Studiu de caz :

Criticismul junimism
Elevi: Bute Georgiana Frangu Andreea Gaitan Corneliu Goia Adrian Necula AnaPiciu Daniela
1

Maria

Cuprins
Cuprins..............................................................................................................................................2 Repere ale cazului.............................................................................................................................3 Fondarea Junimii..............................................................................................................................4 Formularea cazului...........................................................................................................................4 Descrierea si analiza cazului.............................................................................................................5 Etapele Junimii..............................................................................................................................5 Junimistii si pasoptistii.....................................................................................................................6 eriodizarea Junimii.........................................................................................................................6 erioada 1!63" 1!#4.....................................................................................................................6 erioada 1!#4"1!!5..................................................................................................................# erioada 1!!5"1$44..................................................................................................................# %ltima etapa..............................................................................................................................! &'iecti(ele Junimii.......................................................................................................................! Junimea si Con(or'iri literare........................................................................................................12 R&)*+&R,, J%-,.,,...............................................................................................................13 +itu .aiorescu ............................................................................................................................13 .i/ai Eminescu..............................................................................................................................16 ,on Crean0a.....................................................................................................................................1! ,oan 1la(ici.....................................................................................................................................1$ ,on 2uca Cara0iale..........................................................................................................................23 ,aco' -e0ruzzi................................................................................................................................21 etre Carp ......................................................................................................................................22 4asile o0or ..................................................................................................................................22 *.D.5enopol...................................................................................................................................23 6i'lio0ra7ie 8 ................................................................................................................................23

Repere ale cazului

Dupa Unirea din 1859, paradigma culturala realizata de pasoptisti este pusa in discutie si supusa unui sever examen critic de o noua generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare solidaritate ideologica si culturala, si, timp de un sfert de secol, constituie elita culturii romane, orientand evolutia acesteia. Cativa tineri intorsi de la studii din strainatate intemeiaza la Iasi societatea culturala unimea!, in iarna anului 18"#$ %asile &ogor, &etre Carp, '(eodor )osetti, Iaco* +egruzzi si 'itu ,aiorescu. -stfel, Iasul, care.si pierduse intaietatea prin sta*ilirea capitalei &rincipatelor Unite la /ucuresti, do*0ndeste prestigiu cultural, pentru ca unimea cncentreaza in randurile ei pe cei mai talentati si instruti reprezentanti ai tinerii generatii. unimistii au recunoscut meritele predecesorilor. 1eneratia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. &asoptistii, 2oamenii inceputului de drum! 3&aul Cornea4, au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, prelu0nd si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic 3istoria, folclorul, natura4, au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale lim*ii populare. 5poca de intemeiere 31861.18"74 este privita de noua generatie de intelectuali dintr.o perspectiva critica, decurgang din exigenta modernizarii profunde, reale, a culturii romane. 8ara sa renunte la idealul unitatii nationale, noua generatie il impune cu alte mi9loace, urmarind calitatea modernizarii si sincronizare europeana prin mari creatori. 5xigentele 9unimistilor vizau un climat de seriozitate, de temeinicie si de competenta prefesionala. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, 9unimistii provoaca sc(im*ari ma9ore$ : in domeniul lim*ii com*at latinismul initiat de corifeii ;colii -rdelene si continuat de urmasii acestora, -ugust 're*oniu <aurian si 'imotei Cipariu= sustin modernizarea alfa*etului latin si ortografie fonetica= pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din lim*ile romantice= : in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 1> ani cicluri de conferinte 32prelectiuni populare!4 pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs pu*lic, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un pu*lic avizat= : in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui 'itu ,aiorescu, 2? cercetare critica asupra poeziei romane de la 18">!, reper teoretic fundamental= inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic= resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, 9udecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Fondarea Junimii
;ocietatea unimea a luat fiinta la Iasi in anul 18"#, din initiativa unor tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu 'itu ,aiorescu, &etre &. Carp, %asile &ogor, Iaco* +egruzzi si 'eodor )osetti. 5i isi incep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. printr.o formula masonica, 9unimistii cand vor*eau despre asta spuneau$ @?riginea unimii se pierde in negura timpului@. Cursul pu*lic pe care 'itu ,aiorescu il tinuse cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise existenta unui auditoriu cultivat, in stare sa se intereseze de pro*lemele stiintei, expuse in formele unei inalte tinute academice. 5xperienta este reluata in fe*ruarie 18"A cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, a*ordand pro*leme dintre cele mai variate, Carp si &ogor vor*esc de cate doua ori, iar 'itu ,aiorescu de zece ori. -poi &relectiunile populare! devin o lunga traditie a unimii! din Iasi. 'imp de saptesprezece ani ele se urmeaza neincetat, mai intai asupra unor su*iecte fara legatura intre ele= apoi, din 18"", grupate in cicluri unitare= in fine, din 18>A, prin interventia noilor mem*ri, <am*rion si &anu, asupra unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. -stfel, de unde mai inainte se vor*ise despre 5lementele de viata ale popoarelor si despre Cartile omenirii, cicluri din 18>A si 18>5 limiteaza preocuparile la elmentele nationale ale culturii noastre si la pu*licarea, incepand din 18">, a unei reviste$ Convor*iri literare, puse de la inceput su* conducerea lui Iaco* +egruzzi. -ceasta pu*licatie se va *ucura de cel mai inalt prestigiu in istoria literaturii romane. 5a a impus, inca de la aparitie, o influentele consecutive exercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul *asara*eanului Casu, nepotul lui &ogor, completat prin cotizatiile mem*rilor ei, unimea! devine proprietara unei tipografii, trecuta mai tarziu in alte maini. -sociatia infiinteaza si o li*rarie, pusa su* supraveg(erea lui %asile &ogor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. 5xistenta tipografiei permite unimii! directie noua, moderna, intregii noastre culturi, definindu.se prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel moment, unimea! a*ordeaza pro*lema ortografiei romanesti, foarte acuta in epoca trecerii de la intre*uintarea alfa*etului c(irilic la cel latin. In sedintele insufletite, tinute de o*icei in casa lui %asile &ogor sau acasa la 'itu ,aiorescu si dominate de personalitatea plina de prestigiu a acestuia din urma, se discuta pro*leme de ortografie si lim*a, se recitesc poetii romani in vederea unei antologii si se compun sumarele revistei, uneori in cazul general pentru productiile care tre*uiau respinse. Convor*irile literare pastreaza in cea mai mare parte urma activitatii unimea!, si lectura atenta a revistei permite refacerea vietii renumitei grupari literare si a etapelor pe care le.a stra*atut.

Formularea cazului
Daca scriitorii pasoptisti au alcatuir si au pus in practica un program coerent de construire a identitatii nationale prin intermediul literaturii, generatia urmatoare se considera indreptatita sa reaseze fundamentele culturii romane moderne, printr.o actiune critica vizand toate domeniile$ cultura, politica, viata sociala si cea morala. Cazul il constituie identificarea si ilustrarea criticismului 9unimist, care analizeaza urmarile adaptarii prea rapide si superficiale a institutiilor si a formelor civilizatiei occidentale. ?pera de intemeie a civilizatiei si a culturii romane moderne, infaptuita de predecesori, este criticata sever, cu scopul unei sc(im*ari de paradigma. unimistii sanctioneaza evolutia gra*ita, arderea etapelor!, in activitatea pasoptistilor, considerand mai potrivita o evolutie pas cu pas!, prin asimilari controlate de spiritual critic.

Descrierea si analiza cazului

Criticismul 9unimist se manifesta mai intai in domeniul lim*ii, prin pu*licarea lucrarii lui 'itu ,aiorescu Despre scrierea lim*ii romane! 318""4. Contextul pu*licarii este semnificativ, pentru ca precede intemeierea institutiei academice si porneste campania noilor forte culturale impotriva curentului <atinist. ;copul ma9or si urgent al unei institutii de tip academic era codificarea lim*ii$ simplificarea alfa*etului latin, ela*orarea unei gramatici si a altor mi9loace de normare a lim*ii literare. <ucrarea lui 'itu ,aiorescu formuleaza prima teza a concordantei intre forma si fond, referindu.se la raportul necesar intre alfa*etul latin si lim*a romana$ In momentul in care romanii s.au patruns de adevarul ca lim*a lor este o lom*a romana, in acel moment si forma extraordinara su* care avea sa se prezinte aceasta, adeca scrierea sau BCD literele tre*uiau luate tot de la romani. ;i, astfel, alfa*etul slavon, care invalea mai mult decat revela lim*a romana, si pe care il primisem numai dintr.o oar*a intamplare externa fu alungat din scrierea noastra cea noua si fu inlocuit prin alfa*etul latin.!E ;alutand adoptarea alfa*etului latin in locul celui c(irilic 3slavon4, ,aiorescu incepe com*aterea etimologismului promovat de curentul latinist, cu reprezentanti de mare autoritate in epoca$ 25senta etimologismului in ortografie este alta. 5l cere ca dupa ce literele s.au sta*ilit, fie cu semne, fie fara semne, scrierea ortografica insa sa nu se indrepte dupa vor*irea actuala, foarte influentata prin legi eufonice, ci dupa legile derivatiei cuvintelor de la originea lor, intrucat aceasta se poate urmari in intreaga traditie a lim*ii. De aceea d. Cipariu scrie cuvantul 2*ine! nu cu 2i!, cum il pronuntam noi, ci cu 2e!, adica 2*ene!, 2e! fiind vocala originara.! In opinia lui ,aiorescu, aplicarea etimologismului in scriere ar fi avut ca efect un regres$ lim*a ar fi fost 2aruncata! cu secole in urma. Desi numit mem*ru al ;ocietatii <iterare 3viitoarea -cademie4, in iulie 18">, ,aiorescu demisioneaza in semn de protest fata de respingerea proiectului sau privind scrierea lim*ii romane si va reveni a*ia in 18>9, cand -cademia ii accepta proiectul, semn al victoriei in prima 2*atalie! culturala.

Etapele Junimii
unimea are o existenta de mai multe decenii, cu activitati si orientari ce se sc(im*a de la o etapa la alta. F 18"#.18>A . activitatea s.a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales prin caracterul ei polemic in domeniul lim*ii, al literaturii si al culturii. ;e promoveaza in aceasta perioada principii estetice si sociale. -ceasta etapa ieseana a societatii, cu intruniri saptamanale in casa lui 'itu ,aiorescu si cea a lui &ogor, constituie faza ideologica, de afirmare si de legitimare prin com*aterea vec(ii directii in cultura romana. unimistii evita implicarea politica, activitatea lor vizeaza trei directii$ lim*a, literatura si cultura. -ctivitatile cuprind un larg spectru cultural si se manifesta prin$ : prelectiunile populare cu pu*lic larg, intalnirile in cerc restrans pentru lectura creatiilor originale= : editarea unei reviste a societatii, Convor*iri literare!, incepand cu 1 martie 18">, cu aparitie lunara= : folosirea unei tipografii si li*rarii proprii pentru a pu*lica si raspandi opera mem*rilor societatii= : sustinerea campaniilor pentru lim*a romana literara vizand alfa*etul si ortografia. F a doua etapa, cea a sedintelor du*le 318>A.18854, este marcata de intrarea 9unimistilor in viata politica, in partidul conservator. 8unctia de ministru al Instructiunii &u*lice il o*liga pe 'itu

,aiorescu sa se sta*ileasca la /ucuresti. <ui I se alatura ,i(ai 5minescu si Ioan ;lavici, ca redactori la ziarul 'impul!, oficiosul partidului conservator. unimea se scindeaza, sedintele se tin atat la Iasi, in casa lui %asile &ogor, cat si la /ucuresti, in casa lui 'itu ,aiorescu. -ctivitatile unimii! se indreapta mai ales spre literatura$ : se consolideaza directia noua! in poezie si in proza prin capodoperele marilor scriitori G 5minescu, Creanga, Caragiale, ;lavici, pu*licate in revista Convor*iri literare!, dar si in volume= : poeziile lui 5minescu si nuvelele lui ;lavici sunt traduse in lim*a germana de ,ite Hremnitz, cumnata lui 'itu ,aiorescu= : unimea! continua sa ofere *urse tinerilor pentru studii in strainatate= : criticismul se manifesta acum prin noi campanii, nota*ila fiind polemica lui ,aiorescu privind arta cu tendinta! si arta pentru arta!, purtata cu Constantin Do*rogeanu.1(erea. F dupa 1885 G unimea! impreuna cu revista Convor*iri literare! se muta la /ucuresti. -ctivitatea 9unimistilor se canalizeaza in aceasta perioada catre preocupari universitare, capatand un caracter academic. In aceasta etapa, 9unimistii se intereseaza de dezvoltarea altor domenii ale vietii culturale, nea*ordate pana acum si anume filozofia, istoria, geografia. Ca urmare, se pu*lica primele studii de istorie 3-.D.Ienopol G Istoria romanilor!, in 1A volume4 si de filozofie 3%asile Conta4.

Junimistii si pasoptistii
unimistii au recunoscut meritele predecesorilor. 1eneratia pasoptista a avut un rol decisiv in procesul de modernizare a societatii romanesti, de construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura originala, cu specific national. &asoptistii, 2oamenii inceputului de drum! 3&aul Cornea4, au intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, preluand si elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si genurile in literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului romantic 3istoria, folclorul, natura4, au descoperit poezia populara, valorificand in literatura culta resursele expresive ale lim*ii populare. In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, 9unimistii provoaca sc(im*ari ma9ore$ : in domeniul limbii com*at latinismul initiat de corifeii ;colii -rdelene si continuat de urmasii acestora, -ugust 're*oniu <aurian si 'imotei Cipariu= sustin modernizarea alfa*etului latin si ortografie fonetica= pledeaza pentru imprumuturile neologice strict necesare din lim*ile romantice= : in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 1> ani cicluri de conferinte 32prelectiuni populare!4 pe teme de istoric, filozofie, literatura, alte arte, prin care familiarizeaza auditoriul cu noile idei din spatiul cultural european, impun un nou tip de discurs pu*lic, de tinuta academica, in contrast cu oratoria practicata pana atunci si pregatesc un pu*lic avizat= : in domeniul literaturii isi propun sa realizeze o antologie a poeziei romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si criteriile poeticitatii textelor se concretizeaza in studiul lui 'itu ,aiorescu, 2O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 , reper teoretic fundamental= inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin criteriul estetic= resping mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile certe, 9udecate dupa originalitatea viziunii si realizarea artistica.

Periodizarea Junimii
Perioada 1863- 1874 &rima etapa se intinde de la intemeiere pana in 18>A, anul in care 'itu ,aiorescu, devenit ministru al Instructiunii pu*lice, se muta la /ucuresti. In aceasta etapa predomina

caracterul polemic. 5ste epoca in care se ela*oreaza principiile sociale si estetice ale unimii!, aceea a luptelor pentru lim*a, purtate cu latinistii si ardelenii, apoi a polemicilor cu *amutistii, cu /ogdan &etriceicu Jasdeu si cu revistele din /ucuresti, duse nu numai de ,aiorescu, dar si in actiuni colaterale de 1(eorg(e &anu, 'eodor %argolici, -lexandru <am*rior, %asile /urla, -lexandru Ci(ac. 5ste vremea in care unimea! provoaca cele mai multe adversitati, dar si aceea in care, prin succesul polemicilor ei, prin adeziunea lui %asile -lecsandri, prin descoperirea lui ,i(ai 5minescu, aureola prestigiului incepe sa se formeze in 9urul ei. Perioada 1874-1885 Intre anii 18>A si 1885 urmeaza a doua faza a unimii!, epoca in care sedintele din Iasi se du*leaza cu cele din /ucuresti, in diversele locuinte ale lui ,aiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada ,ercur, unde %asile -lecsandri a citit 8antana /landuziei,, Despot. voda= Caragiale a citit ? noapte furtunoasa, aparute in aceeasi perioada in Convorbiri literare impreuna cu operele lui %asile Conta si Ion Creanga. 5ste perioada de desavarsire a directiei noi. In paginile revistei apar operele marilor clasici$ 5minescu, Creanga, Caragiale, ;lavici, precum si ale altor personalitati din primul rang in arta, stiinta si cultura. 5ste perioada de glorie a*soluta a revistei. Perioada 1885-1944 &erioada 1885.19AA este o perioada mai lunga si lipsita de omogenitate. 'ransferata la /ucuresti, revista isi sc(im*a in mare masura profilul, predominand cercetarile istorice si filozofice.In anul 1885 Iaco* +egruzzi se muta la /ucuresti, luand cu sine revista a carei conducere o pastreaza singur pana in 189#, pentru ca in 1895 sa fie format un comitet care sa isi asume intreaga conducere a revistei. Intre anii 1885 si 1977 principiile estetice ale 9unimismului au parte de o importanta dezvoltare. In aceeasi perioada are loc lupta unimii! cu socialistii, actiunea lui 'itu ,aiorescu fiind spri9inita de aceea a lui &etre ,issir si de a tinerilor discipoli &. &. +egulescu, ,i(ail Dragomirescu, ;imion ,e(edinti, 1r. 'ausan etc. Desi in acest interval Ion <uca Caragiale isi continua cola*orarea la Convorbiri literare, care se desc(id si gloriei tinere a lui 1eorge Cos*uc perioada dintre 1885 si 1977 da gruparii si revistei un caracter universitar predominant. Drumul prin Convor*iri literare devine drumul spre Universitate. 5ste epoca in care se sta*ileste pentru trei sau patru decenii de aici inainte configuratia Universitatii, mai cu seama a celei *ucurestene si in care, din cenaclul unimii!, se desprind figurile cele mai proeminente ale stiintei si oratoriei universitare. 1900-1907 In 1977 vec(iul comitet se completeaza cu nume noi, provenind din domeniul stiintelor naturale. +ume noi se amesteca cu altele noi, mai putine nume din sferele literare, mai multe din cele savante si universitare. -nimatorul comitetului este Ion /ogdan care, in 197#, devine directorul revistei pana in 197>, cand revista trece su* conducerea lui ;imion ,e(edinti. Daca pana in 1977 revista isi pastrase in primul rand traditionalul ei caracter literar si filozofic, o data cu intrarea lui Ioan /ogdan in comitetul de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei, Convorbirile devin o ar(iva de cercetari istorice, in paginile careia se disting, alaturi de propriile studii ale lui Ioan /ogdan, acele ale lui Dimitrie ?nciul, +icolae Iorga si altii. ;i daca vec(ile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de cultura generala, acum este vremea polemicilor erudite, ale lui Ion /ogdan impotriva lui ;ion, ale lui +icolae Iorga impotriva lui -. D. Ienopol si 'ocilescu.

Ultima etapa - cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 197>, coincide cu lunga directie a lui ;imion ,e(edinti, in timpul careia ar(iva de cercetari istorice se completeaza cu una de filozofie, unde apar contri*utiile ganditorilor, la inceputurile lor atunci$ Ioan &etrovici, C. si ,. -ntoniade, ,ircea D9uvara, ,ircea 8lorian. 8igura literara cea mai importanta a epocii este &anait Cerna, a carui cola*orare incepuse insa de su* directia anterioara. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea epoca ieseana si nici de dezvoltarea ei ulterioara prin contri*utia lui &.& +egulescu si a lui ,i(ail Dragomirescu. -paritia lui 5ugen <ovinescu este de scurta durata, rostul criticului urmand sa se precizeze mai tarziu. Convor*irile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu revistele %iata noua si cu %iata romaneasca. <ipsite insa de spri9inul unor noi si puternice talente literare, Convor*irile literare incep sa piarda din vec(iul prestigiu pana cand, in 1961, ;imion ,e(edinti preda conducerea lui -l. 'zigara. ;amurcas care, impreuna cu ar(itectul -l. ,. Kagoritz, se remarcase inca din perioada vec(ii conduceri prin studii de arta romaneasca vec(e si populara. +ici noua directie nu iz*uteste insa sa impuna revista in rolul ei de altadata. ? viziune asupra intregii unimi! nu va mai fi posi*ila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaga ar*orescenta a miscarii, dezvoltata prin silintele celei de.a doua generatii de scriitori si ganditori 9unimisti.

Obiectivele Junimii
F raspandirea spiritului critic= F incura9area literaturii nationale= F neatarnarea intelectuala a poporului roman= F originalitatea culturii si a literaturii romane= F crearea si impunerea valorilor nationale= F educarea oamenilor prin cultura 3culturalizarea maselor4, eforturile lor indreptandu.se spre receptarea si intelegerea culturii de catre popor= F unificarea lim*ii romane literare. In domeniul studiilor lingvistice, ,aiorescu a preluat argumentele lui -lecu )usso, criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care propuneau curatarea! lim*ii romane de orice element nelatin. &olemica dintre ,aiorescu, pe de o parte, si 'imotei Ciparin si 1eorge /aritiu, pe de alta parte, a stimulat studiile asupra lim*ii romane. Dupa unire, dar mai ales dupa do*andirea independentei nationale, accentul tre*uie sa cada pe calitatea artistica a literaturii, pe idealul perfectionarii ei interioare. <im*a oficiala, falsa eruditie si lipsa de gust sunt permanent semnalate si ironizate de mem*rii unimii. ? parte din scriitorii vremii vor deveni 9unimisti, vor cola*ora la revista Convor*iri literare!, vor scrie principalele lor opere, fiind perfect integrati acestei epoci 3%asile -lecsandri, -l. ?do*escu4. )eprezentantii noii generatii literare, in frunte cu 'itu ,aiorescu, incep insa sa domine scena. ;pri9inind si aparand valorile autentice, ,aiorescu are si darul de a descoperi si a atrage in cercul sau vocile noi. )evista Convor*iri literare! devine cel mai important periodic literar romanesc. -ici isi pu*lica ma9oritatea poeziilor ,i(ai 5minescu, Ion Creanga pu*lica primele trei parti din -mintiri din copilarie! si povesti, I.<.Caragiale isi citeste si pu*lica ma9oritatea comediilor, Ioan ;lavici pu*lica nuvele si povesti. -lti cola*oratori ai revistei sunt 1eorge Cos*uc, &anait Cerna, ?ctavian 1oga, Dinu Kamfirescu, I.-l. /ratescu.%oinesti. -cesti cola*oratori ai revistei vor deveni figuri marcante ale epocii cunoscute ca epoca marilor clasici!. ,eritul unimii! a fost acela ca a supus la o analiza temeinica si lucida societatea si cultura romaneasca, semnalandu.si sla*iciunile. Dez*aterea de idei din interiorul unimii! ca si

aceea dintre 9unimisti si ceilalti intelectuali ai vremii au contri*uit la implicarea directa a oamenilor de cultura in pro*lemele societatii. ,anifestarile unimii!, organizate cu scopul concretizarii o*iectivelor$ F educarea pu*licului prin prelectiuni populare!, reusind sa impuna o mentalitate 9unimista in epoca, fara dogme si sa dezvolte spiritul oratoric pe care il considerau o arta. &relectiunile populare, de*uteaza in fe*ruarie 18"A si sunt organizate timp de aproape doua decenii su* forma unor conferinte duminicale. -ceste prelectiuni contri*uie la raspandirea principalelor idei 9unimiste$ E respingerea rupturii violente intre trecut si present= E respingerea conceptului *urg(ez de li*ertate si a conceptiei *urg(eze despre propietate= E apararea propietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a propietarului= E pastrarea izvorului de *ogatie naturala= E aderarea la ceea ce este imediat, la concret= E actiunea statului in directia rezolvarii marilor pro*leme ale vremii= E transformarea statului intr.un purtator al culturii= E respectarea specificului national. Dintre cei care au tinut prelectiuni s.a remarcat 'itu ,aiorescu, prin claritatea expunerii, printr.o lim*a romana limpede si frumoasa, prin constiinte variate. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata Ce scop au cursurilr populareL!, el a trezit admiratia tuturor, prestigiul lui a crescut odata cu prelectiunile Despre religiunea in popor!, Despre sunete si culori!, si a culminat cu ultima prelectiune Despre minte si inima!. In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 18"8 teoria formelor fara fond! care exprima viziunea lui 'itu ,aiorescu asupra culturii, are un fundament filozofic, fiind construita pe trei principii$ autonomia valorilor, unitatea intre cultura si societate, unitatea intre fond si forma, atat in cultura, cat si in dezvoltarea sociala. -utonomia valorilor porneste de la un principiu din filozofia lui Immanuel Hant, care delimiteaza domeniul esteticului de celelate valori 3etice, stiintifice si utilitare, politice4. 'itu ,aiorescu analizeaza erorile lucrarilor istorice si filozofice considerate fundamentale ca demonstratie de latinitate a lim*ii romane$ Istoria pentru inceputurile romanilor in Dac(ia! de &etru ,aior 318164, <exiconul de la /uda! 318654, 'entamen criticum in linguam romanicam! 318A74, scrisa in latina pentru straini, lucrari care incalca uneori adevarul stiintific, recurgand la exagerari provocate de intentii demonstrative si de motivatii politice. ,aiorescu exprima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii specifice, evitand astfel contaminarea ce are ca efect confuzia valorilor. Unitatea intre cultura si societate este prezentata ca raport necesar intre dimensiunea universala a formelor culturale 3arta, stiinta etc.4 si determinarea concreta a unei societati 3istorice, mod de viata etc.4 care constituie fundamentul dinlauntru!. Unitatea intre fond si forma in cultura si in dezvoltarea sociala este principiul provenit din teoria evolutiei organice. &rin fond!, ,aiorescu intelege sistemul activitatilor materiale si sociale, dar si mentalitatile dominante si formele caracteristice ale psi(ologiei colective, traditiile si spiritual acestora, asa cum se reflecta in conduita practica. &rin forma!, sunt desemnate structurile institutionale, 9uridice si politice ale societatii, sistemul de educatie, institutiile culturale 3presa, teatrul, conservatorul, filarmonica, -cademia etc.4, prin care se realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. 'eza maioresciana sustine evolutia organica a unei societati, adica dezvoltarea de la fond spre forme, cu pastrarea unei concordante permanente intre ele. <a inceput, prelectiunile aveau teme diferite, dar apoi s.au sta*ilit teme comune pentru fiecare an. In 18>6, in cadrul temei comune ?mul si natura,s.au tinut prelectiuni precum$ ;crierea!, -rta!, ,orala si stiinta!, <ocuinta!, &lugul!, Cora*ia!, -rma si unealta!.

F unificarea lim*ii romane literare incepe prin propunerea 9unimistilor privind inlocuirea alfa*etului c(irilic cu cel latin, propunere exprimata inca din 18"7. In acest sens, 'itu ,aiorescu pu*lica articolul Despre scrierea lim*ii romane! 318""4, in care sustine toate ideile 9unimiste privitoare la lim*a$ ortografia sa fie fonetica, inlocuirea alfa*etului c(irilic cu cel latin, respinge etimologismul sustinut de pasoptisti, propune normarea lim*ii 3introducerea de reguli gramaticale4. Ca urmare a efortului lor, -cademia )omana apro*a si oficializeaza aceasta scriere pentru intreaga tara. F interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a revistei. Inca din 18"5, 9unimistii emit ideea pu*licarii primei antologii de poezie romaneasca pentru scolari, iar in primul numar al revistei Convor*iri literare!, 'itu ,aiorescu pu*lica studiul ? cercetare critica asupra poeziei de la 18">!, care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. In domeniul literaturii, privind poezia, se vor*este de9a de eminescianism, este apreciat %asile -lecsandri si se pune accent pe poezia populara= in proza, se remarca in mod deose*it Ioan ;lavici si Ion Creanga= in dramaturgie, cel mai valoros este Ion <uca Caragiale. 'udor %ianu a definit in Istoria literaturii romane moderne! fenomenul cultural 9unimist, pe care l.a caracterizat prin identificarea trasaturilor dominante$ spiritul filozofic!, spiritul oratoric!, gustul clasic si academic!, ironia! si vestita zeflemea 9unimista!, spiritul critic!. In concluzie, esenta culturala 9unimista insumeaza spiritul filozofic si oratoric, spiritul clasic si academic, ironia si spiritul critic. Unitatea unimii provine din aceea a spiritului care a infiintat.o$ a4 ;piritul filozofic . este cea dintai caracteristica a structurii 9unimiste. ,em*rii sai sunt, in cea mai mare parte, oameni de idei generale si mai putin specialisti in domenii precise ale stiintei. +u gustul individual, impresia de moment ii calauzesc, ci dorinta de a construi pe o solida *aza teoretica in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. -sa procedeaza 'itu ,aiorescu, asa vor proceda si -.D.Ienopol, &.&.Carp sau, mai tarziu, ,i(ail Dragomirescu. *4 ;piritul oratoric . este a doua trasatura a mentalitatii 9unimiste. ;e naste si din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice, mesianice, lipsite de ec(ili*ru, dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a *etiei de cuvinte a timpului= impune un model in care totul, de la vestimentatie la dictie tre*uia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine, rigoare, masura. ,odalitatea alcatuirii unei expuneri pu*lice, atitudinea oratorului, arta compozitiei discursului dupa modelul maiorescian reprezinta o traditie la unimea. c4 1ustul clasic si academic G asadar, pentru valorile canonice si nu pentru inovatie. ?amenii cu o solida cultura universitara, 9unimistii erau prea putin dispusi sa accepte inovatiile momentului, indiferent daca acestea se numeau sim*olism sau naturalism, in literatura, impresionism, in pictura sau muzica. -rt +ouveau, in ar(itectura. -stfel, clasicismul se *ucura de o *una primire la unimea, care nu se inc(ide insa fata de romantism. Dar, gustul 9unimist se indreapta catre productia confirmata de timp. d4 Ironia G care venea din nevoia de a su*linia caracterul lipsit de pedanterie si morga al actiunii lor culturale. Cele*ra este zeflemeaua 9unimista la adresa exceselor de orice natura, la orice argument ridicol, care a coalizat impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. Ironia, folosita ca unealta polemica, este folosita si in interiorul cercului. 'otul conduce spre acest mod de a intelege activitatea 9unimista, de la opozitia lui %asile &ogor pentru orice fel de reguli in functionarea societatii, pana la devize glumete, precum intra cine vrea, ramane cine poate= de la placerea poreclelor de care nu scapa nimeni 3*ine (ranitul Caragiani, pudicul +aum, carul de minciuni +egruzzi sunt doar cateva si nu dintre cele mai tari!4, la exclamatii deloc academice, de genul faulM faulM cand se spunea o anecdota fara (az. e4 ;piritul critic G completeaza imaginea structurii unimii, fiind cea mai de seama trasatura a intregului. Criticismul unimii se *azeaza pe acea atitudine centrala impusa de 'itu ,aiorescu G respectul adevarului. In numele adevarului, ,aiorescu poarta o campanie impotriva poeziei neinspirate, a lim*ii artificiale si a falsei eruditii. +evoia de autenticitate in formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui 5minescu.

13

+evoia de adevar implica si modestia, rec(emand spiritele la cunostinta limitelor si a conditiilor de fapt, pe principiul ca sarcina modesta, dar *ine implicate este superioara marilor nazuinte. De asemenea, se doreste asezarea vietii politice si culturale pe *aze autentice, respingandu.se formele fara fond!. +evoia de claritate, rigoarea, ratiunea vor fi reperele permanente ale 9unimistilor. 'oate acestea fac din actiunea 9unimista un moment crucial in evolutia culturii romane, despre care 5.<ovinescu va afirma cu deplina indreptatire$ ,,Cand o miscare culturala, in afara de mortarul catorva generatii de oameni culti, privind unitar si serios pro*lemele vietii romanesti, a dat politicii pe &.&.Carp, criticei teoretice pe '.,aiorescu, poeziei pe ,.5minescu, prozei pe Ion Creanga, teatrului I.<.Caragiale, istoriei pe -.D.Ienopol, filozofiei pe %asile Conta G acea miscare nu poate fi privita decat ca un fenomen de mare insemnatate.!EE &rin 'itu ,aiorescu se afirma constiinta inc(egarii unei directii culturale creatoare, delimitate de un spirit critic neadormit si un sentiment puternic al valorilor. unimea a realizat si a impus o astfel de directie, aducand in atmosfera produsa de unirea romanilor din 1859 un climat de noua intemeiere, simetrica in planul culturii, cu eforturile de consolidare politica, sociala si economica incepute de -l.Ioan Cuza si de ministrul sau ,i(ail Hogalniceanu, omul de idei al epocii pasoptiste dar si al celei urmatoare. unimea a determinat o directie noua si in literatura$ fundamental romantica in perioada pasoptismului, literatura romana evolueaza in a doua 9umatate a secolului al III.lea spre clasicism, un clasicism de esenta. 'itu ,aiorescu, intr.un studiu foarte important din 18"8, intitulat In contra directiei de astazi in cultura romana!, a facut o*servatia ca, in epoca moderna a istoriei noastre 3de la 1861 incoace4, dezvoltarea s.a facut prin imprumutarea de la alte civilizatii europene a unor forme! 3institutii sociale sau culturale, manifestari politice etc.4 ce nu ar corespunde fondului!, adica spiritului profound, traditiilor, felului de viata de la noi. 8ormula maioresciana a devenit cele*ra su* numele de forme fara fond!. ,aiorescu vrea sa spuna ca reformele politice, sociale, economice, culturale nu s.au *azat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara, ci au fost rezultatul dorintelor claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu -pusul. ;tim ca o parte din cei care au infaptuit )evolutia de la 18A8 si Unirea din 1859 au fost puternic influentati de revolutiile si de reformele *urg(eze din 5uropa secolului lor. Dar, oare, erau ei atat de nerecunoscatori ai situatiei din tara lorL ,aiorescu se refera mai ales la unele exagerari, in lim*a9ul politic al pasoptistilor, la superficialitatea unor sc(im*ari etc. 'eoria maioresciana se *aza pe o conceptie sociala si filozofica a timpului cunoscuta su* numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala tre*iue sa fie lenta, metodica, incepand cu fondul si imprumutand acele forme care corespund necesitatilor adevarate. Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate 9uca, la randul ei, un rol destul de mare in sc(im*area fondului. Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor. -sa cum Unirea &rincipatelor a fost anticipata de uniunea vamala, de constitutia numita )egulamentul organic, care era vala*ila si pentru ,oldova si pentru ,untenia, adica de forme partiale de unificare a institutiilor, orice sc(im*are de fond poate fi anticipata si influentata de sc(im*ari de forma. ,aiorescu gresea mai ales cerand ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse. +.avem inca muzica nationala 3fondul4, la ce ne tre*uie scoala de muzica, conservatorul 3forma4 se intre*a el si cerea desfiintarea acesteia din urma. Dar s.a dovedit ca muzica nationala a putut aparea in urma conservatorului si ca aceasta scoala a 9ucat un rol important. Din spiritul critic 9unimist a rezultat si o consecinta a*solut remarca*ila$ introducerea in mentalitatea pu*lica a cultului pentru adevar. Insanatosirea vietii pu*lice, a lim*a9ului parlamentar 3dar si literar4, com*aterea exceselor de tot felul au facut posi*ile conditiile pentru aparitia marii literaturi si culturi clasice, a acelor opere de valoare, datorate lui 5minescu, Caragiale, Creanga, ;lavici etc., care reprezinta un stadiu nou, evoluat, al culturii nationale.

11

Junimea si Convorbiri literare

;ocietatea unimea si Convor*iri literare! au 9ucat in literatura romana un rol considera*il.5le au creat un mod de a intelege cultura ,care a primit numele de spirit 9unimist. Care sunt insusirile spiritului 9unimistL 'udor %ianu le considera definitorii pe urmatoarele cinci$inclinatia spre filozofie,spiritual oratoric,clasicismul,ironia si spiritual critic. 14 unimistii sunt intelectuali cu pregatire filozofica,oameni foarte cultivati si la curent cu evolutia stiintei si a literaturii. Inclinatia lor spre filozofie inseamna preferinta pentru idei generale. 5i nu sunt specialisti ingusti si isi pun pro*lemele generale ale societatii si culturii romane. Cand mai tinerii mem*ri ai societatii aduc o pregatire de specialitate mai *una, ei se lovesc de o oarecare rezistenta a fondatorilor,care prefera speculatia genearala analizelor de specialitate stricta. De altfel,,aiorescu indruma pe poetul 5minescu sa studieze filozofia,iar pe istoricul -. D. Ienopol, sa studieze,pe langa istorie si drept,filozofia. 64?ratoria 9unimista pleaca de la com*aterea modului de a vor*i in pu*lic a generatiei anterioare, care contri*uise la crearea unei frazeologii demagogii insuporta*ile3criticate si de Caragiale in piese sale4. unimistii isi *azeaza vor*irea pu*lica pe un control sever al expresiei. <a prelectiunile populare! vor*itorul venea neo*servat de ascultatori, isi facea aparitia pe scena exact la ora fixata, vor*ea 57 de minute,fara sa citeasca sau sa rercurga la pa(arul de apa o*isnuit,apoi disparea la fel de misterios. 'inuta vor*itorului era ingri9ita, c(iar solemna. Cuvantarea era riguros intocmita. +imic de prisos, nici o fraza in plus. -cest sistem a fost prelungit de 9unimisti, cand au intrat in politica, si in sedintele parlamentului, ei fiind socotiti printre primii oratori parlamentari. 'itu ,aiorescu si &etre Carp au creat un stil3exact,ironic,laconic4 al discursului de acest gen, presarat de formule memora*ile. ,aiorescu a scris un articol cele*ru in 1976,!?ratori, retori si lim*uti!, in care face o scurta istorie a oratoriei parlamentare romanesti, distingand pe vor*itorii care aveau ceva de spus 3adevaratii oratori4 de cei care vor*esc doar ca sa vor*easca3lim*utii4= intre acestia, la 9umatatea distantei, se afla, dupa parerea lui ,aiorescu,!retorii!,nici cu adevarat oratori,nici numai simpli lim*uti. #4Clasicismul, in forme academice, al spiritului 9unimist e legat in primul rand de vocatia pedagogica si universitara a lui ,aiorescu si a multora dintre studentii sai. unimea si !Convor*irile! incura9eaza literatura clasicista, atat in sensul ca apartine curentului clasic propriu. zis, cat mai ales in acela ca e !clasata!, adica acceptata de cei mai multi ca valoroasa. Dar nu e vor*a doar de aceasta preferinta, ci de credinta lui ,aiorescu ca o literatura si o critica nationala tre*uie sa educe spiritul pu*lic, cultivandu.i deprinderi corecte, din care cauza ele tre*uie se indeplineasca unele conditii esentiale$ literatura sa fie indiscuta*ila, su* raportul valorii, iar critica sa fie academica, serioasa, metodica. A4Dar acest academism3aceasta seriozitate fundamentala, in tot ce intreprindea, a lui ,aiorescu4 nu exclude, ci, din contra, presupune ironia. -m vazut ca cenaclul 9unimist cultiva gluma, anecdota, zeflemeaua. unimistii spuneau ca in grupul lor intra cine vrea, ramane cine poate! 3adica cine rezista ironiilor4. 5 vor*a insa nu numai de latura aceasta (azlie a lucrurilor, ci de o convingere mai profunda a lui ,aiorescu si a celorlalti ca nu se poate construi nimic, pe o *aza noua, fara a distruge mai intai, cu a9utorul ironiei, vec(ea *aza, pre9udecatile si ideile gresite. unimistii au fost mari polemisti. 5i au inceput intotdeauna prin a ironiza. De exemplu, una din tintele ironiei lui ,aiorescu a fost *etia de cuvinte!. ;u* acest titlu, ,aiorescu a scris un cele*ru articol polemic contra delirului ver*al, a lim*utiei fara continut, din multe studii de specialitate ale vremii. 54Ironia a stat la *aza acelei atitudini generale a unimii in pro*lemele culturii, care este cunoscuta su* numele de spirit critic. Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism. Criticism inseamna critica exagerata. ;piritual 9unimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si mem*rii societatii, acuzati ca nu iu*esc nimic, stram*and din nas la tot, ca sunt sno*i etc. 5ste, desigur, o eroare. 5i au fost partizanii spiritului critic in cultura, adica a acelei atitudini care priveste totul in fata, lucid, care nu se im*ata cu apa rece, cum spune

12

prover*ul, si nu admite nimic decat su* rezerva discutie si argumentatiei temeinice. -ceasta pozitie le.a fost inspirata 9unimistilor de o anumita evolutie a societatii si gandirii omenesti in epocile precedente.

PROZATOR

J!" #

Titu #aiorescu
itu !i"iu #aiorescu 3n. 15 fe*ruarie 18A7, Craiova .. d. 18 iunie 191>, /ucuresti4 a fost academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician si scriitor roman, prim.ministru al )omaniei intre 1916 si 191A, ministru de interne, mem*ru fondator al -cademiei )omane, personalitate remarca*ila a )omaniei sfarsitului secolului al III.lea si inceputului secolului II. ,aiorescu este autorul cele*rei teorii sociologice a formelor fara fond, *aza unimismului politic si @piatra de fundament@ pe care s.au construit operele lui ,i(ai 5minescu, Ion <uca Caragiale sau Ioa ;lavici. -nii 18"7 au insemnat pentru ,aiorescu 2prelectiunile populare 3conferinte asupra unor variate pro*leme de cultura adresate unui pu*lic destul de larg4, intemeierea unimii impreuna cu prietenii sai I. +egruzzi, &etre &. Carp, %. &ogor si '(.)osetti, inceperea activitatii de avocat, directoratul la Scoala Normala Vasile Lupu din Iasi, infiintarea, in 18">, a revistei Convor*iri <iterare. Desi perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epoca de implinire a idealurilor pasoptiste, totusi unele accente se sc(im*asera, conditiile erau altele decat pe vremea tineretii romantice a lui Jeliade )adulescu, -lecsandri sau /alcescu. ,aiorescu reprezinta noua generatie, 9unimista, cu o noua conceptie asupra vietii sociale si culturale romanesti. &e planul ideologiei politice, ,aiorescu este un conservator, adept al unei evolutii naturale, organice si temeinic pregatite, adversar al formelor fara fond, al caror rec(izitoriu il face in articolul din 18"8, In contra directiei de astazi in cultura romana, in care condamna introducerea unor institutii imitate dupa cele occidentale si carora nu le corespundea un fond adecvat in mentalitatea, creatia si nivelul de cultura al poporului roman. Inceputurile activitatii de critic literar ale lui ,aiorescu stau su* semnul aceleiasi despartiri de generatia anterioara. ;pre deose*ire de anii premergatori revolutiei de la 18A8, cand o nevoie acuta de literatura originala il facea pe Jeliade )adulescu sa adreseze apeluri entuziaste pentru scrieri romanesti, deceniul al saptelea al secolului III a9unsese sa cunoasca o relativa afluenta de poeti si prozatori, ale caror mi9loace artistice erau adesea mult disproportionate fata de idealurile si de pretentiile lor. ;e punea acum pro*lema unei selectari a adevaratelor valori pe *aza unor criterii estetice si o asemenea sarcina isi asuma ,aiorescu. -dversarii de idei i.au numit depreciativ actiunea 2critica 9udecatoreasca, intrucat studiile si articolele lui nu analizeaza detaliat opera literara discutata, ci contin mai mult sentinte asupra ei. -cestea se intemeiaza pe o vasta cultura, un gust artistic sigur si pe impresionante intuitii. Insusi mentorul unimii considera acest fel de critica 3net afirmativa sau negativa4 necesara doar acelei epoci de confuzie a valorilor, urmand ca modalitatile ei de realizare sa se nuanteze mai tarziu, intr.o viata

13

literara in care marii scriitori vor fi ridicat nivelul artistic si, implicit, vor fi facut sa sporeasca exigenta pu*licului. -ceasta opera de indrumator, de luptator pentru impunerea valorilor avea s.o duca ,aiorescu intreaga viata, impartita intre activitatea politica 3in care avea sa a9unga pana la functia de prim.ministru, dar si sa piarda un prieten din tinerete, pe &.&. Carp4, universitara 3ca profesor a avut si a promovat discipoli de valoarea lui C. )adulescu.,otru, &.&. +egulescu, &ompiliu 5liade si altii4, de avocat si de critic literar. I s.a reprosat lui ,aiorescu faptul ca n.a consacrat mai mult timp literaturii, dar, atata cat este, opera lui de critic marc(eaza profund una dintre cele mai infloritoare epoci din istoria literaturii romane$ perioada marilor clasici. )olul unimii, al lui ,aiorescu insusi, este legat de creatia si impunerea in constiinta pu*licului a unor scriitori ca 5minescu, Creanga, Caragiale, ;lavici, Duiliu Kamfirescu si altii. In privinta comportarii, a felului de a fi i s.a reprosat lui ,aiorescu raceala, lipsa pasiunii, atitudinea olimpiana, care parea sa ascunda un suflet uscat= este cele*ra in acest sens aprecierea vulcanicului +. Iorga$ Cald si frig nu i-a fost nimanui langa dansul . -9utorul dat de ,aiorescu scriitorilor din cercul unimii si discipolilor sau, c(iar adversarului sau, Do*rogeanu. 1(erea, intr.un moment important din viata acestuia, ne releva insa un om de o mare si, in acelasi timp, discreta generozitate. Iar randurile adresate lui 5minescu *olnav, care isi facea scrupule in legatura cu provenienta mi9loacelor materiale permitand intretinerea sa la sanatoriul de la ?*er.DN*ling, dovedesc la ,aiorescu o admira*ila delicatete sufleteasca$ 2%rei sa stii cu ce mi9loace esti sustinut deocamdataL /ine, domnule 5minescu, suntem noi asa straini unii de altiiL +u stii d.ta iu*irea 3daca.mi dai voie sa intre*uintez cuvantul exact, desi este mai tare4, admiratia adeseori entuziasta ce o am eu si tot cercul nostru literar pentru d.ta, pentru poeziile d.tale, pentru toata lucrarea d.tale literara si politicaL Dar a fost o adevarata exploziune de iu*ire, cu care noi toti prietenii d.tale 3si numai acestia4 am contri*uit pentru putinele tre*uinti materiale ce le reclama situatia. ;i n.ai fi facut si d.ta tot asa din multul.putinul ce l.ai fi avut cand ar fi fost vor*a de orice amic, necum de un amic de valoarea dumitale.! -utoritatea incontesta*ila, *azata pe cultura, pe inteligenta si pe caracter, exercitata de 'itu ,aiorescu toata viata, s.a manifestat inca de timpuriu, recunoscuta fiind de colegii de generatie precum &. &. Carp, %. &ogor, I. +egruzzi, '. )osetti, care se strang in 9urul lui, la putin timp dupa intoarcerea din strainatate, de la studii, spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa.si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. ! unimea!, o data constituita, criticul avea sa fie mentorul ei, imprimandu.i un spirit de seriozitate in discutarea pro*lemelor literare, lingvistice, filozofice sau istorice si un discernamant in 9udecarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. ;impla lui prezenta la sedintele unimii!, impune respect si moderatie in comportamentul mem*rilor societati, altfel mari amatori de farse si anecdote, iar articolele lui ,aiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor 9unimiste. ;piritul teoretic a lui ,aiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori, militari, matematicieni, filologi, istorici, profesori, avocati si economisti. 'itu ,aiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a O unimii Psi care a fost de acord cu titlul propus de Iaco* +egru.zzi$ O Convor*iri literare P &rimul numar a aparut la 1 martie 18">, 'itu ,aiorescu a scris introducerea, semnata si de I. +egruzzi. .'udor %ianu despre 'itu ,aiorescu

14

&rintre meritele remarca*ile care fac din 'itu ,aiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al III.lea si inceputul secolului II , de a.i fi incura9at si sustinut moral si c(iar material. - fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian, ingri9indu.se de prima editie a poeziilor lui 5minescu in 188#, si apoi de urmatoarele. &e ;lavici l.a a9utat sa se sta*ileasca la /ucuresti. <.a apreciat pe Caragiale si i.a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. ;i alti scriitori au fost remarcati de el$ 1eorge Cos*uc, pe care l.a c(emat la /ucuresti dupa ce a citit in 2'ri*una!, 2+unta Kamfirei!, Duiliu Kamfirescu, ?ctavian 1oga, ;adoveanu si I. -l. /ratescu.%oinesti. 'itu ,aiorescu si posteritatea -firmat si com*atut 3de 1(erea sau Jasdeu, spre exemplu4 in partea a doua a secolului trecut, venerat si din nou demistificat mai apoi, 'itu ,aiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura 3 unimea4, a pornit 2directia noua! in scrisul nostru, a fundamentat critica literara nationala, a impus apararea valorilor contra nonvalorilor. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii, aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata. 'itu ,aiorescu a fost, este si va fi un contemporan. Insemnatatea contri*utiei lui 'itu ,aiorescu in ordinea artei literare nu este cu nimic mai pre9os de aceea pe care a o*tinut.o in atatea alte domenii ale culturii nationale.Dupa 18">, ,aiorescu pu*ica primele sale studii critice ce privesc in primul rand poezia lirica in volumul Critice si in Directia +oua!. In /etia de cuvinte! ,,aiorescu ofera nea9unsul pe care unii din scriitorii timpului ,il perpetuau in ignorarea noilor cerinte ale momentului.!/etia de cuvinte! este forma epigonica si degenerate a retoricii.?cupandu.se astfel de elucu*ratiile estetice ale lui &antazi 1(ica,,aiorescu noteaza $!In fantezia d.sale cea invapaiata ad9ectivele inoata cu gramada ,si d.sa pescuieste cand pe unul cand pe altul ,si.l arunca fara alegere in *artele vreunui su*stantiv. 8olosul acestei procedari literare este ca poti petrece timpul cu variatii asupra aceleiasi teme ,cu com*inari si permutari in marginea numarului de cuvinte date .Intelesul ramane acelasi si uneori castiga .!3/etia de cuvinte,18>#,critice,I,p 6#54. ;criitor so*ru si demn,care a fost si unul dintre cei mai insemnati vor*itori ai timpului sau,nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva degenerarii ei caricaturale ,facuta din ostentatie si intemperanta ver*ala .In atelierul oratoriei gaseste ,aiorescu mi9loacele sale stilistice de capetenie.Desigur,,aiorescu nu este un scriitor cu imaginatia vie ,cu paleta incarcata de culoare ,desi pe alocuri ,comparatiile si metaforele 9oaca un oarecare rol in scrisul sau .8armecul literar al operelor provine din scurtimea sugestiva ,din pregnanta formularilor sale.,aiorescu este in proza romaneasca descoperitorul conciziunii lapidare.Caracterul sententios al prozei maioresciene este incontesta*il.5xpunerea sa se opreste din cand in cand pentru a lua forma maximei.,axima este un fruct al conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.Istoriceste vor*ind,maxima ca gen literar nu este oare un produs al culturii moderne in 8ranta vec(iului regim ,al incompara*ilei arte de a conversa1.

;electiuni din proza populara$

O cercetare critica asupra poeziei romane 318">4 In contra directiei de astazi in cultura romana 318"84

15

Directia noua in poezia si proza romana 318>64 Comediile domnului Caragiale 318854 minescu si poeziile sale 318894 !ovestirile lui Sadoveanu 3197"4 !oeziile lui Octavian "oga 3197"4 #etori$ oratori$ limbuti %etia de cuvinte

'itu ,aioreescu, este creatorul criticii literare estetice romanesti. In 18"> el pu*lica primul studiu de estetica din cultura noastra, cu titlul ? cercetare critica asupra poeziei romane de la 18">!, cunoscut si su* titlul &oezia romana!. ;tudiul cuprinde doua parti$conditiunea materiala a poeziei si conditiunea ideala a poeziei= In prima parte a studiului, 'itu ,aiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta. &oezia exprima frumosul, iar stiinta adevarul= adevarul cuprinde idei, iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensi*ile. ;pre deose*ire de celelate arte, care au un material de constructie in natura 3culorile, sunetele, piatra, lemnul, etc.4, poezia nu are cuvantul, asa cum s.ar crede, pentru ca acesta este doar un mi9loc de comunicare. Ca sa devina material al poeziei, cuvantul tre*uie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensi*ila. &entru a creea aceasta imagine prin cuvinte, poetii tre*uie sa foloseasca cuvinte cu sens concret, sa concretizeze cuvintele cu a9utorul figurilor de stil. 'itu ,aiorescu da exemple de comparatii, epitete, metafore potrivite sau nu, atat din literatura romana cat si din literatura straina. ,odele gasesti intotdeauna in poezia populara. In a doua parte a studiului intitulata Conditiunea ideala a poeziei!, 'itu ,aiorescu discuta continutul poeziei, afirmand ca tre*uie sa exprime intotdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala, sau care sa tina de taramul stiintific!. In studiul In contra directiei de astazi in cultura romana!, 18"8, 'itu ,aiorescu a formulat cele*ra teorie a formelor fara fond!, sustianand ca, in )omania, institutiile democratice sunt forme imprumutate din ?ccident, in contrast cu un fond patrial(al. -nalizand +oua directie!generata in literatura romana de societatea unimea!, in studiul Directia noua in poezia si proza romana!, 18>6, 'itu ,aiorescu sta*ileste o adevarata scara de valori a operelor scriitorilor romani pana la 18>7. In poezia romana considera ca in fruntea noii directii tre*uie situat %asile -lecsandri. Dupa %asile -lecsandri il situeaza pe ,i(ai 5minescu .3acesta pu*licase numai trei poezii in Convor*iri literare!$ 5pigonii0, ,ortua est0si %enera si madona!4 despre care a afirmat ca este poet, poet in toata puterea cuvantului!.

#i$ai Eminescu
,i(ai 5minescu 3n. 15 ianuarie 1857, /otosani sau Ipotesti, d. 15 iunie 1889, /ucuresti4 a fost un poet, prozator si 9urnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si 2luceafarul poeziei romanesti! Intre 18"9 si 18>6 este student la %iena. Urmeaza ca 2auditor extraordinar! 8acultatea de 8ilozofie si Drept 3dar audiaza si cursuri de la alte facultati4. -ctiveaza in randul societatii studentesti 3printre altele, participa la pregatirea unei ser*ari si a unui Congres studentesc la &utna, cu ocazia implinirii a A77 de ani de la zidirea manastirii de catre ;tefan cel ,are4, se imprieteneste cu Ioan ;lavici= o cunoaste, la %iena, pe %eronica ,icle= incepe cola*orarea la Convor*iri literare= de*uteaza ca pu*licist in ziarul -l*ina, din &esta. -par primele semne ale *olii. Intre 18>6 si 18>A a fost student 2extraordinar! la /erlin. unimea i.a acordat o *ursa cu

16

conditia sa.si ia doctoratul in filozofie. - urmat cu regularitate doua semestre, dar nu s.a prezentat la examene. In 6 octom*rie, 5minescu s.a inscris la 8acultatea de 8ilozofie din %iena ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, deoarece i.a lipsit *acalaureatul. -ici a facut cunostinta cu Ioan ;lavici si cu alti studenti romani din 'ransilvania si din /ucovina. - reluat legaturile cu vec(ii colegi de la Cernauti si /la9. ;osit incognito la %iena, Iaco* +egruzzi ii comunicQ lui 5minescu impresia puternicQ provocatQ de poet in sanul societatii unimea din Iasi, prin poeziile pu*licate de acesta in Convor*iri literare. Ii propune ca dupa terminarea studiilor sa se sta*ileasca la Iasi. <a " august 18>1, i se adreseaza din Ipotesti lui 'itu ,aiorescu, dandu.i oarecare relatii privitoare la organizarea ser*arii. &rintre tinerii de talent, participanti activi la ser*are, s.au remarcat pictorul 5paminonda /ucevsRi si compozitorul Ciprian &orum*escu. In toamna anului 18>1, din cauza unor curente contradictorii in sanul societatii )omania 9unQ, 5minescu demisioneaza impreuna cu ;lavici din comitetul de conducere. -mandoi sunt acuzati ca sunt atasati ideilor unimii din Iasi. In studiul sau despre Directia noua, 'itu ,aiorescu evidentiaza meritele de poet, 2poet in toata puterea cuvantului, ale lui 5minescu, citandu.l imediat dupa -lecsandri. ;tudiul se tipareste cu incepere din acest an in 2Convor*iri <iterare!. In aceste impre9urari a parasit %iena si s.a intors in tara. In 18 decem*rie s.a inscris la Universitatea din /erlin, a9uns aici cu a9utorul unei su*ventii lunare de 17 gal*eni, din partea unimii. De data aceasta 5minescu era inmatriculat ca student, pe *aza unui certificat de a*solvire de la liceul din /otosani. Cursurile la care se inscrisese, sau pe care si le notase sa le urmeze, erau foarte variate$ din domeniul filozofiei, istoriei, economiei si dreptului. In perioada 1>S69 ianuarie . > mai 18>A, a avut loc o *ogata corespondenta intre ,aiorescu si 5minescu, in care i se propunea poetului sa.si o*tina de urgenta doctoratul in filosofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. ,inistrul Invatamantului i.a trimis la /erlin suma de 177 gal*eni pe doctoratului In 18>> s.a mutat la /ucuresti, unde pana in 188# a fost redactor, apoi redactor.sef 3in 18874 la ziarul 'impul. - desfasurat o activitate pu*licistica exceptionala, care i.a ruinat insa sanatatea. -cum a scris marile lui poeme 3seria ;crisorile, <uceafarul, etc.4. +u a pu*licat nici o poezie in tot timpul anului 1886. In sc(im* a citit in mai multe randuri 2<uceafarul! pe care ,ite Hremnitz l.a tradus in germana, in sedintele unimii de la 'itu ,aiorescu. In data de 15 iunie 1889, in 9urul orei # dimineata, poetul a murit in sanatoriul doctorului ;utu din strada &lantelor, /ucuresti. In 1889, 'itu ,aiorescu pu*lica studiul 25minescu si poeziile lui!, in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei sc(open(aueriene despre geniu. Ca om de geniu, 5minescu ar fi trait exclusiv in lumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea pu*lica. 'itu ,aiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui 5minescu$ inteligenta ascutita!, memoria prodigioasa0, curiozitatea intelectuala! ceea ce explica vasta sa cultura, enciclopedismul sau. Com*ate apoi ideea ca poetul a fost nefericit, afirmand ca I.a fost caracteristica seninatatea a*stracta!, suferinta sa fiind provo.cata nu de cauze personale, ci de motive filozofice. 5l deplange soarta omului pe pamant in general, nu propriu.i destin. In a doua parte a studiului, 'itu ,aiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene, sesizand *ogatia tematica, expresie a vastei culturi a poetului, cat si manuirea perfecta a lim*ii romane. 8at 8rumos din lacrima ,;armanul Dionis,Cezara! au fost de cele mai multe ori citite cu interesul de a se vedea cum unele din motivele sau mi9loacele lirismului eminescian se prepara .5minescu este un povestitor fantastic caruia i se impune nu o*sevarea realitatii ci recompunerea ei vizionara ,grea de semnificatii adanci.?*servatia este adevarata si pentru portretele eminesciene.Iata.l pe cel al lui Dan Dionis$!$8ata era de acea dulceata vanata ,al*a ca

1#

si marmura in um*ra,cam trasa fara a fi uscata ,si oc(ii taiati in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra!. &ictorul vietii morale gaseste unul dintre mi9loacele sale cele mai potrivite in intre*uintarea pe care o da epitetului .5pitetele eminesciene apar mai intotdeauna in grupe de trei si intr.un amestec caracteristic al epitetului sensi*il cu cel moral.'ot ca un mi9loc al interiorizarii ta*lourilor si descrierilor apar in proza lui 5minescu comparatiile morale ,adica acelea care ilustreaza si intaresc o trasatura vazuta ,printr.una spirituala .-stfel ,in 8at.8rumos din lacrima ,eroul impreuna cu fata rapita fugeau prin noaptea pustie si rece ,ca doua visuri dragi! Dar in timp ce scade consistenta materiala a aspectelor vazute,creste expresia starilor de intensitatesi adancime morala.Impre9urarea poate fi o*servata in c(iar voca*ularul scriitorului ,care face un uz neingradit de termeni adanc ,adancime ,intensiv,aparuti cu aceasta mare frecventa mai intai in paginile lui .<egatura care uneste pe scriitorii! unimei!provine nu numai din *ara9ul pe care ei il pun retorismului mai vec(i,dar si din contactul pe care il sta*ilesc cu viata ,cu lim*a si cu inspiratia populara.+ecesitatea acestui contact ,afirmata in principiu de 'itu ,aiorescu ,este ilustrata de fiecare din scriitorii unimei!,cu diferente aprecia*ile. Despre moartea poetului, 1. Calinescu a scris$ 2-stfel se stinse in al optulea lustru de viata cel mai mare poet, pe care l.a ivit si.l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc. -pe vor seca in al*ie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate o stea va veste9i pe cer in departari, pana cand acest pamant sa.si stranga toate sevele si sa le ridice in teava su*tire a altui crin de taria parfumurilor sale!.B#D

on Crean%a
Ion Creanga 3n. 1 martie 18#>, Jumulesti= d. #1 decem*rie 1889, Iasi4 este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de $ ,i(ai 5minescu, I. ;lavici si I.<.Caragiale. )ecunoscut datorita maiestriei *asmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita operei auto*iografice 2-mintiri din copilarie!. Imprietenindu.se cu ,i(ai 5minescu, a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare @ unimea@ conduse de 'itu ,aiorescu si a pu*licat in @Convor*iri literare@ diverse povestiri, anecdote si c(iar -mintirile. Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s.au afirmat la unimea, in a doua 9umatate a secolului al III.lea. 5 un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care 5minescu propulsase lim*a literara in poezie, valorificand vor*irea omului simplu si ridicand.o la un nivel neegalat pana astazi. Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion +eculce, s.a spus ca a intrat in literatura cu un su*stantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens, 1eorge Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta poporul roman, insusi, surprins intr.un moment de geniala expansiune. In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, o*iceiurile, lim*a, poezia, morala, filosofia poporului. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc. &lecand de la folclor, Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi ne*anuite. %alorificand lim*a omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu.se un artist profund original. Indemnul de a scrie i.a venit din partea *unului sau prieten ,i(ai 5minescu. In toamna anului 18>5 Creanga citeste la unimea povestirea ;oacra cu trei nurori, care apare in revista Convor*iri literare, din octom*rie$ Ce fericita ac(izitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga . exclama Iaco* +egruzzi G redactorul revistei. 8iind to*a de anecdote!, el avea totdeauna pregatite cate o corosiva! pentru 9unimistii care se amuzau copios, (azul lor facand sa se cutremure peretii. )asul lui inveselea toata

1!

societatea, cand aducea cate o poveste sau nuvela, sau cate un capitol din -mintirile luiCCu cata placere si (az ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. +egruzzi, recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii. &lecarea amicului sau ,i(ai 5minescu la /ucuresti, la revista 'impul, unde devine redactor, *oala care i se accentueaza, ii adum*resc ultima perioada a vietii. 5ste vazut, insa rar, la cenaclul lui +. /eldiceanu si cola*oreaza sporadic la Contemporanul. In 188> renunta la invatamant si solicita pensionarea. <a cateva luni de la moartea 3la 15 iunie 18894 lui ,i(ai 5minescu, in 1889, in noaptea de -nul +ou, Creanga se stinge la Iasi, fiind inmormantat in cimitirul 5ternitatea. &oeta %eronica ,icle a murit in acelasi an cu cei doi.Ultimele zile le.a petrecut in *o9deuca din ma(alaua 'icau a Iasilor, unde un atac teri*il de epilepsie i.a curmat firul vietii. De la Creanga ne.au ramas putine scrieri, pu*licate postum in doua volume de catre fiul sau. Cititorul lui Creanga este mai intai iz*it de multimea mi9loacelor tipice ale prozei sale.? mare parte din energia expresiva a graiului nostru a fost pusa la contri*utie in paginile 2-mintirilor!,ale 2&ovestilor! sau ale!-necdotelor!.Imaginile ,metaforele,comparatiile lui Creanga sunt prover*e sau ziceri tipice ale poporului,expresii scoasedin marele rezervor al lim*ii.&ro*lema stilistica pe care o impune proza lui Creanga consta din izolarea mi9loacelor ei individuale ,mai usor de trecut cu vederea la el,tocmai din pricina numeroaselor elemente generale pe care le foloseste.?rala este la Creanga este si placerea pentru cuvinte ,insirate uneori in lungi enumerari fara alt scop,decat acel artistic al defilarii lor cu atatea fizionomii variate. -devarul este insa ca Ion Creanga nu este un descriptiv colorat,in felul lui -lecsandri.&eisa9ul este ca si inexistent in paginile lui.-*ia daca putem spicui in notatiile 2amintirilor! viziunea Cetatii +eamtului ! ingradita cu pustiu,acoperita cu fulger!,ai des se opreste pentru a zugravi pe omul fizic. ?pera lui Ion Creanga este evident apropiata de 9unimism ,c(iar daca nu toti 9unimistii au descifrat acest adevar.dar acest mare adevar l.a intuit 5minescu,afirmandu.l cu claritatea care ii era caracteristica.?pera lui Creanga nu are nimic comun cu semanatorismul,desi acesta din urma a elogiat pana la exces timpurile revolute si a anatemizat cu violenta noile randuieli. Dezradacinatii care au umplut pana la satietate scrierile semanatoriste nu se pot revendica din arta si psi(ologia persona9elor lui Creanga .5le il ipostaziaza pe taranul autentic , in am*ianta autentica ,care stie sa tina , cu inteligenta ,mi9locia intre contrarii care se infrunta cu fatalul. Unic prin geniul sau oral,Creanga apare,prin neasemanata lui putere de a evoca viata,un scriitor din linia realismului lui +egruzzi,ramanand un reprezentant tipic al 2 unimii! prin acea vigoare a constiintei artistice care il uneste asa de strans cu ,aiorescu si cu 5minescu ,*ucurosi din primul moment a fi g(icit in el o constiinta inrudita.

oan &lavici
Ioan ;lavici 3n. 18 ianuarie 18A8 la ;iria, 9udetul -rad . d. 1> august 1965 la Crucea de os, in apropiere de &anciu, 9udetul %rancea4 a fost un scriitor si 9urnalist roman. Ca si Creanga, Ion ;lavici e descoperirea lui 5minescu.&oetul i.a relevat valorile culturii romanesti,punandu.i efectiv si condeiul in mana .;lavici nu este Gse stie indeo*ste.un creator de inaltimea celor trei mari contemporani ai sai$5minescu ,Creanga,Caragiale.Dar se situeaza,cu siguranta, in imediata lor succesiune . In capitolul despre unimea din lucrarea colectiva 2Istoria literaturii romane moderne '.%ianu!nota ca ;lavici ne invita la un ospat mai sarac.

1$

Ceea ce l.a cucerit pe ;lavici a fost cu siguranta intruc(iparea puritatii sufletului taranesc .%iitorul prozator era o inepuiza*ila comoara de literatura populara a carei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucratoare. 8irea asezata a lui ;lavici , gandirea sa cumpanita nu putea sa atraga decat simpatia poetului care descoperea cu *ucurie ca un tanar ardelean la care lumea povestilor si cea a vietii traite se integrau firesc intr.o armonie putin o*isnuita . Urmareau aceleasi cursuri3drept si filozofie4 si.au descoperit puncte de vedere inrudite , au avut revelatia filozofiei sc(open(auriene si au devenit partizanii dreptului natural si ai evolutiei organice.5rau pe scurt adeptii unui conservatorism luminat ,care nu excludea progresia ci o presupunea cu necesitate si conasiderau ca postulat axiomatic taranimea ca fundament al civilizatiei romanesti. &oetul ,descoperindu.i darurile l.a indemnat sa scrie .<.a recomandat Gprin +egruzzi G unimii si in primul numar din 18>1 a de*utat in Convor*iri cu comedia! 8ata de *irau!. In acelasi ani ela*oreaza ;tudiile asupra mag(iarilor care apar in paisprezece numere ale revistei 9unimiste .Devenise mem*ru indragit al unimii si cu *ursa capatata de la societate si.a putut continua studiile 9uridice .<a sfarsitul lui ianuarie 18>> se sta*ileste la /ucuresti si devine redactor la! 'impul 2.;criitorul se ocupa numai de ru*rica literara si de partea consacrata pro*lemelor de politica externa .Ca in convingerile lui ;lavici 9unimismul ideologic era *ine instalat o dovedesc aceste confesiuni intime,intr.o scrisoare din octom*rie 18>",adresate prietenului ardelean %icentiu ,angra $!'inerii crescuti fiind in strainatate ,cand s.au intors in tara erau niste straini 5i intelegeau *ine ce se petrece in 8ranta ,Italia sau 1ermania ,nu aveau insa de unde sa inteleaga ce se petrecea in )omania .-stfel ei se credeau a face *ine facand in )omania ceea ce ar fi facut daca ar fi ramas in tarile in care au fost crescuti.Intelegi prea *ine ca o mai mare nenorocire nu se putea .-cesti oameni sileau pe )omania a face ceea ce nu se potriveste cu firea ei, si astfel,ce intre oameni cu minte nu este cu putinta ,o sileau a risipi o multime de puteri pentru tinte ne*uneC.! unimistii au gasit in creatia lui ;lavici o expresie a literaturii poporale dorita si cultivata de ei.!8ata de *irau! si apoi *asmele si povestile folclorice , le verifica ,desigur aprecierea dintai. Cand Convor*irile sau 'impul incep sa.i pu*lice si nuvelele 3 &opa 'anda , /udulea 'aic(ii ,1ura ;atului4 ,9unimistii desi sesizeaza evolutia artei scriitorului , considera ca opinia lor initiala se verifica pe deplin.,ediul evocat si modalitatea continua sa fie ale unui creator de povestiri satesti , ale acelor Dorfgesc(ic(temult cultivate in literatura germana . -rta lui ;lavici ca si a celorlalti scriitori care produceau o astfel de literatura poporana era deci pretuita pentru ca 2parasind oar*a imitare a conceptiunilor straine , s.au inspirat din viata proprie a poporului lor si ne.au infatisat ceea ce este ,ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice! Incontesta*il,Ioan ;lavici este creatorul acelui realism taranesc in modalitatea caruia a crezut ,aiorescu , ca o formula ideala pentru nuvelistica vremii . Universul recreat de ;lavici este cu adevarat ce autentic taranesc .5 o atmosfera de viata rurala ,surprinsa realis in care totul si toate sunt statornicite de cand lumea. 5 o lume de mica comunitate ,ferecata in sine ,stapanita de cutume ,vietuind intr.o armonie fireasca cu natura .'otul e fixat de la geneza ,oamenii repeta ca un ritual ,mereu aceleasi esturi simple ,in ocupatii stiute ,mostenite din tata in fiu ,fara surprize nsi posi*ile incalcari. -ngrenati in aceasta ordine presta*ilita , in care rolurile sunt *ine distri*uite iar textul mereu acelasi , oamenii sunt inc(isi in sine ,rostindu.se rar. ;criitorul a trait drama unui ,os ,arian ,fara a fi avut taria sa recunoasca esecul stradaniei de a intrupa artistic o lume straina din material pe care nu.l putea stapani.

on 'uca Cara%iale
23

Ion <uca Caragiale 3n. 1 fe*ruarieB1D 1856, Jaimanale, 9udetul &ra(ova, astazi I. <. Caragiale, 9udetul Dam*ovita, d. 9 iunie 1916, /erlin4 a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman. 5ste considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. - fost ales mem*ru al -cademiei )omane post.mortem. De la de*utul sau in dramaturgie 318>94 si pana in 1896, Caragiale s.a *ucurat de spri9inul unimii, desi in intregul proces de afirmare a scriitorului, unimea insasi a fost, pana prin 188A . 1885, tinta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. ;e poate afirma ca destule dintre adversitatile indreptate impotriva lui Caragiale se datoreaza si calitatii sale de 9unimist si de redactor la conservator.9unimistul ziar 'impul 318>8 . 18814. &rima piesa a dramaturgului, ? noapte furtunoasa, *ine primita de unimea si pu*licata in Convor*iri literare 318>94, unde vor aparea de altfel toate piesele sale, a *eneficiat, la premiera, de atacuri deloc negli9a*ile. Dupa trei ani de cola*orare, Caragiale s.a retras in iulie 1881 de la 'impul, dar Comitetul 'eatrului +ational de la Iasi, prezidat de Iaco* +egruzzi, il numeste director de scena, post pe care dramaturgul l.a refuzat. - participat frecvent la sedintele unimii, iar la intalnirea din martie 188A, in prezenta lui -lecsandri, si.a marturisit preferinta pentru poeziile lui 5minescu. <a " octom*rie a citit la aniversarea unimii, la Iasi, ? scrisoare pierduta reprezentata, la 1# noiem*rie in prezenta reginei, cu un mare succes. In 1888 'itu ,aiorescu l.a numit director al 'eatrului +ational din /ucuresti si i.a prefatat volumul de 'eatru 318994, cu studiul intitulat Comediile d.lui I.<. Caragiale. In 1896, la 9 mai Caragiale a prezentat insa la -teneu o conferinta cu titlul 1aste si gaste literare, impotriva unimii, determinand, impreuna cu articolul Doua note, ruptura cu 'itu ,aiorescu si incetarea cola*orarii la Convor*iri literare. <a 18 noiem*rie 1895, &etre &. +egulescu i.a scris lui ;imion ,e(edinti ca a o*tinut de la 'itu ,aiorescu sa se ceara cola*orarea lui Caragiale la Convor*iri literare, fara reluarea insa a relatiilor personale intre critic si autorul articolului Doua note. De.a*ia la 15 fe*ruarie 1978 Caragiale si.a reluat legaturile cu 'itu ,aiorescu, trimitandu.i acestuia o felicitare cu prile9ul aniversarii sale. Caragiale a fost mem*ru al unimii, o vreme gazetar la 'impul si apoi la Constitutionalul , s.a *ucurat de interventia criticului atunci cand opera dramatica i.a fost calomniata sau contestata , si.a pu*licat cele mai reprezentative lucrari in Convor*iri <iterare ,*eneficiind in momentele grele de intreg cortegiul de atentii rescris de recuzita 2criticii de sustinere 2care putea fi acordat de un organism atat de puternic cum a fost unimea..8ara indoiala Caragiale a fost prin temperament si predispozitie un spirit conservator ,adept al rigorii,ordiniii si masurii, neagreand prefacerile *ruscate si arderea etapelor.-ceasta , nu numai in plan estetic unde rigoarea clasicista e peste tot evidenta3 2;unt vec(i,domnilor!4 , dar si in plan socio.politic.;o*rietatea in lim*a9 si logica in dezvoltariel oratorice erau intr.adevar *ine reprezentate.

acob "e%ruzzi
-l doilea fiu al lui C. +egruzzi, a urmat studii liceale in 1ermania si 8acultatea de Drept din /erlin, inc(eiata cu doctorat. - facut cariera universitara 3la Iasi si la /ucuresti4 si o lunga cariera parlamentara. - condus revista 2Convor*iri literare! pana in 1895, a fost secretarul societatii unimea din 18"8. &artea valoroasa a creatiei lui o reprezinta memorialistica, -mintiri din 2 unimea!, scrisa in 1889 su pu*licata a*ia peste trei decenii. - tradus dramele lui ;c(iller. ;ecretarul 2perpetuu al 2 unimii, Iaco* +egruzzi 318A#.19#64, a scris o literatura acum uitata, indeose*i satirica. 2Copiile dupa natura sunt cele mai delecta*ile si n.au deloc intentie naturalista, fiind niste simple 2caractere cu model real. &arintele 1avriil, om disimulat, care promite orice si tagaduieste, spunand 2sa fie *ine, contele Curcano.,irmilitziRi, *aronul Constantin 1arla de -fumata, ducesa /ute, nascuta 'apa, printesa /ostano CracavetzRi,

21

nascuta &itrigello./ara*ulla, toti acesti paraziti modern, Ionita cocovei, *urlac timid si suav, 1(ita 'itirez, ar(ivar venal si erotic, iata cateva tipuri. ,erita onorurile antologiei 2Un drum la Ca(ul, ta*lou (azliu al sicanelor procedurale 32cacon ,analas, 2duduca &ipita4 si 2Cristac(i %aicarescu, tragicomedia unui ipo(ondru suferind de toate *oalele din cauza unei fripturi de curcan.

Petre Carp
;.a nascut intr.o familie de vec(i *oieri moldoveni, a a*solvit gimnaziul la /erlin cu note maxime, urmand 8acultatea de Drept si ;tiinte &olitice din /onn. - intrat de tanar in viata politica, reprezentand marea *oierime romana. - participat la complotul impotriva lui Cuza, a fost ministru de externe si prim.ministru, seful partidului conservator timp de 5 ani. - realizat traduceri$ ,ac*et( si ?t(ello de Tilliam ;(aRespeare. 5ste trimis inca de copil la /erlin 318574 unde invata la 8ranzosisc(e 1Umnasium. In anul 1858 isi ia *acalaureatul si se inscrie la 8acultatea de Drept si ;tiinte &olitice din cadrul Universitatii din /onn. In anul 18"6 revine la Iasi si contri*uie la punerea *azei societatii unimea 3primavara anului 18"A4. Desi a fost numit in postul de auditor onorific la Consiliul de ;tat 318"54 a participat activ la indepartarea domnitorului -lexandru Ioan Cuza de la conducerea )omaniei. <a 11 fe*ruarie 18"" a fost numit secretar intim al <ocotenentei domnesti, iar ulterior secretar al -gentiei diplomatice a )omaniei la &aris 3mai 18"> . iulie 18">4. -dept al ideilor @9unimiste@ s.a remarcat ca unul dintre fruntasii &artidului Conservator din acea perioada. - fost ales in numeroase randuri deputat si senator in &arlamentul )omaniei. - indeplinit numeroase functii politice in cadrul guvernelor care au succedat la conducerea tarii dupa plecarea domnitorului Cuza 3ministrul -facerilor ;traine, ministru Cultelor si Instructiunii, ministru -griculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, ministrul 8inantelor4 fiind ales de doua ori presedinte al Consiliului de ,inistri. - activat in cadrul diplomatiei romanesti indeplinind functiile de agent diplomatic la %iena si /erlin 3martie 18>1 . aprilie 18>#4 si ulterior la )oma 3aprilie . octom*rie 18>#4. In perioada noiem*rie 1886 . octom*rie 188A a fost numit 'rimis extraordinar si ministru &lenipotentiar al )omaniei la %iena. In anul 1891 gruparea @9unimista@ se desprinde din cadrul &artidului Conservator si formeaza &artidul Constitutional, iar &etre &. Carp este ales presedinte. Dupa fuziunea din 197> a tuturor elementelor politice conservatoare din )omania a fost ales presedinte al &artidului Conservator 361 aprilie 197> . 1A mai 191#4. In timpul &rimului )az*oi ,ondial a fost unul dintre sustinatorii ideii de intrare a )omaniei in raz*oi alaturi de &uterile Centrale. - fost prim.ministru al )omaniei de doua ori 319 iulie 1977 . 6> fe*ruarie 1971 si 1A ianuarie 1911 . 17 aprilie 19164 din partea &artidului Conservator.

(asile Po%or
;.a nascut intr.o familie de *oiernasi, a facut studii 9uridice la &aris. - luat parte la conspiratia impotriva lui Cuza= a fost prefect al 9udetului Iasi, deputat primar al Iasului 31887. 1881= 1888.189>4. 5ra proprietarul tipografiei ce tiparea revista Convor*iri literare si scrierile 9unimistilor, era totodata 2pisic(erul! grupului, datorita umorului sau. - fost o figura originala prin preocuparile si curiozitatile sale 3sc(open.(auerian la inceput, a evoluat treptat spre *udism4. facut prima traducere din 8aust 3partea I4, a tradus din /audelaire si poe, din poezia c(ineza. %asile &ogor318##.197"4 a fost metofistelul 2 unimii, spiritul voltairian, razand pana ce.i crapa 2camesa si.i sareau 2dintii cei noi din gura. Intr.adevar, el era mai informat decat ,aiorescu in literatura moderna si traducea /audelaire in 18>7, din ;ullU &rud(omme in 19>#, din <econte de

22

<isle, '(. 1autier, . )ic(erpin. %ersurile originale, putine 32;finx egiptean , 2,elancolia lui Durer4 au factura franceza.

A)D)*enopol
-lexandru Dimitrie Ienopol 3n. 6#, dupa alte surse 6A martie 18A>, Iasi . d. 6> fe*ruarie 19674 a fost un academician, economist, filosof, istoric, pedagog, sociolog si scriitor roman. -lexandru D. Ienopol este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor, filozof al istoriei de talie mondiala, cel mai mare istoric roman, dupa +icolae Iorga.

Bibliografie :
2. *,C% ..2% % ..2*)*R9 E1E%2 9ED,+%R* *R+ 233$ :.C*2,-E1C%9,1+&R,* 2,+ER*+%R,, R&.*-E9ED..,-ER4*9 6%C%RE1+, 1$!# E%:E- 2&4,-E1C%9,1+&R,* 2,+ER*+%R,, C,4,2,)*+,E, R&.*-E .&DER-E9ED..,-ER4*9 6%C%RE1+, 1$!$ ).&R-E*9 J%-,.E* 1, J%-,.,1.%2 ; 4&2.,< 6,62,&+EC* .,-ER4*9 6%C%RE1+, 1$$! E-+R% +&+, 9 ED.

D%.,+R% 4*C*R,%9 =J%-,.E* 1, J%-,.,1+,,9 ED. J%-,.E*9 ,*1, 1$#3 /ttp8>>???.scri'd.com>doc>43336625>Criticismul"Junimist"studiu"de"Caz@do?nload /ttp8>>ro.?iAipedia.or0>?iAi>

Contributie
/ute 1eorgiana ;i 1aitan Corneliu. &ortofoliu 1oia -drian si +ecula -na.,aria. &&' 8rangu -ndreea si &iciu Daniela. &anou

23