea bur hezie a invins si si-a impus dominatia politica. .ictoria nordului a impus restaurarea Uniunii )ederale, cu predominarea marii bur hezii din Nord si din .est. In ceeace priveste situatia ne rilor din statele sudice, sistemul dinainte de razboi a )ost des)intat )ara ca ne rii sa obtina insa o emancipare totala. *i nu mai erau sclavi, dar,

neavand pamant, erau siliti sa continue sa munceasca ca ar ati sau semi-arendasi pe o oarele )ostilor stapani. .ictoria nordului a avut si consecinte politice pentru miscarea muncitoreasca deoarece in timpul razboiului civil s-a inceput in)iintarea or anizatiilor pro)esionale, iar dupa razboi muncitorii au cucerit primele le i privitoare la ziua de lucru de % ore. In $%%& a )ost or anizata 3Uniunea nationala a muncitorilor4. Aermierilor, razboiul civil le-a adus le ea distribuirii parcelelor. 1upa razboi insa, )ermierii au inceput sa se di)erentieze in chiaburi si masa )ermierilor ruinati de razboi. 1es)intarea sclaviei si distribuirea ratuita a pamantului au rabit dezvoltarea capitalismului in SUA. "ateva decenii dupa razboiul civil, SUA a intrecut An lia devenind prima tara industriala din lume.