Gradinarit ecologic, pentru o mai mare protectie a naturii

Gradinaritul ecologic se bazeaza, in principal, pe folosirea unor tehnici de cultura respectand mediul si ecosistemul, pe o buna gestionare a resurselor naturale, cum ar fi apa si, in special, pe folosirea oricaror ingrasaminte naturale in locul pesticidelor. Gradinaritul ecologic este un mod de a gradinari respectand echilibrul mediului unui ecosistem. Intrucat anumite insecte sunt foarte utile in culturi, regula globala a acestui concept de gradinarit este sa profitam cat se poate de mult de aceste insecte, nu sa le eliminam, asa cum ar face actiunea pesticidelor si ingrasamintelor chimice. Acestea, spre deosebire de compostul biologic, nu fac deosebirea intre insectele bune si cele rele si le elimina pe toate. In aceste conditii, gradinarul se bazeaza pe principiul ca plantele hranite suficient de un pamant de calitate si bogat in nutrienti se pot apara mai bine - fiind mai puternice - fata de parazitii si insectele distrugatoare fara ajutorul pesticidelor de sinteza. Ingrasamintele verzi si prepararea insecticidelor naturale constituie in acest sens un aliat pentru a avea o gradina frumoasa, biologica. Compostul si ingrasamintele naturale Daca doriti sa va lansati in gradinaritul ecologic, trebuie sa stiti ca obtinerea unor plante frumoase este conditionata de calitatea si capacitatea solului de a le furniza acestora nutrientii necesari. In primul rand, trebuie sa pregatiti pamantul, fertilizandu-l. Trebuie sa hraniti solul cu compost de mai multe ori pe an, pentru a produce humus, si cu ingrasaminte verzi (trifoi, lupin, spanac . !ompostul poate fi obtinut din deseuri vegetale (ramurele, frunze moarte, ierburi si resturi din bucatarie, precum coaja fructelor si a legumelor, coji de ou zdrobite, frunze si fructe sau legume uscate, ori resturi menajere (pliculetele de ceai folosite, cantitati mici de hartie rupta, par de animale . Acest amestec poate fi depus in gramada intr-un colt nefolosit al gradinii. "a trebui sa-l udati si sa-l aerati regulat pentru a-l face omogen si suplu. Dupa cateva luni, compostul este gata sa fie imprastiat pe pamant. #umusul permite protejarea solului si il hraneste datorita radacinilor si microorganismelor care se formeaza. Insecticide biologice In paralel cu productia de bacterii bune, alte animale parazite se dezvolta in gradina. $pre deosebire de pesticidele chimice, insecticidele naturale nu ucid decat insectele daunatoare. In ceea ce priveste ierbicidele, trebuie sa stiti ca una dintre regulile de baza ale unei gradini ecologice este sa lasati cat mai mult spatiu posibil actiunii naturii. Din

acest motiv, gradina dumneavoastra ar putea adaposti ierburi rele sau insecte a caror raspandire trebuie stapanita pentru a nu va distruge culturile de legume. %chilibrul si stapanirea sunt asadar esentiale. &iecarui tip de parazit ii corespunde un insecticid bio bine determinat. $apunul negru lichid poate lupta impotriva paduchilor de copaci, in timp ce un preparat bacterian pe baza de bacil Thuringe elimina capusele. 'uteti (pacali) melcii punand seara resturi de foi de salata in jurul plantelor. Alternative pentru pesticide *ajoritatea pesticidelor biologice sunt fabricate pe baza de plante medicinale deloc to+ice pentru om, spre deosebire de pesticidele chimice care lasa urme de reziduuri nocive pe plantele si legumele culese. !a alternative la pesticide, puteti aduna cu mana ierburile si insectele daunatoare de pe plante sau puteti folosi capcane cu bere pentru a captura anumite insecte. Alta varianta este sa acoperiti plantele noaptea pentru a le apara de insectele care le fac rau. Incurajati aparitia dusmanilor naturali ai insectelor daunatoare, insecte precum buburuzele sunt foarte folositoare in gradina. 'uteti atrage buburuzele plantand cateva urzici in gradina sau lasand cateva ramasite de plante, ca ele sa poata hiberna printre acestea. In plus, puteti planta garofite, al caror parfum respinge puricii, iar radacinile lor fabrica o substanta ce indeparteaza daunatorii.

Gradina pentru consum propriu

Pentru inceput trebuie sa formati straturile, incepand lucrul de toamna sau iarna cand nu este foarte frig, iar astfel vor aparea primele plante. Terenul este de peferat sa fie insorit si pe cat posibil protejat de vant. Indepartati plantele nefolositoare, smulgeti buruienile din pamant si ca sa cresteti calitatea pamantului intoarceti pamantul si acoperiti-l cu compost. Legumele prefera pamantul neutru, care nu este nici prea acid, nici prea bazic. Acesta trebuie sa fie afanat si permeabil. Incercati pe cat posibil sa indepartati pietrele din pamant si astfel stratul de sus va fi bine afanat. Plantele se vor semana in randuri, pastrand distanta corespunzatoare intre acestea, in functie de marimea lor. Inainte de a planta sau semana, trebuie sa udati bine straturile dupa care sa asezati bine rasadurile sau semintele in cuiburi. Trebuie sa puneti rasadurile la o adancime corespunzatoare cu cea care a fost inainte. Continuati udarea pana veti obtine un pamant oarecum noroios. Ca sa va puteti folosi la maxim de gradina dumneavoastra o perioada mai lunga de timp, trebuie sa cunoasteti perioada de recoltare a fiecarei plante. Cel mai

bine este sa folositi metoda rotirii culturilor. Impartiti portiunea de pamant in trei si din trei in trei ani sc imbati legumele. Plantati printre legumele care necesita mult loc, legume care cresc repede si care se recolteaza mai des. !u uitati sa faceti mai multe carari in gradina ca sa aveti acces la toate legumele. In urma studiilor realizate de specialisti s-a ajuns la concluzia ca sunt mult mai reusite culturile mixte decat monoculturile. "eoarece se coc in perioade diferite si sunt tipuri diferite, ele au nevoie de substante nutritive diferite. #n avantaj care decurge de aici este faptul ca culturile mixte prelucreaza mai bine substantele nutritive din pamant. !a sa puteti realiza o cultura mi+ta, trebuie sa aveti foaarte mare grija de pamant., adaugandu-i periodic compost. !ulturile mi+te sporesc activitatea microorganismelor, adica se autoingrasa si gradina nu trebuie sapata foarte des. De asemenea, si ramelor le place sa se plimbe printre aceste legume, ajutand astfel la afanarea solului. In acest fel este suficient daca veti misca putin pamantul cu furca primavara si daca veti presara compost. Inmultirea plantelor prin seminte.*area majoritate a plantelor de apartament se inmultesc pe cale ase+uata (vegetativa - prin butasire, divizarea (despartirea tufei, drajoni, stoloni, muguri adventivi, marcotaj, altoire. -umarul plantelor care se inmultesc pe cale se+uata (prin seminte este mai mic.

Inmultirea prin seminte "uce la obtinerea unui numar mare de plante, dar acestea nu mostenesc in totalitate caracteristicile identice de la planta-mama $pot avea forme si culori diferite, datorita ibridarii%. Astfel, seria de boli transmisibile descendentilor este mult mai redusa in comparatie cu inmultirea vegetativa. &ulte seminte de plante germineaza repede, fara nici o pregatire speciala. !umai semintele de palmieri trebuie 'pregatite' dinainte, pentru a grabi germinatia( acestea se tin in apa calda $)*-+,-C% timp de ).-/) ore - apa se poate sc imba de de )-+ ori -, dupa care se scot din apa si se planteaza.Iata pasii pe care trebuie sa ii urmati inainte si dupa semanatul semintelor0 - pregatiti recipientele $ladite, g ivece, caserole% si asigurati-va ca au gauri pentru drenaj( - umpleti vasele cu un amestec de pamant dinainte pregatit, compus din mranita, turba si nisip in parti egale( - nivelati pamantul si tasati-l usor( - semanati semintele cat mai uniform, in strat subtire, la suprafata $individual sau prin imprastiere%( - acoperiti semintele cu un strat de pamant fin sau cu nisip uscat. !u acoperiti semintele foarte fine, pentru ca ele se vor amesteca imediat in pamant si in plus sunt unele care au nevoie de lumina pentru a germina $begonia de exemplu%. 1emintele de marime mijlocie si mare se seamana in randuri, cu )-+ cm distanta intre ele si pana la + cm adancime. 1tratul de pamant cu care se acopera semintele trebuie sa fie egal sau cu numai putin mai mare decat diametrul semintei( - dupa insamantare umeziti bine pamantul cu o stropitoare cu sita fina sau cu un pulverizator( - asezati g ivecele in fata unei ferestre luminate, dar nu cu soare direct( - verificati mereu cat de umed e pamantul si aveti grija sa nu se usuce.

Atentie . Apa de udat trebuie sa fie la temperatura mediului.Dupa ce semintele au germinat si au crescut, rariti plantele inghesuite si, cand au /-0 frunze, transplantati-le in

ghivece individuale cu dimensiuni de 0+0 pana la 1+1 cm, cu grija ca sa nu se rupa radacinile. !alendarul gradinii de legume
2345#A5I3 - 1e incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in musc i sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii( in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara( tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui( din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. &A5TI3 - replicatul rasadurilor in cuburi sau g ivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp $tomate, ardei, vinete% - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara $varza, tomate% - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridic ii de luna, etc.

- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor $unde e cazul% dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi $taierea de rodire si copcitul% - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru( - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii( peste ) saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi0 se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. AP5ILI3 - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina0 - radacinoasele $morcovi, patrunjel, pastarnac% in randuri, distanta de )* cm( salata, spanacul( - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa( - de la mijlocul lunii incepe0 - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei( - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de /, cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, +,-., cm, la adancimea de 6, cm( - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului( - se mai poate semana inca sfecla rosie la +, cm intre randuri( - plantarea telinei la distanta de ., cm intre randuri si pe rand( - semanatul porumbului( - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor( - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei(

- Atentie la semanat7 Combinatii bune0 morcovi-mazare, semanate alternativ( ceapa-morcov, semanate alternativ( ceapa-sfecla rosie-gulie( cartof timpuriu-mazare( cartof-fasole sau ridic e de luna cu fasolea. Combinatii rele0 ceapa-usturoi( morcov-patrunjel( mazare-fasole( castravetecartof( - 8n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. &AI - incepe plantarea rasadurilor de legume. 9om planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa $din seminte%, praz, vinete( - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante0 "it ane ,,*:, Captan *:, &erpan ,,*:. "e asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox ,,.: sau sulfat de cupru )-+:. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de /-6, grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare( - rasadurile vor avea roade dupa *,-;, de zile, timp in care trebuie sa prasiti de ) ori si sa udati din 6, in 6, zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti0 purici, fluturi, muste. I#!I3 - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete(

- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de 4ruxelles, gulia de toamna si broccoli( - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. 8n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridic i de toamna, castraveti de toamna( - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii( - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul $indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi%. "aca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorc inii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. 1tropeste via contra manei, fainarii si putregaiului( - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. "aca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace( - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. I#LI3 - Atentie7 5osiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. A#<#1T - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile( - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi( - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor( - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient( - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare( - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu( - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi( - in livezi incepe adunarea merelor de vara $imediat dupa ce roua s-a uscat% si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii(

- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri( - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie( - daca vrei sa ai rean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale( - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. 13PT3&45I3 - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. 5osiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. "upa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. 1emintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. 1emintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. 8n medie la 6, =g tomate se obtin +,-*, g samanta $ in functie de soi%. La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele $codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele%. Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. 1e usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire $6-) cm%. "in cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galbenaurie.

1e pastreaza pana in primavara in pungi de artie. "in 6* =g ardei se pot obtine in medie 6,, g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. 1emintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de artie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. 1e lasa la soare ;-/ zile, dupa care se extrag semintele. 1e taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. 1emintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 6-) cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la )*-+, de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. "upa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de artie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. 1e taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. 1e vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire.

>CT>&45I3 - se scot cartofii de toamna( - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita( - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi( - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc( - se recolteaza varza si se pune la murat( - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina( - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. 1e vor depozita numai gogonelele sanatoase( pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata( - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii(

- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume( - !u uita7 Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde $de stufat%, usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase0 se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu )-+ udari obligatoriu( se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor( - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele( - se aduna porumbul care este copt( - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda( - pentru protejarea pomilor tineri de ing et si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. !>I3&45I3 - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan( - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita( - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc( - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 6 noiembrie, dupa caderea brumei( - varza se recolteaza tot acum( - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. > lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.

Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 23-43 cm si lat de 23 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. 'entru un pom se socotesc 563 7g gunoi de grajd bine putrezit, / 7g superfosfat si 5 7g sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 53 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (5 parte urina si /-0 parti apa . Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. 8a pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire, 5 punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale9 : in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 4-53 cm. 'entru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 53-:3 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune. Denumirea plantei: cicoarea (Cichorium intybus) &amilia, !ompositae 'erioada de vegetatie, creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii noiembrie. Perioada si organul de recoltare0 in scopuri medicinale pot fi utilizate partile aeriene, care se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire a plantei, in lunile iulie-august, cind tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. 5adacinile se recolteaza in septembrie-octombrie.

4oli in care se utilizeaza0 in furunculoza si acnee $sub forma de ceai,in asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati%. In angiocolite, desc inezii biliare, constipatii cronice, in alimentatie planta este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati gastrice. #z intern0 angiocolita, colicistita, tuse, insuficienta cardiaca, seboree. #z extern0 vindecarea ranilor si taieturilor. Retete: "ecoct - ) lingurite de radacina maruntite in ),,ml apa rece, se fierbe * minute, se bea caldut in + reprize, inainte de mesele principale. > cura de ) saptamini cu ceai de cicoare ajuta la cresterea secretiei de bila, a celulelor epatice diminuate, mai ales in cazul consumatorilor de alcool.

Gradina de condimente: tarhonul

Afla mai multe despre: stiati ca, in gradina, bucatarie, gradina toamna, vara

Tarhonul - Artemisia dracunculus, este o planta adusa in trecut la noi in tara din nordul indepartat al Asiei, de catre popoarele slave. 2runzele sale, datorita continutului de 6: uleiuri eterice, sunt foarte aromate iar gustul lor este usor amarui, amintind de anason. 3le se folosesc atat in bucatarie pentru condimentarea ciorbelor si fripturilor dar si in farmacia naturista, unde sunt utilizate indeosebi in tratarea unor afectiuni ale rinic ilor, ficatului si stomacului. Stiati ca? Tar onul poate inlocui sarea din mancaruri. 3l se poate presara peste omlete, fripturi sau salate, imbogatind gustul. 3ste o planta care trebuie udata destul de des, sistemul sau radicular nefiind foarte bine dezvoltat in profunzime. Tar onul se prezinta sub forma unei tufe de ;,-6,, cm inaltime, cu o tulpina bine ramificate pe care se gasesc frunze lungi, lanceolate. 2lorile tar onului sunt galbene spre violaceu si sunt dispuse in inflorescente globuloase.

Sfat: pentru a cultiva tarhonul in gradina, alegeti un loc insorit si ferit de vant puternic, cu sol nisipos dar bine legat. #zual tar onul se inmulteste pe cale vegetativa, prin butasi sau prin despartirea tufei. Pentru obtinerea butasilor, vara, cand tufa este bine dezvoltata, taiem fragmente ramificate de tulpina si le punem la inradacinat intr-o ladita care contine un amestec format din pamant de padure, mranita si nisip, in proportie de .0.0) Ladita se muta la un loc umbros si se uda periodic fara insa a lasa apa sa balteasca. "upa inradacinare, plantarea butasilor se face toamna, pe un teren amenajat astfel0 parcela se sapa la +, cm, si se inglobeaza un ingrasamant organic. 1e marunteste bine solul si se modeleaza straturi inaltate la aproape 6 metru. 4utasii se planteaza pe randuri, la ), cm distanta unul de altul si *, cm distanta intre randuri.

Cultura astfel initiata dureaza in medie /-? ani. 2runzele se pot recolta pe tot parcursul verii, dupa necesitati

Se conserva bine in otet: frunzele de tarhon se pot pastra uscate si maruntite, sau in otet. Tarhonul in otet are insa o aroma mult mai puternica decat cel uscat iar otetul scurs se poate folosi pentru salate. Tratament naturist: Cateva frunze proaspete de tar on mestecate dimineata, pe stomacul gol, va protejeaza dintii impotriva cariilor, va intaresc gingiile. Ing itite apoi, frunzele sunt un leac impotriva anorexiei si va stimuleaza pofta de mancare. Ciorba de porc cu tarhon Avem nevoie de0 6 =g carne de porc afumata, tar on in otet, ceapa, ) linguri orez, ) linguri smantana, un galbenus de ou, otet 1e pun carnea si ceapa taiate in bucati marunte la fiert. Cand carnea este aproape fiarta se adauga orezul. "upa ce orezul este fiert se adauga tar onul maruntit tocat, cu tot cu o lingura din otet. 1eparat, se bate galbenusul cu smantana si se adauga inainte de a lua ciorba de pe foc.

Transformarea frunzelor in compost Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradina dumneavoastra deoarece ele contin de doua ori mai multe minerale decat alte ingrasaminte cum ar fi balegarul! "e e#emplu o frunza de artar are mai mult de $ procente minerale in timp ce acele de pin contin calciu magneziu nitrogen fosfor si alte elemente intr-un procent de % $ din greutatea lor! &cest lucru se e#plica prin faptul ca ma'oritatea copacilor au radacini adanci iar asta le permite sa absoarba minerale mai usor( o mare parte din acele minerale se duce in frunze! "e fapt aceste daruri multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitatile mari de materie organica pe care le contin si care pot imbunatati structura pamantului! )le a'uta la aerisirea solurilor argiloase previn uscarea rapida a solurilor nisipoase absorb apa de ploaie controleaza evaporarea!
#nii oameni se plang ca nu stiu cum sa obtina compost din frunze. Facem o gramada din frunzele din gradina, spun ei, dar fara nici un rezultat. Aceasta este una din plangerile des auzite. 1unt doua lucruri de care trebuie sa va ocupati pentru ca sa transformati cu succes frunzele in compost0 6. Adaugati nitrogen peste frunze. !itrogenul este elementul care face sa cresasca temperatura in interiorul gramezii de frunze. 4alegarul este cea mai buna sursa de nitrogen pe care il puteti folosi si un amestec de * parti frunze la 6 parte balegar va face ca acestea sa se descompuna mai repede. "aca nu aveti balegar utilizati alte surse de nitrogen. ). Taiati sau rupeti frunzele, acest lucru va garanta succesul. <ramada de frunze pe care vreti sa o transformati in compost poate avea orice forma si dimensiune, dar majoritatea oamenilor prefera forme dreptung iulare, pentru ca sunt mai usor de manevrat. 3ste o idee buna sa asezati materialul in straturi0 - incepeti cu un strat de frunze rupte sau sfasiate, gros de 6* cm. - adaugati apoi un strat de * cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decat cel al frunzelor. Puteti alege ceva din lista urmatoare0 balegar, gunoi, iarba verde sau corzi de vita de vie din gradina. &ai puteti adauga si materiale cu nivel scazut de nitrogen, cum ar fi0 rumegus, paie, stiuleti de porumb sau iarba uscata.

<ramada trebuie sa fie umeda, dar nu sa musteasca de apa. !u uitati sa intoarceti cu o furca frunzele cam la + saptamani sau mai devreme, daca vreti. "aca amestecati straturile de frunze si materiale organice de +-. ori pana primavara tarziu, veti avea o cantitate buna de compost potrivita pentru plantarile de sezon.Puteti obtine compost si in 6. zile, daca respectati pasii urmatori0 6. 5upeti sau sfasiati frunzele. ). Amestecati . parti frunze cu 6 parte balegar sau alte materiale cu supliment de nitrogen. +. Intoarceti gramada la + zile. !u este dificil, pentru ca frunzele sunt rupte, deci compostul este usor.$i inca un sfat, puteti acoperi gramada de compost cu o folie de plastic - tine de cald

si impiedica uscarea sau udarea e+cesiva. !ateva procedee simple si eficace pentru asigurarea umiditatii atmosferice Pulverizarea frecventa a frunzelor cu apa pura $apa de ploaie de preferinta%, cu ajutorul unui vaporizator cu jet foarte fin. 1palarea periodica a frunzelor pe ambele fete, de exemplu speciile cu frunze mari $2icus, "racaena, P ilodendron, Aucuba, Ant urium% cu un burete sau carpa moale, procedeu ce contribuie in acelasi timp la curatirea frunzelor si la contracararea infestarii cu paianjenul rosu, paduc i lanosi si alti paraziti favorizati de ambianta uscata. - Asezarea g ivecelor cu plante in farfurii adanci, umplute cu turba, musc i sau pietris, mentinute umede in permanenra. Apa se evapora progresiv si mentine in jurul frunzelor un micrclimat favorabil. 3ste un procedeu simplu si eficace. Plasarea g ivecelor cu plante in alte g ivece goale, numite 'g iveci-pat', cu diametru mai mare si desc idere larga. Intervalul existent intre cele doua recipiente se umple cu turba sau musc i umed. &usc iul umed sau turba fibroasa se pot infasura pe un tutore fixat cu sarma spiralata, tutore ce poate fi utilizat pentru sustinerea speciilor grimpante $ 2icus repens, P ilodendron scadens, 1cindapus auretus, @edera elix, etc.% - Ac izitionarea unor mici fantani decorative de apartament, prevazute cu jeturi de apa care functioneaza in permanenta in circuit inc is, asigurand in mod eficient o umiditate benefica plantelor. Asociind mai multe specii in compozitii decorative, se realizeaza o mai buna vegetatie decat atunci cand plantele cresc izolat. Puteti realiza diverse combinatii, exploatand acest procedeu. 3xemplu de asociere a plantelor0 6.2icus benjamina( ). Ap elandra 1Auarosa( +. 4egonia 5ex( .. Pteris( *. Croton 1e mai pot combina0 6. CordBline(). 1anseviria( +. Tradescantia( .. @edera( *. Ap elandra.2oarte multi oameni se intreaba de cate ori se uda plantele de apartament pe saptamana. #n raspuns precis nu este posibil, dar trebuie avut in vedere ritmul de crestere al plantelor pe sezon, in functie de temperatura ambientala, de gradul de uscare al pamantului din g iveci, de intensitatea luminii si de perioada de repaus.

%+perienta va va invata ca frecventa si importanta udarilor alterneaza in functie de perioada de crestere activa si de perioada de repaus. Gutui 'om fructifer Denumire stiintifica, !;donia oblonga &amilia, <osaceae =rigine, Asia Dimensiuni, 5,6 - 2 m !limat, gutuiul este foarte adaptabil. !reste in orice conditii, de la partile ceva mai racoroase ale regiunilor subtropicale pana la cele temperate. $ol, aproape toate solurile sint potrivite, in afara de cele uscate. Gutuiul poate supravietui unei perioade fara prea multa apa, dar asta nu inseamna ca nu trebuie udat. $int susceptibili la lipsa de fier, prefera solurile usor acide. "ant, vantul e+cesiv face sa ingreuneze cresterea, ceea ce poate dauna recoltei. 'lantarea, Daca terenul a mai fost cultivat, incercati sa fertilizati solul si trebuie sa va asigurati ca are un p# satisfacator. $e lasa intre pomi distanta de :,6-/ m. Daca solul este fertil, pomii pot creste mai mari, de aceea trebuie pusi la 0.6 m, adica /13 copaci>ha. -utritie, variaza in functie de fertilitatea solului, de varsta. !uloarea frunzelor, cresterea si productivitatea sunt cei mai buni indicatori. !ei mai potriviti fertilizatori sunt cei micsti. Alegeti unul care are nitrogen mai mult decit fosfor si potasiu. 8a fiecare pom aplicati /63 g anual. $e poate adauga mai mult primavara, ajungand pana la 063 g. $e mai adauga toamna 63-533 7g>ha, ceea ce duce la cresterea frunzelor. 'uteti folosi si ferilizatori organici. Toti gutuii au coaja sensibila si sunt sensibili la loviri, chiar si superficiale. Tot despre bonsai
Ce este un bonsai? 4onsaiul este arta miniaturizarii plantelor( bonsai este numele dat oricarei plante care este cultivata in g iveci si care este mentinuta la o dimensiune mai mica sau c iar mult mai mica decat cea normala. Caponezii au rafinat atat de mult te nica bonsaiului, incat acum sunt capabili sa creeze peisaje intregi in miniatura, pana la cel mai mic detaliu. Cel mai perfect bonsai este cel care, atunci cand e privit, seamana incredibil de mult cu arbustul asa cum arata in realitate, in abitatul sau natural( ca bonsai, el va avea un trunc i mult mai mic, noduros, ramuri si frunze mult mai mici. Pentru c inezi, bonsaiul este mai mult o forma contorsionata( el trebuie sa reprezinte mai degraba un simbol sau o anumita forma, decat un copac adevarat. Pentru un gradinar obisnuit... bonsai poate fi si un copac pitic sau o planta uitata care trebuia asezata in gradina de mult timp si care a trebuit sa se acomodeze la conditiile oferite de g iveci.

Ce plante pot fi transformate in bonsai >rice planta poate deveni un bonsai, daca poate lua o forma mai mica decat cea normala si daca poate rezista ani intregi plantata in g iveci( c iar si ierburile pot lua forma aceasta. Ideea din spatele bonsaiului este sa creati ing iveci un aranjament miniatural atragator. Planta poate fi stilizata in asa fel incat sa corespunda modului in care trebuie sa arate un bonsai( pentru a realiza acest lucru, planta trebuie taiata regulat, de aceea se aleg in general arbusti sau tufe care pot fi intretinute mai usor. Cei care sunt pasionati de arta bonsaiului vor experimenta cu siguranta pe arbusti mai dificili. > lege esentiala cand vine vorba de crearea unui bonsai este sa tineti seama

mai intai de necesitatile plantei si apoi de regulile de realizare a bonsaiului $daca exista astfel de reguli%. Intrebarile la care trebuie sa raspundeti sunt0 - radacinile arborelui pot fi tunseD - ramurile pot fi taiaeD - planta va rezista daca e plantata intr-un g iveciD !u uitati ca orice modificare ati face in forma si modul de ingrijire al plantei, acestea nu trebuie sa il afecteze negativ. *nde se tine bonsaiul Acest lucru depinde in intregime de planta aleasa si de cat de multa atentie va primi din partea gradinarului. Cei mai des intalniti bonsai sunt arbori mici, cu forma bine conturata, care sunt plantati in g ivece foarte joase. Pamantul se va usuca foarte repede, asa ca planta va trebui udata mai des0 c iar si de trei ori pe zi, daca este tinuta afara, vara, inbataia directa a soarelui( daca e tinuta la umbra, atunci trebuie udata numai o data pe zi. &ajoritatea celor care ingrijesc un bonsai isi instaleaza sisteme automatice de irigare, pentru a fi siguri ca arborele nu ramane fara apa. Iata cateva sfaturi0 - bonsaiul trebuie tratat la fel cum ati trata planta in mediul ei natural( - daca arbustul este de tipul celor care cresc in gradina, atunci acesta trebuie tinut afara( - o planta care iubeste umbra trebuie tinuta la umbra( - pinii, de exemplu, in afara perioadelor foarte calde, trebuie tinut in plin soare. &rbori care pot deveni bonsai Acer buergerianum I, A, Ap, 5, P Acer palmatum I, A, Ap, 5, P Acer palmatum v atropurpureum I, A, Ap, 5, P Acer palmatum v atropurpureum disectum I, A, Ap, 5, P Almus parvifolia I, A, Ap, P 4an=sia integrifolia A 4an=sia serrata A 4etula pendula I, Ap, 5, P 4uxus microp Blla I, Ap 4uxus sempervirens I, P Cedrus atlantica Ap, A, 5 Cedrus deodora Ap, A, 5 C amaecBparis obtusa =osteri I, Ap, 5 C amaecBparis pisifera I, Ap, C C ameacBparis obtusa nana I, Ap, A, 5 Coccinnia roBallii I, Ap, P, 2, Int Cotonester microp Bllus I, Ap, A, 2 Cratagus monogBna I, Ap, 2, P CrBpromeria japonica Ap, A, 5 2agus silvatica Ap, A, 5, P

2icus benjamina I, Ap, A, Int, #, xx 2icus macrop Blla I, Ap, A, Int, #, x, 2icus microcarpa retusa I, Ap, A, Int, 1, x 2icus rubiginosa I, Ap, A, Int, 1, x 2raxinus americana I, Ap, A, P, 5 Cuniper c inense I, Ap, A, 5 Cuniperus procumbens nana I, Ap, A, 5

Cuniperus sargentii I, Ap, A, 5 Cuniperus sAuamata prostrart I, Ap, A, 5 Leptospermum laevigatum I, Ap, A, 2 LiAuidamber stBracoflua I, Ap, A, P, 5 >lea europaea I, Ap, A ParleBensis I, Ap, A Picea abies $Little <em% I, Ap, A, 5 Picea albertiana I, Ap, A, C Pieris japonica I, Ap, A, # Pieris japonica I, Ap, A, # Pinus densiflora Ap, A, 5 Pinus mugo I, Ap, A, 5 Pinus parviflora I, Ap, A, 5 Pinus sBlvestris P, 3, C Pinus t umbergii Ap, A, 5 Pittosporum I, Ap Pittosporum tenuifolium I, Ap PBrus ussuriensis I, Ap, A, P, 4err Euercus cerris I, Ap, A, P, 5 Euercus robur I, Ap, A, P, 5 5 ododendron indica I, Ap, A, 2 5 ododendron I, Ap, A, 2 1alix gracilistBla I, Ap, A, P, C 1eAuoia sempervirens I, Ap, A, P, 5 1erissa foetida I, Ap, A, F, 2 1erissa foetida I, Ap, A, F, 2 Taxodium disric um I, Ap, A P, 5 T B us serp Bllum I, Ap, A, F #gni molinae I, Ap, A, F #lmus elegantissima I, Ap, A, P, 5 #lmus parvifolia I, Ap, A, P, 5 Gisteria floribunda I, Ap, A, P, 5 Gisteria sinensis I, Ap, A, P, 5 Hel=ova serrata I, Ap, A, P, 5 Note: I - pentru nivelul incepator( sunt arbusti rezistenti, usor de ingrijit. Ap - arbusti populari printre cunoscatori, des intalniti ca bonsai. A - pentru nivelul avansat, des intalnit la colectionari. Int - creste bine daca e tinut in interior. # - are nevoie de umbra pe timpul verii. F - sensibil la ing et, trebuie protejat de temperaturile foarte scazute. FF - numai pentru zonele in care temperaturile nu scad sub limita ing etului. 5 - are nevoie de o perioada de latenta in anotimpul rece. P - arbust peren, care isi va pierde frunzele peste iarna. 2 - cultivat pentru flori.

+emnul dulce Gl,c,rrhiza glabra

"escriere: Lemnul dulce este o planta inalta pana la 6*, cm, avand in pamant o radacina groasa si numerosi rizomi subterani, galbeni la interior si cu gust

dulce. "in acesti rizomi cresc din loc in loc tulpinile aeriene care formeaza tufe, iar in pamant se intind radacinile pe o suprafata de cativa metri. Tulpina este dreapta si puternica, putin ramificata, iar la partea superioara aspra la pipait. 2runzele sunt lungi de 6,-), cm, formate din mai multe foliole, de obicei intre *I. 2oliolele sunt ovale, rotunjite, iar la varf se termina printr-un fir scurt $mucron%. La baza frunzelor se afla niste frunzisoare mai mici $stipele%, care cad in timpul maturizarii plantei. Inflorescenta are forma unui strugure si este asezata pe o codita lunga ce depaseste dimensiunea frunzei. 2lorile sunt mici, de culoare violet albicioasa, fiecare floare avand o codita scurta. Caliciul este scurt, avand * sepale unite intre ele si acoperite cu peri glandulosi. Corola are forma de fluture $papilonacee% si este formata din * petale neregulate. 2ructul este o pastaie dreapta, lunga de 6*-), mm si lata de .-; mm, prezentand gaturi intre seminte. 1uprafata pastaii este neteda, glabra, de culoare bruna. La maturitate, pastaile nu se desc id. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri umede, prin tufisuri si pe marginea apelor. Recoltarea: Primavara devreme sau toamna, dupa caderea frunzelor se recolteaza radacinile si rizomii. "upa ce s-au scos din pamant se lasa )-+ ore la ofilit si apoi se acopera cu stuf sau paie si se tin 6,-6* zile, aerisindu-se la )-+ zile. -od de uscare: "upa fermentare, radacinile se usuca fie la soare sau in incaperi cu o puternica circulatie a aerului, fie artificial la o temperatura de +*-., grade C. "in +-. =g radacini proaspete se obtine 6 =g produs finit. Intrebuintari: In medicina se utilizeaza ca laxativ si calmant al tusei. In scopuri industriale se foloseste la stingatoarele de incendii. Intern0 antiinflamator articular, diuretic, laxativ sau purgativ in functie de doza, fluidifiant al secretiilor tra eobronsice, expectorant, actiune estrogena.

.bservatii: %ste contraindicat folosirea la bolnavii hipertensivi. <oua cerului, spaima insectelor
5oua cerului, denumita stiintific Drosera rotundifolia, este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in 5omania ( specie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale. Planta este deosebit de mancacioasa0 aproximativ *, de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si

tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei. 5adacinile droserei sunt destul de slab dezvoltate. 2runzele sunt dispuse sub forma unei rozete bazale. Petiolul lor este lung, iar limbul este acoperit de peri. > insecta care se aseaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati. 2acand miscari de eliberare, ea se lipeste de mai multi peri. Perii se incolacesc in jurul insectei si secreta un suc lipicios, abundent , care sufoca insecta. 3a este apoi digerata de anumite enzime proteolitice timp de cateva zile, din insecta ramanand doar sc eletul c itinos. Alte plante carnivore in 5omania sunt Adrovanda vesiculoasa, o planta acvatica ce are infatisarea unei tufe plutitoare si cu frunze ale caror modificari constituie veritabile capcane, fara nici o iesire pentru animalele acvatice mici. > alta cunoscuta planta carnivora de la noi, din balti si lacuri, este otratelul de balta $Utricularia vulgaris% Tratament naturist: roua cerului se utilizeaza la prepararea ceaiului impotriva tusei, in amestec cu cimbru si coacaze. Substantele continute de drosera au rol antibiotic.

In folclor, roua cerului este una din plantele careia i s-a atribuit renumele de ?iarba fierului?, despre care se spune ca are puterea de a desface orice lacat.
"rosera rotundifolia "rosera rotundifolia: detaliu

8amaiul Familie: !itrus

"escriere: >riginile lamaiului sunt invaluite in mister, dar unele surse afirma ca el este adus din India. Ca majoritatea citricelor, ramurile lamaiului au tepi( frunzele sunt eliptice, ascutite, de culoare verde-inc isa pe partea superioara si mai desc ise pe partea inferioara. 2lorile sunt albe, cu tente purpurii. 2ructul lamaiului are coaja galbena, iar cantiatea de seminte depinde de varietate $unele, cum sunt lamaile Armstrong, nu au seminte deloc%. Cultivare si ingri'ire:Lamaii sunt o specie de citrice care sunt sensibile la frig. 9arietatile de lamai s-au adaptat bine la orice tip de pamant, atata timp cat acesta are un bun drenaj. Cultivarea in pamant greu, lutos este problematica. "in cauza sensibilitatii la frig, lamaii trebuie amplasati in casa intr-o zona orientata spre sud sau sud-est.Lamaiul se adapteaza si la niveluri relativ scazute de lumina, dardaca vreti ca arbustul sa infloreasca si sa faca fructe, atunci asigurati-i cat mai multa lumina. "aca nu puteti plasa arbustul intr-un loc in care sa beneficieze de lumina naturala, folositi o sursa de lumina artificiala. Legat de umiditate, mai ales iarna trebuie sa luati masuri speciale0 o tava cu apa asezata in vecinatatea g iveciului este o idee foarte buna. 1tropirea frunzelor nu este foarte efectiva in ceea ce priveste ridicarea gradului de umiditate, dar poate ajuta la indepartarea prafului de pe frunze.

Pamantul. Lamaii sunt in general cultivati in climate calde si uscate, iar pamantul in acele zone este arid, nisipos si fin, dar fertil. Ca planta de interior, lamaiul are nevoie de un compost asemanator, dar mult mai fertil. Turba simpla nu este neaparat potrivita pentru ca mentine umezeala si se aduna in jurul radacinilor, asa ca trebuie sa o amestecati cu o patre egala de nisip care sa ajute la drenaj. !u uitati ca radacinile trebuie sa respire, asa ca e bine sa utilizati si pietricele. Ghiveciul. "upa cum am mentionat, radacinile lamaiului trebuie sa respire, asa ca g ivecele de plastic sunt contraindicate. Cele mai bune containere sunt, de departe, g ivecele de teracota.

Alegeti unul care sa nu fie decorat cu modele pictate, pentru ca acestea inpiedica circulatia aerului. < iveciul nu trebuie sa fie foarte mare, pentru ca lamaiului ii place sa stea mai ing esuit( daca g iveciul este prea mare, pamantul nefolosit de radacini va retine apa si va danuna copacului. Inainte de a planta lamaiul trebuie sa spalati bine g iveciul pentru a inlatura pamantul vec i, uscat si evenetualele particule. #n alt pas important este sa scufundati g iveciul inainte de a-l folosi, timp de 6, minute, in apa curata. "aca nu faceti acest lucru, atunci cand veti uda lamaiul $la fel se intampla cu orice planta% pamantul se va indeparta de peretii g iveciului pentru ca teracota va absorbi toata apa( data ormatoare cand veti uda, apa se va scurge in zona libera dintre pamant si peretele g iveciului, fara sa ajunga la radacinile plantei. Udarea. Lamaiul iubeste apa, dar prefera sa fie udat din abundenta la timpul potrivit si apoi lasat pana se usuca putin pamantul. #dati bine arbustul, lasati sa absoarba apa, apoi repetati actiunea 6, minute mai tarziu, astfel ca pamantul sa fie bine imbibat cu apa. "upa aceasta, nu mai udati pana cand pamantul nu e uscat la suprafata. !u uitati ca apa de udat trebuie sa fie la temperatura camerei. Tratarea cu fertilizator. Lamaii trebuie tratati cu o substanta fertilizatoare care se amesteca in apa, si care trebuie folosita in perioada de crestere, o data la trei udari. 3ste recomandat sa aplicati si o substanta care incurajeaza dezvoltarea foliajului, de trei ori pe toata perioada de crestere. In fiecare primavara lamaiul trebuie sa primeasca un 'tonic' compus din saruri si minerale esentiale, care pot fi gasite la magazinele de specialitate. Citricele sufera din cand in cand de deficienta de magneziu, care duca la ingalbenirea frunzelor, mai ales a nervurilor. Temperatura potrivita. Lamaii nu tolereaza ing etul, cand isi pierd toate frunzele - in conditii normale acestea nu cad pentru cativa ani. La temperaturi mai mici de 6+-C lamaiul intra in repaus. 1unt putine sanse ca un arbust care a ing etat putin sa aiba mult de suferit - ii vor creste iar frunze, desi vor trece c iar si 6) luni pana sa isi reia culsul normal de dezvoltare. Arbustii care au fost atinsi serios de ing et si care nu arata nici un semn de vegetatie timp de ? saptamani sunt cu siguranta deja morti. Temperatura optima pentru lamai pe perioada de iarna este de 6+-6?-C, dar in timpul verii acestea pot urca si pana la +*-C. Inflorirea. Lamaii infloresc de obicei primavara, prin ramurile tinere sau cele mai batrane. >data ce au aparut fructele mici, sa nu fiti dejamagiti cand veti vedea ca I*: din ele vor cadea fara motiv - este un lucru normal. #n lamai mic, de I, cm inaltime, poate duce pana la sfarsit numai +-. fructe din sezonul trecut si din anul in curs. #nii copaci au in acelasi timp fructe coapte, fructe pe jumatate crescute siJsau noi si flori, pentru ca o lamaie se coace intr-o perioada de ?-6? luni, adica pe mai mult de un sezon."aca lamaiul este mare va trebui probabil sa legati ramurile pe un suport, pentru ca sa nu se rupa.

Taierea lamaiului consta numai in scurtarea ramurilor foarte lungi, dezordonate, sau a ramurilor tinere, incurcate. In rest nu are necesita taieri speciale de incurajare a infloririi, pentru ca acestea apar in mod normal, la capatul ramurilor. Taiati in asa fel incat ramurile sa fie destul de scurte si puternice pentru a putea tine fructele. "e asemene, centrul copacului trebuie sa fie mai putin dens, ca sa patrunda lumina. Inmultirea:5.

$eminte - scoateti samanta din fruct, spalati-o bine si plantati-o cat mai curand posibil intr-un ghiveci cu pamant, la 3,6-5 cm. !u lumina, pamant cald si

umezeala, samanta va incolti in sapte zile de la plantare. 'e masura ce creste, aveti grija sa inlaturati ramurile adiacente tulpinii, care cresc sub :3 cm de la nivelul solului. @nul din dezavantajele cultivarii lamaiului din samanta este ca trebuie sa treaca chiar si zece ani pana la aparitia primului fruct, fata de trei ani, cat dureaza la lamaii obtinuti prin butasire. :. Autasi. !um se recolteaza plantele medicinale &oarte apreciate pentru efectele lor benefice, plantele utilizate in tratamentele naturiste ale unor afectiuni pot fi recoltate chiar de noi, daca stim sa respectam cateva reguli simple. In primul rand, trebuie sa cunoastem foarte bine specia pe care o cautam, atat din punct de vedere al aspectului sau cat si ca areal de raspandire. %+ista plante care traiesc pe camp, altele care traiesc in paduri, pe pasuni si fanete, pe stancarii, etc.
Trebuie sa cunoastem si partea din planta care se foloseste pentru obtinerea preparatelor pe care le vom utiliza0 ceaiuri, decocturi, extracte 3xista perioade optime pentru recoltarea acetor parti din plante, atunci cand continutul lor in ingredienti activi este maxim. Radacinile se recolteaza toamna dupa caderea frunzelor sau primavara, dupa dezg et. Tulpinile frunzele si florile se recolteaza in perioada infloririi. 3xista unele plante de la care frunzele se recolteaza in primele stadii de dezvoltare, imediat dupa aparitie $3xemplu0 papadia% Scoarta se recolteaza primavara imediat cu plecarea in vegetatie a copacului -ugurii se recolteaza de asemenea tot primavara, cand sunt suficient de bine dezvoltati "aca in cazul frunzelor si florilor pentru recoltare se alege o dimineata de zi senina, insorita, dupa ce s-a evaporat roua, pentru recoltarea fructelor sau semintelor sunt potrivite zilele innorate si racoroase #scarea plantelor medicinale se face imediat dupa recoltare si ea trebuie facuta in spatii aerisite si curate. 1e va evita aparitia de mucegaiuri sau diferiti alti contaminanti prin asezarea plantelor in straturi subtiri pe panza, nu pe material plastic. "upa uscare, ele se pastreaza in saculeti de panza sau pungi de artie. "epozitarea plantelor medicinale se face in incaperi racoroase, uscate, ferite de razele soarelui. 3ste bine ca pe fiecare saculet sau punga sa scriem tipul plantei si anul recoltarii.

-erisorul
/accinium vitis idaea "escriere:&erisorul este o planta vivace, inalta pana la +, cm, cu o tulpina cilindrica, taratoare, apoi dreapta. 2runzele sunt scurt petiolate, persistente, de forma ovala, lungi de 6-+ cm, tari la pipait, pieloase, adeseori crestate la varf, cu margini intregi si rasucite. Pe fata superioara sunt verzi-intunecate, lucioase, iar pe cea inferioara palid-verzui, prezentand puncte rare de culoare bruna. 2lorile sunt albe, usor roz, dispuse la varful ramurilor, aplecate in jos in forma de clopotei. 2ructele sunt sferice, carnoase, la inceput

albe apoi de culoare rosie lucitoare, cu multe seminte la interior. Infloreste in lunile mai-iulie. Creste prin pajistile alpine si prin taieturile de padure. Recoltarea: 2runzele se culeg de preferinta toamna, in lunile septembrie-octombrie, deoarece in aceasta perioada contin maxim de principii active $arbutina%. -od de uscare: 1e usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase si bine aerisite. "aca se usuca pe cale artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca ., grade C, de preferinta +*-., grade C. Intrebuintari: 2runzele au proprietati antiseptice si diuretice. "e asemenea este si litotriptic, recomandat in litiaze renale $pietre la rinic i%. Intern0 antidiareic, diuretic, dezinfectant renal, astringent, antiinflamator al vezicii urinare$in afectiuni renale se adauga putin bicarbonat de sodiu%. .bservatii: %ste contraindicat administrarea in timpul sarcinii. !ombaterea daunatorilor plantelor cu flori 0entru plantele cu flori daunatorii cei mai raspanditi sunt: acarianul afidele! &carianul - se fi#eaza de obicei pe partea inferioara a frunzelor de iasomie de trandafiri! 0rezenta lui se constata dupa mici si subtiri fire de paian'en de culoare alba care apar pe frunze! 0entru distrugerea acarianului frunzele se pulverizeaza pe partea inferioara cu e#tract de tutun sau de esenta de tutun! &fidele ataca majoritatea plantelor cultivate pentru flori. 3le se ivesc pe plante in colonii. Pentru combaterea lor plantele se pulverizeaza cu sulfat de nicotina.

Cimbrisor "enumirea plantei: Cimbrisor 1Th,mus serpillum2

Fam! +amiaceae "enumiri populare0 balsama, buruiana de balsam, cimbrisor de cimp, cimbrisor salbatic, cimbru pasaresc, cimbru tirlit, cimbrul ciobanului, iarba-cucului, lamiita, pimou, sarpunel, sc induf, simbru, sumuduc, serpunel, tamiita, timian, timisor, timbrisoare. 3cologie si raspindire0 #n subarboret mic cu flori albe sau rosiipurpurii, cu tulpinile ascendente, inaltimea carora variaza de la *-+, cm. 3ste raspindita prin pasuni si finete uscate, pe coline si pe marginea padurilor, pe soluri aride, pietroase si nisipoase, formind mici tufe.Perioada de vegetatie0 Infloreste din luna mai pina in septembrie.Perioada de recoltare0 In perioada de

inflorire a plantei se recolteaza partea ei aeriana, care c iar si dupa uscare are miros placut si aromat. 4oli in care se utilizeaza0 #z intern0 rinite cronice, lepra, enterocolite, dispepsii, viermi intestinali, boli epatice, bronsita, astm bronsic, laringite, tra eite, tusa convulsiva, anemie, tonic digestiv, tonic nervos $paralizie, apoplexie, scleroza in placi, trofie musculata%, reconfortant general, epilepsie, alcoolism, afectiuni renale, afectiuni cardiace, gripa, guturai, stimularea secretiei de lapte, voma, abcese. #z extern0 rani si ulceratii tegumentare, rinite cronice, reumatism, crampe abdominale, stomacale si menstruale, spasme ale organelor pelviene $genitale%. Retete: Infuzie0 una sau doua lingurite de planta taiata marunt la )*, ml apa clocotita. Acest ceai se consuma in decursul unei zile, de trei ori, cite o ceasca inaintea meselor principale, dar se poate consuma si mai concentrat folosindu-se )-+ linguri de planta la )*, ml apa clocotita. "in acest ceai se vor bea +-. linguri pe zi, tot inaintea meselor principale. 1irop0 2lorile si tulpinile acestei plante, asezate intr-un vas de sticla peste care se toarna $in straturi% za ar, se lasa sa stea la un loc insorit timp de ), de zile. 1e filtreaza dupa acest timp siropul realizat punindu-se la foc mic fara a-l lasa sa fiarba.Acest sirop este un excelent medicament pentru cazurile de raceli si raguseli. Tinctura0 se recolteaza inflorescentele atit cit sa poata incape intr-o sticla de un l, in care se introduce floarea fara a se indesa si peste care se toarna alcool pur. Aceasta sticla se aseaza linga o sursa de caldura sau la soare si se lasa sa se macereze planta timp de ) saptamini. 3ste extrem de eficace pentru masaje la copiii firavi, slab dezvoltati in scopul unei fortificari a membrelor. #z extern0 In cazul durerilor abdominale, dureri de menstra, crampelor abdomonale, se recomanda bai0 ),,-)*, g planta la o baie completa. Planta se pune in apa si se tine aproximativ + ore, dupa care se face baia obisnuita in care se sta 6*-), de minute.

Din planta culeasa si uscata timp de :0 ore, se umple o pernita confectionata dintr-o bucata de pinza, care este e+trem de rela+anta daca se aplica pe fata crispata de insomnii sau dureri. !um sa obtinem un ananas din fruct
Primul pas este cumpararea unui ananas. Aceasta este o problema, pentru ca ananasii copti au o concentratie atat de mare de za ar, incat intra in fermentatie in ). de ore. "aca fructul a fost cules cand era copt, inseamna ca deja e fermentat cand ajunge in magazin. "aca atunci cand il cumparati e putin verde, e mai bine, dar nu va avea acelasi gust bun.

<asuciti pana se rupe coroana ananasului. Indepartati pulpa fructului pentru ca aceasta va putrezi si va ucide planta. 5upeti toate frunzele din partea de jos a coroanei $)-+ cm% - se vor vedea niste noduli mici care cresc in radacina. 'uneti coroana intr-un pahar si umpleti cu atata apa cat sa fie acoperita partea de jos. Asezati paharul intr-un loc luminos (dar nu in bataia directa a soarelui, daca e vara si in 0-2 saptamani vor aparea noile radacini. 9erificati calitatea si cantitatea apei zilnic. #nele pareri sustin ca ananasul absoarbe apa prin coroana, asa ca puteti pune apa in asa fel incat sa se adune la baza frunzei.

Indiferent cat de atenti sunteti cand dati la o parte urmele de fruct de pe coroana, mai mereu raman urme mici, care, daca nu sunt inlaturate, vor dauna plantei. > metoda simpla de a scapa de ele este sa spalati baza coroanei la un jet slab de apa. "e cate ori adaugati apa in pa ar, verificati daca exista zone putrezite( daca da, atunci inlaturati-le cu apa. "e asemenea, spalati pa arul inainte de a-l umple din nou cu apa. "upa sase saptamani radacinile au deja *-; cm( atunci e momentul sa mutati ananasul intr-un pa ar mai mare pentru ca radacinile nu trebuie sa fie ing esuite. "e cate ori adaugati apa e bine sa adaugati putin substanta ranitoare solubila. La doua luni dupa ce ati pus coroana in apa radacinile sunt deja lungi de 6,-6) cm. 3 timpul sa plantati ananasul in g iveci.

Faceti o groapa inalta de 3-4 cm adancime si turnati apa! Rasfirati radacinile si umpleti usor cu pamant! *dati bine dupa ce terminati!

-acesulRosa canina"escriere:
-acesul este un arbust inalt de 5-6 m avand ghimpi cu baza lata iar varful curbat in 'os in forma de secera! Frunzele sunt compuse formate din mai multe foliole de obicei $-3 de forma ovala dintate pe margini! +a baza frunzelor se afla doua frunzisoare mai mici 1stipele2! Florile sunt de culoare roz uneori albe dispuse cate %-6 la varful ramurilor! Fiecare floare este formata din $ sepale $ petale numeroase stamine dispuse pe un receptacul care la maturitate devine carnos si de culoare rosie! In acest receptacul numit impropriu fruct se afla numeroase achene in realitate adevaratele fructe carora in mod obisnuit li se spune seminte! Infloreste in luna iunie! Creste prin tufisuri pe dealuri la marginea drumurilor si a padurilor! Recoltarea: "e la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere! Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu! &cest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C principiul lor activ de baza! -od de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C, ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. #scarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de ?,-?* grade C. "in cca ) =g fructe proaspete se obtine 6 g= produs uscat. Intrebuintari: 2ructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. 1emintele se folosesc ca diuretic. Intern0 colagog, coleric, tonic vitaminizant, vasodilatator arterial, diuretic, impiedica formarea de calculi renali, inflamatii intestinale. .bservatii: Perii care acopera semintele de macese sunt foarte iritanti, producand mancarimi. 1e vor utiliza manusi, aine bine inc ise la gat si maneci, iar la nas si gura se va purta masca din tifon. >c ii vor fi protejati cu oc elari.

Confuzii frecvente: cimbru sau cimbrisor?

Cand vine vorba de ierburi aromate, toata lumea a auzit despre cimbru si cimbrisor. Putini insa cunosc diferentele. Toate speciile fac parte din aceeasi familie botanica, Familia +amiaceae . 3ste familia aromelor, familia plantelor care dau gust si savoare mancarurilor. In aceasta familie mai intalnim alaturi de cimbru si mag iranul, salvia, levantica, busuiocul si menta. Plantele intre care adesea se fac confuzii sunt cimbrul de gradina, cimbrul de camp si cimbrisorul.

Cimbrul de gradina - Sature a hortensis

"in genul Sature'a face parte Sature a hortensis, denumit si cimbrul de gradina, cimbrul bun sau cimbrul mirositor. Cimbrul de gradina este o planta anuala, utilizata drept condiment. 2runzele sale sunt netede si ascutite la varf, placut mirositoare. Tulpina creste inalta pana la +,-;, cm( planta infloreste incepand cu luna iulie pana toamna tarziu, florile sale fiind de culoare alb-violacee. Cimbrul, atata timp cat este cultivat intr-un loc bine insorit, se multumeste cu putin. Creste pe aproape orice tip de sol, rezista la seceta dar si la ploi abundente. 3ste in sc imb o planta posesiva care, precum mai toate rudele sale aromate, este sufocat repede de buruieni, de aceea plivitul trebuie facut cat mai des. Cele mai aromate frunze se recolteaza atunci cand plantele au inceput sa infloreasca.

Cimbrul de camp - Th!mus vul"aris

"in genul Th,mus face parte Th!mus vul"aris, denumit cimbrul nemtesc, cimbrul comun, cimbrul de camp sau lamaioara, planta care contine aceleasi principii active ca si ruda sa cimbrul de gradina, si anume uleiuri eterice, substante amare si diferite alte substante volatile. 1pre deosebire de cimbrul de gradina, cimbrul de camp este o planta multianuala care isi dezvolta in primele stadii de dezvoltare o radacina pivotanta puternic ancorata in pamant. In urmatorii ani, radacina se va ramifica iar din ramificatii vor pleca in vegetatie alte plante dand nastere unei tufe, alcatuita dintr-o radacina si mai multe tulpini. "iametrul acesteia poate ajunge c iar la *, cm, crescuta in conditii optime. Tufa este insa mai scunda decat cimbrul de gradina. 2runzele sale sunt mai rotunjite si un miros usor amarui. "in punct de vedere al cultivarii, are aceleasi pretentii ca si cimbrul de gradina, respectiv un loc insorit si ferit de vanturi puternice, si necesita multa atentie in privinta buruienilor.

Cimbrisorul - Th!mus serpillum

5uda salbatica a cimbrului de camp este cimbrisorul, Th!mus serpillum, care mai este numit tamaita sau iarba cucului. 3ste o planta pe care o intalnim pe dealuri, pe pajisti sau pasuni alpine, in locuri mai greu accesibile precum stancariile. Tulpina lui este taratoare si nu depaseste 6,-6* inaltime. 2runzele sale sunt mici si au un miros puternic aromat, usor iute. 1e foloseste atat pentru condimentarea mancarurilor cat si pentru prepararea unor ceaiuri in medicina naturista. Are o actiune diuretica, coleretica, anti elmintica si antiseptica intestinala, dar se recomanda ca stoma ic-aromatic in tusea spastica, convulsiva si astmatica.

Fertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatos si pentru dumneavoastra, cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia foarte mult acest lucru. 1olul care este bogat in substante ranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mult mai gustoase si mai bune calitativ. "e aceea, daca detineti o gradina de legume trebuie sa o fertilizati in fiecare an. Cel mai bun ingrasamant pentru sol este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.#n alt ingrasamant organic este mranita , aceasta obtinandu-se in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit $vec i de )-+ ani% si resturi vegetale descompuse. Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara.Compostul se prepara foarte usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare, etc. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga acolo si sa patrunda in interior. In lipsa ploilor, gramada va trebui sa fie udata periodic cu apa sau cu urina de la animale. >data la + luni, gramada de compost se va intoarce si se va muta alaturi, straturile de sus se vor aseza la baza, iar cele de jos la coama. "upa )-+ ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros din punct de vedere nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita.

Indiferent daca porniti sa amena'ati o gradina 7en sau daca adaugati gradinii dumneavoastre cateva caracteristici legate de 7en sunt cateva lucruri de care trebuie sa tineti cu siguranta cont! In primul rand va trebui sa va asigurati ca aveti la baza un sol cu adevarat uscat sau ca reusiti sa reproduceti foarte bine unul acesta fiind baza unei gradini de acest fel! Cele mai importante elemente ale unei gradini 7en sunt pietrele cu care veti forma muntii in miniatura nisipul de buna calitate care va a'uta la crearea unor cascade mai mici sau mai mari dupa gusturi! 8isipul folosit de 'aponezi nu este unul asemanator celui de pe pla'a ci nisip obtinut din granit pisat normal in diferite culori si nuante avand un diametru de apro#imativ % milimetri! )vitati sa folositi nisip foarte deschis la culoare deoarece in lumina soarelui va produce straluciri orbitoare desi acelasi nisip ar putea lumina si gradinile care sunt realizate in locuri mai intunecoase! "aca un asemenea nisip nu este de gasit in zona in care stati atunci cel folosit pentru amena'area spatiilor speciale pentru curcani sau gaini este si el suficient de bun! In ceea ce priveste rocile alegeti unele foarte bine sculptate sau modelate pentru ca ele vor constitui inima viitoarei fantani pe care o veti realiza! Tot la acest capitol trebuie sa stiti ca insulele au o mare importanta pentru 'aponezi dat fiind ca ele reprezinta un simbol al insulei de liniste pe care se aduna sufletele celor morti! "e asemenea reprezinta un simbol al longevitatii si al sanatatii ma'oritatea gradinilor din 9aponia avand un asemenea element inserat in constructia lor fie ca este vorba de o singura piatra fie de mai multe care sunt adunate la un loc pentru a genera o insula mai mare! 8u putine

sunt momentele in care insula imita forma unei broaste testoase aceasta fiind considerata un simbol al longevitatii crezandu-se ca ea traieste 5:!::: ani! +a o astfel de constructie la fel de comune pot fi considerate si podurile a caror utilitate nu este doar aceea de a fi traversate sau a lega intre ele doua insulite ci si de a deschide o alternativa de perceptie care altfel poate nu ar fi fost posibila! Si in cele din urma nu trebuie sa uitam nici ornamentele care aran'ate cu bun gust si inspiratie creeaza puncte de spri'in gradinii oferind si baza pe care sa aprecieze distantele e#istente intre diferite puncte! Gradina 7en!!!istorie si realizare
Barensansui, sau stilul japonez in gradinarit, isi traieste de secole e+istenta, dar de-abia spre sfarsitul secolului al "I-lea, cu ajutorul budismului Cen, si-a facut cunoscuta e+istenta la nivel general. 'rimele gradini au fost create in locuri in care omul sa le poata bate cu pasul si priveasca, la o scara mult mai larga decat se practica astazi, in majoritatea cazurilor. Aproape de secolul al DI-lea, calugarii Cen au adoptat ideea de a construi gradini de gen pe pamant uscat, ele insele fiind asezonate de plante care se adapteaza foarte bine solului mai arid sau chiar foarte arid, iar gradina de acest fel a ajuns sa foloseasca mult mai multor scopuri decat celor initiale. -u in ultimul rand, putem mentiona ca acestea au ajuns si spatii in care doritorii se puteau acomoda cel putin cu conceptele de baza ale filosofiei Cen. -u numai ca aici se intentiona acumularea principiilor de baza, dar se si presupunea ca intreaga aranjare a gradinii trebuia sa induca contemplatia specifica. 'ana la sfarsitul anului 5:33, principiile de baza ale unei astfel de gradini au fost stabilite si, de atunci, ele au suferit repetate rafinari si e+tensii. Gradinile sunt numite ?7ansho-niEa? sau gradini de contemplare, iar denumirea generica sub care sunt cunoscute este de ?gradina zen?. De aici, e+tinzand termenul, orice gradina japoneza, mai mica sau mai mare, poarta denumirea de ?zen?.

Cultivare ecologica
Cultivarea zarzavaturilor in mod ecologic promite a fi o speculatie castigatoare pentru fermieri! *n sol fertil si un climat favorabil pot determina o buna productie pe tot parcursul unui an! Schimbari de atitudine! Agricultorii sunt inca foarte influentati de conceptul gresit de 'productie mare cu pesticide scumpe'. 2ermierul c eltuieste mai mult cumparand fertilizatori si pesticide scumpe. Problema este, in principal, de atitudine.

3ste posibil sa produci mai mult cu mai putine c eltuieli. Agricultorii dintr-o statiune agricola din 1tatele #nite au condus demonstratia cultivand si ingrijind zarzavaturile in mod ecologic in ferme. "e fapt, experimentul avea ca scop sa arate efectul fertilizatorilor ecologici, al practicilor conservarii pamantului si al diferitelor practici manageriale asupra productiei zarzavaturilor si sa compare avantajele economice asupra celor care au cultivat neecologic. 3xperimentul a incercat, de asemenea, sa arate ca se poate cu ajutorul cultivarii ecologice sa economisesti mai mult, mai ales pentru fermierii mici, legati de conceptul 'sa produci mai mult cu mai mult'. Tehnologie demonstrata! "emonstratia a avut loc intr-o arie inc isa. Imprejmuirea ariei poate fi o modalitate de a conserva pamantul si de a evita eroziunea solului. In aceasta arie au fost plantate zarzavaturi ca rosii, morcovi, varza, fasole. Pentru sursele nutritive s-au folosit fertilizatori ecologici, mai ales balegarul de la ferma, pus in cantitate de *tJ a si 6, sacose de fertilizator organic comercial. &sigurarea profitului cu ferma organica! Ingrasamantul natural a dat rezultate mai bune in ceea ce priveste productia in comparatie cu recolta scoasa din fertilizatori organici comerciali. Aceasta datorita faptului ca eliberarea inceata a nutritivilor din ingrasamantul natural micsoreaza pierderile nutritive ducand la intelegerea motivului cresterii productiei. Acesta mai serveste si ca intaritor al solului, retinand umiditatea si imbunatatind structura si drenajul intern. Din punct de vedere al mar7etingului, fermierii au putut vinde usor recolta fiind vorba de produse ecologice. )fecte benefice: astringent, bacteriostatic, scade za arul din sange 0arti utilizate: frunze, fructe Sinonime: Afin de munte, Afin negru, Afinele, Coacaza, Pomusoara. "escriere Afinul este un arbust inalt pana la +,-*, cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. 2runzele cad toamna. 3le sunt alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 6-+ cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. 2lorile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in * dinti. 2ructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagraalbastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. 1ucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-

iunie. Creste in regiunea de munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza tufarisuri compacte si intinse.

Recoltarea "e la afin se recolteaza frunzele si fructele. 2runzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. 2ructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte $iulie-august%. "upa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati. -od de uscare 2runzele se usuca impreuna cu ramurile, in locuri umbrite si bine aerisite. "aca se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca ., grade C. "in +-. =g frunze proaspete, se obtine 6 =g produs uscat. 2ructele se intind in straturi subtiri in camere incalzite, pe rame cu plasa de sarma galvanizata. 1e pot usca si in uscatoriii sistematice unde temperatura nu trebuie sa depaseasca ;,-/, grade C."upa uscare se lasa )-+ zile si apoi se ambaleaza. "in /-? =g de fructe proaspete se obtine 6 =g produs uscat. Intrebuintari 2runzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac. Intern0 antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul de baza al diabetului, antiseptic intestinal, anti elmintic. .bservatii A nu se recolta din greseala fructele speciei 9accinum uliginosum care se deosebesc de afine prin sucul albicios ce-l contin. Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.