Curs 5 T.A.M.

C
Masurarea debitului
Masurarea debitului sta la baza controlului desfasurarii diferitelor procese tehnologice. Se
folosesc diferite principii:
A. Masurarea debitului cu dispozitive de strangulare
Daca intr-o conducta prin care curge lichid se monteaza un dispozitiv de strangulare de tip
diafragma, ajutaj etc, viteza medie in sectiunea strangulate creste, iar presiunea statica devine mai mica
decat in amontele dispozitivului.
Intre presiunile statice si vitezele de deplasare ale fluidului masurate in 2 sectiuni una in
amonte, alta in aval eista relatia:

'

+ +
2 2 ! !
2
2 2
2
2
! !
!
v " v "
2
v "
p
2
v "
p
Sectiunile sunt I si II.
In sectiunea I efectul efectul strangularii nu se manifesta.
Sectiunea II se alage cat mai aproape de diafragma in locul cel mai strangulate unde coloana de
lichid are diametrul egal cu diametrul diafragmei
#onsiderand lichidul incompresibil se poate determina viteza v2, debitul fiind:
$ p %p
"
2
S
S
!
S
&
v S &
2 !
2
!
2
2
v
2 2 v

,
_

!
p!,p2 sunt presiunile statice in sectiunile I si respective II.
'ormula este valabila in cazul ideal, ea netinand seama de:
- neuniformitatea distributiei vitezelor in sectiunile I si II
- frecarea fluidului cu peretii conductei
- presiunile statice se masoara de o parte si de alta a diafragmei facandu-se ipoteza ca
sectiunile coloanei de lichid sunt
(
2
D
si
(
2
d
.
In practica se utilizeaza formule corectatate cu diversi coeficienti ce depind de raportul
2
2
D
d
,
diametrul D si raportul
!
2 !
p
p p
.
)emple:
- coeficientul de debit $ %
2
2
D
d
f
- coeficientul de epansiune
$ %
!
2 !
p
p p
f


*cesti coefienti se determina din diagrame sau monograme.
+resiunile p! si p2 sunt preluate in sectiunile I si II cu ajutorul unor sonde de presiune si
transmise la aparatele de masurare a debitului sub forma diferentei de presiune p!-p2. *paratele
folosite cel mai frecvent sunt debitmetrele diferentiale care din punct de vedere al sesizarii
diferenteide presiune pot fi cu plutitor, cu balanta inelara etc
Debitmetrul cu plutitor
Schema de principiu este:
!,2 sunt vase manometrice de volume egale, dar de diametre diferite
In vasul 2 fiind montat plutitorul , a carui pozitie depinde de diferenta de presiune statica p!-p2.
+ozitia plutitorului poate fi vizualizata pe un cadran.
Debitmetru diferential balanta inelara
2
#onsta intr-un inel tubular ! care are un perete despartitor 2 si o traversa, care se spijina pe un
reazem prismatic (. -ichidul manometric . este apa/ mercur. #ontragreutatea care determina
momentul de reactie al aparatului este 0 .
Diferenta de presiune provoaca deplasarea coloanei de lichid in tub determinand rotirea
balantei cu un unghi proportional cu 1p, deci cu debitul.
p!2p232 lichidul coboara din stanga, creste in dreapta32balanta se roteste.
B. Masurarea debitelor cu rotametre
'unctioneaza pe baza deplasarii unui plutitor in interiorul unui cub tronconic, gradat, dispus
vertical prin care circula fluid. 4ubul se construieste din sticla, material plastic, transparent sau metal
cu conicitate de la !la !55 sau mai rar de la ! la !5.
+lutitoarele de diferite forme si greutati se fac din materiale feroase/neferoase fiind prevazute la
partea superioara cu fante, santulete care au rolul de a imprima plutitorului o miscare de rotatie in jurul
aei proprii pt a le mentine pe aa tubului. Intre plutitor si peretele tubului se formeaza un ajutaj inelar
prin care trece lichidul cu o anumita viteza. 'otrtele care actioneaza asupra plutitorului %greutatea si
,
forta de rezistenta data de fluid$ isi vor face echilibrul intr-o anumita sectiune definite de pozitia
plutitorului pe verticala3cota .
+entru un anumit plutitor si un anumit tub, debitul este dat in functie de pozitia lui .
C. Masurarea debitului cu tuburi de presiune
Metoda consta in masurarea presiunii dinamice a unui fluid care trece printr-o conducta sip e
aceasta baza se calculeaza viteza medie de deplasare a fluidului prin sectiune si debitul.
4uburile de presiune sunt cunoscute sub denumirea +itot +rendtl si sunt utilizate pentru
masurarea vitezei si debitului fluidelor in miscare unidimensionala subsonica.
d c
d s tot d
p 6
"
2
7 v
h g " p p p


7c 3 constanta de etalonare a tubului
pd 3 presiune dinamica
ps 3 presiune statica
6 3 coefficient de compresibilitate, ptr lichide este!.
8iteza medie se determina fie pe baza unor calcule /grafice in functie de viteza maima%care este
in centrul conductei$, fie masurand viteza in diferite puncte ale sectiunii situate pe diameter
perpendiculare.
S
med
v &
D. Masurarea debitelor cu anemometer
*nemometrele sunt cele mai simple aparate care permit masurarea vitezelor gazelor curate
%inerte din punct de vedere chimic/ necorozive$ si aceasta baza se poate calcula debitul.
E. Masurarea debitului cu debitmetre electromagnetice
(
Debitmetrele electromagnetice functioneaza pe principiul inductiei electromagnetice care
consta in fenomenul de aparitie a unei tensiuni electromoare intr-un conductor care se deplaseaza cu
viteza v intr-un camp magnetic de inductie 9. In cazul debimetrului electromagnetic, rolul
conductorului il joaca chiar coloana de lichid care trebuie sa fie un bun conducator de electricitate.
Daca in campul de inductie 9 se scurge un lichid cu viteza v printr-un tub de diametru D pe
periferia caruia se dispun diametral opus 2 electrozi metalici perpendiculari pe directia campului
magnetic si perpendiculari pe directia de curgere a lichidului, intre acestia apare o tensiune
electromotoare.
e k e
B
D
B
e D
D B
e D
v
D
Q
D B
e
v v D B e

( ( ( (
2 2

+entru evitarea polarizarii electrozilor se utilizeaza in loc de un magnet permanent, un
electromagnet alimentat cu un current alternative cu frecventa .5:z. 4ensiunea electrica va fi
alternative si va avea aceeasi frecventa. *ceste debitmetre au o larga utilizare fiind de neinlocuit in
cazul masurarii debitelor, lichidelor agresive chimic/mecanic cu particule solide in suspensie.
.