666.re#erat.

ro

Amurg violet de George Bacovia Amurg violet este o poezie a lui George Bacovia publicata n 1916. Este reprezentativ pentru Bacovia datorit culori violet! dar "i pentru atmos#ers trist ! melancolic prezent n toate crea$iile sale. %n poezia Amurg violet se reg sesc multe dintre tr s turile simboliste din care amintim prezrn$a simbolului "i a laitmotivului! care genereaz muzicalitate! prezen$a unor motive literare precum& toamna parcul solitar! cromatica! sugestia. %n poezia Amurg violet cromatica este reprezentat de culoarea violet! proiectat asupra peisa'ului semni#ic(nd decaden$a! amurgul violet ca un s#ar"it de lume. )romatica are pro#unde sensuri n de#inirea st rilor su#lete"ti ale eului poetic. *iec rui sentiment i corespunde o culoare.Ast#el e+ist un cod al interpret rii culorii bacoviene! care verdele crud! rozul "i albastru sugereaz starea de nevroz ! albul inee+isten$ ! negru "i ro"u moartea.George Bacovia pre#er culori nc,ise! sumbre - negru! violet! gri dar "i pe cele desc,ise cum sunt albul! galbenul! etc. .oezia are dou versuri cu valoare de simbol& /ra"ul tot e violet0Amurg de toamn violet! crend o imagine ,alucinan ! simboliz(nd un moment #inal! apocaliptic. 1emele "i motivele simboliste din aceast poezie se identi#ic u"or& oa"ul p r sit! cu plopi singuratici! simboluri de solitudine! sporind sentimentul de insingurare..rezen$a simbolului "i a laitmotivului sugereaz muzicalitatea versurilor. 1ema central a poeziei prezint o imagine a ora"ului cuprins de somnole$ ! populat de o lume lene" ! monotom .1ema poeziei sugereaz starea de depresie! de ,alucina$ie! simboliz(nd o imagine vizual . .rezen$a laitmotivului sugereaz principalele teme ale poeziei& oa"ul cuprins de somnolen$ ! plopii singuratici. )a specie literar ! poezia este un pastel! n care se descrie un tablou din natur iar poetul i"i e+prim n mod direct sentimentele tr ite n #a$a tabloului. .oezia este mp r$it n trei catrene cu rim mbr $i"at ! n #iecare sro# repet ndu2se ca un re#ren dou versuri. 3n prima stro# ! tabloul prezentat este din doi plopi singuratici! asem na$i cu apostoli mbr ca$i n od 'dii violete! suger(nd singur tatea ,alucinant . Acest toblou este pictat n totalitate! cu violet! o culoare nc,is ! sumbr ! a doliului. )ea de2a doua catren este o continuare a primeia! prezent(nd ora"ul populat de2o lume lene" ! monotom ! crend un peisa' trist. 4i acest peisa' are tent de ,alucinant datorit culori violet prezent peste tot. %n ce2a de2a treia secvan$ ! peisa'ul urban este nlocuit de o imagine a trecutului! a str bunilor "i a voievozilor. .rezen$a turnului reprezint o ie"re din lumea nc,is "i str(mt a or"ului. 4i aici este prezent senza$ia de ,alucinant! sugerat de culoarea violet. 1e+tul bacovian pare a ilustra modul n care subcon"tientul izbucne"te la supra#a$a! con#irm(nd de#ini$ia pe care E. 5ovinrscu o d dea simbolismului& ad(ncirea lirismului n subcon"tient prin e+primarea pe cale mai mult de sugestie a #ondului muzical al su#letului omenesc. Flori de mucigai de 1udor Arg,ezi

1itlul volumului aminteste de 5es #leurs du mal7 8*lorile raului79 ale lui Baudelaire! dar ideea sugerata este aceea ca #rumosul poate creste7 si din urat! asa cum #lorile cresc deasupra mucegaiului. *lori de mucigai7 este o poezie lirica! in care autorul isi e+prima! in mod direct! nelinistile generate de actul creatiei. 1ema acestei poeme o constituie conditia poetului damnat care2si pierde! in spatiul inc,isorii! vec,ile virtuti de creator. .rimele sapte versuri ale poeziei reconstituie procesul de #aurire al altor cuvinte potrivite7! creatie blestemata si intoarsa! prin plasarea atat a sti,uitorului cat si a lumii evocate! in universul degradarii umane& 5e2am scris cu ung,ia pe tencuiala 0 .e un parete de #irida goala! 0 .e intuneric! in singuratate! 0 )u puterile nea'utate 0 nici de taurul! nici de leul! nici de vulturul 0 )are au lucrat impre'urul 0 5ui 5uca! lui :arcu si lui 3oan. 7 *ostul detinut al inc,isorii ;acaresti si2a scris versurile intr2o celula! scri'elindu2le cu ung,ia pe perete< spatiul intunecat al acesteia constituie prima cauza a damnarii! poetul pierzand aici lumina rece! #ragila! noua! virginala7 a inceputurilor! care investea omenirea cu atributele sacrului. )ateva simboluri religioase 8taurul! leul si vulturul9 trimit la cei trei evang,elisti 85uca! :arcu si 3oan9. .e acestia iconogra#ia crestina ii in#atiseaza impreuna cu respectivele simboluri semni#icand& 'ert#a 8taurul9! domnia lui 3isus 8leul9 si imaginea s#antului =u, 8vulturul9. =espuiat de sacralitate in in#ernul inc,isorii 8 cu puterile nea'utate79 poetul devine un damnat. 3n aceste conditii! demonul sau interior ii dicteaza versurile blestemate! rod al unui act luci#eric& >unt sti,uri #ara an! 0 sti,uri de groapa! 0 =e sete de apa 0 >i de #oame de scrum! 0 >ti,urile de2acum7. /mul care #usese inzestrat cu o ung,ie ingereasca7 pentru a2si #auri opera! o pierde datorita coborarii in iad< c,iar lasata sa creasca! aceasta ramasita a sacrului nu a mai crescut7! ori a #ost convertita in instrument diavolesc 8sau nu o mai am cunoscut79. ?oul instrument7 de creatie este generator de su#erinta 8 >i ma durea mana ca o g,iara 0 ?eputincioasa sa se stranga79! poetul traind drama imposibilitatii de a mai scrie ca alta data. Aceasta va conduce la un alt tip de poezie 2 oglinda a unei creatii inversate 8 >i m2am silit sa scriu cu ung,iile de la mana stanga79 in care truda nu este su#icienta! iar 5ogosul nu se mai intrupeaza in vers sacru. .oezia *lori de mucigai7 desc,ide! in mod programatic! ciclul cu acelasi titlu! in care Arg,ezi aplica estetica uratului7 enuntata in !! 1estament7& trans#ormarea a ceea ce este urat in materie artistica. Elemente ale modernismului& :odernismul #iind o orientare artistica novatoare! opusa traditionalismului! primul dintre elementele sale il constituie sursa de inspiratie& lumea inc,isorilor alcatuita dintr2o ade2 varata #auna umana. 3n zugravirea ei! autorul a utilizat categoriile negative ale modernismului& sumbrul! teri#iantul! grotescul. @n alt element il constituie titlul socant! alcatuit printr2o asociere semantica surprinzatoare. 1itlul 8ca si intregul volum9 constituie o aplicare a esteticii uratului. 3n aceeasi viziune se inscriu trairile interioare ale poetului 8in#atisat in ipostaza

demonica9& damnarea! nelinistea! su#erinta. 3n s#arsit! viziunea intoarsa7 asupra creatiei poetice este tot un element modernist. TUDOR ARGHEZI - PSALMI @na din laturile dominante ale poeziei arg,eziene sta sub semnul cautarilor #ilozo#ico2 religioase. )a toti marii poeti ai lumii! Arg,ezi a #ost rascolit de2alungul intregii sale vieti de o serie de probleme #undamentale pentru cunoasterea rostului omului pe pamant! a inceputurilor e+istentei acestuia in univers! a perspectivelor care i se desc,id a mortii care pune capat zbaterilor lui continui pentru in#rumusetarea vietii pe care vrea s2o cladeasca urmasii sai. .ana sa a'unga la cunoasterea si insusirea #ilozo#iei materialist2stiinti#ice clari#icatoare! poetul s2a razboit cu #antomele =ivinitatii si mortii! ale vietii viitoare 2 intr2 o lupta piept la piept dramatica si indar'ita al carei rod literar il constituie unele dintre cele mai stralucitoare creatii poetice arg,eziene. 3spita cunoasterii! setea devoranta! biciuitoare de2a strapunge cu mintea necunoscutul! care! pe aceeasi masura cu care poetul se apropia de el! parea a se departa de mi'loacele de patrundere si de intelegere ale lui! sta la baza unei mari parti din opera de pana la Eliberare a scriitorului. :otivul cautarii =ivinitatii! prezent in poezia arg,eziana inca de la primele debuturi ale poetului! devine in .salmi o obsesie tiranica! in#rigurata cautare care se prelungeste pana in >ti,uri de seara si Aore si in multe alte poezii si scrieri in proza ale poetului. Aceasta drama a cautarilor obsedante capata in versurile din .salmi o deosebita #orta a e+presiei lirice. .salmii arg,ezieni sunt monologuri ale celui 2 care 2 glasuieste2n pustiu. :onologul nu a'unge niciodata sa devina dialog. 3n psalmii arg,ezieni surprindem mai degraba ecouri ale ;ec,iului decat ale ?oului 1estament. .oetul e un emul al acelor mitic2ar,aici ,omines religiosi care s2au luat la ,arta cu =omnul lor! l2au in#runtat! au violentat cerul! s2au luptat cu ingerul. 1onul sau! in genere! este acela al unui 3ov! barbatul care nu cedeaza! nu accepta nici un compromis! nici resemnare! care se2a#irma pe sine in #ata unui 3e,ova pierdut in tenebre si tacere. )uvantul sau este starnit c,iar in 1acerea absoluta careia i se adreseaza si in care se aude pierind. P almul I! 2 As putea vecia cu tovarasie este revolta lui Arg,ezi impotriva 1atalui! al lui =umnezeu cel vec,i care s2a retras! s2a ascuns si parasit omul. Acesta e singur cu puterile sale. El este noul .rometeu< el creeaza lumea. Arta purcede din el si in aceasta ipostaza de creare a unei lumi noi! de depasire a conditiei creaturale! el s#ideaza divinitatea! luand vecia drept complice. Arta are posibilitati nelimitate si prin ea poetul se identi#ica ca divinitatea. 3n #inal poetul isi doreste pierirea dar numai in ipoteza in care are loc pierirea lui =umnezeu in el. P almul II! 2 >unt vinovat ca am ravnit este lupta poetului cu =ivinitatea! incercarea sa de a2l rasturna. *inalul poeziei& 1i2am auzit cuvantul! zicand ca nu se poate! este intr2un #el un raspuns! e+prima o interdictie declarata< neaga nu numai 'indul omului dupa bunurile lumii acesteia! ci si insasi ravna poetului de a2si apropia )uvantul. Bevolta din

.salm 3 inseamna s#iderea )reatorului! asumarea orgolioasa a demnitatilor acestuia. :arele .acatos din .salm 33 nu e artistul manat de o nelinistita patima cereasca ci #aptura aventuroasa a riscurilor e+treme! razvratitul! care incearca imposibilul. 3n P almul III! 1are sunt singur! =oamne! si piezisC poetul se simte insingurat si parasit. =umnezeu ascuns! mut! ine+istent il condamna la singuratate! impotriva careia se revolta cerand din partea =ivinitatii un semn care sa2i indemne pasii. =aca in primii trei .salmi! poetul se razvratea impotriva divinitatii in .salm 3; Buga mea e #ara cuvinte poetul ne prezinta con#runtarea sa cu 5ogosul! cu =umnezeu 2 cuvantul. ),emarea sa 8dubla< ca pro#et si poet9 este condamnarea sa. 1oate ambivalentele! ambiguitatile si parado+urile naturii sale isi au sorgintea in aceasta criza originara a )uvantului. .salm 3; este e+presia unei disperari a cugetului! privind e+istenta insasi a eului. P alm "! ?u2ti cer un lucru prea cu neputinta este un apel al inteligentei desnada'duite. .rezenta sacrului este singurul sau dar ravnit. 3nvocarea lui este o incercare de a2l scoate din neantul ascunzisului sau. =ar este! oare! posibila revelareaD Este cu putinta ca tacerea sacrului sa se rupaD ?imic mai tragic pentru inteligenta insetata de in#init decat aceasta tacere. =umnezeu ascuns in aceasta tacere este o negare a omului cuvantator.),inuit de indoieli .ari cand a #i! pari cand ca nu mai esti 8.salm ;39 neputand intelege tacerea de stanca a unei divinitati care nu da nici un semn palpabil al e+istentei ei! poetul isi striga patetic apriga dorinta in goana2i neostoita dupa o certitudine absoluta! cu o cutezanta inspaimantatoare& >inguri! acum! in marea ta poveste! Baman cu tine sa ma mai masor! *ara sa vreau sa ies biruitor. ;reau sa te pipai si sa urlu< EsteD 8.salm ;39 3n P alm "II! .entru ca n2a putut sa te2nteleaga poetul #ace un rec,izitoriu puterii =ivine invinuind2o! acuzand2o de crima celui care a creat lumea si apoi a parasit2o. =umnezeu se #ace vinovat de dubla crima< una pentru ca e absent din lume si cealalta ca lumea nu2l poate cunoaste. >ingurul vinovat e cel absent! adica =umnezeu! nu omul. /mul! acuzat de religii! devine acuzatorul 'udecatorului sau. P alm "III! .ribeag in ses! in munte si pe ape e psalmul calatorului2prizonier in universul inc,is. .salm al maturitatii melancolice! al revizuirii si al cunoasterii de sine! acest psalm este un psalm al socotelilor. 3ronic! sarcastic este poetul si in P alm #! vecinul meu a strans cu neindurare e psalmul mizeriei umane al nimicniciei omului ce2si intemeiaza e+istenta pe posesiune. 3nlocuirea lui a #i cu cu a avea duce la descompunerea #iintei umane.

3n P alm #I! ca sa te ating! taris pe radacina poetul revine la c,emarea =ivinitatii. =e data aceasta el doreste un contact organic care insa nu se realizeaza. )uprinzand marea intrebare #ara de raspuns! dureroasa si dramatica! psalmii arg,ezieni re#lecta continua lupta a gandirii poetului cu indoiala! cu neputinta de a renunta la cautare! cu nesatioasa sete de a se convinge daca =ivinitatea e+ista sau nu cu adevarat. /sciland intre dorinta de a a#irma e+istenta lui =umnezeu si gandul ca acesta s2ar putea reduce doar la o iluzie zadarnic intretinuta! poetul e+clama in .salm ;3& .entru credinta sau pentru tagada! 3l caut darz si #ara de #olos! ca! pandindu2l pe =umnezeu ca pe un vanat! sa2l ameninte cu nimicirea #izica! necrutator& 1e dramuiesc in zgomot ti2n tacere >i te pandesc in timp! ca pe vanat >a vad& esti soimul meu cel cautatD >a te ucid sau sa2genunc,i a cere 8.salm ;39 sau c,iar! nu mai putin neinduplecat& )ercasem eu! cu arcul meu! >a te rastorn pe tine! =umnezeuC 1al,ar de ceruri! imi #acui solia >a2ti 'e#uiesc cu vulturii taria 8.salm 339 .oetul! pentru care problema =ivinitatii parea #ara rezolvare! isi da seama de zadarnicia zbaterilor sale launtrice in goana dupa marea ,imera a'unge sa proclame categoric ine+istenta lui =umnezeu! asa cum! trium#ator! ne2o spune in unul din ultimii sai .salmi din 19E9. Evocand mai intai indelungatul si dramaticul drum al cautarii de o viata2 ntreaga& m2am aratat 0 /ricum! de2ti pipai pragul! cu soapta tristei rugi! 0 =au numai de belciuge! cu lacate si drugi! el isi anunta ,otararea nezdruncinata de2a nimici #antoma dumnezeiasca de care s2a lasat tiranizat pana acum& 3nversunat de piedici! sa le s#aram imi vine!

dar trebuie2mi dau seama! sa2ncep de2abia cu tine .salmul de taina! singurul! de alt#el! care este ast#el denumit de poet! se constituie intru2 un monolog s#asietor in care sentimentul dragostei adevarate si al credintei se intrepatrund ca2ntr2un cantec al nemuririi! al sperantei al dorului! al dragostei de dragoste. *emeia raspandita in el ca o mireasma2ntr2o padure i2a prins de cantec viata< a purtat2o ca o bratara la mana casnica a gandirii< a sc,imbat cararea! si a #acut2o vas de mare. Adresarea catre simbolul #eminin al divinitatii de identi#ica in #inalul psalmului& Bidica2ti din pamant urec,ea in ora noptii cand te c,em ca sa auzi! oC neuitata neiertatorul meu blestem. .oezia seamana cu aceeasi s#asietoare c,emare eminesciana din Basai asupra mea sau Bugaciune.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate