BAREM DE CUNOSTINTE MINIMALE PENTRU STUDENTII ANULUI I, SERIA C 2012- 2013

1.Definii fiziolo i! "i in#i$!i o%ie$&'l ei #e "&'#i'. Fiziologia este ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul mecanismelor de functionare a organismelor vii,cu legile de desfasurare a acestora,in mod particular fiziologia umana studiaza mecanismele de functionare a corpului uman,legile care guverneaza aceste mecanisme,interactiunile ce se stabilesc intre aceste legi precum si influentele pe care le primesc din exterior. 2.In#i$!i (i #e"$)iei "i*%ol'l )!fi$ !l *e#i$inii. Toiagul lui Esculap care are un sarpe incolacit pe el. 3.En'n!i +)in$i+iile e&i$e ,no)*ele (i )e 'lile- i*+'"e #e "$o!l! .i+o$)!&i$/ 0n *e#i$in/. -medicul este slujitorul naturii *e#i$'l &)!&e!z/, n!&')! 1in#e$/. pacientul trebuie sa fie cru at! moral si fizic medicul sa nu pretinda onorariu disproportionat medicul sa recurga la sfatul colegilor, la nevoie. "edicul trebuie sa depuna un juramant # 2')!*!n&'l l'i 3i+o$)!&e 4.In#i$!i $!)e "!1!n& e"&e $on"i#e)!& 5+/)in&ele fiziolo iei 6 (i $!)e "'n& $on&)i%'iile l'i *!2o)e l! #ez1ol&!)e! *e#i$inii7 $laude %ernard este considerat patintele fiziologiei.&na din contributiile sale notabile pentru progresul medicinei a fost descoperirea rolului jucat de glanda pancreatica. %ernard a dovedit ca secretia acesteia joaca un rol important in digestie.&n alt domeniu original de investigatie a constat in studiul functiei glicogenice a ficatului.%ernard a dovedit ca ficatul este cel care face ca za'arurile sa se repartizeze,prin intermediul sangelui,in intregul organism.( a treia mare contributie in fiziologie a constituit-o descoperirea mecanismului vaso-motor. 8.Definii9 e"'&'l, o) !n'l (i "i"&e*'l f'n$&ion!l. Celula este unitatea anatomic) si func ional) a tuturor organismelor vii, inclusiv a organismului uman. "ai multe celule grupate formeaz) un esut care are caracteristici structurale si func ionale proprii *gregarea mai multor tipuri de esuturi formeaz) organe, ca! inima, pl)m+nii, ficatul, intestinele, rinic'ii, creierul etc. ,ou) sau mai multe organe alc)tuiesc un sistem functional. :.En'*e)!i "i"&e*ele f'n$ion!le !le o) !ni"*'l'i '*!n (i in#i$!i f'n$iile +)in$i+!le !le !$e"&o)!.

Si"&e*'l )e"+i)!&o) - format din plam+ni, c)i aeriene -i mu-c'i preia oxigenul din mediul extern -i-l transport) la celule. elimin) /n atmosfer) $(0 rezultat din metabolismul celular Si"&e*'l $!)#io1!"$'l!) este format din inim), vase de s+nge i esuturi asociate .(xigenul circul) /n interiorul vaselor de s+nge, de la presiune mare la presiune mic), sub ac iunea pompei cardiace Si"&e*'l #i e"&i1-Ficatul sintetizeaz) substan ele nutritive de care au nevoie esuturile, at+t pentru cretere i repararea acestora, c+t -i pentru producerea de energie. Si"&e*'l e;$)e&o) # este format din rinic'i -i c)i urinare din care face parte si vezica urinar). Funcia major) a rinic'ilor este de a controla compozi ia lic'idului extracelular 1lic'idul care /nconjoar) celulele2. Si"&e*'l #e )e+)o#'$e)e # este format din gonade 1testiculul -i ovarul2, care sunt glande cu dubl) secre ie! endocrin) -i exocrin) -i organele genitale interne -i externe, caracteristice fiec)rui sex. 3eproducerea este una dintre caracteristicile fundamentale ale organismelor vii. 4a baza reproducerii sexuale este fuziunea game ilor de sex masculin i de sex feminin 1spermatozoid i ovul2, rezult+nd un ou, /n care, caracteristicile genetice a dou) persoane distincte sunt amestecate pentru a produce urmasi care difer) genetic de p)rinii lor. <.Definii *e#i'l e;&)!$el'l!) (i +)e$iz!i $o*+onen&ele "!le # un compartiment lic'id /n care moleculele se dizolva. 4ic'idul din acest compartiment formeaz), al)turi de lic'idul din vase sau cavit) i # mediul intern. # o matrice de poliza'aride si proteine care confera forma tesuturilor 5 matricea extracelular =.Definii *e#i'l in&e)n (i +)e$iz!i $!)e "'n& $o*+!)&i*en&ele "!le. "ediul intern reprezint) mediul lic'idian /n care se desf)-oar) procesele fizico-c'imice -i biologice caracteristice materiei vii. $ompartimentele mediului intern $ompartimentul intracelular $ompartimentul extracelular >.Definii *!&e)i! 1ie (i en'*e)!i ele*en&ele $.i*i$e $!)e o fo)*e!z/. "ateria vie reprezinta forma de materie superior organizata a carui sunbstrat sunt proteinele cu capacitatile de reinoire continua.6roprietate de a reactiona frecvent mai puternic,amplificat la modificarile energetice ale mediului prin manifestari ale iritabilitatii,excitabilitatii1miscare,secretie,producerea de lumina,electricitate2 10.En'*e)!i )ol')ile C!2? -'l'i 0n o) !ni"*. $onstituent principal al sc'eletului si al dintilor,participa la coagularea sangelui1factorul 782,a laptelui,excitabilitate neuromusculara,influenteaza permeabilitatea membranei celulare,intervine in metabolismul renal,activeaza unele enzime1lipaza,fosfataza alcalina,fosfodiesteraza2

11.En'*e)!i )ol')ile N!?-'l'i 0n o) !ni"* -este cationul specific mediului extracelular,are o concentratie de 9:: mE;<l -rol in generarea depolarizarii membranare si formarea 6*,alaturi de $a0= -mentine ec'ilibrul osmotic,alaturi de $l,cu care formeaza serul fiziologic -in mentinerea ec'ilibrului acido-bazic 3eglarea metabolismului sau este asigurata prin interventia mineralocorticoizilor si a rinic'iului *portul zilnic necesar este de :-> grame 12..En'*e)!i )ol')ile @?-'l'i 0n o) !ni"* Este cationul specific mediulul intracelular,unde are o concentratie ca cca.9:?mE;<l.6articipa la!generarea potentialului de repaus,intervenind astfel in excitabilitate.mentinerea ec'ilibrului acido-bazic.la conditionarea integritatii sistemelor coloidale. 13.En'*e)!i )ol')ile fo"fo)'l'i 0n o) !ni"* 3eprezinta ?,>-?,@A.Este preluat de plante ca fosfati si apoi folosit in in sinteza unor compusi organici,ca de ex.fosfatide,fosfoproteine.7n organismul uman se gaseste sub forma de derivati ai acidului ortofosforic. 3ol!constituent esential al membranei celulare si al componentelor intracelulare.ca fosfat de calciu intra in structura sc'eletului si a dintilor.formeaza sistemul tampon al fosfatilor.este implicat in metabolismul glucidic,in contractia musculara. 14..En'*e)!i )ol')ile M 2?-'l'i 0n o) !ni"* $oncentratie de 9,B-0mE;<ll. 3ol!are actiune in'ibitoare la nivelul neuronilor,axonilor,sinapselor si intracelular.este cofactor al enzimelor din metabolismul oxidativ al glucozzei.este miorelaxant.scaderea lui are ca efecte!cresterea excitabilitatii neuromusculare,scade efectul cardioprotector prin cresterea rezistentei coronariene,induce aritmii sau tulburari de repolarizare. 18.En'*e)!i )ol')ile Cl- -'l'i 0n o) !ni"* Este anionul specific mediului extracelular,are o concentratie de 9?0-9?:mE;<l.Este un constituent normal al tesuturilor si umorilor,asigurand izotonia mediului intern prin fenomenul migrarii ionului de $l.7n organism il gasim in C$4 din sucul gastric,si sub forma de cloruri.Derul fiziologic este o solutie de Ea$l ?,@A.De gaseste in toate compartimentele lic'idiene ale mediului intern.Dub forma gazoasa provoaca arsuri ale aparatului respirator. 1:.En'*e)!i )ol')ile "'lf'l'i 0n o) !ni"* 7ntra in structura!aminoacizilor ci D1metionina,cisteina2,glutatiol,acetil $o*,acidul mucoitilsulfuric1mucina2 si condroitinsulfuric1insulina,ocitocina,vasopresina2, vitamine1timina2.Dulful are roluri esentiale in multiple functii ale organismului,confera prin puntile disulfidice D-D regiditate polimerilor organici1fibrine2 ,asigura structura tertiara a proteinelor prin gruparile DC,detoxifierea organismului prin procesele care au loc in ficat.

1<.En'*e)!i )ol')ile fie)'l'i 0n o) !ni"* (i +)e$iz!i $'* "e n'*e(&e +)o&ein! &)!n"+o)&o!)e #e fie)7 Transportor de electroni s oxigen,intra in structura mioglobinei,citocromilor,intervine in formarea eritrocitelor la nivelul maduvei 'ematogene,intervine in integritatea parului,ung'iilor si epiteliilor,elibereaza energie in lantul respirator prin citocromi. 6roteina transportoare de fier este Transferina. 1=.In#i$!i $!)e e"&e "i#e)e*i! no)*!l/ (i $!)e "'n& $on"e$inele $!)enei #e fie) 0n o) !ni"*. F?-9B- microgrameA la barbati si G?-9H? microgrameA la femei. 7n carenta de fier se produc anemii 'ipocrome feriprive microcitare,deficiente in cresterea ung'iilor,glosite,fisuri la comisurile bucale,ingrosarea mucoasei esofagiene,cu disfagie tulburari neuro-psi'ice1in special la copii cu deficit de Fe2 1>.En'*e)!i )ol')ile $'+)'l'i 0n o) !ni"* (i in#i$!i $'* "e n'*e(&e +)o&ein! &)!n"+o)&o!)e #e $'+)'7 3ol!-in integritatea peretelui arterial1prin lizioxidaza2 -in 'ematopoieza -in formarea melaninei1tirozinaza2 -in mielinizare,prin citocromoxidaza -in protectia antiinfectioasa,antiinflamatorie,anticanceroasa. $eruloplasmina este proteina transportoare de $u. 20.En'*e)!i )ol')ile zin$'l'i 0n o) !ni"*. 7ntra in componenta mai multor enzime1H?2, dintre care cele mai importante sunt!an'idraza carbonica,de'idragenaza lactica si glutamica,fosfataza alcalina,carboxipeptidaze,aminopeptidaze. 6rin enzimele din care face parte intervine in!stimularea me>tabolismului celular,dezvoltarea oaselor si a organismului,sinteza si efectele insulinei si si ale 'ormonilor sexuali,secretia gastrica si in secretia gustativa. *ctiune farmacologica!participa la cicatrizarea plagilor,prin actiunea sa asupra metabolismului colagenului 21. En'*e)!i )ol')ile $o%!l&'l'i 0n o) !ni"*. "icroelement esential,este activ fiziologic doar prin vitamina %90,unde reprezinta :A din molecula.,in $o ingerat,se absoarbe in proportie de @?A.Excretia are loc majoritar pe cale renala,eliminarea fiind in relatie cu depozitele de Fe. 3ol!prin vitamina %90 stimuleaza 'ematopoieza.,eficitul de vitamina %90 duce la aparitia anemiei megaloblastice.are efect neurotrofic,intervine in cresterea si regenerarea nervilor.s-a descris si un efect cardiotoxic,evidentiat la cei care au baut bere in care se adaugase sulfat de $o,pentru marirea spumarii. 22. En'*e)!i )ol')ile io#'l'i 0n o) !ni"*.

"icroelement esential,este necesar pentru sinteza 'ormonilor tiroidieni.Eecesarul zilnic este de 0B?-H??microgr.,oar 9<H din iodul ingerat este folosit in sinteza 'ormonilor tiroidieni,restul este eliminat prin saliva,prin rinic'i saudepus in musc'i,oase,piele.Farmacologic,iodul este folosit ca antiseptic extern sau ca adaos in sare si apa pentru prevenirea 'ipotiroidismului.$arenta de iod produce la copii,cretinismul gusogen iar la adult determina mixedemul!edeme,piele uscata,neelastica,pierderea parului,diminuarea activitatii mentale. 23. P)e$iz!i $!)e "'n& 1!lo)ile no)*!le !le +)in$i+!lilo) $!&ioni (i !nioni #in +l!"*/. $*T7(E77 Ea5 9HF-9:: mE;<l, H??-HB? mgA I5 :-B mE;<l, 9>-0? mgA $a5 :-B mE;<l, @-99 mgA "g5 9,0-0 mE;<l, 0-H mgA *E7(E77 $l5 9?0-9?: mE;<l, H??-HB? mgA C$(H5 0G mE;<l *nionii proteici5 9> mE;<l *cizii organici5 H-: mE;<l Fosfatii5 9-9,B mE;<l Dulfatii5 9 mE;<l 24. Defini&i no&i'ne! #e no)*!l in %iolo ie "i *e#i$in!. E;e*+lifi$!&i 1!)i!ii !le 'no) +!)!*e&)i fiziolo i$i. ,in punct de vedere teoretic,normalul reprezinta valoarea,aspectul,comportamentul cel mai apropiat de cel gasit la majoritatea indivizilor studiati aleator.,in punct de vedere practic,reprezinta linia,nivelul de referinta,pentru compararea cu parametrul masurat de noi.8alorile normale stabilite prin studii populationale pentru T* sunt! T* sistolica1maxima259??-9H?mmCg T* diastolica1minima25>?-F?mmCg 28. 3o*eo"&!zi! A #efini&ie. 6ropietate a organismelor vii de a-si mentine constantele fiziologice in conditii diferite de mediu. 2:. En'*e)!i f!$&o)ii $!)e in#'$ 1!)i!&ii !le +!)!*e&)ilo) fiziolo i$i. sexul!concentratia 'emoglobinei este mai mare la barbati decat la femei. 8arsta!concentratia 'emoglobinei este mai mica la copii decat la adulti. rasa!majoritatea populatiei de culoare are 3' negativ. efortul fizic!T* si frecventa cardiaca cresc in timpul efortului. factorii de mediu! -altitudinea!la inaltimi mari creste nr de eritrocite pentru a compensa scaderea concentratiei de (0 -temperatura!la temperaturi ridicate diureza este mai scazuta stari fiziologice!

-sarcina!la gravide 'ematocritul este mai mic menstruatia!creste usor 8DC 2<. De"$)iei +e "$')& $o*+onen&ele 'n'i *e$!ni"* #e *enine)e ! .o*eo"&!ziei -Senzorul sau senzorii -Centrul de integrare -Efectorii Jntre componentele mecanismului de reglaj se stabile-te o rela ie de feed-back, care, /n majoritatea cazurilor este de tip negativ 2=. Definii "i&'!i! 0n $!)e .o*eo"&!zi! *e#i'l'i in&e)n #e1i!z/ 0n *o# "e*nifi$!&i1 #e l! no)*!l.

2>. Definii noi'ne! #e fee#%!$B. -retroaciune care se manifest) la nivelul a diferite sisteme 1biologice, te'nice etc.2 /n scopul meninerii stabilit)ii i ec'ilibrului lor fa ) de influen e exterioare. -se mai nume-te -i retroaciune invers) sau conexiune invers). 30. In#i$!i &i+')ile #e *e$!ni"*e +)in $!)e e"&e *enin'&/ .o*eo"&!zi!. Comeostazia este men inut), /n general, de dou) tipuri de mecanisme! In&)in"e$i -i /n acest caz vorbim de autoreglara func iei unui organ E;&)in"e$i /n care reglarea unei func ii sau a unui parametru este realizat) de c)tre sistemul nervos -i cel endocrin. 31. Definii $el'l! i en'*e)!i f'n$iile f'n#!*en&!le !le !$e"&ei!. $elula este unitatea functionala de baza a oricarui organism. functiile fundamentale!crestere si metabolosm,reproducere,sinteza proteica,miscare. 32. De"$)iei +e "$')& "&)'$&')! *e*%)!nei $el'l!)e. "embrana celulara este formata dintr-un dublu strat lipidic si proteine asociate,ambele componente avand un grad mare de asimetrie. 33. En'*e)!i f'n$iile *!2o)e !le +)o&einelo) *e*%)!n!)e. Functia de transport,activitate enzimatica,functie de receptor,recunoasterea celulacelula,rol in adeziunea celula-celula,atasarea la structurile din citosc'elet sau ale matrixului extracelular. 34. N'*ii $ele #o'/ $!)!$&e)i"&i$i !le *e*%)!nei $' i*+li$!ii *!2o)e 0n f'n$ion!li&!&e! $el'lei. 6ermeabilitate selectiva,7ncarcatura electrica a membranei

38. En'*e)!i f!$&o)ii #e&e)*in!ni !i +e)*e!%ili&/ ii "ele$&i1e ! *e*%)!nei. 6rezenta bistratului lipidic,care se opune trecerii molecululor solubile in apa."embrana este!permeabila pentru molecule liposolubile,partial permeabila pentru apa si molecule 'idrofobe mici,impermeabila pentru molecule 'idrosolubile. 7nteractiunea ionilor cu apa 6rezenta canalelor ionice 3:. En'*e)!i $!&e o)iile #e &)!n"+o)& !le ionilo) "i *ole$'lelo) +)in *e*%)!n! +l!"*!&i$/. Transportul pasiv si transportul activ. 3<. Definii &)!n"+o)&'l +!"i1 i in#i$!i $!)!$&e)i"&i$ile !$e"&'i!. -3eprezinta transportul moleculelor si al ionilor /n sensul gradientului de concentratie -Eu necesita consum de energie -7nclude toate mecanismele de transport care NU utilizeaza proteine carrier sau transportoare! difuziunea, osmoza i difuziunea facilitata 3=. Definii #if'zi'ne! "i*+l/ i in#i$!i &i+')ile #e "'%"&!ne $!)e "e &)!n"+o)&/ +)in !$e"& *e$!ni"*. ,ifuziunea este un proces fizic prin care diferen ele de concentra ie dintre 0 solu ii desp)r ite de o membran) semipermeabil) dispar prin migrarea moleculelor din compartimentul cu o concentra ie mare spre cel cu o concentra ie mai mic). 6rin difuziune se transport)! -moleculele nepolare 1f)r) /nc)rc)tur) electric)2 si cele liposolubile, ca O2, CO2, hormoni steroizi, uree, etanol -diferi i ioni, cum sunt cei de Ea= si I= -apa, care de-i este insolubil) /n lipide poate difuza prin membrana plasmatica doar /n cantitate foarte mic) 3>. Definii !C'!+o)inele i +)e$iz!i )ol'l lo). Aquaporinele transport) volume mari de apa /n cursul unei zile. *;uaporinele 0 si H joaca rolul central in reglarea reabsorbtiei de apa de catre ductele colectoare ale rinic'iului, iar a;uaporina B joaca un rol semnificativ in producerea secretiilor salivare. 40. Definii +)e"i'ne! o"*o&i$/ i in#i$!i 1!lo)e! !$e"&ei! 0n +l!"*!. 6resiunea osmotic) a unei solu ii este acea presiune care aplicat) unei solu ii /mpiedic) orice deplasare a moleculelor de ap) 1solvent2. 8aloarea normal) a presiunii osmotice este de aprox. :000 **3 , -i /ntr-un procent de F@A este dat) de Ea$l din plasm) 41. P)e$iz!i f!$&o)ii #e $!)e #e+in#e 1!lo!)e! +)e"i'nii o"*o&i$e.

42. Definii o"*ol!)i&!&e! i o"*ol!li&!&e! 'nei "ol'ii i in#i$! i 1!lo)ile !$e"&o)! 0n +l!"*/. Osmolaritatea exprim) num)rul de m(sm prezen i /ntr-un litru de plasm), /n care apa reprezint) @HA, restul fiind reprezentat de proteine, lipide, glucide -i electroli i valoarea normal) este de 300 3!0 mOsm"l Osmolalitatea exprim) num)rul de m(sm prezen i /ntr-un Iilogram de ap) 1care este egal cu 94 de ap) la : grade $2 8aloarea normal) este de 2#$ 300 mOsm"%g 43. D!i e;e*+le #e "ol'ii izo&one A izoo"*ol!le. Ce "e 0n&D*+l/ $' o $el'l/ "'"+en#!&/ 0n&)-'n *e#i' izo&on7 Exemple de solu ii izoosmotice! &aCl 0,'(, glucoz) $(, soluie *ienger ,ac) o celul), de exemplu 'ematia este introdus) /ntr-o solu ie /n care concentra ia electroli ilor este de K 300 *O"*El 1osmolalitate normal)2 NU vor avea loc modific)ri ale volumului celular, deoarece concentra ia este egal) de-o parte -i de alta a membranei, iar electroli ii nu pot intra sau ie-i din celul). o astfel de solu ie este izoosmotic) -i ea, nici nu m)re-te, nici nu mic-oreaz) volumul celulei 44. D!i e;e*+le #e "ol'ii .i+o&one A .i+o"*ol!le. Ce "e 0n&D*+l/ $' o $el'l/ "'"+en#!&/ 0n&)'n *e#i' .i+o&on7 Dolutiile care au o concentratie mai scazuta de solvit decat plasma si deci si o presiune osmotica mai scazuta se numesc 'ipoosmotice. ,aca solvitul este osmotic activ, aceste solutii se numesc 'ipotonice. dac) o celul) este pus) intr-o solu ie cu o concentra ie mai mic), osmolalitate F 2=0 *O"*<l 1de exemplu Ea$l ?,>A2, de o parte -i de alta a membranei ia na-tere un gradient de ap)! exces la exterior, deficit /n celul). apa va intra /n celul) -i va dilua mediul intracelular. -primind ap), celula se umfl), eventual p+n) c+nd membrana se rupe -i con inutul celular este eliminat /n solu ie. 48. D!i e;e*+le #e "ol'ii .i+e)&one A .i+e)o"*ol!le. Ce "e 0n&D*+l/ $' o $el'l/ "'"+en#!&/ 0n&)-'n *e#i' .i+e)&on7 ( celul) pus) intr-un mediu cu osmolalitate L H9? m(sm<l 1de ex. Ea$l 9,B A2 va pierde ap), care va migra, prin osmoz), de la compartimentul cu concentra ie mai mic) 1interiorul celulei2 la compartimentul mai concentrat 1solu ia Ea$l 9,B A2 $elula se des'idrateaz), volumul scade, membrana se zb+rce-te - se ratatineaz) 4:. P)e$iz!i $!)e &)e%'ie "! fie $!)!$&e)i"&i$ile o"*o&i$e !le 'nei "ol' ii +e)f'z!%ile +en&)' ! n' *o#ifi$! .o*eo"&!zi! +l!"*ei.

Fluidele intravenoase introduse prin perfuzii trebuie sa fie izotonice cu sangele pentru a mentine presiunea osmotica corecta si pentru a preveni expansiunea sau micsorarea celulelor prin pierderea sau castigul de apa.

4<. P)e$iz!i $e *e$!ni"*e "e #e$l!ne!z/ 0n *o*en&'l 0n $!)e o +e)"o!n/ e"&e #e".i#)!&!&/. $and o persoana este deshidratat), sangele devine mai concentrat /n s)ruri, iar volemia 1volumul de plasm)2 scade. Jn sc'imb, ingestia de ap) determin) sc)derea osmolalitatii plasmei i cretera volumului plasmatic. ,es'idratarea poate fi determinat) de pierderea de ap) prin v)rs)turi intense, boal) diareic), transpiraiile din efortul fizic intens, expunerea la temperaturi crescute, febr) etc. sau de ingestia de sare. 4=. P)e$iz!i $!)e "'n& $on"e$inele in e"&iei #e "!)e 0n $!n&i&!&e *!)e, l! o +e)"o!n/ $' 1ole*i! no)*!l/. ( persoana cu o +olemie normala care mananca foarte sarat va avea de asemenea sete i va fi secretat) o cantitate crescuta de *,C. $onsumul crescut de sare, prin /nc)rcarea de volum duce la cre-terea presiunii arterialeM 4>. P)e$iz!i $!)e "'n& $on"e$inele +ie)#e)ii *!"i1e #e "/)')i. Jn cazul lipsei de sare scade osmolalitatea iar osmoreceptorii nu mai sunt stimulati atat de mult. se secret) mai putin *,C i se excret) mai multa apa /n urina pentru a reface concentratia normala a plasmei, scazand /nsa volemia. ,eficitul de sare poate conduce astfel la 'ipovolemie si 'ipotensiune care pot fi fatale. 80. Definii #if'zi'ne! f!$ili&!&/ i #!i 'n e;e*+l' #e "'%"&!n / &)!n"+o)&!&/ +)in !$e"& *e$!ni"*. 6entru a sustine metabolismul, celulele trebuie sa capteze glucoz), aminoacizi si alte molecule organice din mediul extracelular. *ceste molecule sunt /nc)rcate electric -i sunt prea mari ca s) treac) prin membrana lipidic) prin difiziune simpla. Transportul acestor molecule este mediat de proteinele carrier din structura membranei -i se nume-te difuziune facilitat). 7mplica un transport net din zona cu concentratie mai mare in zona cu concentratie mai mica. 81. En'*e)!i $!)!$&e)i"&i$ile +)o&einelo) &)!n"+o)&o!)e ,$!))ie)-. -specificitatea -competitivitatea -saturatia 82. En'*e)!i &i+')ile #e +)o&eine &)!n"+o)&o!)e ,$!))ie)- 0n f'n$ ie #e fel'l 0n $!)e &)!n"fe)/ *ole$'lele #e o +!)&e (i #e !l&! ! *e*%)!nei.

6roteinele carrier 1denumite si transportoare2 sunt divizate /n H grupe principale, conform felului /n care transfer) diferitele molecule de o parte -i de alta a membranei. 6roteinele uniport 1sinonim cu transportul uniport2 leag) o molecul) de o fa ) a membranei si o transfer) pe cealalt) parte ,import, c+nd sunt transportate 0 substan e /n aceea-i direc ie. Antiport, c+nd sunt transportate 0 substan e /n direc ii opuse. 53. P)e$iz!i *o#ifi$/)ile !+/)'&e 0n $o*+ozii! ')inii 0n f'n$ie #e ni1el'l li$e*iei.

84. Definii e;$i&!%ili&!&e! *e*%)!n!)/ i +)e$iz! i f!$&o)ii #e&e)*in!n i !i !$e"&ei!. Excitabilitatea este proprietatea unei structuri de a r)spunde specific, rapid -i localizat la un stimul extern sau intern. Duportul excitabilit) ii celulare este reprezentat de dinamica repartiiei ionilor de o parte -i de alta a membranei celulare -i de existena si funcionalitatea sistemelor de transport ionice transmembranare. 88. P)e$iz!i $!)e e"&e +ol!)i&!&e! *e*%)!nei $el'l!)e 0n "&!)e #e )e+!'" i $!)e "'n& f!$&o)ii $!)e #e&e)*in/ !$e!"&/ +ol!)i&!&e. 6rin folosirea microelectrozilor s-a constatat c), /n repaus membrana este polarizat) electric, cu sarcini electrice poziti+e la e-terior si negati+e in interior. "igrarea ionilor prin membran) este conditionata de permeabilitatea membranei # dependent), la r+ndul ei de! -tipul -i numarul canalelor ionice desc'ise la un moment-dat. -de gradientul de concentra ie -i gradientul electric -de activitatea pompelor ionice. 8:. Definii noi'ne! #e )!#ien& #e $on$en&)!ie "!' $.i*i$. ,iferen a de concentra ie a unui ion sau a unei substan e dintre interiorul -i exteriorul celulei. 8<. Definii noi'ne! #e )!#ien& ele$&)i$. diferen a de poten ial electric dintre interiorul -i exteriorul celulei. De datoreaz) dispunerii inegale, asimetrice a ionilor 8=. Definii #e+ol!)iz!)e! *e*%)!nei $el'l!)e i +)e$iz! i *o#ifi$/)ile ioni$e $!)e !+!) 0n ')*! #e+ol!)iz/)ii. 7nversarea polarit) ii membranei, fa ) de starea de repaus 1sarcini negative la exterior -i pozitive la interior2. 8>. Definii )e+ol!)iz!)e! *e*%)!nei $el'l!)e.

revenirea la polaritatea ini ial), de repaus 1sarcini pozitive la exterior -i negative la interior2. :0. P)e$iz!i 1!lo!)e! +o&eni!l'l'i #e )e+!'" l! fi%)! *io$!)#i$/ i ne')on.

:1. P)e$iz!i $!)e "'n& ionii #e&e)*in!ni 0n "&!%ili)e! +o&en i!l'l'i #e )e+!'" i #e !$i'ne.

:2. P)e$iz!i )ol'l ATP-!zei N!E@ 0n e;$i&!%ili&!&e! *e*%)!nei $el'l!)e. transporta H ioni de Ea= in afara celulei si 0 ioni de I= in interiorul celulei :3. Definii &)!n"+o)&'l !$&i1. reprezinta transportul ionilor si a moleculelor impotriva gradientului de concentratie :4. Cl!"ifi$!i &i+')ile #e &)!n"+o)& !$&i1. -primar activ -secundar activ :8. P)e$iz!i )ol'l +o*+ei N!?E@?. -se gaseste in toate celule corpului uman. -este o enzima *T6-azica. -transporta H ioni de Ea= in afara celulei si 0 ioni de I= in interiorul celulei -este un transport activ pentru ambii ioni! Ea= si I=, care se deplaseaza contra unui gradient de concentratie -intr-o celula se gasesc in permanenta active mai multe pompe Ea=<I= . -acest gradient este necesar desfasurarii activitatii normale a celulelor::. P)e$iz!i )ol'l +o*+ei #e C!2?. -este localizat) in membrana plasmatica a tuturor celulelor -i in membrana reticulului endoplasmatic al unor celule -se realizeaza impotriva gradientului de concentratie, amplificand aceasta gradient. -datorita gradientului de concentratie astfel creat cand canalele ionice pentru $a0= vor fi desc'ise, $a0= va difuza rapid conform gradientului de concentratie in citoplasma. :<. Definii )e"+i)!i!. 3espiratia este o functie vitala care se desfasoara continuu si ciclic pentru a asigura sc'imbul de gaze dintre organism si mediu,transportul gazelor respiratorii la tesuturi si reactiile de oxidoreducere de la nivel celular.

:=. En'*e)!i f'n$iile "i"&e*'l'i )e"+i)!&o). Dc'imbul de gaze "entinerea ec'ilibrului acido-bazic Functia de aparare Functia metabolica si endocrina Fonatia Tusea si stranutul :>. P)e$iz!i f)e$1en! )e"+i)!&o)ie no)*!l/ 0n f'n$ie #e 1D)"&/, "e;, !$&i1i&!&e fizi$/.

<0. Definii &e)*enii9 &!.i+nee, %)!#i+nee.

<1. P)e$iz!&i $!)e "'n& $/ile !e)iene "'+e)io!)e (i $e )ol !'7 Degmentul nazal,segmentul cavitatii orale si faringeale pana la orifiziul glotic. Etajul nazal-are rol olfactiv,in special la nivelul cornetului superior.rolul respirator este atribuit cornetului mijlociu si inferior.*re o mucoasa bine vascularizata,cu glande cu secretie seroasa si mucoasa.4a intrare prezinta fire de par care retin o parte din impuritatile din mediu.4a acest nicel,aerul este filtrat,incalzit la temperatura corpului si umidificat. Faringele-reprezinta locul de intersectie a traseului digestiv cu cel respirator.6rezinta o bogata componenta limfatica1ganglioni si vase2cu rol in aparatea organismului. 72. Definii !$in'l i +)e$iz!i $!)e "'n& $o*+onen&ele #in $!)e e"&e fo)*!&7 *cinul pulmonar5regiunea deservita de o singura bron'iola terminala,care da 0-H generatii de bron'iole-bron'iolele respiratorii.%T impreuna cu bron'iolele respiratorii si ramificatiile lor1ductele alveolare,sacii alveolari,alveolele pulmonare2 formeaza acinii pulmonari.4a nivel pulmonar exista 0B???->B??? acini pulmonari. <3. Definii 1en&il!i! +'l*on!)/ i +)e$iz!i f!zele !$e"&ei!.

<4. In#i$!i 1!lo!)e! +)e"i'nii in&)!&o)!$i$e 0n in"+i). GBG-GB@ mmCg,cu 0-H mmCg mai mare decat cea atmosferica <8. In#i$!i 1!lo!)e! +)e"i'nii in&)!&o)!$i$e 0n e;+i). G>H-G>: mmCg

<:. Den'*ii f!$&o)'l #e&e)*in!n& !l "$.i*%')ilo) #e !ze #in&)e !&*o"fe)/ i +l/*Dni7 Este gradientul de presiune dintre cele doua medii. <<. P)e$iz!i $o*+onen! !e)'l'i !&*o"fe)i$ in$l'"i1 0n +)o$en&e7 *zot E0 GF,>A (xigen (0 0?,@A %ioxid de carbon $(0 ?,?:A 8apori de apa C0( ?,:>A <=. In#i$!i +)e"i'nile +!)i!le (i $on$en&)!iile O2 (i CO2 0n !e)'l !&*o"fe)i$. p(050?,?H p$(05?,H mmCg ?,?H-?,?HA <>. In#i$!i f!zele $i$l'l'i )e"+i)!&o) i +)e$iz!i $e "e 0n&D*+l/ 0n fie$!)e #in&)e !$e"&e f!ze7 7nspirul si expirul. 7n inspir,o cantitate de aer patrunde din atmosfera in plamani,datorita diferentei de presiune dintre cele doua medii. Expirul consta in revenirea la pozitia initiala a structurilor toraco-pulmonare,dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea.De datoreaza elasticitatii componentelor toracopulmonare. =0. Definii "+!i'l *o)& (i in#i$!i $e $!+!$i&!&e !)e7 Dpatiul "ort reprezinta fractiunea din ventilatia pulmonara,care E& participa la sc'imburile gazoase cu sangele din capilarele pulmonare.*re doua componente!spatiul mort anatomic si cel fiziologic. 8alorile normale ale spatiului mort sunt de 9B?-9F? ml.7n patologie,ponderea spatiului mort fiziologic creste. =1. En'*e)!i )ol')ile "+!i'l'i *o)&. -la nivelul sau aerul este incalzit sa saturat in vapori de apa datorita bogatei vascularizatii a mucoasei respiratorii.in cavitatea nazala aerul poate fi incalzit si de la > la H? grade celsius. -retine particule straine,microorganismele -alaturi de 8r aerul din spatiul mort reprezinta un volum de aer tampon care face ca variatiile mari ale componentelor aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat,brutal la nivel pulmonar. =2. En'*e)!i *'($.ii $!)e in&e)1in 0n )e"+i)!i! no)*!l/. 3espiratia normala este formata din inspir si expir."usc'ii ce intervin sunt! 7nspir-diafragmul si intercostalii externi Expir-este un fenomen pasiv ce se realizeaza fara contractie musculara. =3. P)e$iz!i $!)e "'n& *'($.ii in"+i)!&o)i !$$e"o)i7

Dternocleidomastoidieni,pectorali,dintati,trapez,musc'ii aripioarelor nazale,musc'ii limbii. =4. In#i$!i *'($.ii e;+i)!&o)i #e )e+!'" i #e efo)&. Dunt musc'ii care participa la expir fortat si sunt intercostali interni si abdominali =8. Definii ')*/&o)ii &e)*eni '&iliz!i 0n e;+)i*!)e! +!)!*e&)ilo) f'n$ ion!li )e"+i)!&o)i9 1!lo!)e )e!l/, 1!lo!)e i#e!l/, 1!lo!)e #e )efe)in / ,no)*!l/-. =:. Definii (i +)e$iz!i 1!lo)ile no)*!le ,#e )efe)in/- !le TG. 8olumul de aer inspirat sau expirat in timpul unei respiratii normale,de repaus B??-F?? ml valoare normala. =<. Definii (i +)e$iz!i 1!lo)ile no)*!le ,#e )efe)in/- i 0n H !le GIR. 8olumul maxim de aer care poate fi introdus in plamani printr-o inspiratie fortata,care urmeaza dupa un inspir de repaus. 87359F??-0>?? ml1>?A din $82 ==. Definii (i +)e$iz!i 1!lo)ile no)*!le ,#e )efe)in/- i 0n H !le GER. 8olumul maxim de aer care poate fi eliminat printr-o expiratie fortata,la finalul unei expiratii normale. 8E35F??-9B?? ml10?A din $82 =>. Definii GR ,1ol'*'l )ezi#'!l- (i in#i$!i 1!lo)ile no)*!le ,#e )efe)in /-. 8olumul de aer care ramane in plamani dupa o expiratie fortata. 9???-9B?? ml >0. Definii CG i +)e$iz!i $o*+onen&ele !$e"&ei!, in$l'"i1 0n H #in CG. $apacitatea vitala este egala cu suma dintre 873,8E3,8T si reprezinta cantitatea de aer expirata fortat dupa o inspiratie fortata. $858T=873=8E3N$85HB??-B??? ml >1. Definii i +)e$iz!i 1!lo)ile no)*!le +en&)'9 CI, CRI i CPT. In#i$! i $!)e #in&)e !$e"&e $!+!$i&/i "e +o& */"')! +e "+i)o )!*/. CI-Este cantitatea maxim) de aer care poate fi introdus) printr-un inspir for at care urmeaz) dup) un expir de repaus. De calculeaz) pe spirogram) ca suma GT ? GIR CRI-Este volumul de gaz care r)m+ne in plam+ni la sf+r-itul unei expira ii normale. CRF=VER+VR CPT-Este volumul de gaz con inut /n plam+ni la sf+rsitul unui inspir complet 1pozi ie inspiratorie maxim)2. ,eterminarea $6T se face! - prin calcul, pe spirogram)! CPT J CG ? GR "!' CPT J CI ? CRI K >2. Definii (i +)e$iz!i 1!lo)ile no)*!le !le 1en&il!iei #e )e+!'" ,#e%i&'l )e"+i)!&o) #e )e+!'"-. 8entilatia de repaus sau volumul respirator pe minut este cantitatea de aer deplasata respirator in conditii de repaus intr-un minut si este egal cu produsul dintre volumul respirator si volumul de repaus.

>-F l<min >3. Definii 1en&il!i! *!;i*/ ,#e%i&'l )e"+i)!&o) *!;i*- (i in#i$! i 1!lo)ile no)*!le. 8entilatia maxima este cantitatea de aer maxima ventilata intr-un minut in conditii de effort. 8max590?-9B? l<min Dportivi59F? l<min >4. Definii $on"'*'l #e O2E *in'& (i in#i$!i 1!lo)ile no)*!le. $onsumul de oxigen pe minut reprezinta cantitatea de oxigen retinuta in organism intrun minut in conditii de repaus. 0??-0B? ml<min >8. Definii GEMS ,IEG1- (i in#i$ele Tiffene!'. P)e$iz! i 1!lo)ile no)*!le !le !$e"&o)!. 8olumul expirator maxim pe secunda sau FE89 este volumul de aer expirat maxim in prima secunda a unui expir fortat efectuat dupa un inspir fortat. 8E"D50F??-:??? ml<s 7ndicele Tiffneau-indicele de permeabilitate bronsica,este raportul dintre 8E"D si $8 x9?? adulti LF?, batrani L>?. >:. Definii "')f!$&!n&'l +'l*on!) i en'*e)!i efe$&ele +)ezenei !$e"&'i!. Este o substanta de natura lipoproteica in care cea mai mare parte este reprezentata de dipalmitoilfosfatidilcolona. ,eoarece surfactantul pulmonar are o componenta 'idrofila in contact cu faza lic'idiana si o componenta 'idrofoba in contact cu faza gazoasa,surfactantul pulmonar are propietati tenso active! -scade tensiunea superficiala in raport cu volumul alveolar,de la G? dOne<cm0 la 0B dOne<cm0 -face ca alveolele pulmonare sa nu se colabeze in expir si de asemenea este limitata densitatea alveolara in inspir,daca nu ar exista surfactant,scazand raza,ar crezte tensiunea si astfel alveola s-ar colaba -realizeaza pastrarea in stare de functionare a alveolelor cu dimensiuni mici pentru ca in lipsa lui serul va trece in cele mari iar cele mici vor fi scoase din circuit. ><. In#i$!i +)e"i'nile +!)i!le (i $!n&i&/ile ,1ol'*ele- #e O2 (i CO2 0n "Dn ele 1eno". p(05H>-:? mmCg p$(05::-:G mmCg volumul (0 liber5 ?,9H mlA volum (0 combinat5 9:,:-9B mlA volum $(0 liber5 H0,BH mlA volumul $(0 combinat5 0,G-H mlA

>=. In#i$!i +)e"i'nile +!)i!le (i $!n&i&/ile ,1ol'*ele- #e O2 (i CO2 0n "Dn ele !)&e)i!l. p(05 @9,G-@B mmCg p$(05 :? mmCg volum (0 liber5 ?,H mlA volum (0 combinat5 9@,: mlA volum $(0 liber5 :B-:@ mlA volum $(0 combinat5 0,:-0,> mlA >>. In#i$!i +)e"i'nile +!)i!le !le &'&')o) !zelo) (i 1!+o)ilo) #e !+/ #in !e)'l !l1eol!). p(05 9?:-9?B mmCg p$(05 :? mmCg pE05 BGH mmCg pC0(5 :G mmCg 100. P)e$iz!i +)in$i+i'l ene)!l !l "$.i*%'l'i #e !ze l! ni1el !l1eol!) (i $!+il!). Dc'imbul de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare se realizeaza pe baza diferentei de presiune de-o parte si de alta a membranei alveolo-capilare. $onform legilor de difuziune a gazelor (0 va trece prin membrana alveolara dinspre aerul alveolar spre sange si $(0 din sange catre alveola. 101. In#i$!i "!&')!)e! 0n +)o$en&e 0n O2 ! .e*o lo%inei "Dn el'i !)&e)i!l (i ! "Dn el'i 1eno". Cb in sangele arterial @G-@FA Cb in sangele venos G?-GBA 102. P)e$iz!i fo)*ele #e &)!n"+o)& !le O2 0n "Dn e (i 0n $e $!n&i&/i ,1ol'*e-. -sub forma libera dizolvat in plasma 9-HA (0. in sange arterial ?,H (0. in sange venos ?,9H (0 -sub forma de combinatii cu Cb-oxi'emoglobina @G-@@A . 7n sangele arterial 9@,: mlA 7n sange venos 9:,:-9B mlA (0 103. In#i$!i fo)*ele #e &)!n"+o)& !le CO2 0n "Dn e (i 0n $e $!n&i&/i ,1ol'*e-. Este transportat in sange sub mai multe forme! -sub forma libera B-FA,in sange arterial :B-:@ mlA, in sange venis B0-BH mlA -sub forma de combinatii!in sangele arterial 0,:-0,> mlA, in sangele venos 0,G-G mlA 104. Definii "in#)o*'l )e"&)i$&i1K $e en&i&/i +!&olo i$e $'+)in#e (i $'* "e *o#ifi$/ +!)!*e&)ii )e"+i)!&o)i7 $uprinde mai multe afectiuni,caracterizate prin manifestari comune!excluderea de la ventilatie a unei portiuni din testul pulmonar sau reducerea amplitudinii miscarilor respiratorii!fibroze pulmonare,pneumonii,colectii pleurale,afectiuni neuro-musculare. Dcad $8,873,$6T,FEF 0B-GBA,dar valoarea raportului FEF 0B-GBA<$8 ramane normala.

108. Definii "in#)o*'l o%"&)'$&i1 i in#i$!i $e en&i&/i +!&olo i$e $'+)in#e (i $'* "e modific) parametrii respiratori n acestea? 7nstrueste afectiuni in cursul carora se produc obstructii sau<si ingustari ale lumenului cailor respiratorii!astm bronsic,bronsita tabagica,emfizem pulmonar.7n aceste conditii creste rezistenta in caile aeriene. -scad!8E3,8E"D,7ndicele Tiffeneau,FEF 0B-GBA,FEF 0B-GBA<$8,6EF -83 creste 10:. De"$)iei i #e"en!i "$.e*!&i$ *i$! $i)$'l!ie i +)e$iz! i #en'*i)e! "inoni*/. Circulaia funcional) # realizat) de $i)$'l!i! +'l*on!)/ "!' *i$! $i)$'l!ie. Jncepe n V prin trunc!iul arterei pulmonare, care transport) s+nge cu C"# spre plm$ni% fiecare arter) pulmonar) 1dreapt) sau st+ng)2 se ramific), p+n) la capilarizare. Exist) cca. 0F? de miliarde de capilare pulmonare unde are loc sc'imbul de gaze. # $apilarele se dispun ca o re ea /n jurul alveolelor pulmonare, unde particip) la realizarea barierei alveolo-capilare 1membran) respiratorie2, la nivelul c)reia se face sc'imbul de gaze. # ,in aceast) re ea se formeaza vene, care preiau s+ngele oxigenat. 8enele conflueaz) /n ramuri din ce /n ce mai mari care, /n final, ies din pl)m+n prin venele pulmonare. $ele patru vene pulmonare, se vars) /n atriul st+ng, /nc'iz+nd astfel mica circula ie pulmonar). 10<. En'*e)!i )ol')ile $i)$'l!iei f'n$ion!le +'l*on!)e. -asigur) o;i en!)e! "Dn el'i (i eli*in!)e! CO2 -reprezint) un fil&)' +en&)' e*%oli -la nivelul ei "e "e$)e&/ #e $/&)e $el'lele en#o&eli!le o "e)ie #e "'%"&!ne !$&i1e ! prostaglandine 16P2, iar angiotensina & se transform) /n angiotensina &&, --sub ac iunea enzimei de conversie - constituie un )eze)1o) #e "Dn e +en&)' GS - asigur) n'&)ii! +!)en$.i*'l'i +'l*on!) 10=. En'*e)!i $o*+onen&ele %!)ie)ei !l1eolo-$!+il!)e. -surfactant si apa -pneumocite -membrana bazala a peretelui alveolar -spatiu interstitial -membrana bazala a endoteliului capilar -endoteliul capilar 10>. En'*e)!i f!$&o)ii $!)e infl'ene!z/ le !)e! ,fi;!)e!- (i $e#!)e! ,#i"o$ie)e!O2. -6resiunea par ial) a (0 -$oncentra ia $(0 -i valoarea pC-ului sanguin -,6P

-Temperatura s+ngelui 110. In#i$!i +)in$i+!lele zone )efle;o ene $' i*+li$! ii 0n f'n$ i! )e"+i)!&o)ie. zon! "in'"'l'i $!)o&i#i!n de la care pleac) aferen ele c)tre bulb -i punte prin nervul Cering, ata-at glosofaringianului zon! $)o"ei !o)&i$e, de la care informa iile sunt transmise prin fibre vagale, nervul $Oon-4udQig 111. In#i$!i lo$!liz!)e! $en&)ilo) )e"+i)!&o)i *o&o)i i $oo)#on!&o)i. 7n substanta reticulara bulb1D32 112. Definii #i e"&i!. 3eprezinta totalitatea proceselor mecanice fizice si c'imice prin carre are loc ingerarea alimentelor si prelucrarea lor rezultand substante simple utilizate la nivel celular in scop plastic,energetic,functional. 113. P)e$iz!i "'%"&!nele o) !ni$e $!)e +)e#o*in/ 0n ')*/&o!)ele !li*en&e9 $!)ne, 'lei, +Dine, %)Dnz/, 'n&, z!./). $arne-proteine &lei-lipide 6aine-glucide %ranza-proteine &nt-lipide Ra'ar-glucide 114. Definii noi'ne! #e .o)*on #i e"&i1. D!i 3 e;e*+le. Corminii sunt substante care ,in marea lor majoritate sunt proteine,eliberate la nivelul mucoasei digestive,la contactul cu produsii de digestie. Exp! Enterogastronul,'ormin secretat de mucoasa duodenala,la contactul cu produsii de digestie lipidica,in'iba secretia gastrica. Domatostatinul sau P7F este secretat la nivel 'ipotalamic,in'iband eliberarea DTC de catre adeno'ipofiza 118. Cl!"ifi$!i enzi*ele #'+/ "'%"&)!&'l !"'+)! $/)'i! !$ione!z/. Enzimele in functie de substratul asupra cariua actioneaza se clasifica in enzile!proteolitice,glicolitice,lipolitice. 11:. P)e$iz!i $!)e "'n& l!n#ele "!li1!)e *!)i, $!n!lele lo) (i &i+'l #e "e$)eie. 6arotidele-canalul Dtenon ,seros Dubmaxilare-canalul S'arton ,sero-mucoasa Dublinguale-canalul %art'olin sau canalele 3ivinius ,mucoasa 11<. In#i$!i $!)e "'n& $en&)ii ne)1o(i "!li1!&o)i i lo$!liz!)e! lo). $entrul nervos superior-punte $entrul nervos inferior-bulb

11=. C!)e "'n& efe$&ele "&i*'l/)ii +!)!"i*+!&i$e !"'+)! l!n#elo) "!li1!)e. P)e$iz!i $!)e e"&e *e#i!&o)'l $.i*i$ i )e$e+&o)ii !"'+)! $/)o)! !$ ione!z/. *cetilcolona Efecte!vasodilatatie,secretie salivara abundenta,cu multi electroliti 11>. C!)e "'n& efe$&ele "&i*'l/)ii "i*+!&i$e !"'+)! l!n#elo) "!li1!)e. P)e$iz! i $!)e e"&e *e#i!&o)'l $.i*i$ i )e$e+&o)ii !"'+)! $/)o)! !$ ione!z/. De realizeaza in special prin noradrenalina asupra receptorilor alfa dar si prin adrenalina stimuland receptorii alfa si beta adrenergici. Efecte!3eceptorii alfa adrenergici stimulate de catre noradrenalina determina secretie redusa,vascoasa,un produs bogat in I,are loc si contractia mioepiteliilor. 3eceptorii beta adrenergici stimulati de catre adrenalina 120. En'*e)!i f!zele "!li1!iei. Fazele secretiei salivare sunt!cefalica,orala,gastro-intestinala 121. P)e$iz!i $e e"&e !*il!z! "!li1!)/, !"'+)! $'i !$ione!z/ (i $e )ez'l&/ 0n ')*! !$i'nii !$e"&ei!. *milaza salivara 'idrolizeaza legaturile alfa 9-: glicozidice ale poliglucosanilor1amidon,amilopectina,glicogen,dextrina2 trecand prin stadii intermediare de dextrine1amilodextrina,eritrodextrina,acrodextrina2 cu produs final maltoza. 122. In#i$!i $'* "e n'*e"$ $)e(&e)e! i "$/#e)e! "e$)eiei "!li1!)e. $resterea secretiei salivare se numeste ptialism. Ciposecretia salivara5aptialism,ac'ilie bucala,asilie. 123. P)e$iz!i $!)e "'n& #i1izi'nile !n!&o*i$e (i f'n$ion!le !le "&o*!$'l'i. 6ortiunea verticala1proximala2,fornixul1fundul stomacului2 si corpul,este considerat stomacul acid. 6ortiunea orizontala1distala2 antrul1vestibulul piloric2 este considerat stomacul alcalin. 124. In#i$!i $!)e "'n& f'n$iile *!2o)e !le "&o*!$'l'i. Decretorie,motorie si endocrina. 128. En'*e)!i f!$&o)ii $!)e "&i*'le!z/E#e+)i*/ *o&ili&!&e! !"&)i$/. Factorii care stimuleaza motilitatea gastrica! -factorii nervosi!stimularea plexului mienteric si a DE8 parasimpatic -factori endocrini!gastrina si metionina Factorii care deprima motilitatea gastrica! -acid gastric cu pC-ul redus -prezenta grasimilor -prezenta enterogastronului 12:. P)e$iz!i +3- 'l "'$'l'i !"&)i$ l! !#'l&E"' !). 9-H,B la adulti,la sugar fiind putin mai acid1:,B2

12<. P)e$iz!i $!)e "'n& )ol')ile !$i#'l'i $lo).i#)i$ #in "'$'l !"&)i$. -confera pC-ul optim pentru actiunea enzimelor gastrice. -actiune bactericida. -favorizeaza transformarea FeH= in Fe0= absorbabil. -stimuleaza eliberarea bilei. -solubilizeaza si pregateste proteinele pentru a fi digerate de pepsina

12=. En'*e)!i enzi*ele #in "'$'l !"&)i$ i "'%"&)!&')ile +e $!)e !$ ione!z/. +e+"ino en, l!%fe)*en&, li+!z!, el!&in!z!. Pe+"ino en'l # este forma inactiv), de proenzim) a pepsinei, principala enzim) proteolitic) a sucului gastric 6epsina ac ioneaz) asupra albuminelor, globulinelor, caseinei -i condrinei L!%fe)*en&'l - EER7"T 63(TE(47T7$T prezent) numai /n secretia gastric) a sugarului Rol9 /n prezenta $a0=, coaguleaz) laptele, transform+nd cazeina /n paracazeinat de calciu. Lel!&in!z! - EER7"T 63(TE(47T7$T Rol9 ac iune lic'efiant) asupra c+torva proteoglicani, /n special asupra gelatinei. Li+!z! - EER7"T 476(47T7$T Rol9 'idrolizeaz) lipidele fin emulsionate din lapte, fri-c), maionez) . 12>. P)e$iz!i $e e"&e +e+"in!, 'n#e "e /"e(&e, !"'+)! $'i !$ione!z/ (i $e )ez'l&/. 6epsina este o enzima proteolitica endopeptidazica a sucului gastric,forma activa a pepsinogenului activata de C$l. 3oluri!'idrolizeaza proteinele solubilizate prealabil de catre C$l si transformandu-le in peptide mai mici!albumaze primare,secundare si peptine.*ctioneaza asupra albuminei,globulinei,cazeinei,condrinei.7n absenta labfermentului realizeaza digestia proteinelor din lapte. 130. P)e$iz!i "'% $e fo)*/ "e "e$)e&/ +e+"in! (i $'* "e !$&i1e!z/. 6epsina se secreta sub forma inactiva a sa,pepsinogen.Este activata de catre C$l si apoi autocatalitic in special de enzima proteolitica a sucului gastric,pepsina. 131. P)e$iz!i $e e"&e l!%fe)*en&'l, 'n#e "e /"e(&e, !"'+)! $'i !$ione!z/ (i $e )ez'l&/. 4abferment-enzima proteolitica,prezenta doar in secretia gastrica a sugarului,care in prezenta ionilor de calciu transforma cazeina in paracazeinat de calciu. 132. P)e$iz!i $e )ol')i !)e *'$'"'l "e$)e&!& #e *'$o!"! !"&)i$/7 -protectie mecanica si c'imica a mucoasei gastrice

-lubrefiaza alimentele -impiedica digestia mucoasei de catre pepsina si acidul clor'idric 133. In#i$!i $on"e$in! #e )!#/)ii %!)ie)ei +)o&e$&o!)e ! "&o*!$'l'i. D!i e;e*+le #e "'%"&!ne "!' f!$&o)i $!)e +o& in#'$e !$e!"&/ #e )!#!)e. "ucoasa gastrica este supusa actiunii de digestie realizata de pepsina si C$l,c'iar in conditiile in care aciditatea sucului gastric este normala.*pare astfel ulceratia din ulcerul gastric sau duodenal. 134. P)e$iz!i $e e"&e f!$&o)'l in&)in"e$, $e )ol !)e (i $!)e e"&e $on"e$in! !%"enei l'i. Dintetizat in celulele oxintice,parietale ale mucosei gastrice,alaturi de C$l. 3ol!*bsorbtia vitaminei %901ciancobalamina2 138. En'*e)!i f!zele "e$)eiei !"&)i$e i +)e$iz! i $!)e e"&e *e$!ni"*'l #e )e l!)e #o*in!n&. Fazele secretiei gastrice sunt!cefalica,gastrica si intestinala. "ecanismul de reglare este reprezentat de macanismul nervos si umoral. 13:. P)e$iz!i $!)e "'n& efe$&ele "&i*'l/)ii +!)!"i*+!&i$'l'i !"'+)! "e$)eiei (i *o&ili&/ii !"&)i$e. Dtimuleaza secretia de C$l,pepsina,mucus,gastrina si 'istamina. 13<. P)e$iz!i $!)e "'n& efe$&ele +!)!"i*+!&i$'l'i !"'+)! "e$)eiei (i *o&ili&/ii !"&)i$e, +)in $e ne)1 "e )e!lize!z/, *e#i!&o)'l $.i*i$ i )e$e+&o)ii +e $!)e !$ione!z/. Dtimuleaza secretia de C$l,pepsina,mucus,gastrina si 'istamina. Decretia si motilitatea se realizeaza cu ajutorul nervului vag. De elibereaza mediatorul c'imic numit acetilcolina,care actioneaza pe care actioneaza pe efectorii muscarinici. 13=. P)e$iz!i $!)e "'n& efe$&ele "i*+!&i$'l'i !"'+)! "e$)eiei (i *o&ili&/ii !"&)i$e, *e#i!&o)'l $.i*i$ i )e$e+&o)ii +e $!)e !$ione!z/. 7n conditii de stres intens,se stimuleaza componenta simpatica 'ipotalamica,se elibereaza catecolamina in cantitate mare1inclusiv la nivelul medulosuprarenalei2 3ol!stimuleaza eliberarea gastrinei,'istaminei si se mareste secretia gastrica. 13>. P)e$iz!i $!)e .o)*oni in.i%/ "e$)ei! #e "'$ !"&)i$. In.i%ii! secre iei este determinat) de! atropin) 1anticolinergic care ac ioneaz) prin blocarea receptorilor muscarinici, "2. glucocorticoizi # 'ormoni secreta i de corticosuprarenal). antiinflamatorii nesteroidiene! aspirin), ibuprofen, indometacin, care prin in'ibi ia enzimei ciclooxigenaz) deprim) produc ia de prostaglandine.

140. In#i$!i $e e"&e !"&)in!, 'n#e "e "e$)e&/ i )ol')ile "!le *!2o)e. Pastrina-'ormon cu principala afectiune fiziologica de stimulare a secretiei de C$l si pepsinogen1faza gastrica a secretiei gastrice2 -alte actiuni!rol trofic!stimuleaza cresterea mucoasei gastrice si a intestinului subtire,stimuleaza motilitatea gastrica,stimuleaza secretia de 'istamina,stimuleaza secretia de insulina,dar numai dupa un pranz bogat in proteine. 141. P)e$iz!i $e e"&e .i"&!*in!, )e$e+&o)ii !"'+)! $/)o)! !$ione!z/ i )ol')ile !"'+)! f'n$iei !"&)i$e. 7ntervine in asigurarea mecanismului umoral de reglare a secretiei gastrice,alaturi de gastrina.Este eliberata de celulele enterocromafin-liUe1E$42 din mucoasa gastrica si duodenala si de mastocite,in urma stimularii vagale. 3ol!sensibilizeaza receptorii glandelor gastrice la actiunea gastrinei si acetilcolinei. *ctioneaza pe H tipuri de receptori! C9-produc vasodilatatie,'ipotensine si contractia musculaturii netede intestinale si bronsice. C0-cresterea secretiei gastrice,in special a C$l si activeaza an'idraza carbonica. *cesti receptori pot fi blocati prin administrare de cimetidina,ranitidina,famotidina etc. 7n acest fel,'istamina nu-si mai poate exercita rolul de stimulator al productiei de gastrina si C$4. CH-intervin in modularea cantitatii de 'istamina eliberata. 142. In#i$!i efe$&ele !"+i)inei (i !le !n&iinfl!*!&o!)elo) ne"&e)oi#iene !"'+)! *'$o!"ei !"&)i$e. *ceste medicamente in'ib) $iclooxigenaza 9 1$(V92, enzima care intervine /n sinteza prostaglandinelor 16P2. Dc)z+nd cantitatea de 6P, acestea nu--i vor mai exercita efectul de stimulare a secre iei de mucus -i bicarbonat. 4ipsit) de bariera protectoare, mucoasa gastric) este supus) ac iunii de digestie realizat) de pepsin) -i C$l, c'iar /n condi iile /n care aciditatea sucului gastric este normal). *pare astfel ulceraia .eroziunea2, din ulcerul gastric sau duodenal. 143. P)e$iz!i $'* "e n'*e(&e $)e(&e)e!E"$/#e)e! !$i#i&/ii #in "'$'l !"&)i$7 Ciperaciditaten si 'ipoaciditate. 144. En'*e)!i "'$')ile #i e"&i1e $!)e +!)&i$i+/ l! #i e"&i! in&e"&in!l/. 4a digestia intestinala participa!suc gastric,suc pancreatic si suc biliar. 148. En'*e)!i i $l!"ifi$!i enzi*ele #in "'$'l +!n$)e!&i$. Enzime proteolitice! tripsina, c'imotripsina, elastaza, Ualicreina, carboxipeptidaze. Enzime lipolitice! lipaza, fosfolipaza *0, carboxilesteraza nespecific). Enzime glicolitice! W amilaza. 14:. Re#!i 1!lo)ile no)*!le !le !*il!ze*iei (i !*il!z')iei.

*milazemie!F-H0 u.S<cmH ser sanguin *milazurie!9>->: u.S<cmH urina 14<. P)e$iz!i $e e"&e &)i+"in!, 'n#e "e /"e(&e, !"'+)! $'i !$ione!z/ (i $e )ez'l&/7 Tripsina este principala enzima proteolitica din sucul pancreatic.Este secretata sub forma inactiva-tripsinogen.Este activata de enteroUinaza.7n continuare tripsina formata activeaza autocatalitic tripsinogenul inactiv,dar reactia de activare eate de 9??? de ori mai rapida in prezenta enteroUinazei decat a tripsinei. 3ol!scindeaza proteinele si polipeptidele in interiorul moleculei la nivelul aminoacizilor bazici!arginina si lizina. 14=. P)e$iz!i $e e"&e li+!z! +!n$)e!&i$/, !"'+)! $'i !$ione!z/ (i $e )ez'l&/7 4ipaza-'idrolizeaza legaturile ester-glicerol,dar este activa asupra esterilor acizilor grasi.3ezulta acizi liberi si glicerina. 14>. P)e$iz!i +)in $ine "e e;e)$i&/ $on&)ol'l ne)1o" !l "e$)eiei #e "'$ +!n$)e!&i$ (i $!)e "'n& efe$&ele. $ontrolul nervos al secretiei exocrine este reglat de catre DE8.$omponenta parasimpatica este reprezentata de nervul vag.Fibrele stimulate direct sau prin intermediul insulinei determina cresterea secretiei de enzime si fluid.$omponenta simpatica in'iba secretia pancreatica.6ancreasul are plexuri perivasculare,periacinare si periinsulare.3eteaua nervoasa intrinseca realizeaza coordonarea impulsurilor secreto-motorii la toate unitatile secretorii.*ceasta poate favoriza si interactiunile intre tesutul exo si endocrin pancreatic. 180. En'*e)!i .o)*onii i*+li$!i 0n $on&)ol'l '*o)!l !l "e$)eiei #e "'$ +!n$)e!&i$. Domatostatinul,6olipeptida pancreatica. 181. In#i$!i $e e"&e "e$)e&in!, 'n#e "e "e$)e&/ (i $e !$i'ne !)e !"'+)! "e$)eiei #e "'$ +!n$)e!&i$. Decretina-'ormon gastro-intestinal stimulator,eliberata de celulele D din duoden la scaderea pC-ului.Este responsabil de F?A din secretia de fluid si C$(H. 182. P)e$iz!i $e e"&e $ole$i"&oBinin!, 'n#e "e "e$)e&/ (i $e !$i'ne !)e !"'+)! "e$)eiei #e "'$ +!n$)e!&i$. $$U-se elibereaza din celulele existente in portiunea superioara a intestinului subtire.4a contactul mucoasei acestuia cu acizii grasi cu lant lung de $,aminoacizii au pC scazut. 6oate fi stimulata si prin stimulare vagala.Dtimularea prin $$I asigura B?A din raspunsul pancreatic la c'imul ajuns in duoden. 183. In#i$!i .o)*onii $' )ol "&i*'l!&o)Ein.i%i&o) ! "e$)eiei #e "'$ +!n$)e!&i$. 3ol stimulator!$$U,secretina,gastrina,motilina,insulin 3ol in'ibitor!somatostatinul,polipeptida pancreatica,enUefalinele,glucagonul.

184. Ce "'n& "'%"&!nele $ole)e&i$eE$ol! o e. $oleretice!-substante care stimuleaza secretia biliara $olagoge!-substante care produc contractia veziculei biliare sau colecistoUinetice. 188. In#i$!i $!)e "'n& "/)')ile %ili!)e i )ol')ile lo) 0n #i e"&ie. Darurile de Ea si I. 3ol!-prin actiunea tensioactiva emulsioneaza lipidele oferind o suprafata mai mare pentru actiunea lipazei pancreatice si intestinale -emulsionarea lipidelor -rol antiputrid!in lipsa sarurilor biliare nu se realizeaza digestia proteica -formeaza cu colesterolul complexe 'idrosolubile 18:. In#i$!i $!)e "'n& +i *enii %ili!)i, #in $e +)o1in, 1!lo)ile no)*!le 0n "Dn e i $on"e$in! $)e&e)ii !$e"&o)!. %ilirubina directa si indirect si biliverdina sunt metabolic ai 'emoglobinei ce sunt conjugate in 'epatocite si excretati biliar,conferind bilei culoarea sa galbena. %ilirubina totala!?,F-9 mg<dl %ilirubina directa!?,0-?,: mg<dl %ilirubina indirect! ?,>-?,F mg<dl $resterea pigmentilor biliari determina coloratia mucoaselor si tegumentului in galbenverzui. 18<. En'*e)!i i $l!"ifi$!i enzi*ele "'$'l'i in&e"&in!l. Enzime proteolitice! -peptidaza!carboxipeptidaze,aminopeptidaze -nucleaze!nucleotidazele,nucleozidazele Enzime glicolitice! -sucraza,maltoza,izomaltoza si lactaza Enzime lipolitice! -lipaza intestinala 18=. En'*e)!i *e$!ni"*ele +!"i1e !le !%"o)iei in&e"&in!le. "ecanismele passive ale absorbtiei intestinale sunt realizate prin!gradient electroc'imic,osmotic sau presional. Tipuri!difuziunea simpla,difuziunea facilitate. 18>. In#i$!i $!)e "'n& +)o#'ii !%"o)%!%ili )ez'l&!i 0n ')*! #i e"&iei l'$i#elo), +)o&einelo) i li+i#elo). *bsorbtia glucidelor!De absorb sub forma de monoza'aride.Plucoza din lumenul intestinal este absorbita prin cotransport secundar activ cu Ea pentru a patrunde in enterocit de aici prin difuziune facilitate si difuziune simpla. *bsorbtia proteinelor!Dunt absorbite sub forma de aminoacizi sau c'iar tri Daudi peptide.*bsorbtia peptidelor se face prin transport secundar activ simport cu Ea.*bsorbtia se face si prin pinocitoza. *bsorbtia lipidelor!De absorb sub forma de glOcerol 'idrosolubil-pasiv.*cizii grasi cu lant lung si monogliceridele formeaza impreuna cu sarurile biliare micelii sau complecsi

coleinici cu ajutorul caruia trec prin difuziune in interiorul enterocitului.*cizii grasi cu lant scurt difuzeaza direct din lumenul intestinal in enterocit.$olesterolul se absoarbe liber din micelii sau complecsi coleinici. 1:0. Cl!"ifi$!i flo)! %!$&e)i!n/ ! $olon'l'i i in#i$! i lo$!liz!)e!. Flora bacteriana din colonel proximal este flora aeroba reprezentata de !Esc'eric'ia coli,bacilli lactic,bacilul butOric,aerobacter. Flora bacteriana din colonel distal este reprezentata de flora de putrefactive,anaeroba reprezentata de bacilli de tip clostridium,bacilul putrificus si sporogenes. 1:1. P)e$iz!i !$i'ne! SNG +!)!"i*+!&i$E"i*+!&i$ !"'+)! *o&ili&/ii &)!$&'l'i #i e"&i1 (i "fin$&e)elo) #i e"&i1e. *ctiunea stimularii parasimpatice! -creste activitatea gastric -contracta esofagul -acetilcolina modifica metabolismul intestinal -atropina stimuleaza motilitatea,relaxeaza sfincterele *ctiunea stimularii simpatice! -in'iba motilitatea stomacala,motilitatea intestinului subtire -contracta sfincterele 7n'iba si contracta sfincterele intestinnului gros 1:2. Lo$!liz!i $en&)ii #e l'&iiei, *!"&i$!iei, #efe$!iei. $entrii deglutitiei!-in bulb $entrii masticatiei!-in punte $entrii nervosa ai defecatiei!-6arasimpatic D0-D: -Dimpatic 49-4H 1:3. Lo$!liz!i $en&)ii ne)1o(i !i "enz!iei #e fo!*eE"!ie&!&e. $entrii nervosa ai senzatiei de foame!in 'ipotalamusul medial $entrii nervosa ai senzatiei de satietate!in 'ipotalamusul retro-medial 1:4. P)e$iz!i $'* "e n'*e(&e fo!*e! e;! e)!&/Eli+"! +of&ei #e *Dn$!)e7 Foamea exagerata!bulimie 1:8. En'*e)!i l!n#ele en#o$)ine. Cipotalamusul endocrin,'ipofiza,tiroida,paratiroidele,corticosuprarenala,medulosuprarenala.pancreas endocrin,gonadele1ovar si testicul2,timus,epifiza 1::. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le o$i&o$inei (i 1!"o+)e"inei ,AD3-. (citocina si vasopresina sunt secretate de neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic si paraventricular din 'ipotalamusul endocrin. 8asopresina controleaz) reabsorb ia facultativ) a apei la nivelul tubului contort distal -i colector 5L men ine 'omeostazia osmotic), 'idric) -i electrolitic)

(citocona! -stimuleaz) contrac ia uterului gravid # mai ales /n travaliu -stimuleaz) expulzia laptelui -i contrac ia celulelor mioepiteliale din canalele galactofore -/n timpul sarcinii, estrogenii preg)tesc uterul gravid, cresc+nd num)rul de receptori la ocitocin). -intervine /n atrac ia sexual) 1:<. Definii "i"&e*'l +o)& .i+o&!l!*o-.i+ofiz!) (i +)e$iz! i )ol'l !$e"&'i!. Cipofiza are legaturi vasculare cu 'ipotalamusul ce asigura controlul neuroendocrin al metabolismului cresterii si reproducerii. 1:=. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le .o)*on'l'i #e $)e(&e)e. DTC se secreta in 'ipofiza anterioara. DTC stimuleaz) proliferarea condrocitelor, apari ia osteoblastelor -i a cartilajul de cre-tere diafizo-epifizar. ,up) /nc'iderea acestora, cre-terea osului /n lungime /nceteaz), dar DTC controleaz) acum cre-terea /n grosime a osului 1:>. Definii "o*!&o*e#inele (i in#i$!i )ol')ile lo). Domatomedinele stimuleaza proliferarea si diferentierea celulara. Domatomedine! -factorii de crestere nervoasa EPF -factorii de crestere epiteliala -factorii de crestere derivati din mezenc'im -factorii de crestere ai elementelor figurate 6rincipalele somatomedine circulante sunt! -factorul de crestere l-analog cu insulina 7PF 7 -factorul de crestere 77-analog cu insulina 7PF 77 1<0. Definii &)!$&'l .i+o&!l!*o A .i+ofiz!) (i in#i$! i )ol'l !$e"&'i!. Tractul 'ipotalamo-'ipofizar reprezinta legatura nervoasa dintre 'ipotalamusul anterior si neuro'ipofiza,format din axonii nucleilor supraoptici si paraventriculari,ce asigura controlul si reglarea secretiei 'ipofizei. 1<1. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le !#eno$o)&i$o&)o+'l ,ACT3-. stimuleaz) sinteza -i desc)rcarea glucocorticoizilor 1cortizol2 la nivelul $D3 secundare #metabolice! - 'iperglicemie prin gluconeogenez) - efecte catabolice pe metabolismul proteic - efecte lipolitice scade nr. de eozinofile din s+ngele circulant 1<2. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le +)ol!$&inei ,PRL-. De secreta in 'ipofiza anterioara. 3ol! -stimuleaz) secre ia lactat) a glandei mamare sensibilizat) de estrogen -i progesteron

-in'ib) secre ia gonadotropilor, prevenind ovula ia, determin+nd lipsa ciclului ovarian -i a menstrua iei /n perioada de lacta ie post-partum. -la b)rba i nu se cunoa-te rolul fiziologic 1<3.P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le on!#o&)o+inelo) ,L3, IS3 De secreta in 'ipofiza anterioara,sunt 'ormoni tropi. FDC! - la nivelul ovarului stimuleaz) - maturarea foliculului ovarian - secre ia de '. estrogeni - la nivelul testiculului stimuleaz) - spermatogeneza - dezvoltarea testiculelor 4C! - la nivelul ovarului determin) ovula ia -i formarea corpului galben care secret) estrogeni -i progesteron - la nivelul testiculului stimuleaz) secre ia de testosteron 1<4. P)e$iz!i $!)e "'n& .o)*onii &i)oi#ieni, 'n#e "e "e$)e&/ i $e efe$&e !' +e #ife)i&e o) !ne. TH triiodotironina -i T: tetraiodotironina si se secreta in compartimentul folicular functional al glandei tiroide. -!+!)!&'l $!)#io-1!"$'l!)9 - efect inotrop -i cronotrop pozitiv - vasodilata ie - cresc debitul cardiac, T* -*'($.ii "$.ele&i$i9 - cresc tonusul -i for a de contrac ie -!+!)!&'l )e"+i)!&o)9 - intensific) ventila ia -i cresc utilizarea tisular) de (0 -"i"&e*'l ne)1o"9 imediat dup) na-tere stimuleaz) diferen ierea neuronal), dezvoltarea sinapselor, mielinizarea -!$&i1i&!&e! +"i.i$/9 - stimuleaz) viteza de idea ie -i reactivitatea reflex), func ii care se coreleaz) pozitiv cu func ia tiroidian) 1<8. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie +en&)' .o)*onii l'$o$o)&i$oizi (i *ine)!lo$o)&i$oizi i efe$&ele $o)&i"ol'l'i +e #i1e)"ele !+!)!&e. Cormonii glucocorticoizi se secreta in corticosuprarenala in zona fasciculata,iar cei mineralocorticoizi in zona glomerulara. /nt+rzie cicatrizarea pl)gilor 1in'ib) proliferarea fibrobla-tilor2 imunosupresie 1/n situa ia /n care nu se urm)re-te acest efect2, ceea ce determin) patologie infec ioas) sau fungic) stimuleaz) secre ia de C$l,,ceea ce duce la apari ia ulcerelor gastroduodenale osteoporoz) -i deficit de cre-tere reten ie de C0( 1a nu se m+nca s)rat MMM2 cre-te glicemia -bloc'eaz) secre ia de *$TC urmat) de atrofia $D3 -i semne de insuficien ) $D3 la /ntreruperea brusc) a terapiei, de aceea se scade treptat doza 1<:. P)e$iz!i $'* "e n'*e&e on!#! *!"$'lin/ i $e )ol !)e.

Ponada masculina este testiculul,care produce celulele germinale1celule a caror diviziune si maturare conduc la formarea de celule sexuale sau gameti2 1<<. In#i$!i $!)e "'n& .o)*onii !n#)o eni, 'n#e "'n& "e$)e&!i i en'*e)!&i )ol')ile lo). -testosteronul secretat de celulele interstitiale 4eOdig1si la nivelul corticosuprarenalei si in cantitati mici in ovar2 -,TC-ul1di'idrotestosteronul2 secretat de celulele 4eOdig -,CE*1di'ifroepiandrosteronul2 si androsteronul in cantitate mica de testicul si corticosuprarenala 3ol! -dezvoltarea organelor sexuale -maturarea spermatozoizilor -stimuleaza sinteza proteinelor care duce la dezvoltarea sc'eletului -stimuleaza cresterea cartilajelor 1<=. P)e$iz!i $'* "e n'*e&e on!#! fe*inin! i $e )ol !)e7 Ponada feminina este ovarul,care produce glandele germinale1celule a caror diviziune si maturare conduc la formarea de celule sexuale sau gameti2 1<>. In#i$!i $!)e "'n& .o)*onii e"&)o eni, 'n#e "'n& "e$)e&!i i en'*e)!&i )ol')ile lo). Cormonii estrogeni sunt!9G beta estradiol,estrona,estriol Dunt secretati la nivelul celulelor foliculare,tecii interne,celulele corpului galben si placenta. ,etermina dezvoltarea functiilor sexuale secundare. 1=0. Definii $e e"&e +)o e"&e)on'l i in#i$!i $e )ol')i !)e. 6rogesteronul este un 'ormon steroid sintetizat din pregnenolone,care este un derivat al colesterolului. -determina endometrul,se secreta niste proteine speciale in a doua faza a ciclului menstrual pregatindu-l astfel sa primeasca si sa nutreasca ovulul fertilizat -rol important in mentinerea sanatatii feminine 1=1. In#i$!i $e "'n& !#)en!lin! (i no)!#)en!lin! (i 'n#e "'n& "e$)e&!&e. *drenalina si noradrenalina secretate de medulosuprarenala,sunt mediatori c'imici ai parasimpaticului,noradrenalina mai provine de la nivelul sinapselor noradrenergice. 1=2. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le +!)!&.o)*on'l'i. 6TC e secretat de paratiroide,cel mai impportant rol este in reglarea metabolismulul fosfo-calcic. 1=3. P)e$iz!i lo$'l #e "e$)eie (i )ol')ile +)in$i+!le !le in"'linei. 7nsulina e secretata ca proinsulina de celulele % din insulele 4anger'ans,are efect 'ipoglicemiant.

1=4. P)e$iz!i $e +)o$en& #in )e'&!&e! &o&!l/ ! $o)+'l'i )e+)ezin&/ *!"! *'"$'l!)/ &o&!l/. *proximativ :B-B?A 1=8. P)e$iz!i $!)e "'n& *iofil!*en&ele $on&)!$&ile !le "!)$o*e)'l'i.

1=:. P)e$iz!i $!)e "'n& +)o&einele *o#'l!&o!)e !le $on&)!$iei "!)$o*e)'l'i7 1=<. Definii 'ni&!&e! *o&o)ieE+l!$! *o&o)ie. Eeuronul motor impreuna cu fibrele musculare pe care le inerveaza constituie unitatea motorie. 6laca motorie-reprezinta sinapsa dintre terminatiile axonale ale neuronilor motori si membrana fibrei musculare. 1==. P)e$iz!i +)in$i+!l'l *e#i!&o) #e l! ni1el'l +l/$ii *o&o)ii. "ediatorul c'imic caracteristic placii motorii este acetilcolina. 1=>. Definii $on&)!$i! izo*e&)i$/Eizo&oni$/. $ontractia izometrica-lungimea musc'iului ramane nesc'imbata,dar tensiunea creste 1>0. P)e$iz!i $!)e e"&e 'ni&!&e! *o)folo i$/ (i f'n$ion!l/ ! *iofi%)ilei. Darcomerul sau casuta Irause 1>1. Definii "e$'"!E&e&!no"'l. Tetanosul-boala infectioasa,caracterizata prin apasme ale musc'ilor voluntarO,este provocata de $lostridium tetani Decusa muscular-contractia care apare ca urmare a unei excitatii sau stimulari electrice unice