Cuprins

Introducere Capitolul I Deeurile 1.1. Denifiia deeurilor 1.2. Clasificarea deeurilor Capitolul II - Gestionarea deeurilor 2.1. Date generale privind gestionarea deeurilor 2.2. Colectarea i transportul deeurilor 2.3. Transportul deeurilor pe teritoriul Ro !niei 2.". #etode de tratare ale deeurilor 2.$. Reciclarea aterialelor din deeurile unicipale 2.%. Depo&itarea gunoiului Capitolul III - 'ro(le a deeurilor din Ro !nia 3.1. 'lanurile Regionale de Gestionare a Deeurilor 3.2. 'oluarea ediului prin deeuri 3.3 Deeu re&idual 3." Recuperarea deseurilor Capitolul I) - I pactul deeurilor asupra ediului *n Ro !nia Conclu&ii

Introducere
In conte+tual actual creat de societatea oderna, acela al necesitatii par anenti&arii procesului de instruire si educare, creste responsa(ilitatea celor care instruiesc si educa de a pune la dispo&itia elevului pe langa alte ateriale didactice, lucrari accesi(ile in concordanta cu circuitul scolar. 're&enta lucrare are ca o(iectiv caracterul sintetic, originalitatea pre&entarii, ordonarea logica si claritatea infor atiilor, sti ularea creativitatii si de&voltarea capacitatii de sinte&a a elevilor. Insusirea de catre elevi a continuturilor a(ordate in lucrare constituie funda ental for arii unor tineri constienti de i portanta de&voltarii unor co petente profesionale, a cresterii interesului pentru educatie si e ancipare per anenta prin disponi(ilitatea continua pentru cunoastere si actiune. Constituindu-se ca un support al i-loacelor de educatie in do neniul disciplinelor cu caracter aplicativ, lucrarea se doreste a fi un spri-in in cunoasterea, intelegerea si aplicarea cunostiintelor te.nice in conte+tual trans- si interdisciplinar/. 'roiectul cu te a 0#123RI D4 'R4)45IR4 1 '6731RII. C65TR6737 CIRC3IT373I D4243RI76R8 pre&inta o diversificare corespun&atoare a cunostiintelor do(andite din cei patru ani de studio, atat din punct de vedere t.eoretic, cat si in cadrul orelor de la(orator te.nologic. 're&enta te a serveste la sustinerea 491#45373I D4 C4RTI:IC1R4 a C6#'4T45T476R 'R6:42I65174-nivelul 3 ruta directa. Inca de la inceputul acestei lucrari i-a propus ca acest proiect cu te a 0#123RI D4 'R4)45IR4 1 '6731RII. C65TR6737 CIRC3IT373I D4243RI76R8 sa de onstre&e do(andirea co petentelor te.nice de specialitate si co petente c.eie, specifice calificarii in care ne pregati si anu e Te.nician 4colog in 'rotectia si Calitatea #ediului din do eniul Resurse naturale si protectia ediului. 'roiectul cu te a0#123RI D4 'R4)45IR4 1 '6731RII. C65TR6737 CIRC3IT373I D4243RI76R8 cuprinde; -Deseurile< -Gestionare deseurilor< -'ro(le a deseurilor in Ro ania< -I pactul deseurilor asupra ediului in Ro ania Concordantele actuale ale vietii cotidiene,i pun a(ordarea cunostintelor despre ediul icon-urator,alaturi de ele ente de educatie,cu ar fi educatia pentru de&voltare,educatia pentru ass- edia.educatia pentru sanatate,drepturile o ului,educatia anteprenoriala,dar nu in ulti ul rand educatia pentru caliatatea ediului incon-urator.

5u arul are de locuitori ai glo(ului,precu si ridicarea nivelului cunostintelor stiintifice si te.nice ale o enirii au condus neincetat la o crestere a volu ului productiei de (unuri si i plicit la un consu crescut de resurse,avand ca ur are atat tendinta de secatuire a re&ervelor li itate de resurse ale ecosferei cat si acu ulare inad isi(ila de deseuri,neincadrate in ciclurile naturale si deci generatoare de poluari. 'roiectul in for a scrisa i-a per is sa for ule& opinii personale,sa utili&e& calculatorul,sa prelucre& date,sa pre&int infor atii structurat,sa a fa iliari&e& cu li (a-ul et.nic de specialitate. 6data atinse aceste o(iective pute spune ca lucrarea si-a atins scopul,dar si do(andirea,fi+area,si consolidarea cunostintelor.

Capitolul I Deeurile
1.1. Definitia deseurilor
Deeurile sunt su(stane re&ultate *n ur a unor procese (iologice sau te.nologice, care nu ai pot fi folosite ca atare, pe care dein=torul le *nl=tur=, are intenia sau o(ligaia de a le *nl=tura, dintre care unele sunt refolosi(ile. De regul=, deeurile repre&int= ulti a etap= din ciclul de via= al unui produs. Ciclul de via= al produsului repre&int= perioada cuprins= *ntre data de fa(ricaie a produsului i data la care acesta devine deeu. 3na dintre cele ai acute pro(le e legate de protecia ediului este repre&entat= de generarea deeurilor *n cantit=i ari i gestiunea necorespun&=toare a acestora. De&voltarea econo ic= din ulti ii ani, creterea produciei i a consu ului, dar i e+istena te.nologiilor i a instalaiilor de-a *nvec.ite din industrie, care consu = energie i ateriale *n e+ces, au condus, anual, la generarea de cantit=i ari de deeuri. Gestionarea necorespun&=toare a deeurilor conduce la nu eroase ca&uri de conta inare a solului i a apelor su(terane i de suprafa=, a enin!nd totodat= i s=n=tatea populaiei. Confor legislaiei *n vigoare i a e+perienei europene *n do eniu, deeurile pot fi reutili&ate de c=tre agentul econo ic generator, pot fi tratate i reciclate sau transferate c=tre o staie de tratare >pentru reducerea gradului lor de periculo&itate? sau c=tre un incinerator >pentru reducerea volu ului?. Deeurile nerecupera(ile sunt, de o(icei, depo&itate, dar nu ai ca ulti = opiune de eli inare. :iecare etap= din gestiunea deeurilor poate pre&enta un potenial risc pentru ediu, deoarece diferitele etode de gestionare i plic= eli(erarea poluanilor *n ediu. 1gricultura, ineritul, industria i activit=ile gospod=reti sunt surse i portante de generare a deeurilor, at!t din punct de vedere cantitativ, c!t i din punct de vedere al i pactului asupra ediului Confor politicilor actuale de de&voltare dura(il= se i pune necesitatea sta(ilirii unor indicatori de ediu, care s= reflecte tendinele st=rii ediului i s= onitori&e&e progresele f=cute *n do eniul respectiv.

#inisterul #ediului i Gospod=ririi 1pelor reali&ea&= rapoarte anuale privind gestiunea deeurilor *n Ro !nia. 1ceast= activitate are la (a&= at!t 7egea #ediului, c!t i a regle ent=rilor specifice din do eniul deeurilor; - 6rdonana de 3rgen= @AB2CCC privind regi ul deeurilor, - 7egea "2%B2CC1 pentru apro(area 6rdonanei de 3rgen= @AB2CCC privind regi ul deeurilor, - Dot=r!rea de Guvern A$%B2CC2 privind evidena gestiunii deeurilor i apro(area 7iste cuprin&!nd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. #inisterul #ediului i Gospod=ririi 1pelor organi&ea&=, * preun= cu ageniile -udeene de protecie a ediului, anc.ete anuale pe (a&= de c.estionare, la care r=spund at!t generatorii de deeuri industriale, c!t i gestionarii de deeuri ur(ane i industriale. 1nual se ela(orea&= rapoarte privind gestionarea deeurilor la nivel -udeean, regional sau naional, at!t pentru necesit=ile interne de raportare, c!t i *n vederea ela(or=rii raport=rilor pentru 43R62T1T, responsa(ilul european cu statistica deeurilor.

1.2. Clasificarea deeurilor

Dup= provenien=, se pot deose(i ur =toarele tipuri de deeuri; 1. Deeuri unicipale i asi ila(ile, care sunt deeuri generate *n ediul ur(an i rural. 4lesunt grupate *n; -Deeuri ena-ere, provenite din activitatea casnic=, aga&ine, .oteluri, restaurante, instituii pu(lice. -Deeuri stradale, specifice flu+urilor stradale >.!rtii, ase plastice, frun&e, praf?. -Deeuri din construcii i de ol=ri, provenite din activitatea de construcii i oderni&area i *ntreinerea str=&ilor. -5= ol or=enesc, re&ultat din staiile de tratare a apelor u&ate i ena-ere. E. Deeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare i ca(inete edicale.

C. Deeuri de producie, re&ultate din procesele te.nologice industriale sau agricole. -Deeuri industriale stoca(ile, pe care nor ele europene le clasific= *n; 1 Deeuri industriale periculoase, dar neto+ice, de e+e plu a&(est. 2 Deeuri industriale nepericuloase i neto+ice. 3 Deeuri inerte, de e+e plu cele provenite din construcii. " Deeuri to+ice, de e+e plu cele edicale, radioactive. $ Deeuri industriale produse *n cantit=i foarte ari, de e+e plu cenuile produse de ter ocentralele care funcionea&= pe c=r(une. -Deeuri agro-&oote.nice, provenite din agricultur= i, *n special, din &oote.nie. -Deeuri speciale, categorie *n care intr= e+plo&i(ilii i su(stanele radioactive.

Capitolul II - Gestionarea deeurilor

2.1. Date generale privind gestionarea deeurilor
Gestionarea deeurilor, cunoscut= i ca anage entul deeurilor, se refer= la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depo&itarea deeurilor. De o(icei, ter enul se refer= la aterialele re&ultate din activitai u ane i la reducerea efectului lor asupra s=n=taii oa enilor, a ediului sau aspectului unui .a(itat. Gestionarea deeurilor are ca scop i econo isirea unor resurse naturale prin refolosirea p=rilor recupera(ile. Deeurile gestionate pot fi at!t solide, c!t i lic.ide sau ga&oase, precu i cu diverse propriet=i >de e+e plu radioactive?, necesit!nd etode de tratare specifice. Fn Ro !nia activitatea de gestionare a deeurilor este funda entat=, i ple entea&= o serie de directive ale Consiliului 4uropei. Coordonarea acestei activitai cade *n sarcina #inisterului #ediului i De&volt=rii Dura(ile i a 1geniei 5aionale pentru 'rotecia #ediului. Din punct de vedere econo ic, activitatea de gestionare a deeurilor *n Ro ania are o pondere de 1C iliarde de euro.

2.2. Colectarea i transportul deeurilor

Re&idurile productiei,deseurilor si gunoaiele sunt considerate adesea ca efluenti inevita(ili ai civili&atieie u ane actuale.In present,toate regiunile locuite de oa ei sufera de o crestere ai are sau ai ica a depo&itelor de deseuri solide;4le pot fi deseuri inerale sau depo&ite de steril,re&iduri si deseuri industriale,deseuri si gunoaie ur(ane>do estice, unicipale? sau rurale>agricole si ani ale?.Deseurile cresc in acelasi sens cu populatia si cu productia de (unuri. Deoarece atat solul,cat si apa si ad osfera sunt gra afectate de re&iduri,efectele acestora fiind regasite la ari distante,se i pune gasirea si aplicarea de asuri de a eliorare a ediului. Cateva asuri te.nico-organi&atorice ce stau la (a&a preveniri si co (aterii poluarii solului si privesc colectarea,transportul,depo&itarea,pelucrarea si recuperarea deseurilor sunt; -colectarea igienica a re&idurilor ena-ere in recipiente speciale>pu(ele,containere? a plasate in &one cu cat ai ica circulatie si (ine acoperite pentru a nu fi accesi(ile si ro&atoarelor< -indepartarea organi&ata si la perioade cat ai scurte a re&idurilor colectate in afara localitatilor cu a-utorul unor i-loace care sa nu le raspandeasca in ti pul transportului< -depo&itarea controlata sau tratarea corespun&atoare a re&idurilor indepartate prin neutrali&area lor pentru reducerea sau ani.ilarea pericolului pe care il pot pre&enta pentru organs ul u an< -recuperarea re&idurilor utili&a(ile si prelucrarea lor dupa o

preala(ila neutrali&are,astfel incat sa capete o eficienta econo ica cat ai sporita< -utili&area in agricultura,ca ingrasa ant natura,a re&idurilor,atat ena-ere cat si ai ales agro&oote.niceBdupa aturarea lor< -incinerarea re&idurilor uscate,care au o putere calorigena suficienta pentru a fi uitili&ate in scopuri industriale sau pentru incal&irea locuintelor< -de&voltarea unei econo ii integrate,astfel incat re&iduurile industriale eli inate de o anu ita unitate econo ica sa fie recuperate. 'recolectarea deeurilor se refer= la adunarea lor *n diferite recipiente; couri de gunoi, pu(ele >pentru deeurile ena-ere? i containere >pentru deeurile stradale i cele produse de agenii econo ici?. 'entru a per ite reciclarea, colectarea deeurilor care conin ateriale refolosi(ile se face separat *n recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponi(ile sunt; gal(en=, roie, verde, al(astr=, aro i negru antracit. Culorile reco andate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deeuri sunt; rou >portocaliu? - ateriale plastice, gal(en - etale, verde - (iodegrada(ile, al(astru - .!rtie, carton i sticl=, aro - electrice i electronice, negru nerecicla(ile, *ns= acestea nu sunt respectate *ntotdeauna. 'e recipente e+ist= etic.ete care preci&ea&= e+act ce fel de deeuri se pot pune *n recipientul respectiv. Colectarea deeurilor recicla(ile; sticl=, .!rtie, plastic, do&e etalice, deeuri volu inoase se reali&ea&= *n containere care , *n general sunt; - din etal sau plastic, cu volu e ce difer= funcie de deeurile colectate< - sunt a plasate *n &one aglo erate pentru a deservi o populaie c!t ai nu eroas=< - sunt inscripionate pentru categoriile de deeuri care se colectea&=< - au orificii de anu ite for e care s= nu per it= introducerea altor tipuri de deeuri< - pot fi c=ptuite cu cauciuc i potriva &go otului >cele pentru sticl=, do&e etalice ?< - pot avea ai ulte co parti ente pentru a colecta ai ulte tipuri de deeuri.

4+e ple de recipiente pentru precolectare selectiv=

4tic.ete pe recipientele de precolectare selectiv=

Pentru materiale plastice

Pentru metale

Pentru hrtie i carton

'entru precolectarea deeurilor stradale, co erciale i industriale se folosesc containere tipi&ate de 1,1 3, " 3 sau ai ari. Containerele de 1,1 3 pot fi din ta(l= &incat= sau din plastic. 'entru deeuri *n cantit=i ai ari sau pentru deeuri industriale i din construcii se folosesc containere de construcie etalic=, de tip cup= de " 3 sau ai ari de tip 1(roll. Container de 1,1 3 &incat

Colectarea propriu-&is= a deeurilor din aceste containere se face de c=tre servicii speciali&ate.1ceste servicii dispun de utila-e speciale pentru colect=ri. Colectarea deeurilor din pu(ele i recipiente de p!n= la 11CC l se face cu autogunoiere, care sunt ec.ipate cu siste e de (asculare a pu(elelor i containerelor i cu instalaie de co pactare. Deeurile colectate *n cupe de " 3 sunt transportate cu tot cu containerul de c=tre autospeciale prev=&ute cu instalaie de ridicat, iar containerele de tip 1(roll sunt tractate, ele deplas!ndu-se pe rolele proprii. Utilaj pentru colectarea deeurilor

#oduri de colectare

Colectarea n amestec
Colectarea *n a estec este cea ai si pl= etod= de colectare. Totodat=, acest od de colectare li itea&= posi(ilit=ile ulterioare de reciclare i tratare a deeurilor. Colectarea *n a estec a deeurilor nu i plic= nici un efort din partea generatorului de deeuri, *n ceea ce priveste selectarea pe tipuri de deeuri. 'entru sortarea aterialelor recicla(ile din deeuri colectate *n a estec este nevoie de o instalaie de sortare ecanic=. Fn aceast= instalaie vor fi sortate, *n diferite etape, ele entele co ponente ale deeurilor, cu utila-e corespun&atoare sau anual. 2ortarea ulterioar= a aterialelor recicla(ile din deeuri i plic= ai puin= atenie i ai puin interes *n preg=tirea i colectarea lor din partea celor care produc deeurile i, de ase enea, i plic= o unc= supli entar= pentru sortare cu consu de energie, for= de unc= i i-loace te.nice. Calitatea aterialelor recicla(ile sortate este inferioar= dup= ce acestea au fost a estecate *n recipientele autove.iculelor de colectare uneori c.iar co pri ate sau =runite. #aterialele recicla(ile sortate pot fi urdare sau u ede, ceea ce le face greu de procesat i valorificat *n continuare. 'reluarea a estecat= a tuturor grupurilor de ateriale recicla(ile a de onstrat c= .!rtia, plasticul i sticla sunt greu de sortat *n instalaii de sortare o(in!nd doar parial ateriale pentru procesul de reciclare. 1vanta-e; - este foarte si pl=< - nu necesit= efort din partea celui care le generea&=< De&avanta-e; - frecven= are a ridic=rii deeurilor din otive de igien=< - separarea deeurilor necesit= o sortare ecanic= sau anual=< - calitatea deeurilor sortate este inferioar=, ca ur are a u e&elii i conta in=rii cu diferite alte deeuri, ceea ce le face ai greu de procesat i li itea&= posi(ilit=ile ulterioare de prelucrare a deeurilor.

Colectarea selectiv
Fn ca&ul colect=rii selective a aterialelor recicla(ile i a deeurilor *n a estec, intervalele de colectare tre(uie s= corespund= siste ului de colectare utili&at. 'erioadele dintre colect=rile successive ale deeurilor *n a estec pot fi scurtate av!nd *n vedere condiiile de igien=, pe (a&a reducerii cantit=ilor de deeuri prin preluarea *n paralel a aterialelor recicla(ile. Fn ca&ul aterialelor recicla(ile uscate, precu sticla i .!rtia, frecvena colect=rii este deter inat= doar de di ensiunile pu(elelor. 'u(elele cu deeurile (iodegrada(ile colectate separat vor fi golite, pe considerente de igien=, cel putin o dat= pe s=pt= !n=. 'rin preluarea aterialelor recicla(ile se *nelege colectarea ele entelor co ponente din deeuri din care aterialele pot fi recuperate. 6(iectivul prelu=rii acestor ateriale din deeuri i reintroducerea lor *n procesele de producie ca aterie pri = secundar= *l repre&int= econo isirea ateriilor pri e pri are i reducerea cantit=ilor de deeuri eli inate. Fn acelai ti p se pot econo isi cantit=i ari de energie. De e+e plu, pentru topirea cio(urilor > ateria pri = secundar=? *n ca&ul produciei de sticl= sunt necesare nu ai 2B3 din energia necesar= pentru producerea sticlei din aterii pri e pri are. 'reluarea acestor ateriale face parte din do eniul recicl=rii deeurilor i i plic= o di inuare a cantit=ii de deeuri depo&itate. 1l=turi de econo ia de energie i de aterii pri e se o(ine indirect o di inuare a deeurilor de producie specifice prin di inuarea cantit=ii de ateriale au+iliare i supli entare. 1l=turi de preluarea aterialelor recicla(ile din deeurile ena-ere este necesar s= se colecte&e i s= se sorte&e aterialele recicla(ile din deeurile asi ila(ile din co er, industrie i instituii i, de ase enea, din deeurile de producie. Fn ceea ce privete cantitatea deeuri periculoase din deeurile unicipale, aceasta tre(uie colectat= separat. Dei aceast= cantitate nu repre&int= ai ult de 13G din deeurile unicipale, aceste deeuri tre(uie separate din flu+ul de deeuri unicipale. 1genii de salu(ritate pot organi&a ca panii speciale de colectare periodic= nu ai a deeurilor unicipale periculoase prin etoda de colectare din u= *n u= sau pot dese na containere speciale pentru aceste deeuri *n puncte de colectare. De ase enea, ai e+ist= posi(ilitatea return=rii deeurilor periculoase centrelor co erciale de unde au fost procurate sau direct produc=torilor de astfel de produse. 6 a patra opiune ar fi colectarea la cerin= a deeurilor unicipale periculoase, de e+e plu, asociaiile de locatari pot organi&a o ca panie de colectare a acestor deeuri i pot apela la agenii de salu(ritate pentru ridicarea lor. Fn toate aceste ca&uri tre(uie avut *n vedere c= aceste deeuri tre(uie colectate pe tipuri de deeuri solide sau lic.ide, *n aa fel *nc!t s= nu se a-ung= la diferite reacii c.i ice d=un=toare s=n=t=ii o ului sau c.iar ediului *ncon-ur=tor.

'entru a avea succes *n astfel de ca panii de colectare a deeurilor, pentru *nceput acestea tre(uie s= fie f=r= ta+e din partea populaiei generatoare de deeuri. 'rocesul de colectare a deeurilor cuprinde i traseul acestora de la u plerea pu(elei la u plerea ve.iculului de colectare i la u plerea autove.iculelor de transport. Fn acest conte+t, un siste de colectare se va (a&a pe co (inaia i-loacelor te.nice de lucru i for= de unc= u an=, *n special; H procedura de colectare< H tipurile de pu(ele folosite< H autove.iculele folosite< H personalul. Fntr-o &on= cu diferite tipuri de construcii i o serie de *ntreprinderi ai ari i instituii, colectarea nu poate fi facut= cu a-utorul unui singur siste corespun&=tor condiiilor din spaiu, vor tre(ui utili&ate i diferite tipuri de siste e de colectare. 4valuarea unui siste de colectare i testarea organi&=rii confor cererilor se poate efectua pe (a&a ur atoarelor criterii; H nivel econo ic< H sigurana uncii< H condiii de igien=< H efectele asupra colect=rii de ateriale recicla(ile< H cerinele i puse de staiile de reciclare, tratare i eli inare a deeurilor< H aspecte ur(anistice< H confortul utili&atorilor< H frecvena reparaiilor necesare< H gradul de solicitare fi&ic= a personalului de *nc=rcare. 1ceste criterii tre(uie anali&ate *ntotdeauna * preun= i *ntr-o relaie ec.ili(rat= pentru a evita negli-area unor do enii i prin aceasta pre-udicierea *ntregului siste . Proceduri de colectare 4+ist= trei feluri de proceduri de colectare; H procedura de colectare prin golirea pu(elei< H procedura de colectare prin sc.i (area pu(elei< H procedura de colectare *n saci de unic= folosin=. 7a acestea se adaug= colectarea f=r= un siste anu e, care se utili&ea&= *n transportul deeurilor volu inoase. 'entru fiecare proces de colectare *n parte e+ist= siste e de recipiente i utila-e speciale, cu siste e de *ncarcare corespun&=toare.

'rocedura de colectare prin golirea pu(elei

Fn ca&ul procedurii de colectare prin golirea pu(elei, *n special la transportul deeurilor ena-ere i al deeurilor asi ila(ile de la *ntreprinderi, se utili&ea&= pu(ele preva&ute cu roi, care se golesc prin inter ediul unei instalaii de ridicare i r=sturnare *ntr-un autove.icul de colectare i apoi se pun *napoi *n acelai loc. Transportul pu(elelor de la locul lor la arginea dru ului i *napoi se va face de c=tre utili&ator sau de c=tre anga-aii fir ei de salu(ritate. 2iste ul de prindere prev=&ut pe pu(el= uurea&= unca personalului de *nc=rcare. 'entru aceasta se utili&ea&= pu(ele diferite, *n are =sur= standardi&ate, care vor fi golite *n autove.iculele prev=&ute cu un siste co (inat de prindere pentru ai ulte tipuri de pu(ele. Fn funcie de cantitatea de deeuri i condiiile de spaiu se utili&ea&= pu(ele de diferite tipuri i =ri i. Fn afar= de siste ul de prindere, autove.iculele de colectare sunt prev=&ute la ora actual= cu un ecanis de co pactare a deeurilor, astfel *nc!t s= se poat= *nc=rca de dou= sau trei ori ai ulte pu(ele. ipurile de deeuri colectate! H deeuri ena-ere sau asi ila(ile acestora, colectate *n a estec< H deeuri ena-ere pe fraciuni >sticl=, .!rtie, plastice, (iodegrada(ile i restul?< 1vanta-e; - uurin= *n anipulare< - nu necesit= un spaiu vast de desf=urare< - costuri de e+ploatare ici< De&avanta-e; -costuri de investiii relativ ari< -personal relativ nu eros< -durata colect=rii relativ ridicat=. Transportul deeurilor se poate face pe cale rutier=, feroviar= sau naval=. Datorit= pro(le elor care apar la trans(ord=ri, transportul feroviar sau naval se -ustific= doar pentru cantit=i ari >de o(icei deeuri industriale?, transportate pe distane foarte lungi, de sute sau ii de I .

2.". ransportul deeurilor pe teritoriul #omniei

Transportul deeurilor dintr-un loc *n altul pe teritoriul Ro !niei este supus unei proceduri deregle entare i control. Transportul deeurilor poate fi local, -udeean sau inter-udeean. Instalaia la care se transport= deeurile pentru valorificare sau eli inare tre(uie s= dein= autori&aie de ediu confor legislaiei *n vigoare. Transportul deeurilor periculoase, indiferent de cantitatea anual= *n care acestea se generea&=, se desf=oar= *n concordan= cu prevederile Dot=r!rii Guvernului nr. 1.3@"B2CCC pentru apro(area 5or elor privind aplicarea etapi&at= *n traficul intern a prevederilor 1cordului 4uropean referitor la transportul rutier internaional al =rfurilor periculoase >1.D.R.?, *nc.eiat la Geneva la 3C septe (rie 1J$@, la care Ro !nia a aderat prin 7egea nr. 31B1JJ", ale Regula entului privind Transportul Internaional :eroviar al #=rfurilor 'ericuloase RID, se nat= la Eerna la J ai 1JAC, astfel cu a fost odificat= prin protocolul ratificat prin 6rdonana Guvernului nr. %JB2CC1, ale 6rdinului inistrului lucr=rilor pu(lice, transporturilor i locuinei nr. @2AB2CC3 pentru apro(area 2iste ului de infor are i onitori&are a traficului navelor care intr=Bies *nBdin apele naionale naviga(ile ale Ro !niei, ale 6rdinului inistrului lucr=rilor pu(lice, transporturilor i locuinei privind apro(area siste elor de raportare a incidentelor *n care sunt i plicate nave ariti e care transport= =rfuri periculoase, su(stane d=un=toare iBsau poluani arini i ale 6rdinului inistrului lucr=rilor pu(lice, transporturilor i locuinei nr. AJ1B2CC3 pentru sta(ilirea unor reguli privind transportul =rfurilor periculoase pe calea ferat=. Transportul deeurilor periculoase se efectuea&= de la produc=tor sau dein=tor, denu it *n continuare e+peditor, c=tre valorificator sau eli inator, denu it *n continuare destinatar. 1pro(area pentru efectuarea transportului poate fi o apro(are si pl= dat= pentru o singur= categorie de deeuri periculoase i un singur transport sau poate fi o apro(are general= dat= pentru o anu it= categorie de deeuri periculoase i pentru ai ulte transporturi efectuate *ntr-un interval de a+i u 2 ani. Transportatorul deeurilor nepericuloase tre(uie s= dein= toate apro(=rile necesare cerute confor prevederilor legale pentru desf=urarea acestei activit=i.

2.$. %etode de tratare ale deeurilor

6dat= colectate, ur ea&= etapa de tratare a deeurilor. #etodele de tratare ale deeurilor suntvariate, la fel ca deeurile *n sine i locul lor de provenien=. Fn principiu, deeurile pot fi scoase din circuitul econo ic >eli inate? sau reintroduse *n circuit >recuperate?.

%etode de eliminare 4li inarea deeurilor tre(uie f=cut= prin etode care nu periclitea&= s=n=tatea oa enilor i f=r= utili&area unor procese sau etode care pot fi d=un=toare pentru ediu. 6peraiuni de eli inare confor Directivei 2CC%B12BC4; -Depo&itare pe sol i *n sol >de e+e plu, depo&ite de deeuri etc.?, -Tratarea *n sol >de e+e plu, (iodegradarea deeurilor lic.ide sau a n= olurilor depo&itate *n sol? -In-ectare la ad!nci e >de e+e plu, in-ectare a deeurilor care pot fi po pate *n puuri, do uri de sare sau falii geologice naturale etc.? -Desc=rcare pe suprafee >de e+e plu, desc=rcarea de deeuri lic.ide sau de n= oluri *n puuri, ia&uri sau lagune etc.? -7oc de desc=rcare special a ena-at >de e+e plu, dispunerea *n celule etane separate, acoperite i i&olate unele de altele i de ediul *ncon-ur=tor etc.? -4vacuare *n ediu acvatic, e+cept!nd =rileBoceanele -4vacuarea *n =riBoceane, inclusiv *ngroparea *n su(solul arin -Tratare (iologic= -Tratare fi&ico-c.i ic= >de e+e plu, evaporare, uscare, calcinare etc.? -Incinerare pe sol -Incinerare pe are -Depo&itare per anent= >de e+e plu, a plasarea de containere *ntr-o in= etc.? -1 estecare sau i+are< -Rea (alare -2tocare *n ateptarea oric=reia dintre operaiunile nu erotate

2.&. #eciclarea materialelor din deeurile municipale

Reciclarea aterialelor din deeurile unicipale i plic=; H prelucrarea inter ediar= precu sortarea, =runirea iBsau co pactarea< H transportarea< H valorificarea aterialelor< H prelucrarea final=. 1vanta-ele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale i reducerea spaiului de depo&itare. Totui colectarea, transportul, valorificarea i prelucrarea final= a aterialelor necesit= energie supli entar=, iar cele ai ulte progra e de reciclare sunt su(venionate econo ic.

'ro(le ele funda entale *n reciclarea aterialelor sunt legate de; H identificarea aterialelor recicla(ile< H identificarea oportunit=ilor de reutili&are i reciclare< H identificarea pieelor de desfacere pentru aterialele valorifica(ile. 3n o(iectiv principal *n gestionarea deeurilor *l repre&int= a+i i&area duratei de funcionare a depo&itelor i ini i&area cantit=ilor de deeuri depo&itate. Fn acest scop tre(uie identificate aterialele care pot fi retrase din flu+ul de deeuri pentru *ndeplinirea acestui o(iectiv. 'rogra ele de reciclare i de&voltare tre(uie s= ia *n considerare pieele pentru aterialele valorifica(ile, infrastructura de colectare i costurile generale. Fn cele ai ulte ca&uri, aterialele valorifica(ile sunt de calitate inferioar= fa= de cele iniiale, astfel c= preul pe pia= tre(uie s= fie atractiv pentru potenialii cu p=r=tori.

2.'. Depo(itarea gunoiului

3n depo&it este definit ca fiind orice a plasa ent pentru eli inarea final= a deeurilor prin depo&itare pe sol sau *n su(teran. Fn funcie de tipurile de deeuri care sunt acceptate, depo&itele de deeuri se clasific= dup= cu ur ea&=; H depo&ite pentru deeuri periculoase >clasa a?< H depo&ite pentru deeuri nepericuloase >clasa (?< H depo&ite pentru deeuri inerte >clasa c?. Depo(ite Depo&itele tre(uie s= dispun= de siste e de pa&=, ec.ipa ente de c!nt=rire, la(oratoare de anali&=, instalaii de recuperare a ga&ului de depo&it i de tratare a levigatului, de utila-e >(uldo&ere, *nc=rc=toare, co pactoare, screpere, e+cavatoare? i de servicii de *ntreinere a acestor utila-e. 4li inarea deeurilor prin depo&itare *n ra pe >gropi? de gunoi f=r= vreo =sur= ulterioar= este actual o practic= care nu ai este acceptat=. Confor Directivei Consiliului aceste depo&ite tre(uiau *nc.ise p!n= *n anul 2CC@, *ns= Ro !nia nu s-a putut confor a *n acest ter en. Ca ur are, pentru Ro !nia s-a acordat o perioad= de tran&iie, care este p!n= la sf!ritul anului 2CCJ pentru deeurile periculoase industriale, p!n= la sf!ritul anului 2C11 pentru deeurile provenite din industria inier=, p!n= la sf!ritul anului 2C13 pentru deeurile provenite din industria energetic=, c.i ic= i etalurgic= i p!n= *n 1% iulie 2C1@ pentru deeurile unicipale. 4alonarea *nc.iderii depo&itelor neconfor e este regle entat= prin DG 3"JB2CC$.

1ctual, depo&itarea *n ra pe de gunoi presupune la sf!rit *nc.iderea depo&itului prin acoperire cu p= !nt >*ngropare? i este o practic= curent= *n ulte =ri. 1stfel de ra pe se organi&ea&= *n cariere *n care e+ploatarea s-a *nc.eiat sau *n ine a(andonate. 6 ra p= de gunoi reali&at= i e+ploatat= corect este o etod= relativ ieftin= i care satisface criteriile ecologice de eli inare ale deeurilor. )ec.ile ra pe, necorespun&=toare, au efecte negative asupra ediului, cu ar fi * pr=tierea de gunoaie, atragerea d=un=torilor >insecte, ro&=toare? i poluarea aerului, a apelor i a solului. 'oluarea aerului se produce prin dega-area unor ga&e re&ultate *n ur a fer ent=rii, cu ar fi dio+idul de car(on i etanul, care produc efect de ser= i contri(uie la *nc=l&irea glo(al=. 'oluarea apei i a solului se face prin levigat >lic.idul scurs *n ur a proceselor (ioc.i ice?, care, *n lipsa unui strat i&olator se infiltrea&= *n sol i poluea&= apele p!n&elor freatice. 1ceste polu=ri pot fi aa de puternice c= * piedic= creterea plantelor deasupra acestor ra pe. Fn od nor al, pe ra p= deeurile sunt co pactate pentru a le =ri densitatea i sta(ilitatea, i acoperite cu folii i cu p= !nt. Ra pele pentru deeuri organice au instalaii de recuperare a ga&ului de depo&it. 'rincipalele co ponente ale acestui ga& sunt etanul >$" G? i dio+idul de car(on >"$ G?, la care se adaug= ici cantit=i de .idrogen sulfurat, ono+id de car(on, ercaptani, alde.ide, esteri i ali co pui organici. 4l poate fi valorificat prin ardere. Dac= nu e+ist= posi(ilitatea de valorificare local=, se reco and= s= fie totui ars la instalaia de facl= deoarece dio+idul de car(on re&ultat prin arderea etanului are un efect de ser= ai ic dec!t al etanului iniial. 'entru a * piedica levigatul s= se infiltre&e *n sol ra pele oderne sunt prev=&ute cu straturi i&olante, care pot fi din argil= >lut? sau din folii groase de aterial plastic >geo e (rane? sau te+tile >geote+tile?. Grosi ea stratului de argil= tre(uie s= fie ai are de 1 pentru deeuri inerte sau nepericuloase i ai are de $ pentru deeuri periculoase. Datorit= pro(le elor pe care le ridic=, g=sirea unor a plasa ente pentru noi depo&ite de deeuri este dificil= deoarece re&idenii din apropiere se opun, apare sindro ul 5I#EK >engle&= 5ot In #/ EacIKard? - Lnu *n ograda ea8.

Capitolul III - 'ro(le a deeurilor din Ro !nia

Colectarea, reciclarea i tratarea deeurilor repre&int= o prioritate i se reg=seste i *n anga-a entele asu ate de Ro !nia fa= de 3niunea 4uropean=. 7egea 2@ din 2CC@ este actul nor ative care o(lig= ro !nii s= sorte&e deeurile. Deoca data, nu a fost pus la punct siste ul de colectare selectiv= pe *ntreg teritoriul =rii. 3lti ele statistici oficiale, inclu&!nd datele *nregistrate *n 2CC", arat= c= *n Ro !nia au fost generate circa 3%3.31$.CCC de tone de deeuri, din care JJ,"G repre&int= deeuri nepericuloase i C,%G deeuri periculoase. Cele ai ari cantit=i provin din industria e+tractiv= - J",JG, ur at= de industria prelucr=toare. Cel ai are i pact asupra populaiei *l au deeurile unicipale care, *n 2CC", au repre&entat 3AC de Iilogra e pe cap de locuitor.

Fn Ro !nia 1.3CC.CCC tone de a (ala-e au fost introduse pe pia= *n 2CC@. Din acestea, -u atate au *nregistrat o rat= de reciclare de circa 3%G. 1genia 5aional= pentru 'rotecia #ediului a sta(ilit un o(iectiv de 3$G rat= de reciclare a deeurilor unicipale *n 2CCA i de "CG p!n= *n anul 2C11. 'otrivit legislaiei europene, Ro !nia tre(uie s= recicle&e 33G din deeurile de a (ala-e generate *n anul 2CCA i $$G din cele generate *n anul 2C13. :iecare ro !n generea&= ca $ Iilogra e de deeuri pe s=pt= *n=. 1nual, Ro !nia tre(uie s= gestione&e eficient, *n edie, 3%,@ ilioane de tone de deeuri, adic= apro+i ativ 1CC.CCC de tone de deeuri pe &i. Din totalul deeurilor unicipale, apro+i ativ "CG repre&int= ateriale recicla(ile, din care cca.2CG pot fi recuperate, nefiind conta inate. Fn ur a colect=rii selective prin proiecte pilot, doar 2G din aterialele recicla(ile total generate sunt valorificate la ora actual= *n Ro !nia. Fn pri ul r*nd, genera , fiecare dintre noi, acas=, ca $ Iilogra e de deeuri pe s=pt= *n=. Fn Ro !nia, instituiile din industria sticlei, .!rtiei i cartonului i aselor plastice au *nceput s= preia aceste deeuri de la centrele de colectare *n vederea recicl=rii iBsau valorific=rii. Cantitatea acestui tip de deeuri generat= *n Ro !nia este relativ sca&ut=, dar se progno&ea&= o cretere, deter inat= de de&voltarea econo ic= a =rii. 5u e+ist= *nc= un siste adecvat de valorificare a deeurilor din construcii i de ol=ri, ci doar o reutili&are intern= *n gospod=ria proprie sau o co erciali&are pe o pia= nedeclarat=.

".1. Planurile #egionale de )estionare a Deeurilor

Ro ania dispune de un instru ent pentru reducerea polu=rii ediului, pentru * (un=t=irea s=n=taii pu(lice i pentru pro ovarea de&volt=rii dura(ile 'lanurile Regionale de Gestionare a Deeurilor >'RGD?. Ro ania are opt planuri regionale pentru gestionarea deeurilor, fiecare *ntoc it pentru o regiune de de&voltare a =rii. 'opulaia a fost instruit= cu s= separe la surs= diferitele categorii de deeuri. De ase enea, se ur =rete colectarea *ntregii cantit=i de deeuri generate, flu+ul deeurilor colectate separat va fi eficienti&at, toate depo&itele necontrolate vor fi *nc.ise i ecologi&ate i se vor construi noi depo&ite controlate, statii de sortare i de co postare i instalaii de reciclare. Fn Ro !nia, autorit=ile pu(lice locale tre(uie s= asigure colectarea selectiv= a deeurilor de a (ala-e prin serviciile pu(lice de salu(ri&are, precu i prin a ena-area de spaii adecvate i a plasarea de containere pentru gunoiul difereniat. Tot aici e+ist= operatori econo ici reciclatori de deeuri de .artie i carton, ateriale plastice, sticla, le n ateriale feroase i neferoase. 1cestia preiau deseurile de la colectorii autori&ati.

".2. Poluarea mediului prin deeuri

In general ,ca ur are a lipsei de a ena-are si a e+ploatarii deficitare, depo&itele de deseuri se nu ara printre o(iectivele recunoscute ce generatoare de i pact si risc deter inate de ordinea in care sunt percepute de populatie sunt; odificari de peisa- si disco fort visual,poluarea aerului,poluarea apelor de suprafata, odificari ale fertilitatii solurilor si ale co ponentelor (ioceno&elor pe terenurile invecinate. 'oluarea aerului cu irosuri neplacute si cu suspensii antrenante de vant este deose(it de evidenta in &ona depo&itelor orasenesti actuale,in care nu se practica e+ploatarea pe cellule si acoperirea cu ateriale inerte. 2curgerile de pe versanti depo&itelor aflate in apropierea apelor de suprafata contri(uie la poluarea acestora cu su(stante organice si suspensii. Depo&itele nei per ea(ile de deseuri ur(ane sunt deseori sursa infestarii apelor su(terane cu nitrati si nitrite,dar cu alte ele ente poluante. 1tat filtratiile din depo&ite, cat si apele scurse pe versanti influentea&a calitatea solurilor incon-uratoare, fapt ce se repercutea&a asupra folosintei acestora. 2coaterea din circuitul natural sau econo ic a terenurilor pentru depo&itele de deseuri este un process ce poate fi considerat te porar, dar care in ter enii conceptului de 0de&voltare dura(ila8, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insu ea&a perioadele de a ena-are >1-3 ani?, e+ploatarea > 1$-3C ani?, refacerea ecologica su post onitori&area>1$-2C ani?. In ter ini de (iodiversitate, un depo&it de deseuri insea na eli inarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui nu ar de 3C-3CC speciiB.a, fara a considera si populatia icro(iologica a solului. In plus, (ioceno&ele din vecinatatea depo&itului se odifica in sensul ca; -in asociatiile vegetale devin do inante speciile ruderale specifice &onelor poluate< -unele a ifere, pasari, insecte parasesc &ona, in avanta-ul celor care isi gasesc de .rana in gunoaie< Desi efectele asupra florei si faunei sunt t.eoretic li itate in ti p la durata e+ploatarii depo&itului, reconstructia ecologica reali&ata dupa eli(erarea &onei de sarcini te.nologice nu va ai putea resta(ili ec.ili(rul (iologic initial, evolutia (iosiste ului fiind ireversi(il odificata. 1ctualele practice de colectare, transportB depo&itare a deseurilor ur(ane facilitea&a in ultirea si dise inarea agentilor patogeni si a vectorilor acestoare; insecte,so(olani, ciori,caini vaga(on&i. Deseurile, dar ai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate din cau&a continutului lor in su(stante to+ice precu etale grele >plu (, cad inu?, pesticide, solventi, uleiuri u&ate. 'ro(le a cea ai dificila o constituie aterialele periculoase care sunt depo&itate in co un cu deseuri solide orasenesti. 1ceasta situatie poate genera aparitia unor a estecuri si co (inatii infla a(ile, e+plo&ie, pe de alta parte, pre&enta re&idurilor ena-ere usor degrada(ile poate facilita desco punerea co ponentelor co ple+e si reduce poluarea ediului.

".". Deeu re(idual

Independent de te.nologia de salu(ri&are folosit= i de odul utili&=ri eficiente a variantelor de valorificare, tre(uie luat *n considerare faptul c= r= !ne *n ur = o cantitate ai are sau ai ic= de re&iduuri. 1ceast= cantitate va tre(ui depo&itat= direct sau su( for = de cenu=, ea constituindu-se ca 1 un corp str=in *n ediu. De aceea, depo&itele pentru aceste re&iduuri finale sunt i&olate, prin (ariere din ce *n ce ai eficiente, de &onele locuite i sunt construite pentru utili&are pe o perioad= de cca. 1C-1$ ani.

".$.#ecuperarea deseurilor
2ingura etoda eficienta pentru reducerea volu ului desurilor este folosirea aterialelor scoase din u&,penru noi utili&ari,adica pentrureintroducerea lor in noi cicluri de productie,de unde si nu elede reciclare dat acestei actiuni. Cri&a de energie,penuria de aterii pri e si presiunile pa care acestea le e+ercita asupra econo iei au sti ulat foarte ult a(ordarea la o scara are a reintroducerii in ciecuitul productive a unor produse iesite din u&.un e+e plu tipic este acela al reciclarii .artiei.Ca ur are a necesitatii se econo iseste " de le n,pentru fa(ricarea .artiei a a-uns in 1J@C la 12 il de tonein 231,la 2 il in 1nglia si Ger ania.Dintr-un autove.icul aruncat la gunoi,in greutatea de 1%CCIg,se pote+trage;11CCIg otel,11CIg fier,1$Ig cupru,2$Ig &inc,2Ig alu iniu,JIg plu ( sic ca 2CCIg de ateriale diverse ne etalice.Cercetarile au aratat ca odul in cel ai econo ic de folosire a deseurilor auto consta in retopirea autove.iculelor in intregi e,din care se o(tine un alia- cu un adios su( C,1 cupru,utili&a(il cu (une re&ultate in industrie si cu o renta(ilitate foarte ridicata. De ase enea,anvelopele auto care nu pot fi arse,deoarece produc fu poluant,si nici ingropate,fiindca nu putre&esc,se pot prelucra c.i ic.1stfel,dintr-o tona de anvelope se pot o(tine cca "C de ga&e si peste $CCl de .idrocar(uri lic.ide. Cercetari cu privire la posi(ilitatea reciclarii aterialeleor prin e+tragerea din gunoaie a unor su(stante utile sunt incepute de ulta vre e.De e+e plu,in Ger ania in anul 1J@", erau 2$ de u&ine de co pstat gunoaie,in ur a acestei operatii o(tinandu-se un fel de ingrasa ant utili&a(il in .orticultura,consolidarea podgoriilor,fertili&area tala&urilor. Cercetarile au aratat si alte utili&ari ai renta(ile.De e+e plu,din deseurile de .artie,le n si legu e care repre&inta $C-AC din totalul gunoaielor ena-ere se poate fa(rica alcool.'e (a&a alcoolului fpreparat din celulo&a se pot o(tine car(uranti,pentru autove.icule, ase plastice. In

ceea ce priveste posi(ilitatea de folosire a gunoiului ani al s-au facut de ase enea,e+periente cu re&ultate favora(ile.1stfel,de pilda,(alegarul ca orice alt gunoi,celulo&ic,tratat cu C6 la te peraturea de 3AC de grade si la presiunile ridicate poate da ulei in proportie de "@ (ogat in parafina si cu putin sulf.

Capitolul I) - I pactul deeurilor asupra *n Ro !nia

ediului

Fn general, ca ur are a lipsei de a ena-=ri i a e+ploat=rii deficitare, depo&itele de deeuri se nu =r= printre o(iectivele recunoscute ca generatoare de i pact i risc pentru ediu i s=n=tatea pu(lic=. 'rincipalele for e de i pact i risc deter inate de depo&itele de deeuri oraenesti i industriale, *n ordinea *n care sunt percepute de populatie, sunt; - odificari de peisa- i disconfort vi&ual< -poluarea aerului< -poluarea apelor de suprafata< - odificari ale fertilitatii solurilor i ale co po&itiei (ioceno&elor pe terenurile *nvecinate. 3n aspect negativ este acela c= ulte ateriale recicla(ile i utile sunt depo&itate * preun= cu cele nerecicla(ile, fiind a estecate i conta inate din punct de vedere c.i ic i (iologic, recuperarea lor este dificil=. 'oluarea aerului cu irosuri nepl=cute i cu suspensii antrenate de v!nt este deose(it de evident= *n &ona depo&itelor or=eneti actuale *n care nu se practic= e+ploatarea pe celule i acoperirea cu ateriale inerte. 2curgerile de pe versanii depo&itelor aflate *n apropierea apelor de suprafa= contri(uie la poluarea acestora cu su(stane organice i suspensii. Depo&itele nei per ea(ili&ate de deeuri ur(ane sunt deseori sursa infest=rii apelor su(terane cu nitrai i nitrii, dar i cu alte ele ente poluante. 1t!t e+filtraiile din depo&ite, c!t i apele scurse pe versani influenea&= calitatea solurilor *ncon-ur=toare, fapt ce se repercutea&= asupra folosintei acestora. 2coaterea din circuitul natural sau econo ic a terenurilor pentru depo&itele de deeuri este unproces ce poate fi considerat te porar, dar care *n ter enii conceptului de Lde&voltare dura(il=8, se *ntinde pe durata a cel puin dou= generaii dac= se *nsu ea&= perioadele de a ena-are >1-3 ani?, e+ploatare >1$-3C ani?, refacere ecologic= i post onitori&are >1$-2C ani?. Fn ter eni de (iodiversitate, un depo&it de deeuri *nsea n= eli inarea de pe suprafaa afectat= acestei folosine a unui nu =r de 3C-3CC speciiB.a, f=r= a considera i populaia icro(iologic= a solului. Fn plus, (ioceno&ele din vecin=tatea depo&itului se odific= *n sensul c= *n asociatiile vegetale devin do inante speciile ruderale specifice &onelor poluate< unele a ifere, p=s=ri, insecte p=r=sesc &ona, *n avanta-ul celor care *i g=sesc .rana *n gunoaie >o(olani, ciori?.

Dei efectele asupra florei i faunei sunt teoretic li itate *n ti p la durata e+ploat=rii depo&itului, reconstrucia ecologic= reali&at= dup= eli(erarea &onei de sarcini te.nologice nu va aiputea resta(ili ec.ili(rul (iologic iniial, evoluia (iosiste ului fiind ireversi(il odificat=. 1ctualele practici de colectare, transport, depo&itare a deeurilor ur(ane facilitea&= *n ulirea i dise inarea agenilor patogeni i a vectorilor acestora; insecte, o(olani, ciori, c!ini vaga(on&i Deeurile, dar ai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru s=n=tate datorit= coninutului lor *n su(stane to+ice precu etale grele >plu (, cad iu?, pesticide, solveni, uleiuri u&ate. 'ro(le a cea ai dificil= o constituie aterialele periculoase >inclusiv n= olurile to+ice, produse petroliere, re&iduri de la vopsitorii, &guri etalurgice? care sunt depo&itate *n co un cu deeuri solide or=eneti. 1ceast= situaie poate genera apariia unor a estecuri i co (inaii infla a(ile, e+plo&ive sau coro&ive< pe de alt= parte, pre&ena re&idurilor ena-ere uor degrada(ile poate facilita desco punerea co ponentelor periculoase co ple+e i reduce poluarea ediului. 3n aspect negativ este acela c= ulte ateriale recicla(ile i utile sunt depo&itate * preun= cu cele nerecicla(ile< fiind a estecate i conta inate din punct de vedere c.i ic i (iologic, recuperarea lor este dificil=. Dup= colectarea ordonat= i regulat=, *n spiritul proteciei s=n=t=ii *n localitate, ar tre(ui s= ai(= loc o valorificare a+i = a co ponentelor re&idurilor, av!nd *n vedere (eneficiile econo ice i ecologice. Fn acest ca& se poate vor(i despre tratarea (iologic= i valorificarea corelat= a deeurilor organice >deseuri din (uc=t=rie i din gradini?, colectate separat. Fn final, deeurile r= ase tre(uie *ndep=rtate ecologic. Fn starea de depo&itare final=, deeul tre(uie s= ai(= o structur= c!t se poate de inert= >neutr= fa= de ediu?, adic= s= fie sta(il din punct de vedere fi&ico-c.i ic i s=rac *n e isii, pe ter en lung. 'entru indeplinirea acestor cerine este 2 necesar= tratarea ter ic= sau ecano-(iologic= a deeurilor i i&olarea &onei de depo&itare final=, prin =suri de protecie adecvate *n confor itate cu tipul si co po&itia evolutiva a deeurilor, progno&at= pe ter en lung.

Conclu&ii

Fn conclu&ie pro(le ele cu care se confrunt= gestionarea deeurilor *n Ro !nia pot fi sinteti&ate astfel; - depo&itarea pe teren descoperit este cea ai i portant= cale pentru eli inarea final= a acestora< - depo&itele e+istente sunt uneori a plasate *n locuri sensi(ile >*n apropierea locuinelor, a apelor de suprafa= sau su(terane, a &onelor de agre ent?< -depo&itele de deeuri nu sunt a ena-ate corespun&=tor pentru protecia ediului, conduc!nd la poluarea apelor i solului din &onele respective< -depo&itele actuale de deeuri, *n special cele or=enesti, nu sunt operate corespun&=tor; nu seco pactea&= i nu se acoper= periodic cu ateriale inerte *n vederea prevenirii incendiilor, a r=sp!ndirii irosurilor nepl=cute< nu e+ist= un control strict al calit=ii i cantit=ii de deeuri care intr= pe depo&it< nu e+ist= facilit=i pentru controlul (ioga&ului produs< dru urile principale i secundare pe care circul= utila-ele de transport deeuri nu sunt *ntreinute, i-loacele de transport nu sunt sp=late la ieirea de pe depo&ite< ulte depo&ite nu sunt prev=&ute cu * pre- uire, cu intrare corespun&atoare i panouri de averti&are -terenurile ocupate de depo&itele de deeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu ai pot fi utili&ate *n scopuri agricole< la ora actual=, *n Ro !nia, peste 12CCC .a de teren sunt afectate de depo&itarea deeurilor ena-ere sau industriale< -colectarea deeurilor ena-ere de la populaie se efectuea&= neselectiv< ele a-ung pe depo&ite ca atare, a estecate, astfel pier&!ndu-se o are parte a potenialului lor util >.!rtie, sticl=, etale, ateriale plastice?< Toate aceste considerente conduc la conclu&ia c= gestiunea deeurilor necesit= adoptarea unor =suri specifice, adecvate fiec=rei fa&e de eli inare a deeurilor *n ediu. Respectarea acestor =suri tre(uie s= fac= o(iectul activit=ii de onitoring a factorilor de ediu afectai de pre&ena deeurilor.

Ei(liografie

1. *erca %ihai + ,cologie general i aplicat. ,ditura Ceres *ucureti- 2.... 2. Du/u %ircea + Dreptul mediului- vol. 00. ,ditura ,conomic1112. ". 3egulescu %. i cola4. 5 Protec/ia mediului nconjurtor. ,ditura ehnnica- *ucureti111&. 666http!77facultate.regielive.ro7proiecte7ecologie7colectarea8trans port8depo(itarea8prelucrarea8si8recuperarea8deseurilor5 $$9&'.html 666http!77:::.deseuri5online.ro7ne:7do:nload7Depo(itare.pdf 666http!77:::.gestiuneadeseurilor.ro7Data7pdf7cap8.".pdf 666http!77:::.apm4c.ro7apm4c512512.htm 666http!77:::.management.ase.ro7reveconomia72..$51712.pdf 666http!77:::.euractiv.ro7uniunea5europeana7articles; displa<=rticle7article0D81$.927Dosar5#omaniatre4uie5 sa5recicle(e5&&5din5deseuri5pana5in52.1".html 666http!77:::.ecomaga(in.ro7deseurile5si5romania7 666http!77:::.deseuri5online.ro7ne:7do:nload7#eciclare.pdf

2i (olul internaional al Recicl=rii;

Depo&it de gunoi *n DaMaii.;

Co pactarea deeurilor *ntr-un depo&it

4li inarea deseurilor periculoase