Sunteți pe pagina 1din 7

The Article

A. Articolul hotarat THE Articolul hotarat "the" din limba engleza se scrie inaintea cuvantului pe care il determina si se foloseste: - inaintea unui substantiv mentionat in context: A read a book. I liked the book. (Am citit o carte. Mi-a placut cartea). - atunci cand intr-o discutie se cunoaste notiunea exprimata de substantiv, chiar daca nu a mai fost mentionat in context: Where is the child? The child is at school. Atunci cand ne referim la obiecte considerate unice: the Earth, the Sun, the Moon ( amantul, Soarele, !una) B. Articolul nehotarat A/AN Articolul nehotarat "a" in limba engleza se foloseste inaintea substantivelor care incep cu o consoana: a ba", a car, a do", a table. Articolul nehotarat "a" in limba engleza se foloseste si inainte de u sau eu atunci cand se pronunta ca si you: A #ni$ersit%, a European, a unit Articolul nehotarat "an" in limba engleza se foloseste inaintea substantivelor care incep cu vocala (an apple, an ea"le, an opossum). Se foloseste si inainte de h mut: an hour, an honor Articolul nehotarat in limba engleza se foloseste pentru a face referire la ceva pentru prima data intr-o conversatie: Would %ou like to eat an apple? (Ai $rea sa mananci un mar?) Articolul nehotarat in limba engleza se foloseste pentru a face referire la un obiect sau persoana, echivaland cu one: I &ould like to bu% a computer and a ' S de$ice. Articolul nehotarat in limba engleza se foloseste pentru a face referire la un anume membru al unei categorii: ary is a nurse! "ohn is a doctor! C. Articolul Zero - cu nume de profesii: Translation is one o( m% skills. - cu substantive nenumarabile: I drink milk e$er% mornin". - la numele de limbi: Spanish is a nice lan"ua"e. - numele de mese: I am ha$in" lunch no&. - numele persoanelor: Mar% is m% best (riend. - titluri si nume proprii: )ueen Elisabeth is the )ueen o( En"land. - dupa cazul posesiv, format cu #s: That is m% (ather*s bike. - la numele de tari: I am "oin" to $isit +rance. $xceptie: %he &nited States - cu nume de magazine: I do all m% shoppin" at ,arre(our. - in cazul anilor: -../ &as a "reat %ear (or me.

Numeralul NUME A!U! CA "#NA! 0ne - 1 T&o - Three - 2 +our - 3 +i$e - 4 Si5 - 6 Se$en - 7 Ei"ht - / 8ine - 9 Ten - 1. 11 - -. Ele$en - 11 T&el$e - 1Thirteen - 12 +ourteen - 13 +i(teen - 14 Si5teen - 16 Se$enteen - 17 Ei"hteen - 1/ 8ineteen - 19 T&ent% --. -1 T&ent%-one - :oua;eci si unu 1..-one hundred 1.1 - 11. one hundred and one - 1.1 sau one hundred one < 1.1 a thousand - o mie ten thousand - 1..... a hundred thousand - o suta de mii a million - 1........ a billion - un miliard

NUME A!U! $ "#NA!

1-1. (irst - prima second - a doua third - a treia (ourth - a patra (i(th - a cicea si5th - a sasea se$enth - a saptea ei"th - a opta ninth - a noua tenth - a ;ecea 1 - -. si peste Se adau"a th ele$enth - al 11-lea t&el(th - al 1--lea thirteeth - al 12-lea (ourteenth - al 13-lea (i(teenth - al 14-lea si5teenth - al 16-lea se$enteenth - al 17-lea ei"hteenth - al 1/-lea nineteeth - al 19-lea

Zilele %a&tamanii' !unile %i Anotim&urile


1. Zilele saptamanii (Days of the week)
Zilele %a&tamanii ':a%s o( the &eek( in limba engleza se scriu )ntotdeauna cu liter* mare 'sunt substanti$e proprii =n limba en"le;>(! $numerarea zilelor s*pt*m+nii, calendarele, etc! )ncep cu duminic* 'Sunday(!

(unda) - duminica Monda) - luni Tue%da) - marti *edne%da) - miercuri Thur%da) - ,oi +rida) - vineri (aturda) - sambata

2. Lunile anului (Months of the year)


-a si zilele saptamanii, lunile anului 'Months o( the %ear( in limba engleza se scriu )ntotdeauna cu liter* mare 'sunt substanti$e proprii =n limba en"le;>(!

,anuar) - ianuarie +ebruar) - februarie March - martie A&ril - aprilie Ma) - mai ,une - iunie ,ul) - iulie Augu%t - august (e&tember - septembrie $ctober - octombrie No-ember - noiembrie "ecember - decembrie

3. Anotimpuri (Seasons)
Anotim&urile 'The seasons( in limba engleza sunt urmatoarele:

%&ring - primavara %ummer - vara autumn - toamna .inter . iarna

/. +AM#!#A %# U"E!E 0 THE +AM#!12 - &arent% parinti 3ather' dadd) mama, mamica copil / copii baiat, fiu / fata, fiica frate / sora bunici grand 3ather' grand&a bunica, mamaie nepoti de bunici grand%on granddoughter - uncle - aunt' auntie - ne&he. / niece - cu%in 0cou%in2 unchi matusa, matusica nepot / nepoata de unchi verisor 'a( nepot nepoata bunic tata, tatic

mother' mumm) - child / children - bo)' %on / girl' daugther - brother / %i%ter - grand&arent%

grandmother' granma' grannie'bigmama 4grand%children

0amilia obtinuta prin casatorie se numeste folosind cuv+ntul din familia de baza 1 in4la., ex: - 3ather4in4la. - %on4in4la. - %i%ter4in4la. - god3ather - be%t man de onoare socru ginere cumnata nas ' botez ( nas 'nunta( /cavaler de onoare godmother nasa 'botez(

maid o3 honour nasa 'nunta( / domnisoara

0amilia obtinuta prin recasatorire 'vitrega( se numeste folosind familia initiala dar cu ,,%te&" )nainte: - %te&43ather tata vitreg - %te&4%on fiu vitreg

- %te&4%i%ter

sora vitrega

- relati-e' relation

ruda

E56 #MA EA $ E# 2hat time is it 3 -+t este ceasul 3

A! ! 4 antemeridian 'dimineata( 5! ! 4 postmeridian 'seara( 6 : 77 4 8t9s nine o9cloc: 6 : ;7 4 8t9s ten minutes past nine 6 : ;< 4 8t9s =uarter minutes past nine 6 : >7 4 8t9s half past nine 6 : ?< 4 8t9s =uarter to ten 6 : <7 4 8t9s ten minutes to ten ;@ ;@ An sistem american: > : ;7 4 three ten, < : ;< 4 five fifteen, @7 : ?7 4 tBenty forty, ;7 : 77 4 ten hundred! omentele zilei: in the morning 4 dimineata, at noon 4 la pr+nz, in the a3ternoon 4 dupa amiaza, in the e-ening 4 seara, at midnight 4 la miezul noptii, at da.n 4 )n zori, it9s noon'pr+nzul( it9s midnight 'miezul noptii(

at night 4 noaptea 'b) night(, b) da) 4 ziua

S-ar putea să vă placă și