IAZUL DE GRADINA O broscuta sare de colo-colo in timp ce o pasare se opreste cateva clipe langa o salvie rosie.

In acest timp apa tasneste dintr-o piatra !acandu-si loc in ia"ul in care cativa pestisori inoata liber. Doi pasi mai incolo cateva persoane privesc admirativ decorul. #oate acestea se pot intampla si in propria gradina. Reali"area unui mic ia" in gradina de acasa nu este un lucru !acil. $u toate acestea desi e!orturile sunt mari re"ultatele nu se vor lasa mult asteptate. Ia"urile au devenit din ce in ce mai mult o obisnuinta a gradinilor iar di!eritele companii produc ia"uri in di!erite !orme si marimi venind in a%utorul doritorilor. Aici trebuie sa va spunem de la inceput ca nu merita sa va opriti la unul ie!tin pentru ca si aici regulile sunt aceleasi& cu cat mai ie!tin cu atat mai prost. Normal pe langa acest ia" va trebui sa cumparati mai multe accesorii printre care o pompa !urtune o ba"a pentru !antana si aditivi speciali pentru apa. Inainte de a instala !antana trebuie sa determinati !oarte bine spatiul din gradina in care va !i aceasta amplasata pentru ca acea "ona trebuie relationata !oarte bine vis-a-vis de straturile de !lori pe care le aveti si de modul in care este ase"ata casa dumneavoastra. $ea mai buna ideea ar !i de a instala ia"ul in mi%locul gradinii in asa !el incat acesta sa !ie incon%urat de !lorile pe care de%a le aveti pentru a crea o ambianta speciala. 'ompele de apa vor !i si ele de gasit in di!erite variante si capacitati. #rebuie sa determinati !oarte bine cantitatea de apa la care vor !i acestea !olosite pentru ca una de capacitate mai mica sau mai mare decat cea de care aveti nevoie nu va va aduce decat probleme suplimentare. Dupa ce toate instrumentele necesare au !ost cumparate urmea"a sa luati deci"iile necesare amena%arii. Niciodata nu trebuie sa incarcati supra!ata sa cu mai multe plante sau pesti decat poate acesta suporta ast!el ca este necesar sa calculati cu preci"ie lucrurile inainte de a incepe popularea. #emperatura trebuie si ea bine controlata pentru ca plantele si pestii sa se simta bine in noua lor casa si sa se adapte"e rapid la noile conditii de viata. $osturile nu sunt !oarte mari iar satis!actiile sunt imense ast!el ca dupa construirea unui ast!el de loc singurul lucru pe care il mai aveti de !acut este sa adaugati o banca in gradina de pe care sa admirati in liniste re"ultatul muncii dumneavoastra.

$asele arata mult mai bine gratie diverselor accesorii folosite in interior. (alustradele scarilor repre"inta un ast!el de accesoriu care sporeste !rumusetea locuintei dvs. )unt disponibile pe piata in diverse modele !orme si marimi ast!el ca le puteti armoni"a cu orice !el de stil decorativ. Balustradele sunt !olosite atat pentru a decora scarile interioare cat si cele e*terioare.

In interior In designul interior balustradele sunt !olosite in scop preponderant decorativ putand !i !abricate din orice !el de material& aluminiu !ier sau lemn. Alegerea depinde de gustul !iecarui proprietar. Balustradele din lemn din per!ecte din punct de vedere decorativ insa aluminiul si !ierul sunt per!ecte si din alt punct de vedere& cel al sigurantei. 'e scurt insa balustradele de interior sunt utili"ate mai ales pentru a atrage vi"itatorii prin intermediul lor creandu-se un interior mai cald mai modern sau mai primitor. Modelele si formele de balustrada pot !i de asemenea selectate in !unctie de tema sau aspectul general al casei.

In exterior In aer liber in a!ara usilor balustradele trebuie sa !ie per!ecte mai ales din punct de vedere al sigurantei !ara insa a-si pierde calitatea decorativa. Acestea sunt e*puse in permanenta variatelor conditii de mediu ast!el ca alegerea materialului contea"a !oarte mult. )unt de pre!erat balustradele care pot !ace !ata diverselor conditii climaterice con!ectionate din !ier sau din aluminiu !iind solide si durabile in acelasi timp. Balustradele atat cele de interior cat si cele e*terioare imbina in mod !ericit utilul cu placutul con!erind spatiilor unicitate si stil. E*ista de asemenea si posibilitatea de a le personali"a putand !i con!ectionate la comanda sub !orma unor modele unicat in ton cu stilul casei. 'ot avea numeroase !orme de la cele drepte la cele curbe si pana la scarile elicoidale si pot !i !abricate cu insertii de lemn sticla sau alte materiale. +odelele pot !i clasice sau moderne si pot respecta linia balcoanelor daca acestea sunt din acelasi material. Este !oarte important sa retinti ca inainte de a decora spatiul cu balustrde un rol esential il %oaca procesul de masurare. Dimensiunea acestor accesorii contea"a !oarte mult in economia spatiului dvs. Ele vin de regula cu o greutate mare in plus iar in ca"ul in care nu sunt ec,ipate si instalate corespun"ator pot deveni periculoase pentru locuitori. Inainte de a !i instalate balustradele este necesar ca un specialist de pre!erat sa ia masuratorile e!ective ale "onei in care urmea"a sa !ie amplasata balustrada aleasa.

Ferestrele din lemn $at de re"istente si cat de lunga este durata de viata a ferestrelor din lemn- $at de mult isi indeplinesc .sarcina. si cat de lunga este perioada in care arata bine- Aceste intrebari sunt !oarte !recvente printre cei care isi doresc achizitionarea ferestrelor din lemn. Un studiu intocmit in anul /001 spune !oarte clar ca durata de viata a acestora este cu mult mai mare decat se presupune. Ferestrele din lemn bine lucrate si montate trebuie sc,imbate dupa apro*imativ 20 ani in sc,imb cele din plastic sau din alte materiale nu .traiesc. mai mult de /0 ani con!orm studiului britanic amintit mai sus. Ferestrele din lemn - usor de ingrijit $ontrar !erestrelor din alte materiale cele din lemn au un mare avanta%& pot !i curatate si ingri%ite atat de cei mai putin priceputi de amatori !ara a necesita instrumente so!isticate si speciale. De /-3 ori pe an sau dupa curatarea supra!etelor din lemn acestea pot !i sterse usor cu crema sau lapte de corp. ast!el ramele re"ista mai bine la capriciile vremii iar in plus arata !oarte bine. In ca"ul materialelor din plastic este nevoie de un specialist mai ales daca acestea su!era diverse deteriorari intre timp. Decolorarea din cau"a ra"elor puternice de ploaie sau muradaria imbibata in material sunt din pacate ireversibile. 'entru !erestrele mai vec,i se gasesc in "ilele noastre in maga"inele de specialitate vopsele pe ba"a de apa care le prote%ea"a !oarte bine. Nu poluea"a mediul si au gri%a sa trans!orme ramele vec,i inestetice in unele noi si !rumoase pentru o perioada indelungata de timp. Ferestrele din lemn - sursele de caldura ale viitorului 4erestrele moderne din lemn repre"inta cele mai sigure surse de caldura. In !oarte multe cladiri unde consumul de energie este !oarte mare ramele din lemn economisesc pana la apro*imativ 205 deoerece nu lasa caldura sa se risipeasca. 'entru acest lucru e*ista o conditie de ba"a& ramele sticla si instalarea acestora trebuie sa !ie de calitate deoarece %oaca un rol e*trem de important in ceea ce priveste impiedicarea pierderlor de energie. A !ost demonstrat !aptul ca !erestrele din lemn sau cele care au si un mic continut de pluta sau de materiale !ibroase ating valori ridicate in ceea ce priveste i"olatia. Ast!el comparativ cu o sticla de o calitate indoielnica cea moderna de calitate superioara .lasa. sa se piarda doar o "ecime din caldura.

Avantajele unei case de lemn

Afla mai multe despre: grinzi, distante, plan acoperis, igrasie, umiditatea, ventilatie, la mare, exterioare, plan, toate, polistiren expandat, case fara acoperis, planseu din lemn, polistiren cu ventilatie, izolatie interioara
Plansee $asele construite pe structura din lemn se particulari"ea"a prin e*ceptionale calitati termo si !onoi"olatoare ale planseelor. )tratul i"olator de vata minerala sau polistiren e*pandat reglea"a trans!erurile de caldura pe verticala si amorti"ea"a !oarte e!icient c,iar si "gomotele cele mai stan%enitoare 6calcatura unor panto!i cu toc inalt tropaitul copiilor caderea unui obiect greu7. )pre deosebire de planseele de beton cele ce !ac parte din structura ori"ontala de re"istenta a caselor din lemn pot primi cu mai multa usurinta si c,eltuieli mai reduse !inisa%e variate si spectaculoase. Grin"ile structurii pot !i lasate la vedere e!ectul estetic !iind garantat. Ele pot !i acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton. Golul de aer dintre grin"i va constitui un element i"olator suplimentar. Un planseu bine e*ecutat con!orm detaliilor din proiectul de structura este tot atat de re"istent din acest punct de vedere ca si unul de beton armat. 'entru plansee peste panourile de pereti se asea"a de regula dulapi ori"ontali de /081 cm la intera* de 90 - 10 cm care constituie elementul de re"istenta al planseelor. 'este acesta se asea"a straturile care !ormea"a pardoseala camerelor 6in primul rand termoi"olatia7. La desc,ideri mai mari de 2 m se pot utili"a subgrin"i avand sectiunea de /00 * /00 mm. Optional in locul grin"ilor masive se pot !olosi grin"i lamelare lipite multistrat. 'lanseele se pot reali"a in mai multe moduri constructive& a. plansee cu grin"i din lemn dispuse la distante reduse 690 - 20 cm7 care se rea"ema pe sc,eletul portant din lemn: b. plansee cu grin"i din inima plina reali"ate din placa% si incleiate. Aceste tipuri de grin"i dau posibilitatea de modulare ast!el incat sa se poata acoperi desc,ideri si !orme diverse in plan ale constructiei: c. planseele cu !erme din lemn reali"ate cu "abrele metalice sau din lemn. Aceasta solutie da posibilitatea unei montari simple pe santier !ara a !olosi utila%e de ridicare iar po"itionarea conductelor pentru instalatii se poate !ace in inaltimea grin"ilor prin golurile e*istente: d. in ca"ul eta%elor mansardate talpile in!erioare ale !ermelor de acoperis constituie grin"ile de planseu peste eta%. In toate ca"urile termoi"olatia si !onoi"olatia la nivelul planseului se reali"ea"a cu saltele de vata minerala sau polistiren cu densitate mare. La partea interioara se e*ecuta !inisa%ul tavanului alcatuit din placi de gips carton sau lambriuri din lemn montate prin intermediul unui caroia% de sipci. La partea superioara pentru imbunatatirea comportarii structurii de re"istenta a caselor din lemn la solicitari seismice sau la solicitari de vant cu intensitate mare grin"ile planseelor se vor placa cu placi !ibrolemnoase tip O)( sau cu doua randuri de scanduri dispuse incrucisat la 91 de grade. 4i*area placilor !ibrolemnoase sau a scandurilor pe grin"ile de planseu se reali"ea"a cu cuie si ,ol"suruburi iar !i*area grin"ilor de sc,eletul portant din lemn se !ace cu piese metalice speciale. 'entru o preluare cat mai e!icienta a e!orturilor de lunecare in plan ori"ontal placile !ibrolemnoase sau scandurile trebuie sa !ie prelucrate pe cant in sistem lamba si uluc. Daca se doreste un monta% rapid si se dispune de utila%e de ridicare a planseelor se pot reali"a module pre!abricate asemeni panourilor de pereti& cu termoi"olatie placare de re"istenta din placi O)( sau scanduri incrucisate !inisa%e. Bariera anti - vapori

Are rolul de minimali"a e!ectele umiditatii. E*ista trei modalitati prin care umiditatea ataca constructia& -di!u"ia& umiditatea migrea"a dintr-o "ona cu umiditate crescuta intr-o "ona cu umiditate redusa. Acest !enomen !ace ca !enomenul sa se e*tinda in scurt timp in "one intinse ale constructiei. (ariera antivapori !ace ca di!u"ia umiditatii sa !ie redusa sau c,iar sa !ie eliminata: - acumularile si scaparile de aer din constructii generea"a spatii in care se acumulea"a umiditate in e*ces in cavitatile din pereti si in eventualele imper!ectiuni ale structurii. (ariera antivapori creea"a un start i"olator care diminuea"a substantial aceste e!ecte. - patrunderea ploii& a!ectea"a structura i"olatoare a casei. (ariera anti-vapori este utili"ata pentru a preveni in!iltratiile generate de actiunile ploii. Intresul pentru cresterea e!icientei termice a locuintei a !acut ca te,nologiile de"voltate pe aceasta linie sa determine scaderea in!iltratiilor de aer si implicit a umiditatii !apt care generea"a cresterea coe!icientului termic al constructiei. Umiditatea care patrunde in cladire in special prin "onele de intersectie ale structurilor generea"a condens determina ulterior aparitia igrasiei si mucegaiului care au un e!ect distructiv asupra cladirii. (arierele anti-vapori bine reali"ate reduc aprope la "ero riscurile aparitiei umiditatii in nou constructie. Nivelul de umiditate al aerului de!ineste umiditatea relativa a constructiei. O umiditate relativa de ;005 indica !aptul ca aerul contine o mare cantitate de vapori !apt care poate in!luenta negative temperatura din incinta. O umiditate relativa situata intre 30 si 105 este optima pentru un grad de con!ort normal. Aerul cald poate transporta mai multa umiditate decat aerul rece. Umiditatea di!u"ata de caldura ume"este structurile constructiei pana la nivelul in care acestea nu mai pot retine cantitatea de vapori suplimentara moment in care apar problemele legate de igrasie si mucegai. $and aerul cald intra in contact cu supra!ete reci vaporii de aer se condensea"a iar picaturile de lic,id se depo"itea"a pe respectivele structuri. In "onele cu variatii climatice condensul apare de regula in perioada lunilor reci. De asemenea aerul cald generat in interiorul cladirilor se strecoara prin de!ectele din structura cladirilor !ormand "one in care se depo"itea"a umiditatea care se di!u"ea"a ulterior spre "onele mai putin umede. Acumularea acesteia in e*ces poate dauna !oarte mult constructiei. 'entru i"olarea peretilor si acoperisului contra in!iltrariii umiditatii se !olosesc bariere anti-vapori reali"ate de regula din !olii de polietilena sau !olii de aluminiu montate intr-o structura continua etansa care previne reali"area scurgerilor de aer si di!u"ia vaporilor de apa in interiorul constructiei. $el mai utili"at material pentru reali"area barierei de vapori pentru pereti din structuri pre!abricate din lemn este !olia de polietilena continua cu grosimea de 0.;1 mm. In!iltrarile determinate de ploaie sunt minimali"ate de !inisa%ele e*terioare e!iciente care impiedica aparitia !enomenului. Deoarece lemnul !olosit la reali"area structurilor de ba"a are un grad sca"ut de umiditate in combinatie cu bariera interna anti-vapori si !inisa%ele e*terioare anti-umiditate e*ista sanse reduse ca in interiorul structurii peretilor sau acoperisului sa se !orme"e acumulari de umiditate care sa a!ecte"e stabilitatea termica a constructiei. (ariera anti-vapori este o membrana care restrictionea"a migrarea umiditatii prin di!u"ie din "one cu un grad inalt de umiditate. (ariera de vapori trebuie instalata in apropierea partii incal"ite a peretilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apa pe partea rece a structurii. Zonele dintr-o construtie in care apar probleme de umiditate. E*ista mai multe "one in care umiditatea poate provoca probleme pentru o constructie. Ferestrele. $ondensul care se instalea"a in %urul !erestrelor este determinat de scaparile de aer care apar datorita unor probleme de constructie. 'roblemele de condens pot !i re"olvate prin cresterea e!icientei termice a !erestrei reducerea pierderilor de aer din %urul !erestrei printr-o etansare cat mai buna reali"area unei incal"iri suplimentare a "onei montarea unei bariere tip termopan. Zonele de intersectie ale peretilor si tavanului. Aceste intersectii sunt principalele generatoare de umiditate putand a!ecta structura peretilor si generand scaderea coe!icientului termic si scaderea substantiala a con!ortului din locuinte. O buna bariera anti - vapori poate diminua in mare masura eventualele nea%unsuri. Mansarda si plafonul. )caparile de aer din mansarda si condensul care apar ulterior pot a!ecta structura generala a cladirii. O buna i"olatie e*terioara o ventilatie e!icienta si o bariera anti-vapori pot inlatura aceste nea%unsuri.

#ot mai multe persoane aleg sa isi construiasca casa din lemn datorita multiplelor avanta%e& durata de e*ecutie mica pret avanta%os re"istenta la seisme costuri de incal"ire reduse etc. )unt insa putini cei care cunoscand de"avanta%ele unor ast!el de constructii 6 vulnerabilitatea la carii si riscul ridicat de incendiere7 intreprind actiuni de prevenire si protectie a acestora. Legea nr. ;08;<<1 privind calitatea in constructii instituie atat sistemul calitatii cat si cerintele obligatorii pentru reali"area si mentinerea pe intreaga durata de e*istenta a constructiilor. 'rintre cerintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie se numara si siguranta la foc. De retinut ca obligatiile respectarii cerintelor de calitate revin atat investitorilor cercetatorilor proiectantilor veri!icatorilor de proiecte !abricantilor si !urni"orilor de produse pentru constructii e*ecutantilor cat si proprietarilor utili"atorilor autoritatilor publice si asociatiilor pro!esionale de pro!il. Deoarece materialele de constructii din lemn !ac parte din clasa $9 de combustibilitate 6usor in!lamabile7 este necesar a li se imbunatati comportarea la !oc. Acest lucru se obtine prin tratarea la supra!ata sau in masa materialelor cu substante in,ibitoare de !lacara care pot intar"ia aprinderea materialului si pot reduce vite"a de propagare a incendiului. 'rocedeul poarta numele de ignifugare. Este de retinut !aptul ca igni!ugarea este una dintre cerintele privind siguranta la !oc pentru imbunatatirea gradului de re"istenta la !oc a cladirii. Ignifugarea nu e*clude aprinderea si arderea materialului ci ii con!era acestuia o comportare la !oc imbunatatita pe o anumita perioada de timp sau posibilitatea de a nu arde atunci cand se indepartea"a sursa de caldura. Ignifugarea nu e*clude si alte masuri de protectie la !oc cum ar !i& instalatii de semnali"are instalatii de stins incendii mi%loace de prima interventie. .O ignifugare corect e*ecutata poate locali"a un incendiu in !ocarul initial prin limitarea aprinderii si arderii in continuare a materialelor de constructii %ucand rolul de bariera sau poate prelungi !a"a de ardere lenta ceea ce duce la nea!ectarea rapida a structurii de re"istenta si totodata posibilitatea unei interventii din interior !ara a se a%unge la !a"a de ardere generali"ata. declara 'avaluca 'etre repre"entantul companiei Apet E*pert $onstruct. Ignifugarea materialelor si produselor combustibile este recomandata la& constructiile noi 6la modi!icarea sau sc,imbarea destinatiei sau a conditiilor de utili"are a celor e*istente precum si periodic la e*pirarea perioadei de mentinere a calitatii lucrarii de igni!ugare speci!icata de producator7: reali"area unor elemente de constructie cum sunt tavane inc,ideri sau mascari !inisa%e etc.: constructiile provi"orii combustibile pentru ateliere remi"e depo"ite maga"ii etc. in care se lucrea"a cu substante combustibile sau cu !oc desc,is. legerea produsului de ignifugare. 'entru igni!ugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile este obligator= utili"area numai a produselor avi"ate de +inisterul Administratiei si Internelor - $entrul National de )ecuritate la Incendiu si 'rotectie $ivila: con!orm Legii nr. ;0 aceste produse vor !i agrementate te,nic iar con!orm sistemului de evaluare a con!ormitatii din Romania vor avea certi!icate de con!ormitate. .'rodusul de igni!ugare IGNI) A' datorita proprietatilor sale igni!uge ,idro!uge si insecto!ungicide are actiune tripla asupra masei lemnoase ast!el ca pe langa protectia la !oc a lemnului si a materialelor semi!inite pe ba"a de lemn din constructii in conditii de interior o!era in acelasi timp protectie completa impotriva tuturor daunatorilor& carii insecte si ciuperci si impiedica absorbtia apei o!erind in timp re"istenta sporita la intemperii si !actori e*terni. preci"ea"a 'avaluca 'etre repre"entantul Apet E*pert $onstruct societate producatoare de solutie igni!uga. Ignifugarea de suprafata are o e!icacitate de 1 ani de la data e!ectuarii operatiei de igni!ugare 6acesta este termenul ma*im care se acorda unui produs de igni!ugare con!orm normelor ')I7. 'rin urmare procedeul trebuie repetat la !iecare 1 ani. !erintele esentiale la care trebuie sa raspunda o constructie. Arderea lemnului este un proces de o*idare a materiei sale organice. Lemnul se prote%ea"a impotriva incendiului prin masuri constructive si c,imice. 'rote%area c,imica denumita si igni!ugare repre"inta tratarea cu substante a caror actiune consta in& izolarea fizica a lemnului prin invelisuri rau conductoare de caldura 6a"best tencuieli7: topirea substantei igni!uge sub in!luenta caldurii si dega%area de vapori sau ga"e inerte care prin amestecarea cu ga"ele de descompunere micsorea"a in!lamabilitatea acestora: micsorarea temperaturii lemnului prin consumarea unei parti din caldura de catre substantele igni!uge in procesele de topire evaporare sau descompunere a acestora. )ubstantele

igni!uge trebuie sa !ie stabile in timp sa nu aiba actiune coro"iva asupra metalelor sa nu !avori"e"e putre"irea si sa nu modi!ice re"istentele lemnului. Dintre substantele ignifuge se pot remarca sarurile de amoniu 6di!os!at si mono!os!at de amoniu7 si silicatul de sodiu aplicat pe supra!ata lemnului in solutii apoase.

'eretii casei prin !unctiile lor sunt un element c,eie in ansamblul caselor din lemn. 'rima lor !unctie este data de componenta de structura statica autoportanta care garantea"a durabilitatea in timp si siguranta in e*ploatare.

La peretii de tip sandwich aceasta functie este asigurata de structura de lemn masiv (stalpi si traverse). O alta functie de baza a peretilor este capacitatea de izolare termica - fonica) de regula cu insertia straturilor de vata minerala). Ultima functie principala a peretilor este aspectul estetic. Uzual, scheletul casei (structura de rezistenta) se face din stalpi (dulapi) din lemn masiv (de regula rasinoase) tratat complet, cu dimensiuni.! " #I$ P $%&'I P'(F B'I! )( #I$ *(M$ de ( ! - !") x # cm, asezati vertical la distanta de $" - #" cm unul de celalalt. La peretii interiori, grosimea stalpilor poate fi mai redusa ( " cm). %zolarea peretilor exteriori se face prin fixarea straturilor de vata minerala (grosimi de # - ! cm). &e partea exterioara a peretilor se poate fixa un strat O'( (placi din aschii late), care asigura panourilor de casa si intregii case rezistenta deosebita la deformare (mai ales la forte orizontale - vanturi puternice, cutremure). )ariante de placari exterioare (intre stratul termoizolant si tencuiala * lambriu)+ a. cherestea (astereala) , sipci de tencuiala- plasa rabitz. b. O'( , polistiren expandat ($" mm grosime) , plasa din fibra de sticla. )/0%/12/ 34 '20U52U0/ / &4042%LO0 46240%O0% c. cherestea (astereala) , strat de polistiren expandat (!" - 7" mm). d. &laci de 89era:lith8 (placi din fasii inguste de lemn din esenta moale, tratate antiseptic si liate cu ciment) , plasa rabitz. e. &olistiren expandat , placi din plastic orizontale (siding). f. &olistiren expandat , placi din mase plastice (imitatie caramida sau piatra). g. &olistiren expandat , lambriuri lemn (lacuite sau vopsite).
"istemul termoizolant )istemul termoi"olant al peretilor cu structura din lemn si al planseelor din lemn este !ormat din mai multe straturi de materiale care impreuna cu barnele din lemn !ormea"a peretele propriu"is. !um se realizeaza termoizolatia+ Una dintre variante poate !i urmatoarea& 'rimul strat termoi"olant inserat printre barnele de lemn este cel de vata minerala 6cu grosimea de ;/ cm7 preva"uta cu !olie de aluminiu anticondens. >ata minerala se montea"a cu !olia de aluminiu catre interiorul casei iar peste aceasta se aplica placile din gips - carton. In !inal se reali"ea"a !inisa%ul peretilor& lambriuri vopsea lavabila etc. +ergand apoi cu termoi"olatia spre e*terior dupa stratul de vata minerala se vine cu un placa% O)( de ;? mm ,idro!ugat: peste acesta se aplica un strat termoi"olant din polistiren e*pandat de 9 - 2 cm grosime !i*at prin lipire si ancorat cu agra!e metalice cu ro"eta. 'entru ca tencuiala de e*terior sa !aca pri"a pe stratul de polistiren se prinde o plasa din !ibra de sticla peste care se da apoi tencuiala cu o

grosime de 2 mm. In !inal se va reali"a !inisa%ul e*terior. Aceasta structura termoi"olanta ec,ivalea"a din punct de vedere al con!ortului termic cu un perete de caramida de @? cm. I"olatia este componenta constructiei care in!luentea"a temperatura in mod direct si indirect prin controlarea e*tinderii umiditatii in spatiile construite. In ca"ul constructiilor din pre!abricate din lemn cea mai mare parte a caldurii pierdute se datorea"a !aptului ca structura din lemn care are o re"istenta termica mult mai mica decat cea a i"olatiei. +a%oritatea te,nologiilor de reali"are a i"olatiilor termice incearca sa reduca acest e!!ect. #rans!erul de caldura se reali"ea"a dinspre "onele reci spre "onele calde. In perioada iernii caldura se trans!era dinspre interiorul incal"it arti!icial spre e*teriorul rece. In perioada verii caldura se trans!era "iua dinspre e*terior spre interior iar noapte cand temperature e*terioara scade dinspre interior spre e*terior. )istemul clasic de i"olatie termica pentru casele din pre!abricate din lemn se ba"ea"a pe un strat consistent de vata minerala sau de sticla. In e*terior este placa de O)( si lambriul din lemn. In interior se montea"a bariera anti-vapori din polietilena si placa de rigips peste care se e!ectuea"a !inisa%ele. In scopul cresterii coe!icientului termic al cladirii se poate aduga la e*terior un strat din placi de polistiren e*trudat sau polistiren e*pandat de mare densitate. O compenenta esentiala pentru reali"area unei bune i"olatii termice a casei este i"olatia termica aplicata !undatiei care este una dintre cele mai importante surse de umiditate in ca"ul in care nu este i"olata corect. 4undatia reali"ata din structura de beton armat are aplicata pe e*terior un strat isolator din polistiren e*trudat sau e*pandat de mare densitate peste care se tencuieste un strat protector de ciment de ;/ mm. Pardoseala 'ardoseala este reali"ata dintr-un strat de 9 - 1cm de ciment 6sapa7 peste care se va monta gresia linoleumul parc,etul sau scandura de brad in grosime de /1mm. Pardoseala 'ardoseala este reali"ata dintr-un strat de 9 - 1cm de ciment 6sapa7 peste care se va monta gresia linoleumul parc,etul sau scandura de brad in grosime de /1mm. Ferestre si usi 4erestrele si usile se montea"a inainte de a incepe montarea instalatiilor si e*ecutarea !inisa%elor interioare. +aterialele din care se pot reali"a aceste elemente sunt diverse& lemn metal '>$ lemn strati!icat sau alte materiale mi*te si compo"ite.

Avantaje case din lemn

Avantaje case pe structur de lemn

- construc;ie u<oar=, adaptabil= la terenuri instabile, accidentate sau >n pant=. - asamblare rapid=, reduc?nd durata si costurile de <antier. - costurile de investitie reduse, pre;uri ferme si neinfluen;ate de oscilatiile pie;ii la materialele energointensive. - costurile de intre;inere mici, ca urmare a anvelopei care are o rezisten;= termic= bun=.

5ontinuare+ /vanta@e case pe structur= de lemn

Avantaje case din lemn, case pe structur de lemn, case de lemn

/)/12/A4L4 5/'4LO0 &4 '20U52U0B 34 L4C1
Dacilit=;ile deschise turismului dar <i plec=rile masive de muncitori constructori >n str=in=tate au dus la constat=ri surprinz=toare pentru cei mai mul;i + marea ma@oritate a americanilor (E!F spun statisticile) locuiesc >n case pe structur de lemn, >n apropierea marilor ora<e germane se construiesc adev=rate cartiere de case pe structur de lemn cu un etaj mansardat , sta;iunile montane cele mai celebre din 4lve;ia <i Dran;a se extind aproape exclusiv cu case pe structur de lemn. 5ontinuare+ /vanta@e case din lemn, case pe structur= de lemn, case de lemn

Case din lemn: alte avantaje

ALTE ARGUMENTE N FAV AREA !A"EL R #$N LEMN Ce se nelege prin cas de lemn ? Sunt mai multe tipuri, care ar fi deosebirile ? 2o;i <tim casa obi<nuit= din b?rne din lemn, avem prin tradi;ie me<teri excelen;i iar robuste;ea acestor case este cel mai bun argument. /ceasta ar fi prima categorie de case, casele din lemn masiv% 5ontinuare+ 5ase din lemn+ alte avanta@e

Limitele sistemului de constructii pe structura din lemn

L$M$TELE #E &R$N!$&$U ALE A!E"TU$ "$"TEM #E ! N"TRU!'$E

- nu pot fi executate dec?t de firme cu experien;= >n sistem . va sf=tuim s= cere;i s= vede;i case f=cute de constructorul pe care >l agrea;i <i s= discuta;i cu locatarul. - nu orice lemn este recomandabil la structur=, practic doar cel din 7-$ @udete din 0omania corespunde integral cerin;elor europene (4U0O5O34 #). - lemnul trebuie tratat cu substan;e adecvate si ecologice, sub o supraveghere avizat= si responsabil=. - pere;ii trebuie livra;i >n panouri realizate pe mese speciale si cu o tehnologie adecvat=, >n caz contrar pot aparea fisuri la pere;i placa;i cu gips-carton datorit= 8rea<ez=rii8 lemnului >n timp. - numai proiectarea componentelor facut= pe calculator cu programe speciale garanteaz= evitarea 8surprizelor8, unor neconformit=;i ce se constat= numai pe <antier <i care nu pot fi >ntotdeauna rezolvate corect de forma;ia de monta@. - rezisten;a deosebita la cutremure este garantat= numai de existen;a unui proiect complex de stabilitate, deci de experien;= <i profesionalism >n domeniu.

- din pacate, defectele apar >n timp si remedierile necesare nu sunt >ntotdeauna posibile si sunt foarte costisitoare. - din p=cate goana dup= un cost de investi;ie c?t mai redus v= poate scoate >n cale un constructor nepriceput,.2rebuie sa ;ine;i cont ca 8tradi;ia de lemnar din tat=->n-fiu8 nu este nici pe departe o garan;ie a adapt=rii la acest sistem modern si la finisa@ele dorite de orice investitor din mileniul %%%.

Ale(erea ac)perisului perfect

Afla mai multe despre: la mare, tigle, curatare, acoperis tabla, tigle metalice, sindrila, tipuri acoperis, tipuri de acoperis /vanta@ele pe care le confera aceste tipuri de materiale si, nu in ultimul rand, estetica deosebita care va contura in final imaginea intregii cladiri, stau la baza deciziei de alegere a sistemului de invelitoare optim. 2rebuie sa tineti cont, in primul rand, de faptul ca rezistenta unui acoperis depinde in foarte mare masura de absorbtia de apa a materialului din care acesta este realizat. 5u cat absorbtia este mai mare, cu atat scade rezistenta acoperisului la inghet. O solutie inteligenta pentru acoperisul unei locuinte sunt tiglele din beton, care, avand o absorbtie mica de apa, au o durata de viata de peste "" de ani. 3e asemenea, trebuie avuta in vedere si capacitatea izolatoare termica si fonica, ceea ce ne indreapta spre invelitori masive care se comporta mai bine decat cele usoare la solicitari de acest gen. Caterialul perfect de invelitoare este acela care nu are nevoie de intretinere (vopsire, impregnare, curatare). Conta@ul trebuie sa se efectueze fara unelte si scule complicate, deoarece cu cat sunt necesare mai putine piese pe metru patrat, cu atat acoperisul dumneavoastra se va monta mai usor si mai rapid. %ar daca din multitudinea de oferte existente pe piata veti alege si un produs ecologic, realizat din materii prime naturale care pot fi revalorificate in cazul unui proces de reciclare, atunci va puteti considera norocosi pentru a fi ales un acoperis perfectG
'ursa+ casasibiroul.ro

Avantajele utili*arii ac)perisului verde

In ultima vreme se constata o tendinta tot mai accentuata de a !olosi elementele naturale atat in designul interior cat si in cel e*terior. +ulti propietari au descoperit avanta%ele utili"arii materialelor ecologice 6pentru mobila pardoseli obiecte de design interior etc.7 constatand ca dincolo de !unctionalitate acestea con!era spatiilor un aspect elegant si modern. Atunci cand va decideti sa va amena%ati locuinta in spiritul .eco-!riendl=. ar trebui sa va ganditi in primul rand la renovarea acoperisului casei dvs. )olutia propusa in acest articol se re!era la un acoperis per!ect ecologic care sa va a%ute sa economisiti bani dar mai ales sa o!eriti casei dvs un aspect placut si bene!ic.

Inainte de a enumera avanta%ele unei asemenea alegeri vom e*plica ce inseamna de !apt un .acoperis verde.. 'ractic este vorba despre un invelis de plante mai e*act& iarba si lic,eni ase"at peste acoperisul e*istent. Amena%area unui spatiu verde din structuri arti!iciale repre"inta insa un proces mai complicat decat o simpla gradina plasata pe acoperis. De regula sunt cultivate plante ce necesita minimum de atentie si ingri%ire intr-un sistem multistrat ce devine de !apt o continuare a acoperisului. )istemul include o membrana speciala ce impiedica patrunderea radacinilor plantelor prin structura acoperisului un sistem de scurgere si un mediu de crestere mai usor decat pamantul in care sunt sadite de obicei plantele 6!ormat din pietris rumegus si scoarta de copac7. Dincolo de intentia dvs de a sustine cau"a ecologista se a!la desigur un interes de ordin material ast!el ca trebuie sa stiti care sunt avanta%ele personale in ca"ul in care va decideti asupra unui acoperis verde& mai intai de toate desi este mai scump si mai complicat de instalat acesta isi recuperea"a in timp investitia deoarece este mult mai durabil prote%and structura acoperisului si a%uta la racirea cladirii prin transpiratia plantelor ceea ce in !inal presupune economii la nivelul solutiilor de racire ale casei dvs. 6aer conditionat7. >ariatiile de temperatura de la nivelul acoperisului sunt mult mai mici ast!el ca viata acestuia este prelungita considerabil. +ai mult decat atat acoperisul verde i"olea"a !onic presupune costuri reduse de intretinere si mentine o termperatura mai sca"uta a cladirilor pe timpul verii. In plus con!era un aspect deosebit locuitei dvs. )i nu in ultimul rand contribuie la imbunatatirea conditiilor de trai la nivelul intregii comunitati prin reducerea temperaturii si diminuarea e!ectelor incal"irii globale. Acoperisurile ver"i au devenit o practica !oarte populara in Europa in special in Germania si in Elvetia e*istand de%a legi care reglementea"a activitatea de .inver"ire. a acoperisurilor. AAA.incasa.ro

#in ce este facut un ac)peris

Afla mai multe despre: dormitor, terasa, la mare, dale, lucarne, camera de zi, acoperis tabla, structura din lemn, camera de baie, casa lemn, scaune terasa, casa de lemn, exterior casa, lambriu exterior, acoperis terasa
AcoperiBul este elementul constructiv care Cnc,ide construcDia la partea superioarE pentru a o prote%a Cmpotriva intemperiilor. )e disting doua tipuri& acoperiB cu pante Bi acoperiB terasE. AcoperiBul cu pante este !ormat din urmatoarele elemente& BarpantE Cnvelitoare elemente au*iliare. Farpanta constituie elementul de re"istenDE din lemn. Farpantele pot !i din lemn & - pe scaune 6Barpante dulg,ereBti7 compuse din& a. asterealE - scGndura de /.1 cm Bi laDime de ;/-/0 cm: b. cEpriori - lemn ecarisat 62?*2? mm <2*<2 mm sau lemn rotund cu diametrul de ;0-;/ cm la @0-<0 cm unul de altul7: c. penele - lemn ecarisat ;0*;/ cm - ;1*/1 cm Bi sunt& pene de coamE Bi cosoroabe 6la partea in!erioarE7 - cu !erme 6 pentru desc,ideri mari7 alcEtuite din&asterealE cEpriori pene !erme. Hnvelitoarea - este elementul de protecDie - poate !i din& - lemn 6BindrilE Bi sitE7 - carton bituminat - plEci de a"bociment - arde"ie - materiale ceramice - metalice din tabla "incatE galvani"atE din aluminiu plumb sau cupru - din materiale plastice - olane& se pre"intE sub !ormE de %g,eaburi tronconice Bi se montea"E Cn douE rGnduri pe asterealE de lemn sau direct pe plEci din beton armat peste care se aBterne carton bitumat . 4i*area se !ace cu a%utorul unor cleme metalice. - Digle& se utili"ea"a Digle sol"i Bi Digle pro!ilate6trase sau presate7. 'ot !i cu aBe"are simplE sau dublE. La coame se montea"E piese speciale !i*ate cu mortar.

AcoperiBul terasE - este compus din& - 'lanBeul suport - I"olaDie ,idro!ugE - I"olaDie termicE - )tructura de protecDie - (eton de pantE - Elemente de protecDie 6pietriB mErgEritar dale etc7. Elementele au*iliare - au rolul de iluminare etanBare colectare Bi CndepErtare a apelor meteorice 6tabac,ere lucarne luminatoare de!lectoare streBini %g,eaburi burlane pa"ii sorturi7. "faturi utile - intrarea principalE a cladirii trebuie orientatE spre poarta principalE a curDii: - dacE reDelele de utilitaDi e*istE 6ga" metan apE canali"are stGlpi de electricitate tele!onie drum de acces7 c,eltuielile a!erente racordErii la acestea sunt proporDionale cu distanDa !aDE de casE: - casa se va ridica la minimum cinci metri de la stradE Bi la trei metri de casa vecinilor dacE au !ereastra spre terenul dumneavoastrE: - camera de "i Bi terasa trebuie amplasate pe partea cea mai CnsoritE 6sud sud - est sud - vest7: - pentru o construcDie economicE este recomandabil sE alegeDi o !ormE cGt mai simplE 6dreptung,i7: ung,iurile Bi intrGndurile ar spori c,eltuielile Bi vor duce la pierderi de spatiu Cn unele CncEperi: - o con!iguraDie !oarte economicE pe verticalE este o casE cu douE niveluri mansardatE unde la primul nivel se amplasea"E camera de "i Bi utilitEDile iar Cn mansardE dormitoarele Bi eventual o baie: - o terasE cu ieBire din living sau su!ragerie poate !i mult mai utilE decat un balcon cu ieBire dintr-un dormitor: - CncEperile umede 6bucEtErie baie7 ar putea !i po"iDionate adiacent una !aDE de alta 6Cnvecinate sau pe coloanE7: - sE se DinE cont cE o placare cu lambriu de lemn la e*terior necesitE un e!ort mai mare de intreDinere decGt o tencuialE clasicE. ,. $& lasati pe nimeni sa decida in locul dumneavoastra $asa dvs repre"inta un spatiu personal iar deci"iile trebuie sa va apartina in e*clusivitate. Insa nu evitati sa cereti s!atul unor specialisti sau sa puneti intrebari. -. $& va grabiti cu vopsitul Alegeti mai intai materialele covoarele si tapiteria. .. $& va decideti asupra culorilor in magazin Nu cumparati niciodata vopselele dupa prima vi"ita in maga"in. $ereti mostre colorate di!erit din toate materialele pe care le veti !olosi si priviti-le apoi atent atat in lumina naturala cat si la lumina arti!iciala. /. $& transformati culoarea favorita in culoare principala Daca rosul este culoarea dvs !avorita nu trebuie sa vopsiti toti peretii in rosu. In sc,imb puteti !olosi aceasta culoare pentru a puncta anumite elemente utili"and pentru !undal o culoare care sa le puna in evidenta. 0. $& ignorati efectele psihologice ale culorilor 4iecare dintre culori are un e!ect asupra psi,icului dvs. aspect ce ar trebui sa prime"e in alegerea lor. $,iar daca pre!erati culorile indra"nete asa cum este culoarea rosie pentru a obtine o atmos!era rela*anta trebuie sa utili"ati mai degraba albastrul sau verdele pentru a stimula %ocul si imaginatia portocaliul pentru o camera vesela galbenul etc. Nu uitati ca atmos!era dintr-o incapere depinde in mare parte de sc,ema de culori aleasa. 1. $& aplicati scheme de culori fortate Nu !ortati lucrurile sa se potriveasca. Alegeti mai intai culorile identi!icati piesele ma%ore si apoi decideti locurile in care acestea vor !i amplasate ast!el incat sa obtineti o sc,ema de culori potrivita si un ambient placut. Daca aveti o canapea verde nu trebuie sa utili"ati neaparat draperii in aceeasi culoare doar pentru ca teoretic ele se asortea"a. #ineti cont de toate elementele e*istente intr-o camera si incercati sa le coordonati ast!el incat ansamblul sa o!ere sen"atia de con!ort. Eliminati din dIcor anumite piese sau mutati-le daca este necesar. 2. $& desconsiderati tonurile culorilor $ulorile au tonuri si nuante nu trebuie sa uitati acest lucru. Albastrul de e*emplu poate !i desc,is sau inc,is vioi sau tern. $ombinati intre ele culorile care au aceeasi intentitate. 3. $& ignorati punctul focal dintr-o incapere Nu toate incaperile au un punct !ocal el ne!iind absolut necesar insa daca va decideti sa accentuati un anumit obiect de mobilier sau o compo"itie artistica deosebita 6tablou sculptura etc.7 ganditi po"itia tuturor celorlalte elemente in !unctie de acesta.

4. $& lasati mobila sa 5atarne5 Nu imprastiati scaunele mesele sau canapeaua in tot spatiul camerei decat daca nu aveti alta solutie. Este indicat sa creati grupuri de obiecte tinand cont de !unctiunea lor& ast!el puteti avea un spatiu de conversatie !ormat din cateva scaune %oase si o masuta de ca!ea: unul de lucru in care sa puneti un birou si un scaun ergonomic: unul de rela*are alcatuit dintr-o so!a si o masa cu televi"or etc. ,6. $& construiti bariere Nu puneti scaunul in !ata usii sau masa in "ona de tra!ic. Amplasati obietele de mobilier ast!el incat sa !acilitati accesul catre punctele importante din camera 6!erestre usi dulapuri7 si tinand cont miscarea din incapere. ,,. $& investiti sume uriase in lucruri 5la moda5 +oda vine si pleaca. Nu investiti in obiecte doar pentru ca .se poarta.. In general acestea sunt scumpe atunci cand sunt pe val iar valoarea lor scade in timp si uneori c,iar brusc. Daca de e*emplu va atrage e*traordinar de mult mobilierul imblanit nu ac,i"itionati piese mari e*perimentati sen"atia cu obiecte mai mici si mai ie!tine. +i"ati in sc,imb pe clasic !unctional si durabil. ,-. $& pastrati obiectele de mobilier care nu se potrivesc cu ansamblul Deseori mobila pe care o avem repre"inta mostenire de !amilie ceea ce !ace ca deci"ia de a renunta la ea sa !ie di!icila. Daca nu puteti renunta la piesele nepotrivite in decorul locuintei dvs incercati sa le dati o alta in!atisare& revopsiti cadrul mobilei vec,i din lemn retapitati scaunele si canapelele in !unctie de sc,ema de culori a camerei. ,.. $& va expuneti toate obiectele personale Daca sunteti colectionari in!ocati aceasta nu inseamna ca intreaga locuinta trebuie sa devina mu"eu. 4olositi o singura camera dedicata e*punerii obiectelor de care sunteti pasionati iar daca este neincapatoare e*puneti-le pe rand sc,imband din cand in cand .colectia.. ,/. $& achizitionati obiecte ieftine sau extravagante 'retul nu trebuie sa repre"inte un criteriu atunci cand ac,i"itionati un obiect decorativ. El poate !i !oarte scump asta nu inseamna ca este potrivit in ambianta spatiului dvs. sau ca acorda un plus de valoare locuintei. La !el se intampla si cu obicetele ie!tine. Ele pot !i insa si de calitate. Inainte de a ac,i"itiona orice obiect anali"ati-l cu atentie si vedeti daca este bine !acut8asamblat daca pre"inta detalii interesante sau linii clasice. ,0. $& uitati detaliile Acestea sunt cele care !ac di!erenta. Ast!el ca nu este de a%uns sa vopsiti peretii sau sa aran%ati mobila intr-o incapere. 'entru a creea o atmos!era placuta trebuie sa acordati importanta detaliilor& ac,i"itionati lampi interesante adaugati pernite decorative in culori vii aran%ati cu gri%a cartile includeti in decor plante !lori si lumanari par!umate etc. In speranta ca aceste sfaturi va vor fi de folos va uram sa fiti inspirati7

(ani cheltuiti degeaba 4xista multe cazuri in care nu se tine cont de astfel de lucruri. HUna dintre primele erori comise de multi dintre cei care isi construiesc case este IumflareaJ nevoilor realeK, spune Octavian Ungureanu. Un gara@ la subsol se poate dovedi inutil daca acesta poate fi amena@at in curte sau inlocuit chiar cu o copertina. 'pecialistul de la 2rilitica spune ca gara@ul la subsol presupune lucrari de izolatii, betoane, armaturi, sapaturi, instalatii de incalzire si altele, astfel ca in final a@unge sa coste aproape cit un automobil nou. La fel se prezinta situatia si in cazul in care se vrea o crama la subsol. Un living cu o suprafata de 7"-7# mp este considerat suficient chiar si pentru o familie numeroasa, care doreste in aceasta incapere si amena@area unui loc pentru a lua micul-de@un. 3e asemenea, pentru o bucatarie se considera ca o suprafata de ! mp este mai mult decit decenta.

2oate suprafetele considerate Hin plusK atrag cheltuieli suplimentare atit in ceea ce priveste intretinerea lor, dar mai ales pentru constructie. /cest lucru se va vedea mai ales in cazul finisa@elor. 0olul finisa@elor Dinisa@ele reprezinta aproape @umatate din cheltuielile pentru ridicarea unei case. 2otusi, si aici se pot face economii consistente. H5ompozitional, finisa@ele trebuie sa reflecte calitatea si importanta fiecarui spatiu in parte. &oate cel mai bun exemplu sint casele vechi in care, fata de luxul uneori ostentativ al spatiilor reprezentative, cu picturi, profile acoperite cu foite de aur, coloane de marmura, lambriuri din esente scumpe, spatiile anexe erau tratate mai mult decit auster. Uneori un singur perete tratat deosebit decit restul casei poate aduce un aer de o extrema eleganta, numai prin proportii, culoare, textura, calitatea materialului. Un singur perete tratat cu o piatra frumoasa, costind de zeci de ori mai putin decit un singur finisa@ scump folosit excesiv, poate face diferenta dintre un spatiu placut si unul costisitor si avind un impact uneori chiar inversK, spune Octavian Ungureanu. %n ceea ce priveste spatiile vitrate, recomandabil este ca in cazul spatiilor de zi acestea sa fie generoase, in vreme ce in cele in care nu necesita prea multa lumina sa se faca o economie masiva. Un calcul bazat pe pretul timplariei din &)5 poate da dimensiunile economiei care se realizeaza. 4conomii din necesitate 1u numai preturile finisa@elor precum parchetul, gresia sau faianta sau ale celor folosite pentru finisarea suprafetelor construite conteaza. &rin dimensionarea in functie de necesitati a casei se pot obtine economii, deoarece se reduc suprafetele care vor trebui finisate. 4vident, si preturile conteaza. /stfel, varianta mai ieftina pentru gresie si faianta il va costa pe proprietar intre !" si !# 0O1 un metru patrat. &entru cei care au bani si vor sa-si impresioneze vizitatorii exista placi ceramice care a@ung si la #"" 0O1 metrul patrat. La fel si in cazul parchetului+ se poate opta pentru o varianta mai ieftina, de pina in #" 0O1*mp, dar exista si parchet din bambus - L" 0O1*mp, sau parchet din %ndonezia - !#" 0O1*mp, fara 2)/. 3incolo de aceste aspecte, pentru cei care au incheiat contractul pe plata la zi, varianta, ce e drept, destul de putin raspindita in prezent, conteaza si timpul de executie a constructiei. /vanta@ pentru lemn 5a timp de constructie, cei mai avanta@ati sint proprietarii de case din lemn. &roprietarii de case construite cu cofra@e din polistiren se vor muta in casa noua mai repede decit aceia care opteaza pentru casa traditionala. 2impul de constructie a unei case de lemn este dat de destinatia aleasa de client, de locuit sau de vacanta. 3aca este de locuit, constructia unei case din lemn va dura aproximativ doua luni, proprietarul mutindu-se intr-o locuinta cu o suprafata de aproximativ "" de metri patrati. H3e la data eliberarii autorizatiei de constructie, casa va fi gata in doua luni, cu tot cu

fundatie, acoperis si finisa@eK, ne-a spus 'tefan Lipovicianu, director executiv al companiei 'M' 9ousingM4levation %nc. 2impul necesar turnarii fundatiei pentru o casa de "" de metri patrati este de " zile. 2impul probabil conteaza &entru a atinge timpul de constructie preconizat de constructor, timpul trebuie sa tina atit cu el, cit si cu viitorul proprietar. H3aca vremea este nefavorabila, timpul de constructie va fi un pic marit. 1u poti sa te pui cu naturaK, a precizat 'tefan Lipovicianu. &entru ca totul sa decurga normal la constructia unei case din lemn placate cu panouri tip sandvis trebuie sa lucreze doua echipe, una pe teren, alta in atelier. 3upa ce structura din lemn este gata, casa este montata in atelier, dupa care se demonteaza si se transporta cu masina la locul de monta@. H5asa este montata in atelier, se demonteaza, dupa care este numerotata fiecare componenta, ca un @oc puzzle, pentru a o putea monta la locul de constructieK, a subliniat 'tefan Lipovicianu. 3upa monta@, urmeaza tencuirea casei pe afara si in interior. La exterior se aplica panouri O'(, dupa care se aplica panourile din polistiren, peste care se va tencui. &anourile din polistiren au rolul de a izola termic cladirea. (irnele se prelucreaza mai greu O casa de vacanta din lemn, construita din birne masive, cu o suprafata de "" de metri patrati, va fi gata in patru-cinci luni. H(irnele care vor fi folosite la constructia unei case de vacanta necesita mai multa manoperaK, a mai spus 'tefan Lipovicianu. (irnele trebuie mai intii cautate sa aiba cam aceeasi grosime, unele trebuie curatate si uscate. 3upa aceea, cele care sint mai mari mai trebuie trase la abrig si aduse la dimensiunile ideale. H2impul necesar montarii, demontarii si numerotarii din atelier este mai mare, intrucit birnele sint grele si necesita mai multi oameniK, a adaugat 'tefan Lipovicianu. 3ezavanta@ul la casele din birne, in opinia directorului 'M' 9ousingM4levation %nc, este ca instalatiile la casa din birne sint toate la vedere, neputind fi ascunse in pereti. 'orin 5oler este directorul general unei firme din 5?mpina, @ude;ul &rahova care construie<te case de lemn. 3ac= >n anii de boom imobiliar, !""L-!""E, firma construia p?n= la !" de case de lemn pe an, >n !""N, cererea s-a redus la " locuin;e, iar >n primele <ase luni ale acestui an, au fost semnate doar cinci c)ntracte din care au fost construite de@a dou= case. H5red c= prost e cel mai bun cuv?nt dac= e s= compar acest an cu !""L-!""E. 3ac= atunci construiam >n @ur de #-!" de case anual <i a trebuit s= refuz unele cereri, acum merge prostO, a declarat pentru ConeP.ro, 'orin 5oler. 5riza l-a >mpins pe director s= mai reduc= pre+urile, astfel c= acum construie<te cu 7NN euroQmp, fa;= de pre;ul de #$" euroQmp din !""E, ceea ce >nseamn= o reducere cu !RF. 3ac= >n urm= cu doi ani, 5oler nu reu<ea s= fac= fa;= s)licitril)r de informa;ii <i telefoanelor pe care le primea de la persoanele interesate, acum el spune c= trec s=pt=m?ni f=r= ca telefonul s= sune. Maj)ritatea celor care au apelat la serviciile acestei firmei sunt ,ucure-teni, care fie <i-au construit o cas= din lemn >n zonele limitrofe ale (ucure<tiului, fie case la munte, >n @ude;ele &rahova <i (ra<ov. Un impuls pe care l-ar putea primi pia;a caselor de lemn, <i nu numai, ar fi programul &rima cas=.

H'unt foarte multe pers)ane interesate de o cas= de lemn prin &rima cas=, >ns= >n ceea ce pive<te construc;ia de noi locuin;e, programul nu este >nc= func;ional. 3ac= azi ar deveni func;ional, m?ine a< semna zece contracteO, mai spune 5oler. .#e trei ani de c/nd c)nstruim case0 acesta este cel mai pr)st -i ultimul1 )iorel 5ar@aliu este unul dintre asocia;ii unei alte firme din 5onstan;a, care activeaz= pe aceast= pia+. 0educerea num=rului de c)men*i l-a obligat s= scad= pre;urile <i s= ofere celor interesa;i variante economice de case de lemn. /stfel, pentru cei care doresc o cas= doar cu parter, f=r= funda;ie <i cu un nivel mediu de finisa@e, adic= f=r= gresie, faian;=, parchet <i obiecte sanitare, pre;ul f=r= 2)/ este de !#! euro*mp, >n scdere cu 7"F fa;= de anul trecut. H3e trei ani de c?nd construim case, acesta este cel mai pr)st <i ultimul. 1e vedem nevoi;i s= suspend=m activitatea. Sn ceea ce prive<te pre;urile, a trebuit s= le reducem. /stfel, de la 7R" euro*mp am sc=zut pre;ul la !#! euro*mp, am renun+at la pr)fit <i func;ion=m doar pentru a ne acoperi c2eltuielile. Sns= oamenii acum prefer= s= ><i ;in= banii >n cas=, la saltea, nu s= cumpere locuin;eO, ne-a declarat 5ar@aliu. &entru acest an, firma are comenzi doar pentru -ase case, din care una >n %talia, care va fi montat= >n august, iar restul >n ;ar=. /nii trecu;i avea comenzi chiar <i pentru Dran;a, de la un partener local. &r)filul clien;ilor lui 5ar@aliu+ au >ntre 7# <i $" de ani, cu studii superioare, cu acces la internet, cu un nivel intelectual ridicat <i care >n;eleg ce >nseamn= o cas de lemn. Unde nu se simte cri*a 3ac= pe unii constructori i-a lovit criza, nu acela<i lucru se poate spune despre o alt= firm=, din 2urda, @ude;ul 5lu@. $NN de lei este pre+ul pe mp f=r= 2)/ <i f=r= transport, iar firma are comenzi pentru construc;ia de case de lemn <i pentru %talia. &entru acest an, numrul c)men*il)r este mai mare cu !#F fa;= de anul trecut. HSn fiecare zi primesc #-!" de telefoane de la persoane care vor s= afle mai multe detalii, >ns= nu toate se sf?r<esc cu o c)ncreti*are sau semnare de contract. /u fost <i persoane care m-au sunat <i doreau s= le construim "" de case pe care s= le trimit= >n /frica, dar eu nu m= >ncred >n astfel de inten;ii, iar pre+ul este acela<i ca anul trecutO, ne-a declarat Lucia Cari<, asociat <i administrator al firmei. 5ei care sunt interesa;i de casele de lemn sunt persoanele cu v?rste cuprinse >ntre 7# <i #" de ani, din toat= ;ara, <i chiar din (ucure<ti. Avantaje - Lemnul este bun izolator termic+ locuin;ele sunt cldur)ase iarna -i rc)r)ase vara - 'unt rezistente la cutremur - Contarea este u<oar= <i dureaz= de la <apte la R" de zile, >n func;ie de cas= - !2eltuielile ener(etice se reduc cu 7"-$"F - 'unt considerate case ec)l)(ice #e*avantaje - ntre+inerea lemnului este costisitoare. O dat= la doi, trei ani, lemnul trebuie tratat cu lac de pr)tec+ie >mpotriva soarelui, insectelor, contrac;iei lemnului >n cazul >n care fa;ada nu este tencuit= - Re*isten+a la f)c. 3e<i lemnul este tratat >mpotriva incendiilor, unii speciali<ti sunt sceptici >n aceast= privin;= - 3ac= lemnul folosit nu este uscat, ci verde >n momentul construc;iei, acesta se usuc= >n timp <i poate afecta i*)larea termic

- 3ac= >mbin=rile nu sunt f=cute cum trebuie, se pierde cldur "fatul specialistului 3ac= acum c?;iva ani casele de lemn erau privite cu scepticism, se pare c= rom?nii au >nceput s= aib= preten+ii ec). H5asele din lemn se num=r= printre cele mai ieftine locuin;e de pe pia;=. Si sf=tuiesc pe cei care vor o cas de lemn s= nu se lase pe m?na oricui. 2rebuie s= se intereseze ce case a mai construit firma respectiv=, s= mearg= s le vad, s= vorbeasc= cu proprietarii, m=car s= ia un costructor care execut= case de lemn de calitate. 3ac= a< avea de ales >ntre un apartament la etajul *ece <i o cas= de lemn, a< opta clar pentru cea de lemnO, a declarat pentru ConeP.ro, /driana %ftime, pre<edintele &atronatului 'ociet=;ilor din 5onstruc;ii (&'5).

ntre,ri frecvente le(ate de casele din lemn

!e este de fapt lemnul lamelar incleiat3
5heresteaua taiata in lamele de grosimi mici se usuca individual, dupa uscare se elimina prin decupare toate defectele, se recompun bucatile in lamele cu lungimi date care apoi se preseaza impreuna obtinandu-se un material omogen cu caracteristici superioare lemnului masiv. &rin acest procedeu se elimina potentialele crapaturi si deformari specifice lemnului masiv. Lemnul lamelar incleiat a aparut in 4uropa pe la mi@locul anilor TE" in baza unor noi tehnologii de industrializare a lemnului pentru constructii si avand ca scop realizarea unor elemente de constructii cu proprietati superioare lemnului masiv. Cai multe detalii despre materia folosita in constructia caselor din lemn /nosnia.

!e tip de fundatie este necesara pentru ) casa de lemn AN" N$A3

5asele din lemn /nsonia sunt constructii usoare, ele pot fi asezate pe oricare dintre tipurile de fundatie current folosite in constructia de case individuale, conditiile oferite de terenul pe care vor fi amplasate fiind insa hotaratoare. 2otusi va recomandam realizarea unei fundatii din beton armat deasupra careia va fi turnata si o platforma , aceasta solutie oferind durabilitate maxima proiectului.

$n sarcina careia dintre parti revine reali*area fundatiei3

%n sarcina noastra sau a dvs., sunt posibile ambele variante. %n cazul in care doriti sa realizati aceaste lucrari prin forte proprii, noi va punem la dispozitie documentatia completa (proiectul de fundatii).

"e asi(ura asistenta la m)ntaj3 4 Vala,il pentru casele din lemn Ans)nia Rustic
&entru cazul in care va decideti sa montati casa prin forte proprii, noi va punem la dispozitie un specialist care sa va asiste d.p.d.v. tehnic pe toata perioada montarii :it-ului de asamblare al casei. &entru casele mari, va putem trimite chiar mai multe persoane. %nainte de a aseza prima barna pe fundatie, specialistul nostru va verifica daca sunt intrunite toate conditiile pentru buna desfasurare a lucrarii.

!are sunt c)sturile m)ntajului3

%n general, costurile aferente operatiunilor de monta@ reprezinta aproximativ 7"-7#F din costul total al :it-ului de asamblare(partile din lemn ale constructie). /cest cost poate fi variabil in functie de conditiile locale de asamblare.

!um incep lucrarile de amplasare a n)ii casei 3

%nceperea oricaror lucrari la noul amplasament vor putea incepe doar dupa obtinerea autorizatiei de construire de la autoritatea competenta. 3upa obtinerea acesteia, se poate trece la curatarea terenului de vegetatia care nu este necesara, prote@area arborilor ce vor ramane dupa ridicarea casei. Urmeaza crearea aleilor de acees la drumul principal , racordarea (cel putin provizorie) la furnizorii de utilitati necesare demararii constructiei.

!e lucrari de e5cavare sunt necesare3

Lucrarile de excavatie in vederea realizarii fundatiei vor trebui facute respectand intocmai proiectul pe care vi-l punem la dispozitie.'e va tine cont de pozitionarea racordurilor definitive la utilitati+ apa, electricitate, canalizare etc. .

Reali*area fundatiei si a platf)rmei din ,et)n armat

%n cazul in care realizarea fundatiei cade in sarcina dvs. este foarte importanta respectarea intocmai a proiectului (cote, paralelisme, etc) din proiect putand duce la complicatii ma@ore in faza de monta@, sau chiar la pierderea garantiei. 3aca in proiect nu este prevazuta realizarea din lemn a structurii pardoselii, tot in aceasta faza se va realiza si platforma betonata pe care se va aseza constructia din lemn. /tentie la amplasarea racordurilor la utilitatiG

"ta,ilirea p)si,ilitatil)r de acces si a l)curil)r de dep)*itare la l)cul c)nstructiei%

%n cele mai multe cazuri transportul :it-ului de asamblare se va face cu camioane mari, iar descarcare materialelor cu a@utorul macaralei. 3in acest motiv, este important sa se stabileasca din timp posibilitatile de acces si descarcare la locul monta@ului, pentru a prevenii o serie de neplaceri ce pot decurge de aici. 4ste de asemenea importanta pregatirea locurilor unde vor fi depozitate coletele ce formeaza :it-ul de constructie, fiind necesar un teren solid, fara infiltratii si suficient de mare pentru a permite manipularea usoara a coletelor si a barnelor in timpul constructiei. 3aca pana in acest moment furnizorul nu v-a pus la dispozitie o lista a coletelor cu dimensiuni si mase pentru fiecare in parte, este important sa o cereti telefonic, inainte de livrare. 5oletele se vor amplasa inafara perimetrului casei, fiecare colet fiind asezat in fata peretelui corespunzator la o distanta de !-7 metri. %n cazul in care conditiile climatice o impun, este necesara acoperirea temeinica a coletelor cu folii din material plastic, netransparente (cele transparente permit actiunea razelor ultraviolete si in scurt timp suprafetele expuse se vor ingalbenii).

&r)tectia c)letel)r imp)triva intemperiil)r si a ra*el)r s)lare

3e cele mai multe ori, setul de materiale livrat include si usi , ferestre sau alte elemente din lemn ce for fi utilizate in interior, acest lucru impune o protectie foarte buna impotriva intemperiilor si a razelor solare, coletele trebuind prote@ate cu maxima atentie, mai ales ca pe parcursul lucrarilor, aceste elemente vor fi montate printre ultimele. /coperirea coletelor se poate face cu folie din material plastic, netransparenta (cea transparenta permite actiunea razelor ultraviolete si in scurt timp suprafetele expuse se vor ingalbenii). %deala in acest caz este existenta unei incaperi-depozit sau a unui container metalic.

Eliminarea ume*elii acumulate in timpul c)nstructiei%

4lementele din lemn livrate din fabrica au o valoare a umiditatii atent controlata si prezervata pe timpul transportului, insa pe parcursul monta@ului aceasta valoare tinde sa se modifice mai ales datorita umiditatii atmosferice. /cest fapt este cu atat mai accentuat cu cat conditiile atmosferice din timpul monta@ului sunt mai neprielnice. 2otusi acest lucru nu trebuie sa va ingri@oreze prea mult, simpla ventilare naturala fiind suficienta pentru a a@unge la valori normale. 2otusi, in timpul constructiei, se va evita lucrul in perioadele ploioase, iar peste noapte constructia nefinalizata va fi atent prote@ata impotriva intemperiilor.

!e efecte are fen)menul de tasare in timp a unei case din lemn Ans)nia Rustic si cand isi face simtita pre*enta3
/cest fenomen este normal la o casa din lemn masiv, el apare imediat dupa terminarea constructiei si se face simtit inca doi ani dupa aceea. 4ste un fenomen natural, care nu trebuie sa va ingri@oreze, principiile de realizare a caselor noastre exclud orice neplacere potentiala, modificarile dimensionale sunt KabsorbiteO in locuri bine stabilite inca din faza de proiectare. 2otusi trebuie sa va atragem atentia ca modificari ulterioare predarii casei, cum ar fi amplasarea unor sobe*seminee, adaugarea unor ferestre sau usi suplimentare, etc., fara consultarea noastra, pot conduce la mari neplaceri d.p.d.v. al etanseitatii casei dvs. 3easemenea o atentie deosebita trebuie acordata imbinarilor dintre peretii din lemn si alte elemente de constructie realizate din alte materiale (caramida, beton, etc.). 3atorita aceluiasi fenomen vor aparea crapaturi sau tensiuni mari in interior. &entru orice eventualitate , va propunem inspectarea anuala a constructiei.

"unt un 6mester innascut1% &)t sa7mi m)nte* casa fara ajut)rul v)stru3 4 Vala,il pentru casele Ans)nia Rustic
&utin probabil si asta nu fiindca n-ati fi un mare mester, dar realizarea acestui tip de case este pretentioasa, o lunga serie de trucuri fiind necesare pentru o corecta finalizare a lucrarilor. noi va sfatuim sa acceptati a@utorul consultantului ce va insotii livrarea. va poate scutii de multe neplaceri. 5asa dvs. reprezinta totusi o investitie destul de mare si nu merita sa riscati rezultatul.

!e s)lutie aveti pentru reali*area instalatiil)r electrice si sanitare3 4 Vala,il pentru casele din lemn Ans)nia Rustic
2raseele instalatiilor sunt cuprinse in interiorul peretilor, exceptie facand baile de la eta@, unde solutia aplicata este putin diferita, mai ales in privinta traseelor de scurgere.

!at de mult c)sta ) casa din lemn3 4 Vala,il pentru casele Ans)nia Rustic

5ostul unei astfel de case poate varia foarte mult de la caz la caz, el fiind dependent de o serie de variabile cum ar fi+ grosimea peretilor, arhitectura interioara, finisa@e, instalatii etc. Utilizand o serie de solutii speciale costul de realizare a casei dvs. poate sa scada ridicand in acelasi timp calitatea si atractivitatea acesteia. 5ateva dintre aceste solutii+

Utilizarea unor suprafete vitrate largi, Utilizarea unor detalii decorative speciale pentru balcon, pervaze, etc., /coperis cu forme speciale, 'eminee, etc.

&r)iectul unei case 6cust)mi*ate1 c)sta mult mai mult decat cel al unei case standard3
1u este chiar asaG 3iferenta actuala intre cele doua costuri este destul de mica, aceasta fiind chiar nesemnificativa in economia intregii case, dar rezultatul este de cel mai multe ori peste asteptari.

#e ce este necesara ) asistare pr)fesi)nista in pr)iectarea casei mele3

1ecesitatea unui proiect complex si complet este evidenta mai ales atunci cand gradul de complexitate al casei este ridicat iar casa urmeaza a fi folosita zilnic timp de multe zeci de ani. &rocesul de proiectare este o parte importanta in lantul etapelor de constructie a casei dvs. Un proiect bine facut poate sa va salveze de la multe neplaceri viitoare. 'pre exemplu, un arhitect proiecteaza scarile dvs, tinand cont si de mobilierul pe care urmeaza sa-l transportati pe acolo sau va pozitioneaza o fereastra astfel incat sa nu fie necesar sa va aplecati pentru a privii afara. 3easemenea , partea de calcul a rezistentei casei dvs, este importanta pentru a traversa cu succes solicitarile la care va fi supusa aceasta in decursul anilor (zapada, vant, cutremure). /cesta poate avea sugestii privind asezarea ferestrelor astfel incat mai multa lumina solara sa patrunda in incaperile casei, micsorand astfel si bugetul alocat consumului de energie. Cai sunt multe alte motive pentru care credem ca abordarea profesionista a acestei etape este esentiala in buna functionare a viitoarei dvs. case. 3epartamentul nostru de arhitectura este pe deplin pregatit sa ofere proiecte adaptate perfect acestui tip de constructii, avand la indemana un mare baga@ de experienta cat si cele mai bune Ounelte softwareO ale momentului, firma noastra fiind unicul detinator din 0omania a pachetului complet de dezvoltare a proiectelor pentru constructii din lemn, 3ietrichTs 5/3. (vezi www.dietrichTs.com).

&uteti e5ecuta ) casa dupa sc2itele mele3

/veti schitele unei case si doriti o oferta de pretU /ceste schite in cele mai multe cazuri sunt suficiente pentru a intocmi niste planuri preliminare si pentru a calcula o oferta de pret. &robabil ca vom mai avea nevoie de cateva informatii privind stilul dorit de dvs sau alte detalii. O alta cale ar putea fi modificarea planurilor uneia dintre casele noastre.

"unt (reu de intretinut casele de acest tip 3 4 Vala,il pentru casele RU"T$!
&rin protectia aplicata la inceput, casa capata o rezistenta la deteriorari pentru cel putin $-# ani. 4ste indicat ca la fiecare $-# ani aceste straturi de prote@are sa fie reinoite, in mod special

pentru peretii orientati spre sud si vest. 3easemenea, daca conditiile climatice din locul amplasarii sunt neobisnuit de vitrege, protectia trebuie aplicata mai des.

!e tip de pr)tectie se aplica pe e5teri)rul peretil)r din ,arne 3 4 Vala,il pentru casele Ans)nia Rustic
La fiecare $-# ani, suprafetele exterioare ale peretilor casei se vor prote@a prin aplicarea unui set de substante speciale, pe care le puteti procura si de la noi. /cestea vor imuniza lemnul impotriva+ . !. 7. $. #. 0azelor U), /ctiunilor distructive ale microorganismelor, ciuperci, mucegaiuri, Umiditatii atmosferice, 3eteriorarii aspectului natural al fibrelor lemnului, Docului.

!at de trainica este ) casa din ,arne din lemn lamelar3 4 Vala,il pentru casele Ans)nia Rustic
3aca este construita V04'%2, aceasta poate dura cel mult # ani G &e de alta parte, daca este 5O0452 construita, durata de viata depaseste """ de aniG %n tara noastra exista multe constructii de acest tip, mai vechi de !"" de ani, iar in tarile nordice exista case-monument din barne din lemn, ce depasesc """ de ani vechime.

#e ce calitatea ,arnel)r din lemn stratificat este net superi)ara cel)r din lemn masiv 3
4ste foarte simpluG &rin caracteristicile sale, barnele din lemn lamelar incleiat nu se deformeaza si nu crapa niciodata. Lemnul masiv sufera insa puternic de aceste defecte. 3ar ce se intampla de fapt U %n crapaturile profunde care apar la barnele din lemn masiv, in timp se infiltreaza apa care se va intinde prin fibrele interioare pe o mare lungime a barnei, atragand astfel insectele si mucegaiul. Un alt avanta@ al lemnului stratificat + prin tehnologia de fabricatie, toate defectele lnaturale ale lemnului ( noduri nesanatoase, pungi mari de rasina, zone cu coloratie diversa, etc.) sunt eliminate rezultand un material mult mai rezistent, cu structura omogena si cu un aspect mult mai placut. Cai multe detalii despre lemnul lamelar pe pagina de materiale de constructii.

!are sunt )peratiile de intretinere3

5onstructiile de acest tip, la fel ca si celelalte constructii, este recomandat sa fie inspectate periodic , astfel incat sa poata fi descoperita inca din faza incipienta, orice deteriorare. %n acest fel prelungim semnificativ aspectul si I sanatatea J casei noastre. /nual trebuie facuta o inspectie vizuala a tuturor imbinarilor, peretilor exteriori, in special a acelora orientati in directia dinspre care predomina vantul si precipitatiile. 3easemenea se inspecteaza starea straturilor de acoperire a fetelor exterioare ale peretilor, se cauta eventuale crapaturi superficiale. 5u ocazia inspectiei anuale,in primii !-7 ani, trebuie stranse toate ti@ele filetate din interiorul peretilor, operatie ce o puteti executa dvs. sau un reprezentant al firmei noastre.

!e sunt si de ce apar crapaturile3

5and lemnul se usuca, datorita tensiunilor ce apar in interiorul structurii sale, apar o serie de crapaturi, mai mici sau mai mari. /tunci cand lemnul este uscat corect, aceste crapaturi sunt mici si inofensive, de regula nu depasesc 7-$ cm si sunt drepte. Uscarea incorecta duce la aparitia unor crapaturi lungi si profunde unde, daca patrunde apa, se vor dezvolta foarte repede microorganisme ce vor deteriora lemnul.

!are este durata medie de pr)ductie a unei case3

%n conditii normale productia unei /nsonia 0ustic dureaza intre ! si # saptamani, in cazuri speciale acest termen putand fi redus la " zileG 2otusi trebuie sa precizam ca in functie de o serie de factori, cum ar fi marimea casei, complexitatea proiectului, acest termen poate varia in ambele sensuri.

5e inseamna izolatia la o casa Ans)nia Rustic3

Lemnul insasi este un foarte bun material izolator. 2otusi, in conditiile climatice ale tarii noastre, realizarea unor pereti din lemn masiv neizolati, poate fi o problema pe timp friguros, in cazul unei case de locuit. /cest lucru este valabil doar atunci cand la realizarea peretilor se folosesc barne din lemn masiv cu latime mai mica sau egala cu ""mm (latimea maxima acceptabila in cazul folosirii lemnului masiv), o latime mai mare conducand la aparitia unor deformari ample si a crapaturilor profunde. 2ehnologia noastra de fabricatie a barnelor din lemn lamelar, ne permite insa realizarea unor pereti cu grosimi mari, de !", R" si !""mm (fiind excluse crapaturile si deformarile). La aceste valori, coeficientul de transfer termic subunitar ne permite construirea unei astfel de case fara o izolare suplimentara a suprafetelor peretilor. 2otusi, chiar si in aceste conditii este posibila izolarea suplimentara cu alte materiale, celulooza, lana de canepa sau vata minerala. O alta varianta de realizare a peretilor exteriori, propusa numai de catre firma noastra, implica realizarea acestora din doua randuri paralele de barne portante cu grosimi egale sau diferite, distanta dintre acesti pereti fiind umpluta cu material de izolatie. /ceasta varianta este indicata pentru conditii de frig extrem, oferind totodata si usurinta postarii traseelor instalatiilor. %nteresant este faptul ca privita atat dinspre interior cat si dinspre exterior, nu se poate observa existenta peretilor dublii. )a prezentam in continuare un tabel cu valorile coeficientului de transfer termic in cazul celor trei sisteme de constructie a caselor din barne din lemn lamelar incleiat+ )alorile coeficientului caloric pentru ziduri simple+ 8arna 9mm: E" !" R" !"" ,7" ",N! ",RN ",#N Val)are ; 9<=m>;: ",!N Val)are ; 9<=m>;:

)alorile coeficientului caloric pentru ziduri duble+ 8arna 9mm: E" ?$*)latie 9mm: "" !" ?8arna 9mm: @ Gr)sime 9mm: !""

!" R"

"" ""

!" !"

!$" !E"

",!R ",!7

!""

""

!"

7!"

",!

)alorile coeficientului caloric pentru ziduri duble+ 8arna 9mm: E" !" R" !"" R" ?$*)latie 9mm: "" "" "" "" "" E" !" E" E" !" ?8arna 9mm: @ Gr)sime 9mm: !R" 7$" 7$" 7E" 7E" Val)are ; 9<=m>;: ",!$ ",!! ",!! ",! ",!"

Tasarea peretil)r unei case Ans)nia Rustic3

2oate constructiile din barne din lemn se taseaza in timp. 5el mai important motiv pentru care apare acest fenomen este modificarea dimensiunilor si formei fibrelor lemnului datorita uscarii si actiunii fortei gravitationale. %n medie putem vorbi despre o tasare cu aproximativ #mm pentru fiecare metru inaltime a peretilor casei. 4sential in acest caz este respectarea tehnologiei de uscare a lemnului, inainte de fabricarea peretilor, strangerea initiala a ti@elor filetate cat si corecta asezare a barnelor. /cest fenomen este natural si existenta lui a condus la stabilirea unui set de reguli de fabricatie si constructie a acestui tip de case, care trebuie urmat cu consecventa pentru a evita problemele ulterioare. 3in acest motiv structura acoperisului are un sistem propriu de asambare cu peretii, din acest motiv toate elementele nedeformabile ce se amplaseaza pe pereti sau in interiorul lor (ferestre, usi , faianta, panouri rigps, etc.) au sisteme speciale de prindere, sisteme ce absorb aceasta tasare. Denomenul de tasare se manifesta vizibil doar in primii trei ani de la darea in folosinta a cladirii , dupa aceea efectul sau este nesemnificativ. O atentie deosebita trebuie acordata cazului in care nivelul fundatiei este diferit pe perimetrul caldirii (4x+ existenta unor parapeti), caz in care se aplica din nou solutii spaciale de constructie. Un caz particular al acestei situatii este imbinarea unui perete din barne din lemn cu un perete din zidarie sau beton.

!e tipuri de ac)periri se f)l)sesc la acest tip de case3

5hiar daca pentru /nsonia 0ustic se recomanda acoperirea cu tigla ceramica sau din beton (este bine ca invelitoarea sa aiba o greutate proprie mare), pot fi realizate acoperiri cu orice alt material utilizat la celelalte tipuri de case. 3eci se pot utiliza +

2igla ceramica 2igla din beton

'indrila din lemn 'indrila bituminoasa 2abla profilata /rdezie %arbaG 'tuf, etc.

!um se c)mp)rta la f)c peretii din ,arne laminate3

Lemnul este un material inflamabil , dar este stiut faptul ca elementele din lemn cu sectiuni mari ard mult mai greu decat elementele cu sectiune mica. &erformatele de rezistenta la foc a elementelor structura realizate din lemn stratificat incleiat cu sectiune mare sunt superioare celor mai multe structuri necombustibile aflate in aceleasi conditii. Lupta cu focul in aceste conditii se face mult mai simplu, integritatea constructiilor pastranduse mai mult timp. 3atorita calitatilor de material izolator a lemnului acesta isi pastreaza caracteristicile de rezistenta structurala o lunga perioada de timp, perioada ce poate fi calculata cu un grad de eroare scazut, cunoscandu-se viteza de ardere in mm*minut si conditiile de ardere. 5ea mai mare surpriza apare atunci cand se compara proprietatile de rezistenta la foc a elementelor din lemn lamelar incleiat cu alte materiale cu aceeasi destinatie. 'tructurile realizate din otel isi pierd foarte repede rezistenta si au un compotament necontrolabil daca temperatura creste peste !#"W 5,iar la L#"W 5 doar "F din rezistenta totala ramane disponibila. Lemnul isi mentine insa in mare parte si pentru lung timp caracteristicile de rezistenta mecanica in aceleasi conditii de foc. %n 4uropa, primele de asigurare pentru riscurile la foc au aceeasi valoare, deci se ia in considerare acelasi risc potential ca si in cazul caselor construite din caramida.

!e se p)ate spune despre re*istenta casel)r Ans)nia Rustic la cutremurele de pamant3

3atorita sistemului de imbinare utilizat, colturile cladirii sunt foarte rezistente si totodata elastice astfel incat riscul de distrugere este foarte foarte scazut. &ractic, in conditiile unui cutremur aceste case sunt indestructibile G

Eficienta ener(etica a unei case Ans)nia Rustic3

4ficienta energetica a unei case realizate din barne din lemn lamelar incleiat este superioara multor alte tipuri de case (case din lemn cu pereti 'andwich, case din beton prefabricat, case din caramida). 3atorita caracteristicilor naturale ale lemnului, acestea raman racoroase vara si calde iarna, factura de energie este micsorata astfel in ambele situatii.

!)nf)rt3 Frumusete3
5onfortul si placerea oferita de o casa din barne din lemn este peste inchipuirea noastraG Drumusetea naturala a lemnului, caldura, mirosul G %nchipuiti-va trosnetul focului din semineu, umbrele flacarilor ce mangaie peretiiG Drumusetea naturala a unei case din barne este pentru multi idealul unei vieti sanatoase si lipsite de stres, care te scapa de rigorile vietii de zi cu zi. 3easemenea, frumusetea terenului pe care este amplasata, este accentuata prin simpla sa prezenta G

!are este val)area unei astfel de case3

%ntrucat in tara noastra foarte putini dintre noi se pot lauda cu o astfel de casa, va vom prezenta situatia actuala de pe piata imobiliara europeana, stiind faptul ca in ultimii # ani 0omania a preluat (si adaptat) o mare parte din obiceiurile vecinilor din vestul continentului. 5hiar daca in ultimii # ani, conform statisticilor europene, vanzarile de astfel de case au crescut de $ ori in defavoarea sistemelor clasice, pe piata imobiliara sunt mult mai putine oferte de vanzare, acest lucru putandu-se explica prin atasamentul proprietarilor fata de o astfel de casa, care de cele mai multe ori este lasata mostenire generatiilor urmatoare. &entru noi romanii acest lucru poate fi ceva obisnuit, insa trebuie stiut faptul ca in vestul 4uropei notiunea de proprietar al unei case este mult diferita de 0omania. %n aceasta parte a 4uropei predomina obiceiul de a locui o mare parte din viata intr-o locuinta inchiriata, in special pentru mobilitatea sporita ce o ofera acest sistem familiilor active. %n acest caz oamenii au I uitat J treptat sa se ataseze de casa lor asa cum o fac in cea mai mare parte romanii. 0evenind, putem concluziona ca decizia de a deveni proprietar al unei case de acest tip, este de multe ori implinirea unui vis de-o viata si nu putem spune ca acestia nu au de unde sa aleaga. &entru acest motiv, valoarea unei astfel de case bine intretinute, creste odata cu trecerea timpului, pe langa locuinta propriuzisa noi se plateste si ambianta extraordinara pe care ti-o ofera. &r)iect de !as &asiv independent ener(etic Adescarc fi-ier &#FBC !)nceptul de cas pasiv -i trendul eur)pean O 8cas pasiv8 este o locuin;= foarte bine termoizolat= <i fr un sistem de Dncl*ire clasic. O cas= pasiv= standard con;ine o anvelop= exterioar= a casei foarte bine izolat= termic, ferestre termopan <i t?mpl=rie lemn stratificat termoizolat (sau &)5) <i un sistem de ventila;ie integrat, care elimin= aerul viciat din cl=dire <i >l trece printr-un schimb=tor de c=ldur=. acesta recupereaz= o parte a energiei termice transfer?nd-o c=tre aerul proasp=t ce intr= de afar= >n locuin;=. O cas= pasiv= poate fi construit= oriunde >n lume deoarece conceptul este foarte simplu dar, >n acela<i timp, inteligent. 5onform statisticilor Passivhaus Institut din Vermania exist= c?teva mii de case pasive construite >n 4uropa, >n mod special >n Vermania (peste 7#""), /ustria (peste """), 4lve;ia <i 'uedia. 4xist= o tendin;= de dezvoltare rapid= a caselor pasive <i >n alte ;=ri europene datorit= faptului c= guvernele acestora ofer= recompense serioase celor ce construiesc energetic inteligent, dar mai ales pentru faptul c= aceste locuin;e sunt deosebit de s=n=toase <i ecologice. Uniunea 4uropean= a elaborat c?teva directive, printre care <i H2he 4nergP &erformance 3irectiveO (3irectiva &erforman;ei 4nergetice) la care fiecare membru trebuie s= adere, deci <i 0om?nia. %n aceste directive sunt prev=zute obliga;ii pentru o mai bun= termoizolare a cl=dirilor vechi <i noi, iar tendin;a constructorilor este de a adopta tehnologii noi <i construirea de case pasive, >n locul construc;iilor clasice. Vuvernul rom?n a trebuit s= se conformeze trendului <i legisla;iei europene, astfel >nc?t acesta acord= su,ven+ii pentru ener(ii re(enera,ile.

Sn concluzie, a construi o cas pasiv acum este mai mult dec?t un vis, este o realitate social= vital= de care poate avea parte fiecare cet=;ean al 4uropei. 2rebuie doar s= ac;ion=m >n acest sens.

!e este ) cas pasiv3

O 8cas pasiv8 este o locuin;= la care un sistem de >nc=lzire nu este necesar. 4nergia termic= este furnizat= de c=tre un sistem de ventila;ie montat >n locuin;=. O cas= pasiv= ofer= c)ndi+ii de l)cuire f)arte c)nf)rta,ile -i snt)ase, at?t iarna c?t <i vara. Sntr-o cas= pasiv= lipse<te cu des=v?r<ire igrasia iar vara r=coarea din interior este foarte pl=cut=. 5ei ce sufer= de alergii diverse (curent, praf, astm, etc.) pot f=r= probleme s= ;in= ferestrele >nchise prim=vara sau toamna, deoarece locuin;a este alimentat= permanent cu aer pr)spt filtrat. O cas= pasiv= standard con;ine o anvelop= exterioar= f)arte ,ine i*)lat termic (de obicei minimum !" cm de polistiren expandat de mare densitate, 7":g*mc), ferestre t?mpl=rie lemn stratificat (sau &)5) termoizolat cu (eam term)pan L)EE din 7 foi <i un sistem de ventila+ie inte(rat, care elimin= aerul viciat din cl=dire <i >l trece printr-un schimb=tor de c=ldur= care recupereaz= o parte a energiei termice transfer?nd-o c=tre aerul proasp=t ce intr= de afar= >n locuin;=. Sn concluzie, !asa &asiv este definit= prin dou= elemente de baz=+ o anvelop= a cl=dirii foarte bine termoizolat= <i lipsa sistemului de >nc=lzire. /<a cum men;ionam mai sus, al doilea element al unei case pasive este lipsa unui sistem de >nc=lzire clasic, acesta fiind >nlocuit cu un sistem simplu dar inteligent de ventila;ie, ale c=rui costuri nu se ridic= mult peste costurile unui sistem de >nc=lzire clasic modern. O cas= pasiv= este >ntotdeauna echipat= cu un sistem de ventila;ie mecanic foarte eficient pentru a men;ine o calitate optim= a aerului din locuin;=, f=r= a inregistra pierderi semnificative de c=ldur=. /stfel ob;inem pierderi mult mai mici de energie c?nd aerisim casa (mai pu;in aer cald spre exterior) <i mai mult confort >n interior (mai pu;in aer rece intr?nd >n cas=). &entru cea mai mare parte a anului acest fapt duce la men;inerea unei temperaturi agreabile constante >n interiorul casei, f=r= a fi nevoie de o instala;ie de >nc=lzire. %n timpul iernilor foarte reci cu temperaturi @oase extreme (-7# grade 5elsius) este nevoie de un element activ de >nc=lzire (radiator electric cu ulei, etc.) dar unul de putere faorte mic=, astfel >nc?t chiar <i >n condi;ii de temperaturi minime extreme >n casa pasiv= temperatura va fi una confortabil=. %n mod uzual, investi;ia folosit= pentru a implementa un sistem clasic eficient de >nc=lzire la o locuin;= clasic=, va fi folosit= pentru o mai bun= termoizolare <i etan<are a ferestrelor, <i pentru o mai bun= ventilare a casei pasive. 5oncluzia speciali<tilor germani <i austrieci este c= la o cas= pasiv= nu este nevoie de instala;ie de >nc=lzire, ci doar o foarte bun= termoizolare <i un sistem eficient de ventila;ie cu schimb=tor de c=ldur=. &oate fi adev=rat faptul c= ) l)cuin+ pasiv c)nstruit Dn R)m/nia nu necesit= deloc un sistem de >nc=lzireU 5omform calculelor f=cute de Passivhaus Institut o cas= pasiv= construit= >n Vermania sau /ustria are nevoie de doar "- # :Xh*m! pe an, sau echivalentul a maximum

,# mc de gaz natural sau ,# litri de p=cur= per mp de suprafa;= de >nc=lzit pe an. &entru a locuin;= standard aceste cifre sunt cel pu;in de opt ori mai mari. 0om?nia se afl= aproximativ pe acelea<i coordonate geografice cu ;=rile men;ionate, deci nu este nevoie de sistem de >nc=lzire >n casa pasiv= construit= la noi.

Ar(umente in fav)area c)nstruirii de case pasive )= prezent=m >n continuare c?teva argumente care va pot determina s= lua;i o decizie >n;eleapt= <i s= investi;i cu folos banii pentru construirea casei dumneavoastr=+ Ar(ument ec)n)mic 5?nd e vorba de construit casa pasiv= se pune >n primul r?nd aceast= >ntrebare+ este aceasta cu mult mai scump dec/t ) cas clasic3 4xperien;a german= <i austriac= >n domeniul construc;iilor de case pasive arat= c= acestea nu sunt cu mult mai scumpe dec?t o cas= conven;ional=. &e de o parte, exist= ni<te costuri suplimentare (termoizola;ie >n plus, rame termoizolate pentru ferestre, geam triplu, sistemul de ventila;ie special <i implementarea etan<=rii perfecte a anvelopei locuin;ei), care de fapt sunt compensate de economiile ob;inute prin eliminarea sistemului de >nc=lzire. &e de alt= parte, c)stul facturii la ener(ie va fi de F 9cinci: p/n la GH 9*ece: )ri mai mic dec/t la ) cas c)nven+i)nal. Vermanii <i austriecii construiesc case pasive cu costuri de numai H7GFI mai mari >n compara;ie cu o cas= conven;ional=, >n func;ie de complexitatea design-ului locuin;ei. 3ac= >ns= compar=m aceste costuri cu beneficiile unui consum foarte redus de energie (electric=) ulterior, avanta@ul este net >n favoarea casei pasive. La acestea ar trebui s= ad=ug=m <i alte avantale vitale, cum ar fi+ - reducerea substan;ial= a emisiilor de carbon, - confortul excep;ional dat de aerul permanent proasp=t din cas=,

- lipsa du<umelelor <i a pere;ilor reci iarna, - lipsa excesului de c=ldur= vara, - lipsa prafului generator de alergii, etc. Un alt avanta@ incontestabil al construirii unei case pasive independente energetic este calitatea materialel)r, lipsa condensului <i igrasiei, factori care prelungesc durata de via;= a construc;iei cu c?teva zeci de ani comparativ cu o locuin;= clasic=. 4ste dificil de cuantificat ace<ti factori, dar este evident c= au un un impact important >n via;a celor ce locuiesc >ntr-o cas= pasiv=. "u,ven+ii de la (uvern 5red c= trendul european este unul din argumentele forte at?t pentru cet=;eanul de r?nd, c?t <i pentru constructori <i speciali<tii din domeniu. 4 bine c= 0om?nia trebuie s= se conformeze acestui trend. Cinistrul Cediului si 3ezvolt=rii 3urabile, /ttila Yorodi, a dat ordinul pentru aprobarea ghidurilor de finan;are pentru >nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de >nc=lzire cu sisteme care utilizeaz= ener(ii re(enera,ile. /stfel, odat= cu finalizarea ghidurilor de finan;are, persoanele fizice sau @uridice vor putea <ti exact modalitatea prin care pot accesa sumele puse la dispozi;ie prin Dondul pentru Cediu. Sncep?nd cu data de # ianuarie !""N oricine se poate >nscrie in pr)(ramul .casa verde1 printr-un dosar care va con;ine urm=toarele documente+ . actul de identitate, >n copie. !. copia legalizata dup= actul de proprietate, de concesiune sau de loca;iune, al imobilului pentru care se achizi;ioneaz= sistemul energetic alternativ. 7. actul autentificat de notarul public, prin care proprietarii sau coproprietarii ><i exprima acordul de efectuarea lucr=rilor de instalare a sistemului, daca este cazul. $. <i copia dup= documentul care atesta o situa;ie particular=+ c=s=torie, desfacere c=s=torie, schimbare nume <i*sau prenume etc. 5red c= este timpul s= reconsider=m serios modul >n care ne construim casele <i modul >n care folosim bugetul nostru pentru acest scop. %at=, >n continuare, c?teva domenii unde casele pasive pot fi implementate, av?nd un impact deosebit asupra modul cum vom convie;ui >n viitorul apropiatZ Aplica+ii ale casel)r pasive - 5onstruc;ii de case, vile, pensiuni, case de vacan;=. - 5onstruc;ii de cartiere reziden;iale moderne [ rapid, eficient <i economic. - &roiecte comerciale, birouri, magazine, depozite, hale industriale. - Locuinte complet independente energetic, cu sisteme energetice alternative, neconventionale, locuin;e solare. - 5l=diri trainice construite >n zone cu cutremure, inunda;ii <i uragane frecvente. 8eneficii ale sistemului c)nstructiv )ferit de Austr)casa '5 /ustrocasa 'rl, societate de construc;ii rom?no-austriac= >mbin= folosirea resurselor locale

cu experien;a austriac= >n domeniu, construind case pasive la calitate german= <i la un pre; accesibil cu ("- "F) peste pre;ul construc;iei unei case conven;ionale. &rin utilizarea optim= a manoperei, /ustrocasa constituie o alternativ= relativ ieftin=, comparativ cu sistemul clasic de construc;ii, deoarece [ pe l?ng= beneficiile men;ionate mai sus - se reduce cu "-!"F manopera de execu;ie a casei, at?t la structur=, c?t <i la finisa@e care sunt mult mai u<or de executat. Iata alte c teva beneficii! - )iteza mare de construc;ie a casei - >ntre #-R luni HL/ 594%4O <i doar !-7 luni HL/ V0%O (funda;ie, pere;i, un strat de tencuial= la exterior, ferestre <i u<i exterioare, <arpant=, acoperi< termoizolat u<or, din ;igl= metalic=). - Caterial de constructie relativ usor de pus >n oper=. reduce timpul <i costurile de manoper=, nu necesit= utila@e <i echipamente grele de construc;ii. - 5alitatea structurii este asigurat= de inginerie german= si rom?n= de >nalt= clas=, astfel >nc?t parametri de rezistent= la seism sunt superiori, obtin?ndu-se o stabilitate foarte bun= a structurii la cutremure. - 'istemul constructiv ofer= stabilitate foarte bun= la uragane, v?nturi <i furtuni puternice. - 'istemul este complet <i permite un design arhitectural nelimitat. - &rodusele [ cofra@ele termoizolante folosite - sunt de calitate foarte bun=, realizate din materii prime examinate <i certificate >n Uniunea 4uropean=. - 4ficien;= energetic= >nalt= - cel mai bun sistem de izola;ie termic= a carcasei (", " X*m!:), care permite construirea de case pasive. - /mortizarea rapid= a investi;iei, prin reducerea cu E#F a costurilor de >nc=lzire iarna <i de r=cire vara. - 'istemul constructiv este foarte bun izolator acustic. - 'istemul accept= orice tip de finisa@e interioare <i exterioare. - 3atorit= turn=rii prote@ate a betonului, casele tip /ustro5asa pot fi construite <i >n sezonul rece (p?n= la -#"5 se poate turna beton f=r= aditivi >n cofra@ele termoizolante). - Da;= de sistemul clasic, se elimin= nevoia unei instala;ii de >nc=lzire <i a instal=rii de izola;ii suplimentare ulterioare, de altfel opera;ii foarte costisitoare. - Longevitatea construc;iei este mult mai mare dec?t la sistemele clasice. - 3urabilitate mult mai mare comparativ cu materialele de construc;ie conven;ionale. - &olistirenul este inert, non-toxic atunci c?nd este integrat >n pere;i, f=r= cotact direct. - 5asele pasive prote@eaz= mediul incon@ur=tor, conserv= energia. - Un perete finisat rezist= la foc >ntre ",# si ,# ore. - 'istemul ofer= rezisten;= la umezeal= <i putrefac;ie. apele provenite din inunda;ii nu penetreaz= pere;ii de tip /ustro5asa. materialul nu absoarbe mai mult de 7F umiditate. - &eretii exteriori tip /ustro5asa sunt cu #"F mai rezisten;i la intemperii dec?t pere;ii clasici din c=r=mid=. - 'e elimin= posibilitatea condensului >n >nc=peri deoarece punctul de rou= este mutat ""F >n afara cl=dirii. - 'istemul prezint= rezisten;= la insecte. nu se dezvolt= colonii de insecte sau roz=toare, >n interiorul structurilor /ustro5asa, deoarece ace<ti d=un=tori nu se hr=nesc cu polistiren sau beton. #e*avantaje ale sistemului )ferit de Austr)casa - 0ezisten;a la <ocuri mecanice a suprafe;elor exterioare <i interioare ale pere;ilor este mai mic= dec?t la sistemele clasice din c=r=mid=, aceasta put?nd fi compensat= prin finis=ri adecvate (gips carton la interior <i, eventual, placa@e sau pl=ci prefabricate din beton la exterior).

FERTA #E &RET !A"A &A"$VA 5ompara;i oferta noastr= cu oferta dezvoltatorilor imobiliari <i a altor firme de construc;ii din %a<i \iarul Lest din %a<i N. ".!""E public= un articol despre criza imobiliar= numit H3e stra@= pre;ului eternOZ &entru compara;ie, am extras pre;urile informative (]*mp) ^la cheieT cu care se construiesc la %a<i 5/'4L4 5L/'%54 <i am ad=ugat pre;ul cu care construim noi 5/'4 &/'%)4+

Pre " Constructor " #a cheie

$e%voltator imobiliar, clasic !"" 7"" 7""-#"" ""- 7# !""-!L"

&lte firme, clasic

&ustrocasa C&S& P&SI'( " " 7#" !#" " "" L""

2eren 5onstruc;ie (materiale, dot=ri) 5onstruc;ie (manopera) Dinan;are, birou, publicitate &rofit

7"" 7"" " #"-!""

TOTAL /mp GGHH7GJHF KHH Citii cu mare atenie oferta noastr! Click aici!

&entru informa;ii suplimentare suna;i la "L$R-"LR"N# sau vizita;i www.austrocasa.ro 2eodor Ciroslav Cuntean Canager '5 /ustrocasa 'rl )eferine! Ministerul Mediului -i #e*v)ltrii #ura,ile 9MM#R: http+**www.mmediu.ro &assiv2aus $nstitut #armstadt0 Germania http+**www.passiv.de Austr)casa "rl $a-i0 R)m/nia http+**www.austrocasa.ro Administra+ia F)ndului &entru Mediu 7 Ordin pentru aprobarea Vhidului de finan;are a &rogramului de >nlocuire sau completare a sistemelor clasice de >nc=lzire cu sisteme care utilizeaz= energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la >mbun=t=;irea calit=;ii aerului, apei si solului ( descarc= &3D ).
Ghidul beneficiarului lucrarilor de constructie a locuintei Deoarece foarte multi potentiali beneficiari de constructii civile ne pun o multime de intrebari legate de legislatie, am decis sa venim in sprijinul acestora printr-o trecere in

revista a prevederilor legii cu privire la documentele si autorizatiile necesare pentru construirea unei locuinte.