Simulare tit. 2013 Urmtoarea secven face parte din programa colar de Limba i literatura romn clasa a !

"# a aprobat de $%&' nr. 3(1()200*+ Obiective de referin Coninuturile nvrii 2.*. s integre,e adecvat -n e.primarea oral # e.erciii de completare a unor enunuri cu proprie elementele de construcie a elemente de construcie a comunicrii -nvate. comunicrii studiate /ronumele personal. /re,entai -n 3#0 pagini specificul demersului educaional -n vederea reali,rii obiectivului de referin preci,at -n secvena dat avnd -n vedere urmtoarele+ # descrierea modului de organi,are a procesului instructiv#educativ pentru secvena dat prin utili,area a patru metode de instruire1 # compararea a dou metode de instruire din cele pre,entate1 # menionarea a dou forme de organi,are a activitii didactice 2ustificnd totodat i modul -n care acestea pot favori,a reali,area obiectivului de referin dat1 # pre,entarea a dou mi2loace didactice din punctul de vedere al eficienei acestora -n reali,area obiectivului de referin dat1 # e.emplificarea unei situaii problem pentru tema dat conform obiectului de referin i a coninuturilor -nvrii. # argumentarea unui punct de vedere referitor la afirmaia potrivit creia 3curriculum#ul colar al disciplinei Limba i literatura romn pentru ciclul primar creea, prin ansamblul obiectivelor de referin o 4art ec4ilibrat a ceea ce -nseamn competen de comunicare la aceast vrst accentund asupra elementelor de interaciune -n grup de cooperare. Studiul limbii si literaturii romane are rol determinant in de,voltarea personalitatii elevilor prin formarea competentelor de comunicare necesare ulterioarei integrari active intr#o societate ba,ata pe cunoastere. Scolarii trebuie sa invete sa se e.prime corect clar si coerent in lb. romana sa inteleaga si sa produca mesa2e orale si scriese in situatii variate de comunicare. !n functie de o seama de factori scenariul didactic va fi reali,at mai de,voltat sau mai sc4ematic evenimentele instruirii fiind grupate asa cum se intampla practic la clasa+ captarea atentiei pre,entarea obiectivelor si reactuali,area cunostinteleor anterioare necesare noii invatari1 pre,entarea noului continut1 obtinerea performantei1 reali,area feed#bac5#ului si evaluarea performantelor1 intensificarea retentiei si asigurarea transferului. 6eactuali,area cunostintelor vi,ea,a acele cunostinte invatate anterior pe care se ba,ea,a ac4i,itionarea noilor cunostinte si pe care le#am putea numi idei#ancora. /entru aceasta etapa a lectiei se poate utili,a o metoda moderna 7 metoda ciorc4inelui 7 fiind o metoda grafica de organi,are si integrare a informatiei. !nvatatorul pune spre auditie un fragment din povestea 8'apra cu trei ie,i9 de !on 'reanga apoi scrie pe mi2locul tablei cuvantul 8pronume9 le solicita elevilor sa complete,e cu toate ideile posibile ciorc4inele. /e masura ce se scriu cuvintele se trag linii intre ideile care par a fi concrete. /ornind de la aceste idei vor fi distribuite fise individuale de lucru in care elevii trebuie sa inlocuiasca o serie de substantive cu pronume personale reactuali,andu#si cunostintele din clasa a !!!#a. 'aptarea atentiei este o conditie a desfasurarii normale a oricarei lectii deoarece invatarea presupune si ea o serie de evenimente+ receparea informatiei intelegerea cunostintelor predate pastrarea acestora1 aplicarea cunostintelor invatate in situatii cat mai diverse1 reactuali,area cunostintelor dupa un anumit timp. :ceste evenimente nu se produc daca elevii nu sunt atenti la lectie. &lementele surpri,a sublinierea temei pre,entarea unui ca, real a unei situatii problema starnesc interesul elevilor si de mobili,are a atentiei lor la inceputul

si pe parcursul desfasurarii activitatii didactice. !n acest moment se descifrea,a un rebus pe verticala apare numele lectiei /6$;U%&. !n acest moment se vor anunta obiectivele ce asigura activitatii constienti,area finalitatilor urmarite 2alonea,a drumul spre aceste activitati. $biectivele se formulea,a succint si clar pe intelesul elevilor. Se urmaresc obiectivele+ $1+ sa recunoasca definitia si formele pronumelui personal $2+ sa stie functiile pronumelui personal $3+ sa re,olve corect e.ercitiile respectand indicatiile date $0+ sa aplice cunostintele in diverse situatii /re,entarea noului continut a sarcinilor de invatare si diri2area invatarii au loc de regula concomitent. &ste necesar ca invatatorul sa#si imagine,e si concreti,e,e in proiectul didactic ce le va spune elevilor si cum va proceda in fiecare secvanta didactica ce vor face elevii in acest timp deci cum se va desfasura activitatea comuna. !nvatatorul scrie titlul lectiei pe tabla iar elevii pe caiete. Lectia se va desfasura sub forma unui concurs pentru a activi,a pe toti elevii clasei. Se imparte clasa in doua ec4ipe pentru a incepe 2ocul. Se impart fise de lucru individual in care trebuie sa complete,e spatiile libere pentru a completa definitia pronumelui pe cine inlocuieste cate persoane are si ce arata fiecare persoana functiile pronumelui in propo,itie cate numere are pronumele personal etc. /rin metoda 6:! <6aspunde#:runca#!nterog4ea,a= se verifica modul de re,olvare al fisei. :ceasta metoda are la ba,a stimularea si de,voltarea capacitatilor elevilor de a comunica prin intrebari si raspunsuri. !n aceasta etapa a lectiei am folosit metode traditionale cat si moderne+ 2ocul didactic metoda 6:! conversatia e.ercitiul si e.plicatia aceste metode au fost imbinate pentru a creste eficienta lectiei dar si fiindca se completea,a reciproc. $btinerea performantei ec4ivalea,a cu ac4i,itionarea efectiva a noilor cunostinte deprinderi cu producerea comportamentului dorit. !n aceasta etapa invatatorul le cere elevilor sa dea e.emple de pronume personale neaccentuate in propo,itii. &.. > &u mi#am scris tema. ?u le#ai dat telefon colegilor. &l ti#a dat cartea. @ Aupa ce se face anali,a pronumelor si se dau e.plicatiile necesare elevilor se solicita fiecarei grupe printr#o fisa individuala urmatoarele+ &.. 1. Sa alcatuiasca propo,itii cu + gr. ! + pronume personale la persoana a !!#a si a !!!#a nr. singular iar gr. !! + pronume personale la persoana a !!#a si a !!!#a nr. plural. &.. 2. !nlocuiti substantivele din enunturile de mai 2os cu pronume personale + gr. !. > Betita privea bucuroasa spre caine. :cesta alerga dupa %i4ai si "lad. :ndreea se uita ,ambind la baieti. @ gr. !!. > Cunica le spunea o poveste. :nca si %aria ascultau cu placere. Betitele punea intrebari bunicii. Cunicul se amu,a de copile. @ &.. 3. 'e parte de vorbire este cuvantul subliniat. :nali,ea,a#l D Er. !.:m invatat si noi despre Eeorge &nescu. :m primit caiete noi. Er. !!. "oi ati plecat in e.cursie. "reau sa merg si eu cu voi. Se face o verificare orala e partilor de vorbire invatate se lucrea,a sarcinile fiecare grupa va pre,enta fisa dupa autoevaluare. !n pre,entarea modului de organi,are a procesului instructiv#educativ pentru secvena dat am urmat etapele unei lectii de invatare # consolidare a unei parti de vorbire folosind ca metode didactice e.ercitiul conversatia problemati,area metoda ciorc4inelui metoda 6:!. %etoda e.ercitiului este o metoda traditionala si repre,inta e.ecutarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui model dat de actiune sau a imbunatatirii unei performante. &.ercitiu nu se limitea,a doar la formarea deprinderilor ci vi,ea,a in acelasi timp consolidarea unor cunostinte care repre,inta aspectul teoretic al actiunilor implicate in e.ercitiu.

%etoda ciorc4inelui este o metoda moderna grafica de organi,are si integrare a informatiei in cursul invatarii. :ceasta metoda solicita elevilor o anali,a precisa a te.tului si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detin. &ste o metoda de brainstorming neliniara care stimulea,a gasirea cone.iunilor dintre idei. !mbinand metoda traditionala cu cea moderna creste eficienta invatarii acestea completandu#se reciproc. %i2loacele de invatamant denumesc un ansamblu de instrumente materiale si aparate te4nice folosite in scopul reali,arii sarcinilor de invatare. %i2loacele de invatare utili,ate in reali,area lectiei si atingerea obiectivelor propuse au fost din categoria celor informativ# demonstrative si te4nice+ fise de lucru minge manual laptop caiete. %i2loacele utili,ate i#a a2utat pe elevi sa se integre,e in lectia propusa de invatator si sa participe activ la activitati eliminand pasivitatea si de,voltand creativitatea acestora. Bormele de organi,are a activitatii didactice au fost individuale frontala si pe grupe. :ctivitatea frontala se ba,ea,a pe principiul tratarii nediferentiate al muncii egale cu toti elevii din aceeasi clasa. !nvatatorul avand rolul principal in organi,area conducerea si diri2area activitatilor elevilor. &levii e.ecuta in acelasi timp si sistem aceleasi sarcini dar fiecare lucrea,a strict individual fara a se stabili legaturi de interdependenta intre ei. :ctivitatea pe grupe cuprinde e.ercitii independente si lucrul in grupuri mici. Biecare dintre membrii grupului va dispune de posibilitati in plus de a#si mobili,a energiile si de a#si pune in valoare o cantitate sporita din energiile proprii.Erupul permite elevului sa#si de,valuie mai multe aspect ale lui insusi si concomitent sa perceapa diferite fapte ale altora de aici re,ultand o imbunatatire a imaginii de sine. /roblemati,and continutul lectiei elevii au fost condusi sa dobandeasca prin re,olvarea de probleme noi cunostinte prin practicarea activa a gandirii lor. &ste strategia didactica prin care se de,volta gandirea si educa creativitatea elevilor. Situatia problema a fost create prin fisa de lucru din etapa obtinerea performantelor cand fiecare elev a avut de re,olvat individual e.ercitii avand la ba,a elemente de constructie a partii de vorbire invatate. :firmaia potrivit creia 3curriculum#ul colar al disciplinei Limba i literatura romn pentru ciclul primar creea, prin ansamblul obiectivelor de referin o 4art ec4ilibrat a ceea ce -nseamn competen de comunicare la aceast vrst accentund asupra elementelor de interaciune -n grup de cooperare9 face parte din programa scolara de clasa a !"#a si reflecta de,voltarea competentelor de comunicare ce sunt preva,ute in obiectivele de referinta. %anualele alternative ofera elevilor o gama larga de situatii de comunicare prin care sa#si de,volte vocabularul si capacitatea de e.primare orala si scrisa. :stfel la sfarsitul anului scolar elevul are o serie de capacitati deprinderi si aptitudini cu privire la comunicare. 'onsider programa scolara pentru clasa a !"#a adecvata varstei si nevoilor elevilor. SUC!&'?UL !! Urmtoarea secven face parte din programa colar de Limba i literatura romn clasa a !!# a aprobat prin $%&' nr. 0FGF)*.0G.2003+ Obiective de referin Coninuturile nvrii 1.2. s disting sensul cuvintelor -ntr#un enun1 3.2. s desprind informaii eseniale dintr#un te.t citit1 0.2. s redacte,e te.te scurte pe ba,a unui ir de -ntrebri1 # 'uvintele cu sens asemntor) 'uvintele cu sens opus1 # ?e.tul narativ # trsturi fi,ice trsturi morale. # Scrierea imaginativ. :lctuirea unor scurte te.te < 3#H enunuri= pe ba,a unui ir de -ntrebri.

Aemonstrai reali,area obiectivelor de referin din secvena dat avnd -n vedere urmtoarele+ # proiectarea a trei itemi de evaluare de tipuri diferite cte unul pentru fiecare obiectiv dat1 # elaborarea unui set de calificative cu detalierea prin descriptori de performan pentru fiecare dintre itemii proiectai. /entru re,olvarea cerintelor propuse am ales urmatoarele tipuri de itemi+ item obiectiv de tip multiplu itemi semiobiectivi de tip lacunar itemi subiectivi de tip eseu nestructurat. !temi obiectivi de tip multiplu+ $1.2. Sa distinga sensul cuvintelor. 1. :lege varianta corecta+ a. !dentifica sinonimele pentru cuvintele+ SubtireIgros slab usor 6eceI frig cald umed ?acutI vorbaret comunicativ linistit b. !dentifica antominele pentru cuvintele+ CucurieI tristete multumire placer : vorbiI a spune a tace a striga UscateI sec aspru umed !temi semiobiectivi de tip lacunar+ $3.2. Sa desprinda informatii esentiale dintr#un te.t citit. 2. Scrie in locul punctelor cuvinte pentru a descoperi proverbele+ Cuturuga . . . rastoarna carul mare. :devarul si . . . sunt dusmani neinduplecati. $mul fara prieteni e ca stanga fara . . . . !temi subiectivi de tip eseu nestructurat. $0.2. Sa redacte,e te.te scurte pe ba,a unor intrebari. 3. Scrie intre 0#H enunturi despre prietenia dintre Li,uca si /atrocle. Unde se petrece actiuneaD Ae cine ii era frica fetiteiD 'um se simte Li,uca in pre,enta lui /artocleD 'um isi arata fetita multumirea fata de /atrocleD Aescriptori de performanta+ :. Boarte bine 1. 6aspunde correct si complet identifica sinonimele si antonimele. 2. 6aspunde correct si complet completea,a in locurile punctate cuvintele corespun,atoare.

3. 6aspunde correct si complet reali,ea,a enunturile raspun,and correct si complet la intrebari. C. Cine 1. 6aspunde partial si correct identifica doar cate doua sinonime si antonime. 2. 6aspunde partial si correct completea,a doar doua locuri punctuate. 3. 6aspunde partial si correct alcatuieste enunturi raspun,and partial si correct la intrebari. '. Suficient 1. 6aspunde incorrect identifica doar cate un sinonim si antonJm. 2. 6aspunde incorrect completea,a doar un loc punctat. 3. 6aspunde incorrect alcatuieste enunturi raspun,and partial si incorrect la intrebari. &valuare finala+ # 6e,olva correct si integral 3 itemi 7 Bb # 6e,olva correct si integral 2 itemi incorrect 1 item 7 C # 6e,olva partial 2 itemi incorrect 1 item 7 S