Metode de masurare a radiatiei corpusculare -neutrini

CUPRINS
1

1.Intoducere............................................................................................................... 2 2.Interactiunea neutrinului cu materia.......................................................................4 3.Tipuri de detectori................................................................................................... 5 4.Exemple de masuratori........................................................................................... 7 4.1 Detectorul SuperKamiokande............................................................................7 4.2 Detectorul IceCu e............................................................................................ ! 4.3 Detectorul "orexino........................................................................................... # 4.4 Detectorul $ini"oo%E...................................................................................... 11 4.5 Detectorul Icarus............................................................................................. 12 4.& Detecorul 'ntares............................................................................................ 12 "i lio(ra)ie............................................................................................................... 13

1.Intoducere

Neutrino sau neutrinul este o particul elementar neutral, cu masa mai mare ca 0, ce particip doar n procesele intermediate de interaciunile slabe i gravitaionale. Neutrinul este o particul elementar, care a fost postulat n !"0 de ctre #olfgang Pauli, $aureat al Premiului Nobel pentru %i&ic n anul !'(, cu scopul de a re&olva problema energiei n fi&ica nuclear. Cl)de Co*an +i %rederic, Reines au fost cei care au detectat +i au identificat pentru prima dat aceast particul n anul !-(. Neutrinii sunt particule subatomice produse de degradarea elementelor radioactive si sunt particule elementare care nu dispun de o sarcina electrica. .intre toate particulele de inalta energie, numai neutrinii pot transmite informatii astronomice de la marginea universului, in mod direct / din adancul celor mai cataclismice procese de inalta energie. 0vanta1ul lor unic provine dintr2o proprietate fundamentala / acestia sunt afectati numai de fortele cele mai slabe ale naturii si sunt, prin urmare, neabsorbiti pe masura ce calatoresc pe distante cosmologice de la originea lor pana la noi. Neutrinii sint particule ce fac parte din asa2numita familie de leptoni a 3odelului Standard al %i&icii Particulelor elementare. In pre&ent stim ca neutrinii au masa 2dar nu stim care este aceasta, ca oscilea&a 4adica se pot transforma dintr2un fel de neutrin in altul, de e5emplu din muonic in tauonic6 . Neutrinii ar putea sa constituie parte din materia intunecata din Univers, iar intelegerea lor ar putea c7iar e5plica misterul disparitiei antimateriei din Univers.8 9 Surse de neutrini . Naturale Sursele naturale de neutrini sunt elementele radioactive 4generea&a antineutrini electronici6: Soarele 4;< din energia radiata este purtata de neutrini6, supernovele 4un fenomen neutrinic, intrucit neutrinii sunt singurii care pot penetra materia densa intilnita intr2o stea pe punctul de a colapsa, si pot provoca acest colaps6, materia intunecata.

;. 0rtificiale =Neutrini din reactori nucleari =Neutrini de la acceleratorii de particule Neutrinii i corpul uman

Radiatia electromagnetic interac>ionea& cu corpul uman unde i+i depo&itea& energia 4cldura6.Neutrinii au o probabilitate foarte mic de interac>iune +i din acest motiv ne traversea& fr sa2+i depune energia . In fiecare secund un om e strbtut de: = '00000 de miliarde de neutrini ce provin din soare ? = (0 de miliarde de neutrini ce provin din radioactivitatea rocilor terestre ? = de la 0 la 00 de miliarede de neutrini ce provin de la toate centralele nucleare din lume. Corpul uman con>ine apro5imativ ;0 mg de potasiu '0, care este beta2radioactiv, deci emite circa "'0 milioane de neutrini pe &i, care ne prsesc cu vite&a luminii +i se pierd in imensitatea Universului.8;9

2.Interactiunea neutrinului cu materia 0u fost observate trei tipuri diferite de neutrini: neutrinul electronic, neutrinul miuonic +i neutrinul tauonic. 0ce+ti neutrini sunt asocia>i cu trei particule incrcate electric: electronul, miuonul +i particular tau. @oate cele - tipuri de particule sunt numite leptoni. Cand un neutrin interac>ionea& cu materia, in urma interac>iunii rmane neutrin 4Aneutral current interactionA6 sau poate da na+tere particulei incrcate corespun&toare 4Ac7arge current interactionA6. Neutrinul electronului creea& un electron, neutrinul miuonic creea& un miuon, iar neutrinul tauonic creea& o particul tau.

%ig ;. Interactiunea neutrinului cu materia8"9 Un neutrin miuonic interac>ionea& cu un atom producBnd un miuon +i o 1erb de particule cu durat scurt de via>. In timpul interac>iunii neutrinilor de energie inalt, leptonul
4

incrcat va continua pe apro5imativ aceea+i direc>ie ca +i neutrinul care intr in interac>iune. In materie, un electron care este produs in timpul interac>iunii va fi oprit dup ca>iva metri, in timp ce un miuon, cu masa sa mai mare, mai continu ca>iva ,ilometri in func>ie de energia sa. .eterminand direc>ia miuonului creat, aflm direc>ia neutrinului miounic, cu o eroare de cateva grade. 0ceasta este c7eia pentru a in>elege astronomia cu neutrini de energie inalt.8"9 0ceasta interactiune slaba a neutrinilor cu materia este ceea ce ii face valorosi intr2un mod unic, ca mesageri astronomici. Spre deosebire de fotoni sau particule incarcate, neutrinii pot iesi din adancul surselor lor si pot calatori in intregul univers, fara interferente. 0cestia nu sunt deviati de campurile magnetice interstelare si nu sunt absorbiti de materia care intervine. Cu toate acestea, aceleasi trasaturi ingreunea&a detectarea neutrinilor cosmici / sunt necesare instrumente imense pentru a gasi neutrinii in numar suficient, pentru a depista originea lor. Neutrinii pot interactiona prin interactiunile slabe din curentul neutru 4care implica sc7imbul unui boson C6 sau curentul incarcat 4care implica sc7imbul unui boson #6. In cadrul unei interactiuni din curentul neutru, neutrinul paraseste detectorul dupa ce a transferat o parte din energia si impulsul sau unei particule tinta. @oate trei aromele de neutrini pot participa, indiferent de energia neutrinului. Cu toate acestea, nicio informatie a aromei de neutrin nu este lasata in urma. In cadrul unei interactiuni din curentul incarcat, neutrinul se transforma in leptonul sau partener 4electron, muon, tau6. Insa, daca neutrinul nu are suficienta energie pentru a crea masa partenerului sau mai greu, interactiunea din curentul incarcat nu ii este disponibila. Neutrinii solari si cei din reactoare au suficienta energie pentru a crea electroni. Cele mai multe fascicule de neutrini pe ba&a de acceleratie pot crea deasemenea muoni, iar cateva pot crea tau. Un detector care poate face diferenta intre acesti leptoni poate de&valui aroma neutrinului de incident, intr2o interactiune din curentul incarcat. .eoarece interactiunea implica sc7imbul unui boson incarcat, particula tinta deasemenea isi sc7imba caracterul 4de e5emplu, neutron in proton6.8'9

3.Tipuri de detectori

.eoarece neutrinii interactione&a slab cu materia , detectorii de neutrini trebuie sa aiba un volum mare , in scopul detectarii unui numar semnificativ de neutrini.In intreaga lume e5ista mai multe e5perimente cu detectoare pentru neutrini si antineutrini avand volume foarte mari, de ordinul sutelor si miilor de tone de material: SK (Super-Kamiokande) de&voltat la Damio,a in Eaponia si este destinat pentru detectia de neutrini electronici, miuonici si tauonici. IceCu e 4Ice Cube Neutrino !etector6 de&voltat la Polul Sud in 0ntarctica si este destinat pentru detectia de neutrini electronici, miuonici si tauonici? "#$%&IN# 4FGRon H5periment6 de&voltat de catre Italia in Iran Sasso si este destinat pentru detectia neutrinilor electronici? Mini"ooN% 43iniFooster Neutino H5periment6 de&voltat in Illinois in US0 si este destinat pentru detectia de neutrini electronici si miuonici? IC'$(S 4Imaging Cosmic 0nd Rare Underground Signal6 de&voltat in Italia la Iran Sasso si este destinat pentru detectia de neutrini electronici, tauonici si miuonici? !a)a "a) 4.a)a Fa) Reactor Neutrino H5periment6 de&voltat in C7ina la .a)a Fa) pentru detectia de antineutrini electronici? !ou le C*##+ 4.ouble C7oo& Reactor Neutrino6 de&voltat in %ranta la C7oo& si este destinat pentru detectia de antineutrini electronici? ,'--%& 4I0$$IU3 H5periment6 de&voltat in Italia la Iran Sasso si este destinat pentru detectia de neutrini electronici? 'NT'$%S 40stronom) *it7 a Neutrino @elescope and 0b)ss Hnvironmental Researc76 de&voltat de %ranta avand locatia in 3area 3editerana si este destinat detectiei neutrinilor electronici,miuonici si tauonici? ,N# 4Ialium Neutrino Gbservator)6 de&voltat in Italia la Iran Sasso si este destinat pentru detectia de neutrini electronici? *#M%ST'K%-C-#$IN% 4Jomesta,e clorine e5periment6 de&voltat in Sout7 .a,ota la Jomesta,e 3ine si este destinat pentru detectia de neutrini electronici? Kamiokande 4Damio,a $iKuid Scintillator6 de&voltat la Damio,a in Eaponia si este destinat pentru detectia de neutrini electronici?

&

S',% 4Soviet 0merican Iallium H5periment6 de&voltat in Fa,san Lalle) in Rusia si este destinat pentru detectia de neutrini electronici? SN# 4Sudbur) Neutrino Gbservator)6 de&voltat la Damio,a in Eaponia si este destinat pentru detectia de neutrini electronici, miuonici si taonici.8(9

..%/emple de masuratori

..1 !etectorul SuperKamiokande Cu un re&ervor nalt de '0 de metri, con>inBnd (0 de mii de tone de ap ultrapur +i ncon1urat de 000 de tuburi fotomultiplicatoare, comple5ul SuperDamio,ande propunea un nou design cu a1utorul cruia putea fi detectat direc>ia din care veneau neutrinii. @eoretic, flu5ul de neutrini ar fi trebuit s fie acela+i din toate direc>iile, planeta nerepre&entBnd un obstacol semnificat pentru aceste particule fantom.Numai c observa>iile e5perimentale au relevat faptul c neutrinii miuonici veni>i de deasupra comple5ului 4practic cei forma>i n atmosfera de deasupra Eaponiei6 sunt n numr dublu fa> de cei care traversaser ntreg mie&ul planetei pentru a a1unge la comple5 4cei forma>i n urma reac>iilor radia>iei cosmice cu atmosfera superioar din acea &on a planetei diametral opus Eaponiei6. %aptul c deficitul manifesta o dependen> de direc>ia din care veneau neutrinii a repre&entat dovada faptului c oscila>iile neutrinice au loc. Neutronii miuonici veni>i din cealalt parte a planetei erau mai pu>ini pentru c Aavuseser mai mult timp la dispo&i>ie s oscile&eA, transformBndu2se n alte tipuri.

%ig '. .Interiorul detectorului Super,amio,ande8-9 .atele de la SuperKamiokande, coroborate cu cele ob>inute n neutrinii electronici, cei proveni>i de la Soare, oscilea12 la rBndul lor.8-9 !!! la Su dur) National # ser0ator) (SN#), Gntario, Canada au dovedit fr urm de ndoial faptul c i

..2 !etectorul IceCu e IceCube repre&inta colaborarea intre circa '0 de institute si universitati din multe tari: SU0, Canada, Iermania, Eaponia, Felgia, Suedia, Farbados, Noua Ceelanda, Hlvetia si 3area Fritanie..etectoarele IceCube a1ung la adancimi de ;,( ,m in g7eata. IceCube este instalat la circa ,m de Polul Sud actual. Un volum de circa ,m" de g7eata va fi studiat cu a1utorul celor M- de sisteme de detectie, fiecare din acestea fiind alcatuit dintr2un cablu vertical ce porneste de la ,' ,m adincime si a1unge la circa ;,( ,m profun&ime, unde g7eata este e5trem de compacta si pura, semnalele de la neutrini fiind mult mai curate. %iecare sistem de detective contine -0 de detectoare individuale, adevarati Noc7iO pentru masurarea semnalelor produse de neutrini. .etecorii IceCube masoara lumina de tip C7eren,ov produsa de particule 4numite muoni6 generate in urma interactiunii neutrinilor cu nucleele de o5igen din g7eata. 0cesti muoni se misca in g7eata cu o vite&a mai mare decit cea a luminii in acest mediu, ceea ce duce la emiterea de radiatie de tip C7eren,ov /ce este alcatuita de fapt din fotoni care sunt masurati de detectoarele IceCube, al caror element principal este detectorul de fotoni numit %oto3ultiplicator. Semnalul de la fiecare detector este transmis la un laborator instalat la suprafata, unde este anali&at pentru a determina directia de provenienta a neutrinului care l2a produs si energia acestuia. Una din informatiile cele mai importante este directia de provenienta: de PPsus in 1osPP, adica din atmosfera, sau PPde 1os in susPP, adica din Pamant. C7iar din timpul instalarii, IceCube a ac7i&itionat de1a o serie de date importante, desi sistemul nu era complet inca. .e e5emplu, a fost reali&ata o 7arta a cerului in semnale date de neutrini si s2a va&ut ca nu e5ista surse privilegiate pentru aceste particule? ele provin relativ uniform din toate directiile. 0 fost de asemenea masurat spectrul de energie al neutrinilor muonici: intre 00 miliarde 2 '00 mii de miliarde eL. S2a a1uns la conclu&ia ca acesti neutrini provin din interactiunea ra&elor cosmice in atmosfera, nefiind identificata o sursa e5traterestra.
!

.easemenea vor fi efectuare masuratori de neutrini ce ar putea proveni in coincidenta cu PPgamma2ra) burstsPP 4e5plo&ii violente de ra&e gamma6 sau de neutrini generati in ani7ilarea particulelor de materie intunecata.

%ig '.; Cablu de detectie8Q9 In>elegerea neutrinilor cu a1utorul IceCube ar putea re&olva o parte dintre problemele actuale din %i&ica 3odern: dispari>ia antimateriei in Univers sau misterul materiei intunecate. Pe de alt parte, msurtorile efectuate ar putea da na+tere altor intrebri +i altor mistere, a+a cum de multe ori se intampl in cercetarea fundamental.8Q9

..3 !etectorul "ore/ino Sub muntele Iran Sasso din Italia, cam la 1umtatea galeriei care une+te lP0Kuila de @eramo, este n func>iune unul dintre cele mai mari +i mai performante laboratoare subterane din lume: $aboratori Na&ionali del Iran Sasso, $NIS2IN%N, unde se desf+oar mai multe e5perimente ce au nevoie de Ntcere cosmicO, adic filtrarea de ctre munte a particulelor cunoscute n favoarea celor care interac>ionea& e5trem de slab, pentru a studia neutrinii sau pentru a detecta materia ntunecat. Cercettorii de la Fore5ino, au furni&at o serie de re&ultate n urma efecturii a numeroase msurtori asupra neutrinilor care provin din Soare. Re&ultatele au confirmat
#

validitatea modelelor care descriu procesele nucleare ce alimentea& Soarele,precum +i posibilitatea de a ob>ine importante informa>ii despre oscila>ia neutrinilor. Inima detectorului Fore5ino este o sfer de nailon care con>ine "00 de tone de lic7id scintilant, e5trem de pur, n care se generea& scintila>ii n urma interac>iunii neutrinilor cu electronii atomilor lic7idului scintilant.

%ig '." Interiorul detectorului Fore5ino8-9 Scintilatorul lic7id este o substan>, care la trecerea particulelor incrcate,produce lumin, care poate fi detectat.0ceast scintila>ie 4semnal luminos6 este ulterior transformat ntr2un semnal electric de ctre detectoarele po&i>ionate n 1urul sferei umplute cu lic7id scintilant, +i anume cei ;;00 de fotomutiplicatori. Semnalele electrice sunt nregistrate pe calculator +i ulterior anali&ate cu a1utorul unor programe comple5e de anali&e de date.Rn urma acestei anali&e se poate determina po&i>ia punctului n care neutrinii au interac>ionat n interiorul detectorului, precum +i energia acestora. Fore5ino folose+te materiale e5trem de pure din punct de vedere al pre&en>ei elementelor radioactive. Rn cadrul e5perimentului a fost de&voltat o te7nic ce permite selec>ionarea materialelor cu un nivel de impurit>i radioactive e5trem de mic. Fore5ino, pentru dimensiunile lui, este aparatul cel mai pur din punct de vedere radioactiv din lume.0cest detector este capabil s msoare neutrini cu energii foarte mici 4S 3eL6, care ar fi fost complet acoperi>i de semnalele generate de elementele radioactive pre&ente n materialele aparatului, dac acestea nu ar fi fost pure din punct de vedere al pre&en>ei elementelor radioactive.
1*

Fore5ino studia& atBt neutrinii care provin din procesele ce au loc n interiorul scoar>ei terestre cBt +i neutrinii, mult mai mul>i ca numr, ce provin din Soare, n urma proceselor nucleare care au loc acolo. .etectorul a reu+it s vad neutrini cu energii mult mai mici, de circa 0 ori, decBt alte e5perimente care privesc Soarele, cum ar fi SNG n Canada sau Super,amio,ande n Eaponia.0cest fapt este e5trem de important, deoarece circa !0< dintre neutrinii care provin din Soare +i a1ung pe PmBnt au energii 1oase. Soarele emite un numr enorm de neutrini? pe PmBnt a1ung circa -0 miliarde de neutrini pe centimetru ptrat pe secund. 0ce+tia interac>ionea& e5trem de slab cu materia / astfel ncBt n ciuda numrului enorm de neutrini care traversea& Fore5ino, acesta reu+e+te s detecte&e doar circa (0 pe &i.8-9

... !etectorul Mini"ooN% Proiectul %ermilab folosind detectorul Mini"ooN% su3erea12 e/isten4a unui al patrulea tip de neutrini, a+a &is AsteriliA, care nu face subiectul interac>iunii slabe, dar ar putea s participe ntr2un nou tip de interac>iune fundamental, nc neidentificat. Hc7ipa de la %ermilab implicat n e5perimentul 3iniFooNH, a lansat apoi ipote&a c acest al patrulea tip de neutrini ar putea con5irma, folosindu2se un monta1 e5perimental mbunt>it, e/isten4a unor dimensiuni suplimentare6 asemenea celor pre1ise de teoria strin3urilor . Se crede c2 acest al patrulea tip de11neutrin este posi il s2 7ricoe1e8 permanent 9ntre o dimensiune alternati0a si spatial nostru.

%ig '.'.Interiorul detectorului 3iniFooNH de la %ermilab8-9

11

..: !etectorul Icarus $a $aboratorul de la Iran Sasso,e5perimentele subterane GPHR0 +i IC0RUS vor incerca s eviden>ie&e semnalul foarte slab de neuterini proveni>i din procesul de oscila>ie. Interiorul detectorului IC0RUS este format din un mare volum de 0rgon lic7efiat in care neutrinii interac>ionea&, iar particulele produse crea& ioni&ari,producand electroni +i ioni.Primii sunt colecta>i de camerele cu fire din interiorul volumului detectorului IC0RUS, producand semnale electrice, care permit reconstruirea urmelor 4traselor6 particulelor.

%ig '.(..etectorul Icarus8M9 ..; !etecorul 'ntares Proiectul consta in construirea unei platforme aflata la o adancime de ! ' metri, in 3area 3editerana, structura acesteia devenind cea mai mare construita vreodata pe @erra, dupa 3arele Cid C7ine&esc. Cercetatorii implicati in proiectul D3"Ne@ compara inaltimea unui turn din detectorul de neutrini cu cea mai inalta cladire de pe @erra, Fur1 D7alifa, avand o inaltime de M;M de metri.

12

%ig '.- ..etectorul 0ntares8M9 Structura de detectie va ocupa o suprafata impresionanta, volumul instalatiilor depasind " metri cubi.Noul observator va reusi detectarea neutrinilor, dar si a surselor de energie in urma e5plo&iilor de ra&e T, care apar in ca&ul coli&iunilor dintre stele si supernove. D3"Net va dispune de cele mai noi te7nologii in domeniu, fiind incadrat de sfere speciale, care vor reusi detectia c7iar si a unui singur proton. .etectarea neutrinilor, prin impresionantul proiect european D3"Ne@, poate a1uta si la identificarea materiei intunecate, cautand neutrinii produsi de ani7ilare, care re&ulta in urma coli&iunilor dintre particulele cosmice.D3"Ne@ va ga&dui si ec7ipamente pentru monitori&area mediului acvatic de adancime, inclusiv pentru inregistrarea sunetelor generate de balene, precum si observarea organismelor care produc emisii bioluminescente.8M9 "i lio3ra5ie

8 9 7ttp:UUdli.roUce2stim2despre2neutrin.7tml 8;9 7ttp:UUorionis."5.roUadlibitum.7tml 8"9 7ttp:UU***.scientia.roUfi&icaU(M2fi&ica2nuclearaU QQ;2neutrinii2de2mare2energie2 .7tml 8'9 7ttp:UU***.p7)s.ubbclu1.roUVgrigore.damianUcursuriUpeUcurs(.pdf

13

8(97ttp:UU*ebcac7e.googleusercontent.comUsearc7W KXcac7e:n,n0C@$N#tsE:***.unibuc.roUstudiesU.octorate;0 subobservatie.Jtml 8Q9 7ttp:UU&ig&ag2online.roUinde5.p7pWpageXve&iYarticolZid0rticolXM!(ZtitluXIceCube<;02 <;0misterele<;0neutrinilor<;0citite<;0in<;0g7eata<;0din<;00ntarcticaZcautaXelemente 8M9 7ttp:UUscien&apertutti.lnf.infn.itUoldUP"YrumeUpag;'Yrume.7tml Noiembrie 8- 7ttp:UU***.scientia.roUblogul2catalina2oana2curceanuU;0" 2antena2care2tine2soarele2

14