Repere cronologice in abordarea calitatii Este sociologic demonstrat faptul ca forta motrice a dezvoltarii societatii a fost si ramane neegalata

forta a curiozitatii si cunoasterii umane. De la primele varste ale umanitatii, am intampinat provocarile realitatii si am cautat sa descoperim "Ce se afla dincolo de ele?". S i, cel mai adesea, in procesul acestor cautari, inspiratia si intuitia s-au dovedit a fi firul calauzitor. Putem aprecia ca pana astazi am reusit s construim un miracol, am dezvoltat o umanitate conectat global prin medii digitale si inteligenta artificiala. Este deja evident faptul ca insasi viteza progresului creste, iar evolutia devine "exponentiala", astfel incat a creste extensiv si a invata prin acumulare sunt deja mijloace limitate pentru a ne mentine ritmul. Credinciosi convingerilor actuale, credem in rationalitate si substanta . Oamenii isi bazeaza actiunile pe fapte si cifre si isi construiesc intreaga viata in conformitate cu ele. n continuare vom prezenta cateva repere cronologice in abordarea conceptelor din domeniul calitatii! " n Evul #ediu, sub inspiratia ideilor religioase, organizatiile se preocupau de calitatea produselor si de onestitatea anunturilor privitoare la ele! #estesugarul - raspunzator unic pentru toate functiile intreprinderii$ Coduri de etica profesionala care, in cazul realizarii de produse defectuoase, prevad retragerea marfii, amenzi, pedepse corporale, excluderea din breasla$ %bordarea calitatii, bazata pe competenta meseriasului inca din antic&itate, se completeaza cu regului la nivelul intreprinderii, prescriptii calitative,inspectii, comisii de control$ eliminarea verificarilor repetate, prin recunoasterea verificarilor anterioare. Calitatea produselor, sinceritatea descrierii lor, prevenirea fraudelor intrau in preocuparile corporatiilor de mestesugari$ aspectul si compozitia produselor erau descrise detaliat$ erau aplicate marci si stampile pentru a se identifica si garanta cumparatorului natura, soiul sau originea marfii. 'egulamentele corporatiilor impuneau fiecarui meserias sa se angajeze sub juramant ca va practica in mod corect meseria, iar in cazul ca fabrica produse alimentare, ca nu va introduce in ele componente pe care el insusi nu ar vrea sa le consume. " ()*+ - %nglia - Do,nsda- .oo/ 0Cartea 1udecatii de %poi2! recensamant general cuprinzand informatii asupra structurilor sociale si economice $

" 3ecolul 4 - %nglia - 5egea .reslelor! reprezentanti ai regelui sunt investiti cu puterea de a impune uniformitatea la "locurile de fabricatie unde au fost numiti imputerniciti ai breslelor pentru a vedea ca munca sa fie buna si corecta, a elimina defectele gasite, a aplica pedepse celor vinovati si a marca cu sigiliul de aprobare numai produsele bune" calfele sunt autorizate sa faca autocontrol! maestrul face audit 0nu inspectie de produse pur si simplu, ci supraveg&eaza ca procesul de fabricatie sa se desfasoare corect2. " (6** - #ilano - o statistica generala enumera intrarile de case, populatia, valizii pentru a purta arme, locuintele nobililor, copacii, fantanile, sobele, carciumile, macelariile, pescarii, preturile pentru lemn, vin si sare, judecatorii, notarii, profesorii, potcovarii, spitalele, fundatiile, manastirile. " (78+ - %nglia - in timpul regelui 9enric al :-lea, functiona inspectia$ " (8(; - "Principele" de <iccolo #ac&iavelli, =lorenta este sediul unor strapungeri esentiale! scolastica - stiinte experimentale, prin >alileo >alilei si de la teoriile providentiale catre stiinta politica, prin <iccolo #ac&iavelli.

" (8+( - 3e naste =rancis .acon, "parintele metodei stiintifice". 3trapungerea dintre contemplarea evenimentelor naturale si cele provocate - controlate de om 0experimentul2 avea sa stea secole mai tarziu la baza asocierii industrie-stiinta, industria fiind, probabil, cel mai raspandit experiment folosit vreodata de om. " (8?* - Conform unui document aflat in ar&iva orasului @lm, un tesator a fost condamnat la moarte si executat pentru ca imprimase marca de calitate pentru tesaturi a orasului pe un balot de calitate inferioara. " (++7 - Colbert, primul ministru al =rantei! "Daca fabricile noastre impun o calitate superioara a produselor, strainii vor prefera sa cumpere din =ranta si banii lor vor curge spre 'egat". " (+++ - saac <e,ton descopera legile gravitatiei si inventeaza calculul integral. 5ucrarile lui <e,ton realizeaza strapungerea catre studiul modern al fizicii si calculului. " nca de pe vremea lui <e,ton si Descartes abordarea stiintifica presupunea ca toate formele pot fi descompuse in toate formele simple, cuantificabile, ce pot fi masurate si descrise cantitativ si calculate cu ajutorul formulelor matematice - Pricipiul reductionismului. #anagementul calitatii duce mai departe aceasta strapungere, de la procesele de productie la toate procesele afectand calitatea in organizatie. " (+*+ - 6* aprilie - saac <e,ton prezinta 3ocietatii 'egale din 5ondra lucrarea sa "Principia", in care sunt date legile fundamentale ale miscarii si sunt formulate clar unele dintre conceptele fundamentale valabile si azi! masa, acceleratie, inertie. (+?7 - .anca %ngliei introduce primii bani de &artie$ semnatura de pe bancnote le certifica autenticitatea$ valoarea acestui tip de bani nu este intrinseca, ci deriva din increderea publicului in ea. (AA+ - Economistul scotian %dam 3mit& publica "@n studiu asupra naturii si cauzelor bunastarii natiunilor", prin care este definita 3coala economica clasica, bazata pe conceptia de piata libera si interventia limitata a guvernului. 3e diferentiaza controlul industrial!

(. prima perioada - patronul raspunde de gestiune, dezvoltare te&nica, aprovizionare, vanzari$ muncitorul este calificat in atelier, la locul de munca$ proiectarea, executia si incercarea alcatuiesc la nivelul atelierului un tot nediferentiat. 6. a doua perioada 0pana la inceputul sec.442 - adancirea specializarii duce la scaderea implicarii in precesul decizional si a motivarii personalului$ acestea sunt compensate prin introducerea unui sistem de salarizare bazat pe plata pieselor bine realizate$ sunt create compartimente de control te&nic calitate, unde sunt transferati, fara vreo pregatire specifica prealabila si fara vreo imputernicire, muncitorii bolnavi, inapti fizic de a mai lucra la masina - sarcina lor este de a sorta piesele in "bune" si "rele" si de a numara pe cele bune pentru decontarea salariilor executantilor. " nspectorul scrie foaia de plata a muncitorului". Profesiunea "inspector" aparea in .3.@.% " (*66 - intr-un contract al firmei Eli B&itne- din #ill 'iver, Connecticut este prevazut un model de arma la care se aplica intersc&imbabilitatea, utilizarea de masini unelte si masurarea de precizie. " (*;6 - C&. .abbage, profesor de matematica la Cambridge expune, in " C&e Econom- of #ac&iner- and #anufacture", principiile eficientei industriale! fabricantul trebuie sa stabileasca frecventa orara a fiecarei operatii 0 studiul timpului 2

toate dispozitiile si instructiunile trebuie sa fie scrise diviziunea muncii se aplica si la separarea muncii mentale de cea fizica fiecare compartiment trebuie condus de specialisti valoarea unui sistem de costuri depinde de precizia sa$ este necesar sa se cunoasca c&eltuielile exacte pentru proces fiecare muncitor trebuie sa primeasca jumatate din retributie sub forma de salariu fix si restul ca prima functie de prima proportionala cu eficenta si profitul intreprinderii 0profit 3&aring - impartirea profitului 2 pretul depinde de cerere, care, la randul sau depinde de aprecierea produselor de catre cumparatori experienta personala nu este suficienta pentru conducerea intreprinderii si poate fi o piedica in calea imbunatatirii " (*;; - inceputul erei cailor ferate! este definit conceptul de specificatie 0 te&nica2

n %nglia se creeaza Insitutul inpectorilor de fabrica . " cca. (*7) - este folosit prima oara termenul de toleranta simpla " trece", se vorbeste de limitele unei multimi de marimi de date de masurare. " (*76 - Prima cada de baie este pusa in circulatie la Cinccinati. Doctorii afirma ca actiunea de a face baie regulat poate fi periculoasa. 5egislatorii statului :irginia au incercat sa opreasca raspandirea utilizarii cazilor de baie si au impus o taxa de + D pentru fiecare baie vanduta. 5a .oston cazile de baie au fost interzise, cu exceptia cazurilor recomandate de medici. " (*A) - se introduce " limita superioara" si " limita inferioara" pentru dimensiuni masurate$ prejudecata "preciziei " mitul preciziei masinii a disparut, statistica devine instrument ingineresc. " (*A6 - prima firma importanta din 3@% isi organizeaza o scoala proprie$ '. 9oe and Co. din <e, Eor/ 0 constructor de utilaj tipografic2.3e studiau patru materii! limba engleza, desen te&nic, mecanica, matematica. Cursul de turnatori dura trei ani, cel de masinisti si electrcieni patru ani, iar cel de prelucratori prin asc&iere si matriteri - cinci ani. ?)F din conducatorii companiei au urmat aceste cursuri. " (?)? - =ord #otor Compan- introduce linia de asamblare 0banda rulanta2, productia de masa, in industria automobilelor. n aceasta, 9enr- =ord 0(*+; - (?7A2 se inspirase din practica abatoarelor din C&icago$ metode! tratarea, manevrarea materialelor, proiectarea amplasarii masinilor, organizarea fabricii si inspectia finala. %ccentul pus pe standardizarea componentelor automobilului, asa cum Ca-lor pusese accentul pe standardizarea operatiilor. 3altul de productivitate! de la ().))) bucati #odel C 0(?)?2, la +)).))) 0(?(+2$ pretul unitar scazand in aceasi perioada de la *8) la ;8)D. n (?6) =ord producea un automobil pe minut. Cimpul arma concurentiala importanta. 'isipa de timp difera de risipa de materiale prin aceea ca timpul nu poate fi recuperat. 3e inaugureaza o noua etapa istorica in industrie! fabricatia de masa, si o prima mutatie dupa fabricatia mestesugareasca. 9enr- =ord si =. Binslo, Ca-lor au declansat dezumanizarea muncii si instrainarea muncitorului de munca sa. " (?(6 - Este acordat primul certificat de aeronavigabilitate - %ir,ort&iness Certificate! unui avion britanic, pe baza trecerii cu succes a testelor de incarcare statica a structurii$ Ca-lor declara in fata unui comitet special al Camerei 'eprezentantilor!"#anagementul stiintific implica o revolutie completa in modul de a gandi al oamenilor muncii angajati in orice intreprindere sau ramura de industrie fata de sarcinile lor, fata de colegi si fata de patroni$ implica, de asemenea, o revolutie la fel de completa in mentalitatea managerilor - maistru, sef de atelier 0superintendent2, proprietar, director - fata de angajati si fata de problemele curente ale acestora. =ara o asemenea sc&imbare de mentalitate la ambele parti, managementul

stiintific nu exista 02. %ceasta noua idee de cooperare si pace trebuie substituita ideii vec&i, de discordie si razboi. %mbele parti trebuie sa recunoasca drept esentiala inlocuirea judecatii si parerii individuale cu investigareaGcunoasterea stiintifica exacta". " (?(; - 9ans 'enold, fabricant de lanturi cu role, considera ca principalele motive ale succesului firmei sale sunt! structura organizationala bazata pe specializare functionala si inregistrata pe fise$ instructiuni standard de management scrise, elaborate si administrate de compartimentele functionale$ sistem intercompartimental 0interloc/ing committee s-stem2 actionand ca mecanism consultativ la nivelul managementului. " (?(7 - Este creat Departamentul nspectiei %eronautice, % D, la 'o-al =l-ing Corps 0%nglia2$ % D elaboreaza un sistem de inregistrari prin care se asigura trasabilitatea fiecarui incident si un sistem de certificare a conformitatii produsului si procesului cu cerintele specificate. Pastrarea inregistrarilor, precum si aprobarea de catre inspectorul % D, reprezentant al clientului, a tuturor modificarilor necesare in desenele de ansamblu si de reper, in procese si in standarde. ndustria aeronautica britanica introducea notiunea de sistem industrial si cerintele de baza ale asigurarii privind calitatea. "%cest sistem devenise in asa masura un mod de viata al firmelor aeronautice britanice, incat uneori este greu de recunoscut ca eforturile de astazi pentru introducerea unor practici similare 02 nu constituie nimic nou". Primul 'azboi #ondial da un puternic impuls productiei de masa si proliferarii ideilor lui =ord si Ca-lor. " %pare primul articol de specialitate privind controlul calitatii - "Control of Hualit-". " (?6) - Bestern Electric Co pune pe piata un nou tip de centrala telefonica la care ponderea defectelor in fluxul de fabricatie este de +)F$ numarul inspectorilor depaseste numarul montorilor$ pentru a organiza munca de inspectie, este creat compartimentul 0control2 calitate. >. Ed,ards separa functia calitate de cea de fabricatie si o face sa depinda direct de conducere. Cot el creeaza conceptul "asigurare calitate". %stfel incepe istoria moderna si contemporana a controlului calitatii. " (?66- Prima carte privind controlul calitatii$ 3e definitiveaza compartimentul inspectie la Bestern Electric Co. nspectia se extinde si aupra subcontractantilor, cum ar fi! %utomatic Electric Co si 3tromberg-Carlson Compan-. nspectorii Bestern Electric Co se deplasau periodic la subcontractanti pentru a face inspectia furniturilor. " (?6; - 5a Bestern Electric Co este utilizata teoria probabilitatii pentru elaborarea procedeelor de inspectie finala a loturilor de produse. 3unt definite concepte ca! "curba de probabilitate a acceptarii" la alegerea unui plan de inspectie prin esantioane$ "torelanta lot" - procent limita de obiecte defective intr-un lot$ "riscul consumatorului"$ "riscul producatorului". n paralel, la nou creatul .ell Celep&one 5aboratories se elabora teoria controlului calitatii. %socierea celor doua linii de cercetare a dus la strapungerea dintre abordarea individuala a loturilor de produse si abordarea seriilor de loturi. @nul dintre avantajele acestei abordari, care i-au grabit aplicarea practica! permitea elaborarea unui procedeu de inspectie care sa asigure volum minim de inspectie 0esantion in loc de lot2. <u altul fusese si motivul adoptarii de catre aomenii de afaceri a managementului ta-lorist! oferea posibilitatea minimalizarii costurilor si, implicit, a cresterii profiturilor$ 3unt publicate primele tabele de inspectie prin esantionare statistica, elaborate pe baza tolerantei procentului de defective in lot, 5CPD, de inginerii 9. Dodge si 9. 'oming la 0desigurI2 Bestern Electric Co. " (?67 - 5a Bestern Electric Co un sfert din personal este ocupat in inspectia finala$ (8-6)F din produse sunt defective. Probabil ca si lipsa concurentei incuraja aceasta situatie a ratei defectelor$

" (?68- Compartimentul de ngineria nspectiei de la Bestern Electric Co este transferat la .ell Celep&one 5aboratoires si se transforma in Compartimentul de %sigurarea Calitatii, sub conducerea dr. '.5. 1ones. Ec&ipa dr. 1ones cuprindea "oameni cu multe talente! fizicieni, matematicieni, experti in sticla, metal, piele, &artie, textile, ingineri de conceptie, fabricatie si utilizare". 3arcinile acestui compartiment includeau! dezvoltarea teoriei inspectiei, a metodelor statistice, elaborarea de noi principii si de metode noi pentru specificarea, masurarea si raportarea calitatii$ stabilirea de niveluri 0standarde2 economice pentru calitatea ec&ipamentului telefonic$ mentinerea unei supraveg&eri atente a calitatii produselor$ studiul functionarii ec&ipamentului si al prevenirii repetarii defectelor. " (?6+ - Comitetul Bestern Electric pentru inspectia prin esantioanare statistica, din care facea parte si 1osep& #. 1uran 0nascut la 68 decembrie (?)7 la .raila2, aplica esantionarea la controlul operatiilor de vanzare$ n urma unui program de cooperare .ell 5aboratoires - Bestern Electric este elaborat primul set de tabele pentru inspectie prin esantionare statistica destinat utilizarii la inspectia in fluxul de fabricatie. %ceste planuri de esantionare asigurau, la un risc al consumatorului de ()F, folosind conceptul 5CPD 0vezi mai sus2, volume minime de inspectie pentru mai multe niveluri ale calitatii medii a procesului de fabricatie. " (?6+-(?6A - 3unt introduse ori se dezvolta concepte referitoare la esantionarea statistica aplicata la inspectia de receptie! riscul producatoruluiGconsumatorului, probabilitatea de acceptare, curbele caracteristicii operative, procentul defectiv pe lot, esantionare dubla " (?6* - 9aririman, <.=. "3tandards and 3tandardization", la #c>ra, 9ill. 5a .ell Celep&one 5aboratories Co este elaborat un sistem de evaluare demerite - "puncte negative", cu cat defectele sunt mai critice, cu atat demeritul este mai mare. " (?6? - Cext de referinta privind abordarea calitatii, aparut in "C&e .ell 3-stem Cec&nical 1ournal"! " @na dintre cele mai frecvente intrebari in inspectia contemporana este Jcat de multa inspectieK" 'aspunsul trebuie cautat intotdeauna prin prisma costurilor, deoarece poate fi justificata numai cantitatea minima de inspectie care va indeplini obiectivele. %bordam aici problema stabilirii unui plan de inspectie economic al carui obiectiv imediat este eliminarea loturilor individuale de produse care sunt de calitate nesatisfacatoare. Prin lot de calitate nesatisfacatoare se intelege un lot care contine componente defective intr-o proportie mai mare decat cea specificata. nteresul pentru inspectie, ca mijloc de eliminare a acestor loturi, este impartasit de doua parti! producatorul si consumatorul. Consumatorul stabileste anumite cerinte privind calitatea produsului. Pe aceasta baza, producatorul isi organizeaza procesul de fabricatie si aplica procedeele de control care asigura calitatea ceruta. Crebuie recunoscut ca consumatorul isi asuma un oarecare risc de a primi loturi de calitate necorespunzatoare, calitatea fiecarui lot fiind apreciata prin rezultatele inspectarii doar a unui esantion. #etoda de abordare presupune adoptarea unui risc a carui marime este acceptabila consumatorului si selectarea unei anumite proceduri de inspectie care va implica un volum minim al c&eltuielilor cu inspectia, garantand in acelasi timp protectia cuvenita 0 2 Consumatorul ar prefera sa aiba asigurarea ca riscul de a primi un lot de calitate nesatisfacatoare nu va depasi o anumita valoare definita. %cest risc presupune doua probabilitati! a2 ca un lot nesatisfacator va fi supus inspectiei si b2 ca inspectorul va accepta ca satisfacator un lot nesatisfacator prezentat la inspectie. " (?;) - @rmare aplicarii teoriei probabilitatilor, calitatea poate fi abordata ca un parametru cantitativ de-sine-statator si, alaturi de performanta, productivitate, cost etc. utilizata la tinerea sub control a operatiilor industriale.

#oare C&eodore <. :ail - organizatorul telefoniei in 3@% si creatorul .ell 3-stem, una dintre cele mai mari companii din lume$ la .ell Celep&one 5aboratories lucrau +.))) cercetatori pe ec&ipamente in valoare de 7 milioane L 0>ra&am .ell este inventatorul telefonului$ la ().);.(*A+ au fost transmise prin fir primele cuvinte2. 3@%! se constituie Comitetul reunit pentru dezvoltarea aplicatiilor statisticii in proiectare si executie, prezidat de Balter 3&e,&art si alcatuit din reprezentanti ai 3ocietatii inginerilor mecanici, 3ocietatii pentru Cestari si #ateriale, nstitutului nginerilor din Domeniul Electric, 3ocietatii de matematica. " (?;( - Balter 3&e,&art, inventatorul fiselor de control 0(?672, publica prima carte de tinere sub control cu mijloace statistice a proceselor industriale! "Controlul economic al calitatii produselor manufacturate"$ se introduce conceptul "capabilitate proces te&nologic", definit ca raportul dintre lungimea intervalului de toleranta specificat pentru un anumit produs si tolerantele naturale ale procesului 0"+ 3igma"2. Expresia "control calitate", larg utilizata si astazi, este o prescurtare de la "control economic al calitatii produselor" sau de la "controlul calitatii produselor in timpul procesului", introduse de 3&e,&art. 5ipsa de interes real a industriasilor pentru metodele statistice a facut ca editorul acestei carti fundamentale pentru eficienta industriala sa fie #inisterul %griculturii. " (?;6 - B. 3&e,&art viziteaza %nglia. "5a sfarsitul anilor (?6) a aparut un mare numar de articole ale lui 3&e,&art si ale altora in JC&e .ell 3-stem Cec&nical 1ournalM, dar munca lui 3&e,&art nu a atras o atentie deosebita pana ce nu a fost invitat sa prezinte o serie de referate la @niversit- College din 5ondra, in (?;6. Primirea cordiala si aplicarea ideilor lui in %nglia au contribuit mult la primul impuls real si in tara lui natala, 3@%" 0>ral 5eslie 3imon2. n articolul JCand trebuie lasat un lucru pe seama intamplariiKM, 3&e,&art isi prezinta principala teza! "existenta inevitabila a variatiei intre unitati de productie industriala similare nominal reclama utilizarea de metode pentru analiza datelor, care vor ajuta inginerul sa &otarasca daca o parte a acestei variatii poate fi atribuita unor cauze care pot fi identificate si apoi tinute sub control sau eliminate$ sau daca diferentele trebuie atribuite unor cauze aleatoare necontrolabile, care nu pot fi eliminate fara modificarea intregului proces de fabricatie" 0E.>. Pearson, statisticianul britanic la invitatia caruia vizita 3&e,&art @niversitatea din 5ondra$ lucrarile lui Egon >. Pearson continuau traditia tatalui sau, Narl Pearson2. 5.9.C. Cippett aplica statistica la problemele fabricatiei de textile. " (?;7 - 3&e,&art asociaza controlul calitatii cu conducerea lucratorilor si vede in aceasta relatie un domeniu important pentru ingineri. " (?;8 - Este publicat 3tandardul .ritanic 0.32 +)) "%plicarea metodelor statistice la standardizarea industriala si controlul calitatii industriale", primul document oficial consacrat controlului statistic al calitatii, elaborat de un comitet condus de E.>. Pearson, sub impulsul ideilor prezentate de 3&e,&art cu ocazia vizitei din (?;6 la 5ondra. ntr-un articol publicat in .ell 3-stem Cec&nical 1ournal, "<atura si originea standardelor calitatii", B. 3&e,&art prezinta prima cerinta pentru controlul calitatii - specificarea nivelului urmarit 0standard2 pentru calitate. De exemplu, pentru un reper simplu, acest nivel-obiectiv al calitatii -este definit prin tolerantele la dimensiuni. " (?;* - Ed,ards Deming, discipol al lui 3&e,&art, utilizeaza pentru prima data in lume te&nicile de esantionare statistica, la .iroul %merican pentru 'ecensamant.

" (?;? - n "#etoda statistica din punctul de vedere al controlului calitatii", B. 3&e,&art prezinta teoria completa a fiselor de control$ este definit conceptul "toleranta naturala proces"$ stilul greoi al testului a facut sa nu se gaseasca decat cu greutate un editor - #inisterul %griulturii 3@%$ cartea a fost redactata de Ed. Deming, cel care, peste decenii, avea sa inspire un nou model managerial bazat pe calitate 0CH#2 si sa afirme! "nu exista invatare acolo unde nu exista teorie. Experienta singura nu ne invata nimic. Daca avem o teorie, atunci experienta ne poate ajuta sa invatam". Eforturile statisticienilor se indreapta catre fiabilitate. n (?;? si (?8(, Ballodi Beibull, profesor la nstitutul 'egal de Ce&nologie din 3toc/&olm, propune distributia de probabilitati 0modelul statistico-matematic2 care ii poarta numele, la descrierea modului de imprastiere a valorilor observate in experimentele privind rezistenta la oboseala a otelului si, in general, a materialelor 0caderile din cauza oboselii materialului2. #odelul Beibull avea sa capete aria de aplicare cea mai larga! in rezistenta materialelor, controlul de receptie al produselor finite, fiabilitate, metrologie, c&imie 5a cererea Departamentului de 'azboi al 3@%, %sociatia %mericana a 3tandardelor a stabilit un program de elaborare a unor g&iduri pentru controlul calitatii in domeniul apararii. %ceasta activitate a culminat in (?7( cu aparitia standardelor 3@% O (.(. si O (.6. " 3farsitul anilor (?;) - 3@% - contractele de razboi determina o crestere exploziva a marimii seriilor de fabricatie in industria de armament$ inspectia se confunda cu controlul statistic al calitatii. nginerul de inspectie devine inginer pentru controlul calitatii. contextul efortului pentru razboi, se dezvolta planurile de 0inspectie prin2 esantionare statistica. Dupa razboi, acestea vor fi editate de >uvern in 3tandarde militare 0# 5 3CD2. %ceasta evolutie este fireasca daca tinem seama de faptul ca munitia, de exemplu, nu poate fi verificata bucata cu bucata decat pe front, cand este prea tarziu. " (?7(- 3unt publicate standardele 3@% O (.( si O (.6, elaborate de un Comitet din care faceau parte! 9. Dodge, Ed. Deming, 5. 3imon. ncepe elaborarea cerintelor >uvernului 3@% privind inspectia - "Proceduri standard pentru inspectie". Dodge si 'omig publica "Cabele pentru esantionare simpla si esantionare dubla", oferind planuri bazate pe un risc fixat al consumatorului 0Jprotectie 5CPDM2 si planuri pentru corectie 0Jprotectie %OH5M2 garantand protectia declarata dupa inspectia ())F a loturilor respinse". n timpul razboiului, o imagine obisnuita in intreprinderile engleze erau sirurile "de fise de control statistic in rame de metal, cate una la fiecare masina-unealta, acoperite de praf". " (?76 - %par .3 ())? "Controlul calitatii in conditii de urgenta, impuse de razboi" si .3 +)) ' "=ise pentru controlul calitatii" 0revizie a .3 +))2. n 3@%, mii de persoane sunt instruite in metodele controlului statistic al calitatii. Elementele de baza ale managementului calitatii si asigurarii calitatii sunt ignorate. %rmata 3@% elaboreaza "3tandard privind procedurile de inspectie", continand tabele de esantionare bazate pe un %H5 prestabilit, aplicate la inspectia prin esantionare statisticomatematica a munitiei. nspectia a ajuns la apogeu! mai mult de jumatate din muncitori sunt, intr-un fel sau altul, implicati in gasirea si remedierea neconformitatilor. nvestitia totala in acest proces poate atinge 6), ;) si c&iar 8)F din costurile de productie. " (?7; - Este lansata Diagrama cauze-efect 0"3c&elet de peste", diagrama " s&i/ama"2.

" (?77 - @niversitatea din .uffalo 03@%2 editeaza prima revista din lume consacrata controlului calitatii! " ndustrial Hualit- Control", actuala Hualit- Progress 0editata acum de 3ocietatea %mericana pentru Calitate, %3HC2. 5a @niversitatea 9arvard este pus in functiune #%'N (, primul computer electromecanic, ec&ipat cu relee si comandat cu banda de &artie perforata. " (?78 - %rmand =eigenbaum publica in >azeta nstitutului %merican al nginerilor in Electricitate articolul "Calitatea ca management" - prima aplicare a conceptului "control calitate total". Este elaborat principiul clasificarii defectelor dupa gravitatea 0criticitatea2 lor, principiu cunoscut azi sub denumirea ce i-a fost data de dr. 1uran - "principiul Pareto". 0:ilfredo Pareto - economist de la sfarsitul secolului 4 4$ "principiul Pareto" sau "regula *)-6)", *)F din efecte sunt generate de 6)F din cauze$ cele 6)F sunt "vitale si putine", cele *)F - "multe si neinsemnate"2. Este creata %sociatia 1aponeza a 3tandardelor. " (?7+ - Contractele de razboi inceteaza$ se renunta la programele de controlul calitatii in intreprinderi$ pentru multi conducatori, controlul calitatii a fost "o inselatorie de razboi, care trebuie sa inceteze o data cu razboiul si sa se revina la bunul simt civil"$inginerii pentru controlul calitatii trec prin momente grele. anuarie - in " ndustrial Hualit- Control" apare articolul lui >. Ed,ards, director cu asigurarea calitatii la .ell Celep&one 5aboratoires, privind rolul controlului calitatii in era de dupa razboi. =ebruarie - =ederatia 3ocietatilor pentru Controlul Calitatii si 3ocietatea pentru Controlul Calitatii fuzioneaza - 3ocietatea %mericana pentru Controlul Calitatii, %3HC, 0primul presedinte - >. Ed,ards2. %ctualmente, din numele 3ocietatii lipseste "Control". " (?7A - 9. Dodge publica primele tabele privind nivelul admisibil al calitatii medii, %H5 0de la %dmissible Hualit- 5evel2, proceduri de esantionare continua si tabele pentru inspectia prin atribute. %3HC instituie #edalia 3&e,&art, in onoarea celui care "initiind eforturile in reunirea fortelor statisticii, ingineriei si stiintei economice, a desc&is usa catre stiinta controlului statistic al calitatii". 3&e,&art este numit sef al nou creatului compartiment "Preferintele clientului", din cadrul Diviziei Cercetare de la .ell Celep&one 5aboratoriers$ acest compartiment a fost insarcinat cu identificarea de metode pentru determinarea si masurarea dorintelor si nevoilor umane ca g&id in alegerea noilor servicii oferite. 5a sfarsitul anilor (?;), 3&e,&art fusese transferat in activitatea de cercetare "pentru a vedea daca te&nicile statistice pot fi utilizate in laboratoarele de cercetari". " (?7? - 3@% publica 1%<-3C%<-()8, un standard cuprinzator privind inspectia prin esantionare statistica prin atribute bazate pe %H5. n (?8), acest standard a devenit # 5-3CD()8%, iar in (?8; # 5-3CD-()8D. %cest standard se afla la baza tuturor standardelor nationale si internationale privind inspectia prin esantionare statistica. " 3farsitul anilor (?7) - 1 aponia - se introduc te&nologiile privind calitatea elaborate la %0merican2 C0elegrap&e2 and C0elep&one2. 3ectia de comunicatii civile de la Cartierul general al Comandamentului 3uprem al Puterilor %liate decide refacerea sistemului de telecomunicatii

japonez si cresterea fiabilitatii acestuia, masuri considerate ca necesare pentru securitatea interna a tarii. n acest scop, ingineri de la Bestern Electric - Ed. Deming si 1.#. 1uran - si de la .ell 5aboratoriers 0din cadrul %C and C2 au fost angajati sa elaboreze si sa predea un curs privind conceptele de baza ale calitatii pentru inginerii japonezi. 5iderii de peste decenii ai industriei electronice japoneze au urmat aceste cursuri. (?78 - (?8) este perioada introducerii metodelor statistice de tinere sub control a calitatii in 1aponia. Deming este considerat "parintele tinerii sub control a calitatii in 1aponia". Controlul calitatii, legea privind inspectia exporturilor si cursurile Deming au jucat un rol important in restabilirea industriei dupa razboi si inceputul sc&imbarii imaginii de producator de marfuri de slaba calitate al 1aponiei. 0(?782 ia fiinta %sociatia 1aponeza pentru 3tandardizare, care initiaza si cercetari in metode pentru tinerea sub control a calitatii pe care le standardizeaza$ 0(?7+2 se constituie @niunea 1aponeza a Oamenilor de 3tiinta si nginerilor, 1@3E 0initialele denumirii in limba engleza2 - "institutie pentru cercetare si educatie in domeniul calitatii"$ 0(?7?2 este adoptata 5egea 3tandardizarii ndustriale, care introduce un sistem de identificare 0marcare2 a produselor conform cu standardele aplicabile. #arca de conformitate "1 3" - 1apan ndustrial 3tandard - se acorda pe baza examinarii intreprinderii de catre organismele guvernamentale acreditate$ 0prima tara care a introdus o marca de calitate - 'egatul @nit,in (?)(2. 'egatul @nit! dupa anii de sacrificiu, piata este dominata de producatori$ lipseste concurenta. " nceputul anilor 8) - Ed. Deming si 1.#. 1uran sunt invitati in 1aponia pentru a sprijini efortul de organizare a controlului calitatii$ contributia lor este considerata esentiala pentru miracolul calitatii japoneze. Deming si 1uran considerau ca *)F din problemele cu calitatea sunt generate de vicii manageriale si ca inginerii dispun de metoda pentru a deosebi neconformitatile ce pot fi prevenite de cele care nu pot fi prevenite si pentru a gasi cauzele problemelor controlabile. #inisterul %pararii 3@% isi face publice 0prin instructiuni2 politica si 0prin specificatii ale produsului si procesului2 cerintele privind asigurarea calitatii pentru contractele de aprovizionare$ sunt delimitate raspunderile producatorilor de cele ale consumatorilor, porninduse de la premiza ca "interesele economice ale producatorilor si consumatorilor sunt cel mai bine servite cand producatorii isi asuma raspunderea de a tine calitatea sub control, de a-si inspecta si incerca produsele si de a materializa in documente obiective si verificabile demonstrarea indeplinirii obligatiilor contractuale ce le revin"$ in acest context apare standardul militar # 5-H?*8* "Cerinte pentru programul calitate", introduse de #inister in locul receptionarilor %rmatei, la cei peste 6).))) furnizori ai acesteia. Putem aprecia ca # 5-H-?*8* este tatal seriei de standarde britanice .3 8A8), aparute la inceputul anilor (?A), si bunicul familiei de standarde internationale 3O ?))), aparute incepand cu (?*+. 5a Oficiul 3ecretariatului %pararii 3@% functioneaza Directia pentru asigurarea calitatii si fiabilitatii. Complexul militaro-industrial se arata tot mai interesat de fiabilitatea ec&ipamentelor si componentelor electronice si a rac&etelor$ inginerul pentru controlul statistic al calitatii este inlocuit de inginerul fiabilist$ diferenta dintre controlul statistic al calitatii si fiabilitate este data de aparatul matematic utilizat 0legi de repartitie din teoria probabilitatilor2$ interesul pentru fiabilitate este determinat de pierderile imense ale %rmatei generate de lipsa de fiabilitate a ec&ipamentelor electronice, ca de exemplu! ec&ipamentul electronic folosit in manevrarea navale a putut fi utilizat numai ;)F din timp, aparatura de radiolocatie *7F, aparatura &idroacustica 7*F, aparatura de radiotelecomunicatii - (7F$ 6G; pana la P din ec&ipamentul electronic al %rmatei de uscat nu se afla in stare de functiune sau este dat la reparat$ costurile operarii si intretinerii ec&ipamentului sunt de () ori mai mari decat cele de fabricatie 0in %ir

=orce2$ pentru fiecare tub electronic in functiune se afla unul in raft si sapte pe drum$ la fiecare 68) de tuburi electronice este nevoie de un te&nician electronist$ cauzele caderilor sunt generate la proiectare 078F2, fabricatie 06)F2, utilizare 0;)F2 si datorate uzurii 08F2. ntre cele doua razboaie mondiale, spiritul de libera intreprindere industriala a cunoscut o limitare generata de cererea puternic focalizata a pietei de razboi. %cum, in primii ani dupa al doilea razboi mondial, si la inceputul anilor (?8), consumatorii, scapati de privatiunile impuse de razboi, accepta orice produs aflat pe piata, deci, piata este a producatorului - se vinde tot ce se produce$ preocuparea pentru calitate, pentru tinerea sub control a proceselor si pentru competitie libera, paleste in fata gustului pentru initiativa in intreprinderea industriala. 5ogica spiritului concurential, se produce tot ce se vinde - este temporar, suspendata. " (?8) - Ed. Deming 0"Cele (7 Puncte"2! imbunatatirea continua se poate realiza numai daca este sustinuta de conducerea de varf a intreprinderii$ fiecare activitate poate fi abordata ca proces$ seminarii in 1aponia$ in cadrul primei sale intalniri cu 1.@.3.E., deseneaza pe tabla reprezentarea grafica pe care a numit-o "ciclul 3&e,&art" si care, astazi, este cunoscuta drept "Plan-Do-C&ec/-%ct C-cle", "Ciclul Planifica-Executa-:erifica-%ctioneaza corectiv", sau Ciclul Deming. Este constituita 3ocietatea %mericana pentru Controlul Calitatii, %3HC, in cadrul careia functioneaza un institut pentru pregatire si educatie. n 1aponia, apar revistele ,,Controlul 3tatistic al Calitatii" 0sub egida 1@3E2 si "3tandarde si Control Calitate"$ instruirile in domeniul calitatii se desfasoara numai dupa manuale japoneze. =ranta - incepe tinerea sub control a calitatii industriale cu ajutorul mijloacelor statistice$ ia fiinta Centrul pentru formarea inginerilor si cadrelor in aplicatiile industriale ale statisticii! metodologii statistice aplicabile la rezolvarea problemelor calitatii in industrie, te&nici de control te&nic calitate, metodologii in fiabilitate, analiza datelor, metode de previzionare. " (?8( - 1@3E instituie premiul anual Deming pentru calitate, acordat companiei care s-a remarcat in imbunatatirea controlului calitatii. 3e tine prima Conferinta privind Controlul Calitatii. ">&idul 1uran pentru Controlul Calitatii". %.:. =eigenbaum - "Controlul Calitatii" 0la editia din (?+(, cartea urma sa primeasca titlul "Controlul Calitatii Cotale! nginerie si #anagement"2. %ceste doua carti fundamenteaza managementul calitatii. " (?86 - 1aponia! "Premiul #inisterului pentru Comert nternational si ndustrie". 3@%! la # C 0#assac&ussets nstitute of Cec&nolog-2 este pusa in functiune prima masinaunealta cu comanda numerica - o masina de frezat prin copiere cu trei axe comandate prin computer$ suportul programului - banda de &artie perforata$ limbajul - %PC 0%utomatic Programmed Cools2. 3e anunta aparitia robotilor industriali. " (?8; - 1aponia duce lipsa de ingineri, dar muncitorii sunt bine instruiti si cooperanti cu managementul, conditii necesare pentru aplicarea te&nicilor americane de 0tinere sub2 control calitate. %ceasta situatie este, intr-un fel, similara celei care a facut necesara aparitia managementului ta-lorist 0sfarsitul sec. 4 42. Pentru a ec&ilibra situatia, japonezii pun bazele controlului total al calitatii, adica inlocuirii expertilor in calitate, de care 1aponia ducea lipsa, prin implicarea tuturor oamenilor firmei. n acest climat au fost inventate cercurile pentru controlul calitatii 0Naoru s&i/a,a, (?+62. nginerii calitate - model 3@% incep sa devina contraproductivi

si demodati, pentru ca existenta lor creaza o bariera intre "cei care stiu" si "cei care nu stiu" calitate. %tat timp cat functioneaza un compartiment specializat in abordarea calitatii, celelalte compartimente ignora problemele calitatii. 'aspunderea pentru calitate nu poate fi a altcuiva decat a executantului$ nimeni nu poate fi facut raspunzator din vina altuia. "%m invatat de la Deming ca expertii nu sunt necesari" 01unji <oguc&i, Director Executiv 1@3E2. Controlul Calitatii in intreaga intreprindere - replica japoneza la CH# 0management total calitate2 asigura ca nu un compartiment anume este raspunzator si specializat in calitate, ci toate compartimentele si toti angajatii si fiecare in parte. 3e constituie Consiliul .ritanic al Productivitatii 0.PC2, sustinut financiar in mare parte de >uvern$ alti sponsori! patronul, Confederatia ndustriei .ritanice 0C. 2, Congresul 3indicatelor .ritanice 0C@C, Crade @nions Congress2. n ciuda sprijinului considerabil acordat, >uvernul nu este reprezentat in Consiliu, care este condus de un organism strategic alcatuit din reprezentanti numiti de C. si C@C. Obiective ale .PC! promovarea utilizarii metodelor de crestere a productivitatii in toate sectoarele economiei$ desfasurarea unui program promotional "Calitate si =iabilitate" 0calitatea si fiabilitatea fiind considerate importante pentru productivitate2. n (?8+, .PC va reprezenta 'egatul @nit in Organizatia Europeana pentru Calitate 0EOH2, al carei Congres anual din (?+) avea sa fie organizat la 5ondra. Epstein si 3obal publica "5ife Cesting" 0 ncercarea la durata de viata2 si fundamenteaza stiintific noua disciplina - = %. 5 C%CE%, in cadrul Ceoriei 3igurantei in =unctionare, care, astfel, cuprinde doua discipline! procedeele specifice incercarii durabilitatii componentelor si metodologia pentru analiza sigurantei in functionare a sistemelor complexe 0teoria fiabilitatii2. Peste decenii, conceptul "fiabilitate" va fi inglobat in "dependabilitate". " (?87 - 1.#. 1uran publica "#anaging for Hualit-". In Japonia: controlul statistic se extinde, avand la baza caracteristici cum ar fi utilizarea cu precadere a metodelor simple, grafice 0"cele sapte instrumente"2, implementarea metodelor statistice in fiecare compartiment al intreprinderii, toti angajatii si fiecare in parte sunt capabili sa aplice metodele statistice. 1.#. 1uran sustine seminarii in #anagement calitate$ "controlul calitatii trebuie condus ca parte integranta a controlului managementului"$ pe aceasta baza se va construi "modelul japonez" al controlului calitatii. %bra&am 9. #aslo, - "#otivation and Personalit-". Peter Druc/er - "C&e Practice of #anagement". " (?88 - Conceperea statistica a experimentelor 0Design of Experiments2. Conferinta a lui Paul C. Clifford - statistician american - la Paris. 3piritul acestei conferinte cristalizeaza eforturile privind construirea EOHC. %nii (?8)! in 1aponia se dezvolta asigurarea calitatii prin tinerea sub control a procesului de fabricatie - alaturi de efectuarea propriu-zisa a inspectiei 0masurare Q evaluare rezultate2, prin esantionare 0statistica2 se acorda atentie analizei defectelor, pentru a integra inca din fabricatie calitatea si fiabilitatea in produs. " (?8+ - Organizatiile nationale pentru calitate din =ranta, >ermania, %nglia, talia, Olanda creeaza Organizatia Europeana pentru Controlul Calitatii, EOHC 0din (??)! Organizatia

Europeana pentru Calitate, EOH2$ primul presedinte! prof. B. #asing, din >ermania $ 'omania a aderat la EOHC in (?++, primul ei reprezentant fiind acad. >&. #i&oc$ membrii romani la EOH0C2! nspectoratul >eneral de 3tat pentru Controlul Calitatii Produselor, >3CCP 0(?++(?*?2$ Comisia <ationala pentru 3tandarde, #etrologie si Calitate, C<3#C 0(??) - (??62$ %sociatia 'omana pentru Calitate 0din (??;2. 3ocietatea >ermana pentru Calitate, D>H. %cademia nternationala pentru Calitate, %H, alcatuita din A8 membri, alesi pentru valoarea lucrarilor lor in abordarea calitatii$ de exemplu, componenta din (?*A includea ;; experti 3@%, 6? - europeni, (; - japonezi iar presedinte era N. s&i/a,a. %H organizeaza congrese trienale si publica lucrari de specialitate. Distributia de probabilitati Beibull este utilizata la descrierea defectarii rulmentilor cu bile. Bestern Electric! ">&id pentru controlul statistic al calitatii", destinat conducatorilor din fabricatie$ se subliniaza importanta controlului calitatii, comparativ cu inspectia produsului. Prin lucrarile lui 'edford si =eigenbaum, metodele statistice sunt integrate conceptului "control calitate" 0"tinere sub control calitate"2, care devine, respectiv, "control industrial calitate" si "control total calitate". =eigenbaum lucra la >eneral Electric Compan-. "Principiul de baza al acestei abordari totale a calitatii 0 2 este ca, pentru a conferi eficienta realmente, tinerea sub control trebuie sa inceapa cu conceptia produsului si sa se inc&eie numai cand produsul a fost pus in mainile unui client care ramane satisfacut$ primul principiu de recunoscut - calitatea este treaba fiecaruia". 1uran si =eigenbaum apreciaza ca functia traditionala inspectie, asociata produsului si procesului de fabricatie, nu mai este compatibila cu noua definitie a conceptului calitate, care in afara controlului fabricatiei incepea sa includa dezvoltarea produselor noi, selectarea subcontractantilor, serviciile pentru client etc. 3e puneau bazele unei functii noi - ingineria tinerii sub control a calitatii 0"controlului" calitatii2. Calitatea nu mai era o functie izolata in organigrama, rupta 0"independenta"2 de celelalte, o specializare stricta a catorva experti. Calitatea incepea sa presupuna o abordare transfunctionala 0intercompartimentala2, bazata pe procese 0nu doar pe functii 0compartimente2, ceea ce reprezinta o responsabilitate a managementului. Distributia de probabilitati Bebull este folosita la descrierea defectarii tuburilor electronice cu vid. Corporatia japoneza de radiodifuziune pe unde scurte transmite un curs prin corespondenta privind controlul calitatii pentru maistri. " (?88 - (?+) - %bordarea calitatii devine tot mai mult o functie manageriala si drept urmare, se dezvolta abordarea aspectelor de eficienta ale abordarii calitatii! costurile asociate calitatii$ gestiunea 0costurilor asociate2 calitatii. n programele analitice universitare, se introduce disciplina "control statistic al calitatii"$ exemple de asemenea institutii de invatamant superior! universitatile Columbia Purde, .er/ele-, 3out& =lorida, Cucson, 3tanford in 3@%$ 3toc/&olm si 5in/opping in 3uedia$ 1aponia s.a. Naoru s&i/a,a, presedintele @niunii japoneze a Oamenilor de 3tiinta si nginerilor 01@3E2, viziteaza 3@% si se intalneste cu Balter 3&e,&art, parintele controlului statistic al calitatii!"%m fost surprins sa constat ca in fabricile din 3@%, pe care le vizitam pentru studiu, metodele si

conceptele elaborate de Dr. 3&e,&art nu prea erau aplicate. %m dorit sa impart aceste concepte in 1aponia, pentru ca produsele japoneze sa isi imbunatateasca nivelul calitativ Conceptele Dr. 3&e,&art au avut o mare influenta in popularizarea controlului statistic in 1aponia si in imbunatatirea calitatii produselor japoneze". " (?8A - Corporatia <ationala 1aponeza de 'adiodifuziune 0<9N2 ofera un serial privind controlul calitatii pe canalul ei de televiziune educational. " (?8* - Departamentul %pararii 3@% elaboreaza standardul militar privind calitatea # 5-H?*8*, "bunicul" familiei de standarde internationale 3O ?))). " (?8? - 3@% - pana acum, filozofia privind securitatea in utilizare consta din sloganuri gen "fii atent", "condu preventiv"$ o data cu lansarea modelului Corvair, >eneral #otors introduce ideea ca siguranta in utilizare a produselor de consum si prevenirea accidentelor pot fi asigurate numai prin raspunderea juridica pentru produs- Product 5iabilit- - a producatorului. "3ocietatea trebuie sa faca mai scumpa fabricarea si vanzarea produselor defective decat ale celor sigure". Departamentul %pararii 3@%, cel mai important cumparator din lume - ac&izitii de ;) miliarde D 0ec&ivalentul, de exemplu, al jumatate din P<. al 'egatului @nit2 si de la peste 6).))) furnizori - pune in aplicare # 5-H-?*8* "Cerinte privind programul calitate"$ "cea mai buna baza pentru a construi relatiile privind calitatea intre doua parti contractante"$ la revizia din (?+; a acestui 3tandard militar s-a introdus obligativitatea furnizorilor armatei de a aplica politici si procedee 0procedures$ proceduri2 care sa arate cum :O' = indeplinite cerintele specificate$ se trece, astfel, de la sistemul control calitate, la sistemul 0programul2 de asigurare privind calitatea$ aceasta initiativa a guvernului 3@% a fost a doua cauza a raspandirii asigurarii privind calitatea$ guvernul nu le mai spune furnizorilor sai cum sa lucreze si nu mai avizeaza in vreun fel metodele aplicate de acestia in fabricatie, deoarece nu doreste sa devina parte implicata si prin aceasta sa diminueze raspunderea pentru calitate a producatorului$ li se cere furnizorilor guvernului sa introduca un sistem efectiv prin care sa faca sa fie sigur ca vor fi planificate si documentele regulilor oficiale, recunoscute$ nu, "de forma"2 toate actiunile necesare pentru a produce bunuri conforme cu cerintele specificate si ca pot fi produse, la cerere, dovezile 0R inregistrarile privind calitatea2 pentru a asigura guvernul ca s-a lucrat corect 0R conform cu prevederile documentare2$ "supraveg&erea" furnizorului de catre reprezentantii guvernului se rezuma la examinarea 0R auditarea2 sistemului aplicat de furnizor si a dovezilor obiective 0palpabile, independente2 privind calitatea conformitatii. Costul platit astfel de guvern pentru inspectia produsului si pentru dovada ca produsul a fost, este si va fi satisfacator reprezenta ), 7AF din costul total al marfurilor ac&izitionate, fiind considerabil mai mic decat cel presupus de inspectia directa efectuata prin receptie militara la furnizor. n (??), %gentia de suport logistic pentru aparare avea sa piloteze ;).))) furnizari si sa supraveg&eze 8)).))) contracte in valoare de A8) miliarde D. %ceste numere pot da o imagine a ceea ce ar fi insemnat costurile legate de mentinerea unei receptii militare la fiecare furnizor si contract. # 5 H ?*8* si ec&ivalentul sau de la <%3%, <9. 8;)).7 0 .2, Prevederi ale programului calitate pentru furnizorii de sisteme aeronautice si spatiale sunt folosite in contractele guvernamentale referitoare la produsele fizice mai complexe. Pentru ac&izitionarea produselor de complexitate mai redusa, au fost elaborate si alte specificatii, cum ar fi! # 5 - - 786)*, document militar privind cerintele pentru sistemul de inspectie$ <9. 8;)).7 0 C2 - Prevederi ale <%3% pentru sistemul de inspectie pentru materiale, piese, componente si servicii destinate sistemelor aeronautice si de explorarea spatiului cosmic. 3e traseaza noi responsabilitati pentru manager$ sa determine ce se cere sa fie facut$ sa transfere aceasta in instructiuni clare si neec&ivoce$ sa faca sa fie sigur 0sa se asigure, ensure, in engleza2 ca toti si fiecare din cei implicati in aplicarea instructiunilor le inteleg si stiuGstie ce

auG are de facut$ sa verifice daca fiecare dispune de cunostintele, indemanarea si vointa de a-si executa munca in mod corect, instruindu-l suplimentar, daca este necesar$ sa puna la dispozitie ec&ipamentele si procedeele necesare pentru a asigura ca munca sa fie executata efectiv 0R faci ce trebuie facut$ do t&e rig&t t&ings2 si eficient 0R faci bine ce trebuie facut$ do t&e t&ings rig&t2. %proprierea de fazele ciclului Plan-Do-C&ec/-%ct 0Planifici-Executi-:erifici-%ctionezi corectiv2. Principii ale eficientei managementului (dupa Harrington Emerson): (. @n ideal 0obiectiv2 definit clar$ sa stii ce incerci sa realizezi$ sa elimini incertitudinea. 6. .un simt pentru a diferentia padurea de copaci$ stradania de a se cunoaste pe sine si de a asculta sfatul oricui, indiferent de pozitia in ierar&ie, pastrand demnitatea ec&ilibrului. ;. Cautarea de sfaturi competente. 7. Disciplina - respectarea regulilor stabilite. 8. Comportament corect. +. ncurajeaza elaborarea de inregistrari fiabile 0de incredere2, cat mai aproape de momentul si locul faptului inregistrat, permanente$ solicita dateGacteGfapte pe care sa iti bazezi deciziile 0nu impresii, senzatii2. A. mplementeaza planificarea stiintifica pentru ca fiecare functie sa se integreze intregului si sa isi aduca contributia astepata la atingerea obiectivului firmei. *. 3tandarde si programe. %loca metode si timp pentru executia sarcinilor. ?. Conditii standardizate impuse de un mediu inconjurator uniform. (). Operatii standardizate prin uniformizarea metodelor. ((. 3tandarde scrise - instructiuni pentru modul de lucru. (6. 'ecompensa eficientei si succesului in indeplinirea sarcinilor. " (?+) - n 1aponia se instituie, pentru fiecare noiembrie, 5una nationala a calitatii 0in Europa urma sa se aleaga tot luna noiembrie2. 1.@.3.E. - Controlul Calitatii pentru maistri, lucrare de refeinta, in doua volume. Douglas #c >regor$ C&e 9uman 3ide of Enterprise 0Partea umana a intreprinderii2. 1osep& #. 1uran! C&e managerial brea/t&roug& 03trapungerea manageriala2. " %nii (?+) - 3@%! fortate de necesitatea reducerii enormelor c&eltuieli pentru aparare si cercetarea spatiului cosmic, Departamentul %pararii 0DOD2 si <%3% depun eforturi in educarea industriei privind managementul sistemelor 0v. si (?8?2. Provocarea americana a productivitatii. n 1aponia acest efort a fost asumat de managementul superior, rolul DOD si <%3% fiind jucat de # C 0#inisterul comertului international si industrie2 si mai ales de 1@3E. Principiile promovate! 0a2 nu compartimentul "calitate", ci productia determina calitatea produsului$ 0b2 cea mai mare parte a problemelor cu calitatea sunt generate de management$ 0c2 angajatii si furnizorii trebuie implicati in atingerea obiectivului general$ 0d2 trebuie sa existe o colaborare efectiva intre compartimentele te&nice ale intreprinderii$ 0e2 toate activitatile afectand calitatea produsului trebuie coordonate printr-o planificare detaliata si sistematica. =iabilitatea intra in preocuparile pe linia controlului si asigurarii calitatii. #etodele statistice sunt tot mai mult utilizate la urmarirea in functionare a produsului. nca din (?;(, 3&e,&art scrisese ca teoria tinerii sub control cu mijloace statistice este, de asemenea, "valabila si pentru studiul

istoriei vietii produsului. Desigur, in utilizare, ec&ipamentul este confruntat cu numeroase si variate conditii a caror influenta asupra calitatii produsului este, in general, necunoscuta Prezinta interes sa se stie in ce situatii variabilitatea calitatii materialului indica, in orice stadiu de viata, existenta unei cauze identificabile, asa incat sa poata fi gasite cai si mijloace de eliminare efective a acestei cauze". " (?+( - n 3@% - %rmand :. =eigenbaum! "Cotal Hualit- Control"! Engineering and #anagement" 0Controlul total al calitatii totale! nginerie si management$ am preferat aceasta traducere originala pentru ca, intr-un articol, reprodus cu permisiune si de revista noastra, autorul avea sa scrie ca CHC amandoua sunt totale - si calitatea si controlul2. 'egatul @nit - este creat Consiliul <ational pentru Calitate si =iabilitate 0<CH'2, un organism neexecutiv, care in (?+?, avea 78 de membri de nivel national, intre care! sindicatele 0C@C2, patronatul 0C. 2, majoritatea organizatiilor profesionale 0in inginerie, aprovizionare, contabilitate, statistica, mar/eting2, nstitutia .ritanica a 3tandardelor - .3 , Consiliul Consumatorilor, 5lo-dsS'egister of 3&ipping 0care, peste decenii avea sa isi extinda activitatea si la certificarea sistemelor calitate prin 5lo-dSs 'egister of Hualit- %ssurance2, C&e %ir 'egistration .oard 0organismul de inregistrare-certificare aeriana2, un numar de industrii nationalizate si ministere$ <CH' se reuneste trimestrial si are responsabilitatea de a elabora o politica in domeniul sau. " (?+; - 3.@.%. - primul caz de raspundere juridica privind produsul 0product liabilit-2! >reenman vs. 1uba Po,er Products. Conceptul "product liabilit-" este definit si in standardul international de vocabular in domeniul calitatii - 03' E<2 3O *7)6! (??7. Consiliul .ritanic al Productivitatii initiaza %nul Productivitatii <ationale, in care un rol central revine abordarii calitatii si fiabilitatii. Dare/ 1. de 3olla Price$ "*) pana la ?) la suta din toti oamenii de stiinta care au trait vreodata sunt in viata si in prezent. " (?+7 -1aponia! utilizarea eficienta a controlului total calitate devine preconditia pentru inscrierea la Premiul Deming. 1osep& #. 1uran publica "#anagerial .rea/t&roug&" 03trapungerea #anageriala2, in care analizeaza metode fundamentale pentru imbunatatirea continua a calitatii si prezinta instructiuni detaliate pentru managementul programelor de imbunatatire a calitatii. 1aponia! cercurile pentru 0tinerea sub control2 calitate - 1is&u Nanri - se dezvolta, sub auspiciile 1@3E 0@niunii 1aponeze a Oamenilor de 3tiinta si nginerilor2. Cercul 0pentru tinere sub control2 calitate este un grup de 8-* angajati instruiti in aplicarea metodelor statistice simple - "cele sapte instrumente"- antrenati continuu in proiecte vizand imbunatatirea activitatii la locul lor de munca, oricare ar fi acesta. 1@3E, cartierul general al cercurilor calitate, promoveaza si administreaza unitar programele care le privesc. %lte aplicatii ale succesului cercurilor calitate 0japoneze2! sprijinul si recunoasterea lor din partea cadrelor medii si conducerii de varf a intreprinderii$ proiectele abordate in cercurile calitate sunt concrete, cu rezultate palpabile. n general, succesul abordarii japoneze a calitatii - tinerea sub control, utilizand mijloace statistice - este asigurat prin incurajarea muncitorilor si functionarilor sa gandeasca pe cont propriu, in cadrul organizat al cercurilor calitate si prin investirea fiecarui angajat cu responsabilitati pentru calitate. Cercurile calitate sunt o adevarata scoala "la locul de munca" in care personalul se formeaza in te&nicile statistice, lucrul in ec&ipa, abordarea 0analiza2 problemelor, gasirea solutiilor, cu un cuvant! cercurile calitate desfasoara mentalitatea

manageriala, la leaders&ip, care in anii (??) avea sa infloreasca in CH#. %sumarea responsabilitatii si atitudinii calitate de catre fiecare angajat a determinat si scaderea ponderii de inspectori calitate 0"controlori", dupa limbajul eronat al unora dintre noi2 in organizatiile japoneze! pana la ; - 8F din total angajati fata de pana la (8F in celelalte state dezvoltate industrial. 3e apreciaza ca ()F din progresele facute de industria japoneza in anii (?A) s-au datorat cercurilor calitate. @nul dintre elementele culturale esentiale in asigurarea succesului cercurilor calitate este spiritul de ec&ipa extrem de evoluat in 1aponia, care, prin "noi" intelege totalitatea compartimentelor si functiilor unei intreprinderi, iar prin "ei" - firmele 0tarile2 concurente. 'aspandirea cercurilor calitate in celelalte tari dezvoltate industrial a avut de infruntat puternice obstacole de ordin cultural - mentalitate si spirit managerial, iar rezultatele, nu au fost comparabile cu cele din 1aponia. #odelul occidental de ec&ipa avea sa faca trecerea de la ec&ipa compartimentala 0gen cerc calitate2 la ec&ipa intercompartimentala. Primul robot industrial 0"guler de otel"2! "un manuitor multifunctional, reprogramabil, cu control automat, dispunand de cateva axe 0"brate"2 capabile sa manuiasca materiale, piese, 3D:, in cadrul operatiilor programate 0definitie 3O2. Cuvantul "robot" fusese inventat de scriitorul ce& Narel Cape/ 0autor, intre altele, si al .ravului 3oldat 3vej/2 in anii (?6), pornind de la cuvantul slav "rabota" 0munca2. n douazeci de ani populatia mondiala de roboti industriali avea sa ajunga la ;).))) 07)F in 1aponia, (AF in 3.@.%., 6)F in Europa de :est, 6)F in Europa de Est2. Domeniile preponderente de utilizare a robotilor industriali! asamblare, sudura electrica, asc&iere, servire masini-unelte in cadrul sistemelor flexibile. " (?+8 - %sociatia suedeza a industriilor metalurgice publica memorandumul "Elaborarea specificatiilor te&nice utilizate in aprovizionare" 0Douazeci de ani mai tarziu, 3O ?))) avea sa consacre aprovizionarii, inclusiv datelor de aprovizionare, una dintre cerintele sale de asigurare privind calitatea. Primele sisteme flexibile de masini-unelte 0celule de fabricatie ec&ipate cu roboti industriali2 rezultate din asocierea de masini unelte cu comanda numerica cu roboti industriali folositi la incarcarea-descarcarea semifabricantului si pentru adaptarea la operatii de asamblare. Productia de sisteme flexibile acopera ()F din cea de roboti industriali. '.E. .arlo, si =. Prosc&an, in "#at&ematical C&eor- of 'eliabilit-", descriu conceptele de baza ale modelarii si predictiei fiabilitatii. " (?+( - (?+8 - Preocupari de introducere a conceptului 0japonez2 "tinere sub control total a calitatii" in afara 1aponiei. =ranta - in cadrul %=C H 0%sociatiei =ranceze pentru Controlul ndustrial al Calitatii2 se constituie grupul de lucru "'elatii client -furnizor" care propune "regulile parteneriatului"! dezvoltarea in comun a studiilor pentru produsele noi$ elaborarea in comun a programelor asigurare privind calitatea 0documentate in manuale de asigurare privind calitatea2 pentru produsele fabricate in serie$ diminuarea inspectiei la receptie prin cresterea responsabilitatii producatorului 0peste decenii, in 1aponia, avea sa se lanseze un program similar! 1ust in Cime, 1 C, exact la timp, aprovizionare fara stoc2. 3unt constituite asociatiile nationale pentru standardizare - %=<O', analiza valorii - %=%: si calitate - %=H.

" (?+A - nstitutia .ritanica a 3tandardelor, .3 , publica documentul PD +((6 ">&id pentru elaborarea specificatiilor", elaborat de un comitet ad-&oc al Consiliului <ational pentru Calitate si =iabilitate. 9olberg si 'einberg realizeaza prima sistematizare a ritmurilor biologice$ incepe dezvoltarea cronobiologiei - stiintei bioritmurilor. " (?+? - Consiliul .ritanic al Productivitatii si Consiliul <ational Calitate si =iabilitate sponsorizeaza 0sprijina, organizeaza, coordoneaza2, cu sprijinul deplin al >uvernului, %nul Calitatii si =iabilitatii in 'egatul @nit. nstitutia nginerilor de Productie 0'egatul @nit2 publica ">&id pentru asigurarea calitatii furnizorului in domeniul ingineresc". Este infiintat nstitutul <ational %merican pentru 3tandarde - %<3 . 5egea 3@% privind siguranta traficului national si a ve&icolelor cu motor obliga producatorii sa notifice defectele privind siguranta$ in primele (+ luni dupa intrarea in vigoare a legii au fost aplicate 6)) programe de retragere din circulatie a 7.+?*.)7; ve&icule. Pana in (?+?, numarul acestor ve&icule ajunsese la A.8)6.77) si acestea erau numai cele cu defecte recunoscute de producator ca fiind legate de siguranta. " (?A( - 'egatul @nit - apare 3tandardul britanic .3 7AA* - ">losar de folosinta in asigurarea calitatii", primul d

Principalii precursori ai managementului calitatii

Cei mai importanti precursori ai managementului calitatii sunt considerati: Walter Shewhart, W. Edward Deming, Joseph M. Juran, Armand V. eigen!aum, "aoru #shi$awa, %hilip &. Cros!', (aguchi si )roococ$ . #n re*ista +(otal ,ualit' Management+ -*ol. ., nr. /, 011/, pag. .23415, A!!' )ho!adian si Simon Speller pre6inta succint ideile celor mai mari personalitati in domeniul calitatii si o scurta comparatie a conceptiilor acestora. Este interesant pentru noi romanii sa *edem care sunt curentele de idei principale, care au in7luentat de6*oltarea calitologiei dupa anii 89:. )ho!adin si Speller si3au propus sa compare ideile urmatoarelor personalitati: Deming, Juran, Cros!', eigen!aum, #shi$awa, (aguchi si

)roococ$.

Criteriile -sau 7actorii5 de comparare sunt: 0. <. 2. /. .. 4. Cum este de7inita si caracteri6ata calitatea; Cum se leaga programele pentru calitate de cerintele clientilor -asa36isa +inter7ata e=terna+5; Ce 7actori interni inhi!a acti*itatea pentru atingerea calitatii propuse -conte=tul organi6ational5; Ce in*estitii si anga>amente sunt necesare pentru reusita programului pentru calitate -cerintele organi6ationale5; Ce metode sunt 7olosite pentru implementarea ideilor re7eritoare la calitate -mi>loace si tehnici5; #n acest sens, se pot anali6a conceptiile de !a6a ale personalitatilor mentionate mai sus.

1. Walter Shewhart, "Controlul economic al calitatii produselor fabricate" Walter Shewhart presedintele Comitetul reunit pentru de6*oltarea aplicatiilor statisticii in proiectare si e=ecutie, in*entatorul 7iselor de control -01</5, pu!lica prima carte de tinere su! control cu mi>loace statistice a proceselor industriale: +Controlul economic al calitatii produselor manu7acturate+; se introduce conceptul +capa!litate proces tehnologic+, de7init ca raportul dintre lungimea inter*alului de toleranta speci7icat pentru un anumit produs si tolerantele naturale ale procesului -+4 Sigma+5. E=presia +control calitate+, larg utili6at si asta6i, este o prescurtare de la +control economic al calitatii produselor+ sau de la +controlul calitatii produselor in timpul procesulu i+, introduse de Shewhart. ?ipsa de interes real a industriasilor pentru metodele statistice a 7acut ca editorul acestei carti 7undamentale pentru e7icienta industriala sa 7ie Ministerul Agriculturii. + #n articolul @Cand tre!uie lasat un lucru pe seama intamplariiAB, Shewhart isi pre6inta principala te6a: +e=istenta ine*ita!ila a *ariatiei intre unitati de productie industriala similare nominal reclama utili6area de metode pentru anali6a datelor, care *or a>uta inginerul sa hotarasca daca o parte a acestei *ariatii poate 7i atri!uita unor cau6e care pot 7i identi7icate si apoi tinute su! control sau eliminate; sau daca di7erentele tre!uie atri!uite unor cau6e aleatoare necontrola!ile, care nu pot 7i eliminate 7ara modi7icarea intregului proces de 7a!ricatie+ -E.). %earson, statisticianul !ritanic la in*itatia caruia a *i6itat Shewhart Cni*ersitatea din ?ondra; lucrarile lui Egon ). %earson continuau traditia tatalui sau, "arl %earson5. Shewhart asocia6a controlul calitatii cu conducerea lucratorilor si *ede in aceasta relatie un domeniu important pentru ingineri. #ntr3un articol pu!licat in &ell S'stem (echnical Journal, +Datura si originea standardelor calitatii+, W. Shewhart pre6inta prima cerinta pentru controlul calitatii 3 speci7icarea ni*elului urmarit -standard5 pentru calitate. De e=emplu, pentru un reper simplu, acest ni*el3o!iecti* al calitatii este de7init prin tolerantele la dimensiuni. #n +Metoda statistica din punctul de *edere al controlului calitatii+, W. Shewhart pre6inta teoria completa a 7iselor de control; este de7init conceptul +toleranta naturala proces+; stilul greoi al testului a 7acut sa nu se gaseasca decat cu greutate un editor 3 Ministerul Agriculturii SCA; cartea a 7ost redactata de Ed. Deming, cel care, peste decenii, a*ea sa inspire un nou model managerial !a6at pe calitate -(,M5 si sa a7irme: +nu e=ista in*atare acolo unde nu e=ista teorie. E=perienta singura nu ne in*ata nimic. Daca a*em o teorie, atunci e=perienta ne poate a>uta sa in*atam+. 2. Programul lui Deming privind imbunatatirea calitatii W. Edward Deming, ele* a statisticianului W.A. Shewhart, a 7ost preocupat, indeose!i, de interpretarea statistica a erorilor aparute in procesul de productie. Mult mai tar6iu, si anume incepand cu anii 8.:, aceasta a!ordare a stat la !a6a cursurilor pe care Deming le3a tinut, alaturi de J.M. Juran, in Japonia. %rin acti*itatea pe care a des7asurat3o, timp de 2: de ani, in domeniul per7ectionarii pro7esionale a lucrarilor din industria >apone6a, Deming si3a castigat un prestigiu deose!it. Ca o recunoastere a meritelor sale, %remiul national pentru calitate, instituit in Japonia in 01.0, a primit numele sau. Contri!utia lui Deming, in domeniul managementului calitatii, a 7ost recunoscuta in S.C.A., tara sa de origine, a!ia incepand cu anul 019:, an in care s3a tras pentru prima data semnalul de alarma in legatura cu progresele spectaculoase ale industriei >apone6e. ?ucrarea sa de re7erinta, in acest domeniu, a aparut in 019<. #n ultimii ani, conceptele lui Deming au 7ost preluate si in tarile *est3europene.

De un succes deose!it se !ucura, in pre6ent, + %rogramul in 0/ puncte +, re7eritor la im!unatatirea calitatii si a producti*itatii. %rogramul este destinat conducerii intreprinderii, pe care Deming o considera responsa!ila pentru asigurarea cadrului necesar acestei im!unatatiri, respctand cele +0/ puncte+.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Asigurati imbunatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor, pe baza unui plan, pentru a deveni competitivi si pentru a putea ramane in afaceri. Adoptati o noua filozofie, renuntand la "nivelul acceptabil" al calitatii. Traim intr-o noua era economica: nu putem supravietui cu "niveluri acceptabile" de neconformitati, defecte, intarzieri in livrare. Renuntati la controlul integral al produselor, introducand metode de control statistic, pentru a stabili conformitatea cu cerintele specificate. (Este de preferat sa prevenim defectele decat sa le identificam). olicitati dovezi, din partea furnizorului, privind evidenta statistica a calitatii. Afacerile se bazeaza, in prezent, mai mult pe calitate, decat pe pret: eliminati furnizorii care nu fac dovada unei asemenea evidente. !escoperiti problemele. "onducerea este cea care trebuie sa se ocupe de imbunatatirea continua a tuturor proceselor din fiecare etapa a traiectoriei produsului, incepand cu proiectarea si pana la asiguraea service-ului in utilizare. #tilizati metode moderne de instruire a intregului personal din intreprindere. Asigurati tuturor anga$atilor intrumentele necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatilor. Responsabilitatea sefilor de ec%ipa trebuie concentrata pe calitate, iar conducerea trebuie sa fie pregatita sa actioneze imediat, pe baza rapoartelor acestora, referitoare la deficientele constatate. Eliminati frica: incura$ati comunicarea, astfel incat fiecare anga$at sa-si poata prezenta punctul de vedere in mod desc%is. &nlaturati barierele dintre compartimentele intreprinderii. 'ormati ec%ipe, cuprinzand persoane din compartimente diferite (cercetare, proiectare, productie, desfacre) pentru identificarea problemelor si prevenirea aparitiei lor in procesele ulterioare. ca acesta nu este in defavoarea calitatii pe care trebuie sa o inbunatatiti continuu.

10. Eliminati afisele, sloganurile specifice muncii fortate. &nainte de a urmari cresterea productivitatii, asigurati-va 11. Revedeti timpii de munca normati, astfel incat sa nu devina un obstacol in calea productivitatii sau a calitatii. 12. Eliminati toate obstacolele care-& impiedica pe oameni sa fie mandri de munca lor. 13. &ntroduceti un program riguros de instruire a personalului, in relatie cu evolutia procedeelor, metodelor si
te%nicilor utilizate in toate compartimentele intreprinderii.

14. "reati o structura corespunzatoare, la nivelul conducerii de varf, care sa asigure indeplinirea celor () puncte.
Contributiile lui Deming si conceptia apone!a E Deming 3 este considerat +parintele+ miscarii moderne in domeniul calitologiei, in special datorita succeselor sale reputate in Japonia. Fpera sa este preponderent a=ata pe metode cantitati*e de masurare a *aria!ilitatii proceselor, el 7iind 3 spre deose!ire de ceilalti guru 3 un as al utili6arii metodelor statistice. Dar, ca si toti ceilalti, Deming pune si el accentul pe cerintele clientului si pe procesul de 7a!ricatie, insistand pe crearea unei culturi a calitatii ca o!iecti* esential al programului pentru calitate. #n anii 81/ 381. e=ista o ade*arata a*alansa de lucrari consacrate conceptiei lui Deming despre (,M, compararii cu gandirea >apone6a -#shi$awa, (aguchi, Mi6uno, #mai6umi s.a5 si legaturii cu seria de standardele #SF 1:::. Cunoscutul matematician %eter #. "olesar -Colum!ia Cni*. Dew Gor$5 pu!licata in 011/ in +,ualit' Management Journal+ -*ol. <, nr. 0,pp. 13</5 un articol intitulat sugesti* +What Deming told the Japonese in 01.:+ -Ce le3a spus Deming >apone6ilor in 01.:5. Dupa cum se stie, W. Edwards Deming a tinut in Japonia anilor 8.: o serie de con7erinte -de tipul +all da' long+ 3 care durea6a o 6i intreaga5 timp de opt 6ile. Dupa cum arata mai tar6iu insusi Deming -in +M' *iew o7 ,ualit' Control in Japan+, pu!licat in 01H. in Ieports o7 Stat. Appl. Ies. Juse, (o$'o5, el a 7ost in*itat din initiati*a Cniunii Famenilor de Stiinta si a #nginerilor Japone6i -JCSE, in7iintata in 01/45, o asociatie pro7esionala pri*ata al carei scop principal era 7ormarea unei gandiri statistice la practicienii din industrie, cu scopul ridicarii calitatii produselor >apone6e, calitate care in perioada inter!elica nu a*ea o 7aima prea !una. Deming insusi mentionea6a ca organi6area turneului de con7erinte a 7ost 7ara cusur, ca statul >apone6 nu a 7ost in nici un 7el implicat 3 ast7el e*itandu3se e*entualele !ariere !irocratice 3 iar cursantii au *enit de !una *oie, nu ca rod al unor mo!ili6ari o!ligatorii sau +sarcini de partid+. Cheltuielile implicate au 7ost acoperite integral si pe loc de JCSE si 7irmele interesate, ast7el ca nu a mai 7ost ne*oie de +lantul apro!arilor+, speci7ic oricarei !irocratii statale. #n prima sa con7erinta, Deming a pus accentul pe 7ilo6o7ia calitatii si pe clari7icarea rolului metodelor statistice in controlul calitatii. El a introdus notiunea de +ciclu de prioectare al produsului+ -product design c'cle5 di7erit de managementul procesului 3 cunoscut mai tar6iu su! denumirea de ciclu de tip %DCA -proiectea6a3reali6ea6a3*eri7ica3 actionea6a5. Deming a pus in e*identa cinci puncte esentiale ale acestei acti*itati: 0. %roiectarea produsului pe !a6a unor modele adec*ate;

<. 2. /. ..

Ieali6area acestuia si testarea sa atat in la!orator cat si in linia de 7a!ricatie; +Aruncarea+ produsului pe piata+ ; (estarea acestuia la !ene7iciar iar cu a>utorul unor cercetari de mar$eting depistarea opiniei ; utili6atorilor despre produs, dar si a 7aptului ca +neutili6atorii+ acelui produs nu le3au cumparat; Ieproiectarea produsului in lumina reactiei consumatorilor relati* la calitate si pret.

#n aceasta con7erinta +De introducere+, Deming a mai pus in e*identa deose!irile intre inspectie si control al calitatii aratand ca acestea au 7ost de mult discutate de W.A. Shewhart -in 01215, inspectia -*eri7icarea calitatii la receptie siJsau li*rare5 a*and un rol post3procesual, constatator in *reme ce controlul calitatii 3 in sensul ci!ernetic de stapanire si comanda 3 se re7era e=clusi* la conducerea -managementul5 procesului tehnologic. Con7u6ia dintre rolurile distincte ale celor doua acti*itati -inspectia si controlul procesului5 s3a mentinut o *reme si in S.C.A. iar in Europa 3 indeose!i in tarile in care lim!a 7rance6a a a*ut o raspandire mai mare -inclusi* Iomania5 3 aceasta con7u6ie a durat pana in anii 8H: cand ing. D.V. #liescu a initiat o actiune de lamurire a specialistilor romani asupra ade*aratului sens -shewhartian5 al controlului statistic. Celelalte con7erinte ale lui Deming s3au re7erit la: 0. <. 2. /. .. 4. Varia!ilitatea controlata si cea necontrolata; #dei pri*ind 7isele de control statistic; Metoda 7iselor de control pentru e*identierea starii de control statistic; E=perimente relati*e asupra unui proces de control; Metoda 7iselor de control pentru *eri7icarea calitatii in timpul 7a!ricatiei; Scheme de esantioane pri*ind *eri7icarea la receptie siJsau li*rare -planuri de *eri7icare pe !a6a A,?, metoda sec*entiala a lui A. Wold etc.5

#n etapa actuala 3 spune %eter "olesar 3 K procedeele de !a6a au ramas apro=imati* neschim!ate.Desigur, s3au adus multe ra7inari statistico3matematice si s3a introdus utili6area pe scara larga a computerelor, dar principiile 7ilo6o7ice de !a6a ale lui Deming sunt si a6i *ala!ile; as enumera doar cate*a: 0. <. 2. /. Actiunile tre!uie sa se re7ere la im!unatatirea calitatii proceselor, nu a lotului de>a produs pe care il a*em la dispo6itie; isele de control ca atare nu pot im!unatati nimic: in7ormatia 7urni6ata de acestea tre!uie coro!orata cu gandirea inginereasca si manageriala. )reselile din proiectare sunt in ma>oritate datorate sistemului de conducere si nu operatorilor; Starea de control statistic nu este, in general, o stare naturala a proceselor de productie. K

Deming a de6*oltat ulterior aceste idei in 019< prin lucrarea +,ualit', %roducti*it' and Competiti*e %osition+ pu!licata la cele!rul Massachusets #nstitute o7 (echnolog'. #n 0194, M. Walton a pu!licat o carte intitulata chiar +(he Deming Management Method+ -Dodd3Mead %u!l.Louse, Dew Gor$5 in care a pre6entat pe larg ideile lui Deming de3a lungul intregii sale cariere. Cu toate ca >apone6ii au asimilat si aplicat e7ecti* in*ataturile lui Deming, ei si3au construit propria lor conceptie manageriala care nu este identica neaparat cu aceea a lui Deming. Loward S. )itlow, 7ace in +(he American Statistician+ -*ol. /9 nr. 2, pag. 01H3<:2, august 011/5 o comparatie interesanta intre controlul total al calitatii con7orm doctrinei >apone6e si teoria managementului dupa Deming. Con7orm cu M. #mai -01495 cheia succesului competi*itatii >apone6e se !a6ea6a pe doctrina "A#MED a im!unatatirii continue a calitatii si se re7era la: 0. <. 2. /. tehnologia propriu36isa; moti*area personalului; mi>loacele disponio!ile; scopurile urmarite.

Japone6ii au de6*oltat asa3numitul Compan'3Wide3,uialit'3Control -CW,C5 3 controlul calitatii la ni*elul intregii intreprinderi -#shi$awa5 3 care includea partea de management ca o componenta esentiala a aplicarii -organi6area si conducerea procesului de aplicare5. (eoria manageriala a lui Deming -*e6i cartea sa din 019<5 cuprinde doua puncte cheie si anume: e*aluarea sistemului de productie si teoria *ariatiei 3 aceasta din urma 7iind un moti* principal al gandirii lui Deming ce implica utili6area 7ara drept de apel a metodologiilor statistice. )itlow arata in anali6a sa din 011/ ca aceste doua mari curente de idei nu sunt contradictorii si tocmai de aceea ar tre!ui uni7icate intr3o doctrina comuna asupra (,M.

". Conceptia lui Deming asupra cercurilor pentru calitate

Dupa cum se stie, cercurile pentru calitate, organi6ate pentru prima oara in Japonia, au 7acut o ade*arata *oga atat in Europa cat si in Statele Cnite. Dupa mai !ine de doua decenii de e=istenta s3a constat ca atat in Europa cat si in SCA 3 desi +s3a !atut multa moneda+ pe aceste ,C -Nualit' circles5 3 re6ultatele au 7ost e=trem de modeste -ca sa nu spunem nesemni7icati*e5. Desi un admirator in7ocat al poporului >apone6, Deming a atras atentia inca din anii 8H: ca intre 7irmele americane si cele >apone6e se *a isca o concurenta acer!a. Japone6ii au aruncat pe piata americana a +ideologiei calitatii+ o 7antoma, si anume cercurile pentru calitate tocmai pentru a dispersa atentia de la pro!lemele ma>ore ale calitatii. Deming scrisese negru pe al! ca operatorul -muncitorul, maistrul5 nu poate aduce im!unatatiri ma>ore ale sistemului de productie. %rin cercurile de calitate, el poate cel mult pre6enta unele ino*atii si e*identia aspecte ale lucrului, pro!leme speci7ice unui anumit loc de munca. Iesponsa!ilitatea pentru calitate in proportie de 1:O -spune Deming5 o are esalonul conducerii superioare a intreprinderii. #n plus, se stie ca muncitorul *estic: 0. <. 2. nu este o!isnuit sa 7aca ore suplimentare pe gratis; nu pri*este 7irma la care lucrea6a +ca pe o mama+ ci ca pe un simplu loc de munca -e*entual pasager5; este oricand dispus sa migre6e la o alta intreprindere daca salariul este mai mare -mo!ilitatea 7oarte ridicata a 7ortei de munca5.

Fr, tocmai conditiile speci7ice intreprinderilor >apone6e -paternalismul, sta!ilitatea, a*ansarea pe !a6a de *echime etc.5 care au permis succesul ,C. Sa nu mai amintim 7aptul ca in tarile e=3comuniste cercurile pentru calitate erau o acti*itate organi6ata +prin sindicat+ care era considerata un 7el de alt gen +de munca patriotica+. Ie6ultatele, e*ident au 7ost nule. Deming a sesi6at di*ersiunea ideologica a >apone6ilor, dar semnalele sale de alarma nu au 7ost luate in seama, ceea ce este cu totul curios. Desigur, el a su!liniat ca aceste ,C nu sunt inutile dar nu tre!uie sa li se acorde importanta e=agerata, energia si 7ondurile alocate de pana acum. #. Contributia lui $uran in domeniul managementului calitatii Joseph M. Juran, pro7esor american de origine romana, a initiat si coordonat, la inceputul anilor 8.:, cursurile de per7ectionare a lucratorilor din industria >apone6a, su! de*i6a +calitatea este o pro!lema a tuturor+. Amintim cate*a din reperele acti*itatii sale prodigioase: este licentiat in inginerie a acultatii din Minnesota 3 01</, doctor in stiinte >uridice al Cni*ersitatii din ?o'ola 3 012. pro7esor de inginerie industriala al Cni*ersitatii din Dew Gor$; e=pert la Western Electric C.D. si al Administratiei SCA pentru Economia Mondiala; consultant international in management a sustinut la inceputul anilor 8.: un program de instruire in Japonia, 7iind apreciat drept unul dintre initiatorii +miracolului >apone6+ in domeniul calitatii. JCIAD a 7ost preocupat sa identi7ice, sa cercete6e si sa 7ormule6e principiile in !a6a carora se des7asoara toate acti*itatile de management e7icient. Aplicand aceste principii in domeniul managementului calitatii, JCIAD a ela!orat lucrari de re7rinta precum : *anagerial +rea,t%roug in care enunta principiile schim!arii a*anta>oase si ale pre*enirii reactiilor ad*erse, -ualit. /laning and Anal.sis in care, printre altele, de7ineste conceptele aptitudine de utili6are, su!liniind 7aptul ca 7ara o plani7icare adec*ata calitate nu se poate reali6a. #n 01.0 a aparut prima sa carte intitulata +,ualit' control Land!oo$+. Aceasta a>unsese in 0199 la a patra editie si depasise 0::.::: de e=emplare *andute in intreaga lume. %rintre cele 0< carti pu!licate, care marchea6a momente importante in e*olutia a!ordarii calitatii, dr. Juran a spri>init trecerea de la inspectia pasi*a la managementul calitatii. #mediat dupa cel de3al doilea ra6!oi mondial a participat alaturi de Deming la programul de 7ormare a specialistilor >apone6i in controlul statistic al calitatii. Asta6i JCIAD este cunoscut ca 7iind cel mai important e=pert contemporan in managementul calitatii. Contri!utia e=ceptionala a dr. J.M. JCIAD la de6*oltarea managementului calitatii i3a 7ost recunoscuta prin acordarea a peste /: de titluri si medalii onori7ice. Cele mai importante sunt Dational Medal o7 (ehnolog' -inmanata in 011< de presedintele &ush pentru contri!utia sa de o *iata la sta!ilirea principiilor si metodelor prin care intreprinderile isi pot de6*olta propria capa!ilitate de a 7i competiti*e pe piata glo!ala5 si Frder o7 the

Sacred (reasure -acordat de imparatul Japoniei pentru de6*oltarea controlului calitatii in Japonia si 7acilitarea relatiilor de prietenie intre SCA si Japonia5. Mem!ru de onoare al Academiei Iomane din 011< si al undatiei Iomane pentru %romo*area Calitatii, dr. J.M. JCIAD a acceptat cu placere ca %remiul Iomaa pentru Calitate sa3i poarte numele. #n anul 01H<, pro7esorul Juran a pre6entat in tara noastra un ciclu de con7erinte in domeniul calitatii. Cu acea oca6ie domnia sa mentiona: +#ncerc un sentiment de pro7unda recunostinta pentru prile>ul ce mi s3a co7erit de a impartasi e=perienta mea romanilor, pe care #3am descoperit . Si carora le port o nemerginita admiratie si a7ectiune+. %rin Editura (ehnica aparea -in &ucuresti, in 01H25 tradusa o importanta lucrare a sa: +Calitatea produselor+. %rincipiile pre6entate isi pastrea6a pe deplin actualitatea. ara a insista asupra aspectelor tehnice, de specialitate su!liniem cate*a din ideile domniei sale: + Realizarea calitatii trebuie sa constituie rezultatul unui efort colectiv. Ea reclama din partea tuturor celor interesati lucratori, specialisti si conducatori - participarea in comun la elaborarea si infaptuirea unui plan care sa asigure realizarea calitatii". "&ntreprinderea industriala poseda un grad inalt de integrare, necesita o conducere atenta a eforturilor personale, pentru a se a$unge la o balanta ec%ilibrata intre nevoile intreprinderii si cerintele individuale .+ %entru meritele in promo*area calitatii, in educarea unor generatii de caliticieni, dr. Juran i s3au con7erit peste 2: de medalii, titluri de mem!ru si mem!ru de onoare al unor asociatii si societati stiinti7ice, intre care: Academia #nternationala a Managementului, #nstitutul &ritanic al Asigurarii Calitatii, Frgani6atia Europeana pentru Calitate, Societatea Americana pentru Controlul Calitatii si Academia Dationala a #ngineriei din Japonia. Dr. JCIAD este in pre6ent, la peste 12 de ani, o personalitate acti*a si pe plan international: participarea domniei sale a constituit un punct central al con7erintelor Frgani6atiei Europene pentru Calitate -EF,5, des7asurate in 011: la Du!lin si in 0110 la %raga. #n 011: dr. Juran arata ca principalele aspecte noi pe care le presupune a!ordarea calitatii se re7era la cresterea aportului stiinti7ic, a!ordarea structurata si 7ormarea unor ade*arati pro7esionisti ai calitatii. A predat in peste 2: de tari, la di7erite uni*ersitati si institute, cursul +Conducerea calitatii+; intre 011: 3 011< a condus seminariile si cursurile pe aceasta tema in </ de orase americane. Domnia sa este 7ondatorul si presedintele de onoare al +#nstitutului Juran+ 3 Connecticut SCA. # s3a o7erit de catre presedintele &ush +Medalia Dationala pentru tehnologie de*enind unul dintre putinii locuitori ai planetei decorati atat de imparatul Japoniei cat si de presedintele SCA. %entru a intelege meritele unui ade*arat %ro7esor, il *om cita pe ?eonardo da Vici: + &nvata mai intai stiinta, apoi practica decurgand din acea stiinta" . #ncontesta!il, %ro7esorul este cel ce in*ata, 7ormea6a specialisti cunoscatori al legilor, principiilor ce gu*ernea6a un anumit domeniu, le creea6a acestora deprinderi si aptitudini de pro7esionalism si modelea6a pe cei care, la randul lor *or 7i purtatorii progresului. Cu atat mai mult, contri!utia inaltelor personalitati ca J. Juran, alaturi de ". #shi$awa -n. 010.5, A.V. igen!um -n. 01<:5, %.&. Cros!' -n. 01<.5, este cea a precursorilor constituirii stiintei calitatii, cat si a!ordarii sale stiinti7ice si a managementului calitatii totale. #n *oca!ularul international s3a preluat si se utili6ea6a termenul de + guru +, ca un superlati* a!solut, mai mult decat de intelept. JCIAD este creatorul de7initiei in sens larg a calitatii ca +7itness 7or purpore or use+. Aceasta idee re7lecta o centrare a conceptului calitate pe doleantele !ene7iciarului, in contrast cu a!ordarea traditionala a calitatii drept con7ormata cu speci7icatiile. Acest tip de a!ordare are o in7luenta importanta asupra intregului ciclu de o!tinere a produsului 3 incepand cu proiectarea si incheind cu per7ormantele in utili6are. Ca si ceilalti mari specialisti, Juran considera calitatea o pro!lema de management. El recomanda insistent practica asa3numitelor +cercuri pentru calitate+ -a la Japonaise5, care in opinia sa, contri!uie la o mai !una legatura intre personalul operati* si management. A!ordarea calitatii prin prisma procesului de productie tre!uie inlocuita cu o a!ordare cuprin6atoare, la ni*elul intreprinderii, asigurandu3se conlucrarea in acest sens a tuturor compartimentelor. #n opinia lui Juran, o importanta deose!ita o pre6inta, apoi, initierea unui program general de instruire, la toate ni*elurile managementului, in scopul im!unatatirii continue a calitatii. Metodele statitistice, ca de e=emplu controlul statistic al proceselor, controlul prin esantioane al loturilor de produse etc., sunt considerate componente importante ale sistemului de asigurare a calitatii. Juran de7ineste managementul calitatii in termenii +trilogiei calitatii+ -Nualit' trilog'5. #n opinia lui, managementul calitatii ar cuprinde trei categorii de procese: plani7icarea, tinerea su! control si im!unatatirea calitatii. Cartea sa +,ualit' Control Land!oo$+, pu!licata pentru prima data in anul 01.0 , a de*enit o lucrare de re7erinta in organi6area controlului calitatii in intreprinderi, nu numai in Japonia, dar si intr3o serie de tari *est3europene. Ca si in ca6ul lui Deming, meritele lui Juran in domeniul managementului calitatii au 7ost recunoscute, in S.C.A., a!ia incepand cu anii 89:.

Sustinand necesitatea unei im!unatatiri continue a calitatii, Juran 7ace deose!ire intre +pro!lemele sporadice+ si cele +cronice+. #n timp ce primele pot 7i re6ol*ate de lucratori, cele cronice cad in sarcina managerilor. Acestea din urma au o pondere de 9:O, ast7el incat, pentru im!unatatirea calitatii este deose!it de importanta re6ol*area pro!lemelor cronice. ?ucrarea sa +Managerial &rea$through+ s3a dorit a 7i un ghid pentru solutionarea pro!lemelor cronice ale calitatii. %entru a asigura im!unatatirea continua a calitatii, Juran propune urmatoarea succesiune a etapelor de parcurs:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

"onvingeti-& pe ceilalti de necesitatea imbunatatirii. &dentificati "proiectele vitale" (utilizand diagrama /areto). Asigurati un progres in cunoasterea problemelor. "onduceti analiza pentru descoperirea cauzelor problemelor. !eterminati efectul sc%imbarilor propuse asupra personalului implicat si descoperiti posibilitatea de a invinge rezistenta la aceste sc%imbari. Actionati pentru realizarea sc%imbarilor preconizate, asigurand inclusiv pregatirea personalului implicat. &ntroduceti un sistem corespunzator de supraveg%ere a noului nivel al calitatii, care sa nu franeze procesul imbunatatirii continue.

%entru re6ol*area sistematica a pro!lemelor, Juran considera ca sunt necesare doua 7a6e: o 7a6a de +diagnostic+ -anali6a pro!lemei5, care conduce de la simptom la cau6a si o 7a6a +terapeutica+ -eliminarea cau6elor5, in care se sta!ileste terapia necesara pentru re6ol*area pro!lemelor. #n conceptia lui Juran calitatea inseamna +corespun6ator pentru utili6are+. El se numara printre primii care au sustinut 7aptul ca nu tre!uie a!ordata calitatea ca o entitate omogena, acelasi produs tre!uind sa satis7aca cerintele di7erite ale clientilor. %entru reali6area de produse +corespun6atoare pentru utilitate+, este important ca cerintele acestora, de7inite pe !a6a studiilor de piata, sa 7ie +traduse+ in termeni tehnici, su! 7orma speci7icatiilor. #n opinia lui Juran +con7ormitatea cu speci7icatiile+ -con7ormance to speci7ication5 nu spune insa nimic despre gradul de satis7acere a cerintelor clientilor. #n *ederea asigurarii +con7ormitatii pentru utili6are+, tre!uie luate in considerare o multitudine de acti*itati intercorelate, pe care Juran le3a repre6entat su! 7orma cunoscutei +spirale a calitatii+. Aceasta spirala repre6inta, de 7apt, intreaga traiectorie a produsului, de la cercetarea pietei pentru identi7icarea ne*oilor, trecand prin proiectare, productie, *an6ari, ser*icii post3*an6are, a>ungand din nou la cercetare. Ieali6area de6ideratului +corespun6ator pentru utili6are+ depinde de toate compartimentele intreprinderii, deci te6a potri*it careia compartimentul calitate este singurul raspun6ator pentru calitate este, in opini lui Juran, inadec*ata.

"Daca facem un lucru, sa%l facem bine de la inceput&" + Este important sa realizam o abordare corecta a imbunatatirii calitatii, deoarece un anumit numar de procedee e0istente sunt la originea aparitiei rebuturilor si a altor deficiente calitative. Evident procesul imbunatatirii calitatii cauta sa elimine aceste procedee in mod succesiv. Rezulta astfel o necesitate, deoarece o treime din activitatea noastra este consacrata pentru ca sa se refaca e0act ceea ce putem face foarte bine la inceput. &n replica, prin planificarea calitatii urmareste sa se e0ecute acele produse care sunt vandabile si sa se introduca procesele de fabricatie care elimina risipa. !aca noi nu planificam calitate, vom continua sa generam aceste risipe si va trebui sa cautam permanent mi$loacele pentru a le suprima. Trebuie sa limitam aceste probleme, sa imbunatatim procesul de planificare. "onceptul de planificare a calitatii este, evident foarte raspandit. "eea ce este nou nu este abordarea sa conceptuala. Acest aspect este cunoscut de mult timp. "eea ce este nou, este conceptul participarii prin planuri a oamenilor implicati si, de asemenea este in mintea reponsabililor cu planificarea. Trebuie sa tinem seama, de asemenea, ca planificarea a fost facuta de amatori, care desi sunt foarte buni in domeniul lor, nu cunosc metodologia asigurarii calitatii. Am incercat sa rezolvam problema oferindu-le consultanti, insa rezultatele nu au fost

satisfacatoare. untem convinsi ca cea mai buna cale este de a-& pregati pe acesti amatori si de a-i transforma in profesionisti. 1oi am dezvoltat trei aspecte noi: participarea pe o scara amplu elaborata, o abordare structurata si pregatirea (formarea) de adevarati profesionisti. Acestea constituie obiectul esential al unei serii de (2 videocasete ale &nstitutului 3uran. &nainte de orice, as vrea sa spun ca, dupa mine, intreprinderile nu ar trebui sa astepte sa apara o criza pentru a-si reconsidera propria abordare a calitatii. &deal ar fi ca ele sa anticipeze aparitia crizei si sa nu astepte ca ea sa a$unga pana la ele". -e=tras din inter*iul acordat de pro7esorul J. Juran re*istei +,ualit' Maga6ine+ 0/Jdec. 01915
Asemenea lui eigen!aum, Juran considera ca rolul esential in asigurarea calitatii tre!uie sa3l ai!a conducerea de *ar7 a intreprinderii, careia ii re*ine intreaga raspundere pentru initierea si implementarea proceselor de im!unatatire a calitatii. '. Caracteristicile conceptului (otal )ualit* Control, definit de +eigenbaum Armand V. eigen!aum este creatorul conceptului +(otal Nualit' control+ -controlul total al calitatii5 in sensul ca toate compartimentele 7irmei tre!uie sa participe la programul calitatii speci7ic organi6atiei respecti*e. El considera calitatea insepara!ila de costul de productie. El a de7init prima data acest concept intr3un articol aparut in re*ista +Lar*ard &usiness+, in anul 01.4, ast7el : + principiul de baza al conceptului de calitate totala, care reflecta si diferenta fundamentala fata de alte concepte, consta in aceea ca, pentru a obtine o eficienta corespunzatoare, tinerea sub control a calitatii trebuie sa inceapa cu identificarea cerintelor de calitate ale consumatorilor si sa inceteze numai dupa ce produsul a a$uns la consumator, iar acesta este satisfacut. Total -ualit. "ontrol inseamna coordonarea actiunilor lucratorilor, a masinilor si informatiilor pentru atingerea acestui obiectiv +. #n principala sa lucrare, Total -ualit. "ontrol , considerata si in pre6ent de re7erinta in domeniu, eigen!aum 7ormulea6a o de7initie mai completa a conceptului: + Total -ualit. "ontrol reprezinta un sistem efectiv pentru integrarea eforturilor din toate compartimentele intreprinderii (mar,eting, engineering, productie si service) privind realizarea, mentinerea si imbunatatirea calitatii in scopul satisfacerii totale a clientului, in conditii de eficienta +. %rin urmare, asemenea lui Deming si Juran, el opinea6a ca un produs sau ser*iciu poate 7i considerat de calitate, numai atunci cand satis7ace asteptarile consumatorului . El acorda insa o importanta deose!ita corelatiei dintre calitate si pret, demonstrand o +orientare spre costuri+, in de7inirea calitatii produselor . eigen!aum isi de7ineste conceptul sau de (,C prin intermediul urmatoarelor elemente :

formularea clara a politicii calitatii4 orientare absoluta spre client4 integrarea activitatilor la nivelul intreprinderii4 stabilirea clara a atributiilor si responsabilitatilor4 stabilirea unor masuri speciale de asigurare a calitatii la subfurnizori4 asigurarea ec%ipamentelor necesare de inspectie si incercari4 asigurarea unor procese, metode de supraveg%ere si a unui sistem informational eficient, referitor la calitate4 motivarea si pregatirea lucratorilor in domeniul calitatii4 evaluarea nivelului calitatii prin costuri4 masuri corective eficiente4 supraveg%erea continua a sistemului calitatii, cu asigurarea unui feedbac, informational4 audituri periodice ale sistemului calitatii

%entru implementarea acestui concept, eigen!aum ia in considerare asa3numitele su!sisteme, pre6entate in 7ig. 0.

7ig 0 eigen!aum pune accentul pe urmatoarele trei aspecte, pe care le considera deose!it de importante in a!ordarea calitatii:

cerintele consumatorului determina calitatea4 toti sunt raspunzatori pentru calitate, incepand cu conducerea de varf a intreprinderii si pana la ultimul lucrator4 toate compartimentele intreprinderii, deci nu numai productia, participa la realizarea calitatii.

#ndeose!i, el atrage atentia asupra 7aptului ca, pe intreaga durata a ciclului de *iata a produsului, conducerea de *ar7 tre!uie sa se preocupe de satis7acerea ne*oilor, in continua schim!are, cumparatorului. eigen!aum se numara printre primii specialisti in domeniul calitatii, care a e*identiat 7aptul ca 7iecare dintre etapele +ciclului industrial+ -industrial c'cle5 inter*ine in reali6area si asigurarea calitatii. Etapele acestui ciclu sunt considerate: mar$etingul, proiectarea, apro*i6ionarea, productia, tinerea su! control a productiei, inspectiile si incercarile, transportul, instalarea la cumparator si ser*ice3ul. F alta contri!utie importanta a lui eigen!aum o repre6inta clari7icarile pe care le aduce in domeniul costurilor re7eritoare la calitate. ,. Componentele de ba!a ale Compan* Wide )ualit* Control, in conceptia lui -shi.awa "aoru #shi$awa, principala autoritate in domeniul calitatii in Japonia, a de6*oltat teoriile e=pertilor americani eigen!aum, Deming si Juran. Asemenea acestora, a promo*at ideea implicarii tuturor compartimentelor si a 7iecarui lucrator din intreprindere in reali6area calitatii, punand accentul pe un management participati*. "aoru #shi$awa are si o serie de contri!utii personale in domeniul managementului calitatii. Ast7el, el se a7la la originea "ercurilor de control al calitatii -+,ualit' Control Circles+5 denumite mai tar6iu "ercurile calitatii , care au capatat o larga e=tindere in Japonia. De asemenea, el a conceput si de6*oltat +Diagrama Cau6a3E7ect+, care3i poarta numele -Diagrama #shi$awa5. Aceasta diagrama a de*enti una dintre cele mai cunoscute si utili6ate instrumente ale calitatii. Desi este de acord cu conceptul (,C, de6*oltat de eigen!aum, #shi$awa pledea6a pentru o a!ordare mai larga a calitatii, in a7ara domeniului strict pro7esional, apreciind ca tre!uie acordata mai multa incredere nespecialistilor. %entru a se di7erentia de opiniile lui eigen!aum, incepand cu anul 0149, #shi$awa si3a denumit propriul concept +Compan' Wide ,ualit' Control+ -CW,C5 . Clterior o serie de aspecte au 7ost clari7icate, a>ungandu3se, in pre6ent, ca cele doua concepte sa ai!a aproape aceeasi semni7icatie. Atat eigen!aum cat si #shi$awa pledea6a, de 7apt, pentru o implicare totala a intreprinderii in reali6area si im!unatatirea continua a calitatii.

Cele trei componente de !a6a ale Compan' Wide ,ualit' Control sunt :

1. 2. 3.

asigurarea calitatii4 tinerea sub control a calitatii4 tinerea sub control a costurilor, cantitatilor si termenelor de livrare -7ig.<.5.

Cercul interior +asigurarea calitatii+ repre6inta nucleul conceptului CWFC. (ermenul de asigurare a calitatii este utili6at intr3un sens restrans, re7erindu3se in special la tinerea su! control a de6*oltarii noilor produse. Masurile de tinere su! control, corespun6atoare ni*elului al doilea, se re7era la toate acti*itatile rele*ante pentru calitate. Cercul al treilea, +tinerea su! control+, se re7era la supra*egherea des7asurarii tuturor acti*itatilor intreprinderii, in scopul pre*enirii de7icientelor. %entru satis7acerea cerintelor clientilor, este deose!it de importanta reali6area unor produse de calitate corespun6atoare, dar in acelasi timp, tre!uie luate in considerare costurile cantitatile solicitate, termenele de li*rare sta!ilite. Supra*egherea si im!unatatirea acti*itatilor se poate reali6a parcurcand cele patru etape ale ciclului %EVA -plani7ica3 e=ecuta3*eri7ica3actionea6a5. Asa cum re6ulta din 7ig. <. la toate cele trei ni*eluri ale CW,C, cercurile calitatii >oaca un rol important. clic$ pentru a mari

7ig < #shi$awa da o dimensiune interna principiului orientarii spre client: el atri!uie aceasta calitate persoanelor implicate in procesul de reali6are a produselor din di7eritele compartimente ale intreprinderii -mar$eting, proiectare, productie, *an6ari etc.5, considerandu3le +clienti interni+, spre deose!ire de !ene7iciarii 7inali ai produselor, care sunt +clientii e=terni+. Acest principiu -+ne=t process is 'our customer+5 *a de*eni unul dintre principiile de !a6a ale managementului total al calitatii. F alta contri!utie importanta a lui #shi$awa o repre6inta clari7icarea unor aspecte statistice ale asigurarii calitatii. %lecand de la premisa ca nu este posi!ila tinerea su! control a calitatii 7ara utili6area unor metode statistice, el clasi7ica aceste metode in trei categorii, in 7unctie de di7icultatea aplicarii lor -(a!elul 0.5. #n opinia lui #shi$awa, metodele statistice intermediare si a*ansate sunt destinate specialistilor, in timp ce metodele statistice elementare -considerate +instrumente de !a6a+ ale calitatii5, ar tre!ui sa 7ie insusite de intregul personal al intreprinderii, incepand cu conducerea de *ar7 si pana la ultimul lucrator.

#shi$awa 3 pri*este calitatea dincolo de caracteristicile produsului propriu36is, o!iecti*ul programului calitatii 7iind acela de a 7urni6a un produs ce o7era o satis7actie deplina utili6atorului, inclu6and operatiile de ser*ice si chiar de +imagine pu!lica+ a 7irmei rali6atoare in cadrul grupului de cumparatori constanti sau oca6ionali ai produsului in cau6a. #shi$awa insista asupra necesitatii ca tori salariatii intreprinderii sa in*ete un minimum de metode statistice -lectia lui DemingP5. #n plus, ei tre!uie instruiti in domeniul general al calitologiei, nu numai in speci7icatiile propriului lor proces de 7a!ricatie. %e !a6a e=perientei do!andite in aplicarea celor sapte instrumente de !a6a, #shi$awa a>unge la conclu6ia ca circa 1.O dintre pro!lemele care se pot i*i in cadrul unei intreprinderi, in domeniul calitatii, pot 7i solutionate cu a>utorul acestor instrumente. #shi$awa considera ca re6ultatele mai !une inregistrate de industria >apone6a, comparati* cu cea occidentala, s3ar datora modului di7erit de a!ordare a calitatii, la ni*elul intreprinderii. #n tarile *est3europene asigurarea calitatii repre6inta apana>ul specialistilor, in Japonia preocuparea pentru calitate este totala si permanenta. (a!el 0. Metodele statistice propuse de #shi$awa pentru tinerea su! control a calitatii

/r. crt. 0. <. 2.

0etode statistice elementare Diagrama %areto Diagrama cau6a3e7ect Strati7icare

/. .. 4. H.

isa de *eri7icare Listograme Diagrama de corelatie Diagrama de control statistic al procesului

0etode statistice intermediare (eoria supra*egherii statistice Controlul statistic prin esantionare Metode de estimare statistica si de testare a ipote6elor Metode de anali6a sen6oriala Metode de proiectare3 e=periment

0etode statistice avansate %roiectare a*ansata -asiatata de calculator5 Anali6a multicriteriala Metode de cercetare operationala

#n sinte6a, putem considera ca punctele3cheie ale 7iloso7iei lui #shi$awa in domeniul calitatii sunt urmatoarele: calitatea este mai importanta decat obtinerea unui profit imediat4

orientarea politicii calitatii spre client si nu spre producator4 internalizarea relatiei "client-furnizor" si desfiintarea barierelor dintre compartimente4 utilizarea metodelor statistice4 promovarea unui management participativ4 promovarea unui spirit de colaborare permanenta intre compartimentele intreprinderii, pentru rezolvarea problemelor calitatii.

1. Principile de ba!a ale managementului calitatii, formulate de Crosb* %hilip &. Cros!', *icepresedinte si director pentru calitate al (rustului #nternational de (elegra7ie si (ele7onie din S.C.A., este initiatorul conceptului +6ero de7ecte+. Acest concept, larg de6!atut in literatura de specialitate, este promo*at, in pre6ent, de multe intreprinderi, in cadrul strategiilor lor re7eritoare la calitate. #n opinia lui Cros!' in reali6area calitatii tre!uie luate in considerare urmatoarele patru principii de !a6a: Asigurarea con7ormitatii cu cerintele . Calitatea inseamna satis7acerea e=igentelor consumatorului, dar aceste e=igente tre!uie sa 7ie clar de7inite si masura!ile. %rin urmare, nu putem cere cui*a sa reali6e6e produse de calitate +!una+, in schim putem sa3i cerem respectarea cerintelor speci7icate printr3un standard sau un alt document normati*. Cros!' considera ca acest principiu este *ala!il nu numai pentru produse si ser*icii, dar si in ca6ul tuturor acti*itatilor intreprinderii. Iesponsa!ilitatea de7inirii acestor cerinte re*ine conducerii intreprinderii, care tre!uie sa asigure toate conditiile necesare pentru ca lucratorii sa le reali6e6e, stimulandu3l in acest scop, material si moral. 0.

<.

2.

/.

Asigurarea calitatii prin pre*enire . F de*i6a !ine cunoscuta a lui Cros!' este urmatoarea: +calitatea nu tre!uie controlata, ea tre!uie reali6ata+. Du putem asigura calitatea doar prntr3un sistem riguros de control, capa!il sa descopere toate anomaliile. Cn asemenea sistem permite numai detectarea non3calitatii. %entru reali6area unei calitati corespun6atoare, este necesar sa punem accentul pe pre*enire. %romo*area conceptului +6ero de7ecte +. Cros!' considera ca nu putem opera cu +ni*eluri accepta!ile+ ale calitatii, plecand de la premisa gresita ca non3calitatea este ine*ita!ila. Singurul ni*el accepta!il al calitatii, in opinia lui, este +6ero de7ecte+. Esenta conceptului +6ero de7ecte+ consta in aceea ca +totul tre!uie 7acut de prima data si de 7iecare data+. #n conceptia lui Cros!', de7ectele au doua cau6e principale: ni*elul insu7icient de cunostinte si neatentia. %rima cau6a poate 7i usor eliminata, prin mi>loace adec*ate. Deatentia este, in schim!, o pro!lema de atitudine, care tre!uie re6ol*ata de 7iecare indi*id in parte. E*ident ca aceasta re6ol*are este mult 7acilitata in conditiile in care calitatea de*ine pro!lema centrala a intreprinderii. Masura calitatii o repre6inta costurile datorate nesatis7acerii cerintelor . #n opinia lui Cros!',

calitatea nu costa -+Nualit' is 7ree+5 . Cea care costa este, de 7apt, non3calitatea. El propune, de aceea, ca e*aluarea calitatii, la ni*elul intreprinderii, sa se reali6e6e prin +pretul necon7ormitatii cu cerintele+. %entru aplicarea acestor principii, Cros!' propune un +program in 0/ puncte+:

05 implicarea conducerii; 25 masurarea calitatii; .5 cunostinte in domeniul calitatii; H5 plan +6ero de7ecte+; 15 6iua calitatii; 005 sta!ilirea cau6elor de7ectelor; 025 grupe de e=perti;

<5 grupe de control al calitatii; /5 costurile re7eritoare la calitate; 45 actiuni corecti*e; 95 instruirea lucratorilor; 0:5 de7inirea o!iecti*elor; 0<5 recunoasterea meritelor; 0/5 a incepe mereu cu inceputul

C. Cros!' acorda o importanta mai mica aspectelor tehnice ale asigurarii calitatii, accentuand necesitatea crearii +unei culturi+ a intreprinderii in domeniul calitatii, prin implicarea conducerii de *ar7 a acesteia. C. Cros!' 3 a!ordea6a calitatea din punctul de *edere al managemetului de *ar7. #n lucrarea sa intitulata sugesti* +,ualit' is ree+ -calitatea este pe gratis5 el ne con*inge ca pretul platit pentru remanieri, e=perimentari inutile etc. este mult mai mare 7ata de costul 7iresc ce tre!uie alocat constituirii calitatii in procesul de 7a!ricatie. #deile lui Cros!' di7era de ale celorlalti K guru Q indeose!i in ceea ce pri*este acceptarea sloganului +6ero de7ecte+. 2. 3bordarea managementului calitatii in conceptia lui 4. (aguchi (aguchi a!ordea6a pro!lema calitatii mai mult din punctul de *edere al impactului social al acesteia. (aguchi de7ineste calitatea in termeni de +pierdere sociala+, ce include nu numai aspectele strict tehnice ale produsului ce conduc la neindeplinirea misiunii acestuia, dar si e7ectele negati*e din punct de *edere economic si de poluare a mediului am!iant. (aguchi pune accentul indeose!i pe 7a6a de proiectare, 7iind de parere ca este mai economic sa 7aci un proces insensi!il la *ariatii, decat sa des7asori apoi actiuni corecti*e. El nu este de acord cu o!iecti*ul +6ero de7ecte+ deoarece sustine -pe !una dreptate5 ca intotdeauna *or e=ista 7actori aleatori incontrola!ili ce pot cau6a pro!leme 3 7ie acestea si minore. - iloso7ia lui (aguchi a 7ost pe larg anali6ata la lucrarea +F773line ,C, %arameter Desing and the (aguchi Method+ de I.D. "ac$ar, in Journal o7 ,ualit' (echnolog', *ol. 0H 019.. 5. Cateva comentarii Din cele pre6entate se pot intelege relati* usor punctele comune si cele di*ergente in conceptiile celor H K intelepti Q ai calitologiei. Di7erenta esentiala intre a!ordarile respecti*e consta in proportia -ponderea acordata metodelor statistice in anali6a5. Din acest punct de *edere, Deming si #shi$awa sunt cei doi specialisti care pun metodele cantitati*e de anali6a pe primul loc. Desigur, managementul calitatii nu este identic cu metodele statistico3 matematice, dar 7ara acestea din urma, este imposi!il de a>uns la re6ultatele scontate. Aceasta, deoarece 7ara o imagine cantitati*a -materiali6ata in 7ractiuni necon7orme, inter*ale naturale de toleranta, indici de capa!ilitate, legaturi analitice intre di*erse caracteristici etc.5 nu se poate sti care este ni*elul atins si ce anume masuri tre!uie luate pentru corectare siJsau im!unatatire. #n lucrarea + 5o6 to Appl. "7-" in 'oreign "ountries +, "aoru #shi$awa arata ca prioritara este utili6area metodelor statistice 3 in primul rand a celor elementare -denumite de el +cele H instrumente+: histograma, 7isele de control, regresia liniara etc.5 si apoi a celor a*ansate -teste neparametrice, e=perimente 7actoriale, anali6a sec*entiala etc.5 Dupa cum se stie, J.M. Juran s3a ocupat indeose!i de pro!leme de management al calitatii, de anali6a glo!ala comparati*a -e*olutie pe plan mondial, speci7icitati regionale etc.5 precum si de aspectele >uridice -de responsa!ilitate asupra produsului5.

%hilip &. Cros!' a 7ost o lunga perioada de timp *icepresedintele insarcinat e=clusi* cu pro!lemele calitatii la corporatia #((. El a 7ost cel care a lansat conceptul +6ero de7ecte+, care a creat prin anii 8H:, o stare de spirit 7a*ora!ila masurilor de im!unatatire a calitatii in industria americana. (ot #shi$awa, arata in 01H. ca a a*ut de>a loc + ailure o7 MD Mo*ement+ -pra!usirea miscarii 6ero de7ecte5, care in opinia sa nu este altce*a decat o +campanie pu!licitara+ ce conduce, ine*ita!il, la re*itali6area e=ploatarii de tip (a'lorist. #n plus, spune #shi$awa, promotorii MD Mo*ement considera in mod eronat ca toate de7ectele pot si tre!uie sa 7ie stapanite de catre operatori. Cros!' a de*enti cele!ru 3 dupa cum se stie 3 prin cartea sa -ualit. is 'ree 3 dedicata in special managerilor 3 si care cu un lim!a> simplu a!ordea6a pro!lema +conducerii calitatii+ in aspectele ei organi6atorice, 7iloso7ice si >uridice. ?ucrarea a 7acut cariera, deoarece spune direct -7ara ocolisuri5 o serie de lucruri pe care multi manageri ar dori sa le treaca su! tacere. Dar, o serie de idei sunt reluari -e=primate alt7el5 ale unor +ma=ime calitologice+ lansate initial de Shewhart si Deming. )enichi (aguchi, inginer de pro7esie, si3a inceput acti*itatea in anii 8H: pu!licand doua *olume la o cunoscuta editura din (o$'o -Maru6en5 re7eritoare la proiectarea e=perimentelor. ?a Con7erinta #nternationala de ,C din 01H9 de la (o$'o, el a pre6entat un articol su! titlul + 8ff-line and online 9ualit. control s.stems + in care isi e=pune pentru prima oara 3 ceea ce a*ea sa de*ina cunoscut su! denumirea de +Metoda (aguchi+. #n 019: -impreuna cu G. Wu5 el pu!lica +#ntroduction to o773line Nualit' control+ iar in 0194 o monogra7ie independenta consacrata propriei metode, pe care a lansat3o la Con7erinta Anuala a EF,C des7asurata in acelasi an la Stoc$holm. (aguchi acorda o mare importanta metodelor cantitati*e, insistand indeose!i pe rolul proiectarii tolerantelor si a proiectarii statistice a e=perimentelor pentru sta!ilirea optima a parametrilor unui produs, cu scopul de a reduce *aria!ilitatea per7ormantelor acestuia. #n conclu6ia acestor comentarii: Deming, #shi$awa si (aguchi sunt promotorii 7olosirii cu predilectie a meodelor cantitati*e de anali6a a calitatii, in *reme ce ceilalti pun mai mult accentul pe aspectele +e=tramatematice+ ale comple=ei pro!leme a calitatii.