www.referat.

ro

www.referat.ro

Problema poluarii apelor de suprafata n Republica Moldova. Metode de combatere.

Realizat: Ceban Raisa Grupa 3 TPCM anul 3

CUPRINS I TR!"#C$R$ %. &ituatia ecolo'ica a apelor (. &ituatia ecolo'ica a spatiilor terestre 3. &ituatia ecolo'ica a aerului R$C!M) ")RI *I*+I!GR),I$

INTRODUCERE -nca din fazele primare ale dezvoltarii sale. societatea umana a remodelat cadrul natural cre/nd un mediu 0artificial1 compus din multiple ec2ipamente ce deservesc ce3 rintele curente ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a mediului artificial o reprezinta
localitatile, optimizate ca marime, structura, nzestrate i nfatiate, astfel nct sa poata raspunde exigentelor sociale. In prezent, devine din ce n ce mai complicat de stabilit o delimitare stricta ntre mediul natural i cel artificial., avnd n vedere ca prin simbioza lor organica a rezultat un fenomen calitativ nou, denumit n terminologia internationala mediu uman".

)pa nseamn4 via5a iar din aceast4 cauz4 calitatea apei este un indicator esen5ial al calit45ii vie5ii sau mai de'rab4 al e6isten5ei vie5ii. "in aceast4 cauz4 mana'ementul 7i protec5ia mediului acvatic trebuie s4 constituie una din preocup4rile de baz4 ale umanit45ii. pentru prote8area 7i salvarea vie5ii umane 7i a vie5ii altor specii. condi5ie esen5ial4 a vie5ii umane. )pa este un factor important n ec2ilibrele ecolo'ice. iar poluarea acesteia este o problem4 actual4 cu consecin5e mai mult sau mai pu5in 'rave asupra popula5iei. oloarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. !pa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. "alitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, c#imic si bacteriologic. 2. Tipuri de poluare

Poluarea natural este de amploare mai redus4 dec/t poluarea artificial4. Poluarea natural4 se datoreaz4 surselor de poluare natural4. de e6emplu n urma interac5iei apei cu atmosfera. c/nd are loc o dizolvare a 'azelor e6istente n aceasta sau se produce la trecerea apei prin roci solubile 9c/nd apa se ncarc4 cu diferite s4ruri:. ca urmare a dezvolt4rii e6cesive a ve'eta5iei 7i vie5uitoarelor acvatice etc. )ceasta se e6ercit4 asupra tuturor surselor de ap4. respectiv: apele de suprafa4 i subterane. )pele subterane se pot polua natural. n anumite condiii. prin intermediul apelor pluviale sau de suprafa4. sau se pot polua radioactiv. termic. cu 2idrocarburi. cu s4ruri. )pele pluviale se polueaz4 n trei etape. din care primele dou4 n atmosfer4. iar a treia dup4 c4derea acestora pe p4m/nt. Prima etap4 a polu4rii meteorice se produce n momentul condens4rii vaporilor de ap4 din atmosfer4 pe 0nucleii de condensare;. ) doua etap4 se nre'istreaz4 pe parcursul 0sp4l4rii atmosferei; de c4tre precipitaii. n drumul lor de la locul de formare la suprafaa Terrei. -n procesul de sp4lare a atmosferei. apa pluvial4 n'lobeaz4 n compoziia ei 'aze. pulberi i microor'anisme. polu/ndu3se. ) treia etap4 const4 n n'lobarea n compoziia sa a poluanilor. nt/lnii dup4 c4derea pe sol. precum: de8eciile. apele reziduale. resturile ve'etale. n'r44mintele c2imice. pesticidele. pulberile depuse pe sol. Poluarea artificial se datoreaz4 surselor de ape uzate de orice fel. apelor meteorice. n4molurilor. reziduurilor. navi'a5iei etc. )ceasta este influenat4 de 'radul de dezvoltare demo'rafic4. urbanistic4. industrial4 i a'rozoote2nic4. #neori se vorbe7te despre poluare controlat 9or'anizat4: 7i necontrolat 9neor'anizat4:. Poluarea controlat4 se refer4 la cea care provine din ape uzate transportate prin re5eaua de canalizare 7i evacuate n anumite puncte. stabilite prin proiecte< poluarea necontrolat4 provine din surse de murd4rie care a8un' n corpul de ap4 receptori pe cale natural4 7i de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. -n aceast4 ordine de idei trebuie men5ionate de7eurile animale. produsele petroliere din zonele de e6trac5ie a 5i5eiului. 'unoaielor etc. Poluarea normal i accidental reprezint4 cate'orii de impurificare. folosite deseori pentru a defini 'rupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal4 provine din surse de poluare cunoscute. colectate 7i transportate prin re5eaua de canalizare la sta5ia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidental4 rezult4. de e6emplu. ca urmare a

dere'l4rii unor procese industriale c/nd cantit45i mari 9anormale: de substan5e nocive a8un' n re5eaua de canalizare. defect4rii unor obiecte din sta5ia de epurare sau a unor sta5ii de preepurare etc. &e mai deosebe7te poluare primar i secundar. "epunerea substan5elor n suspensie din apele uzate. evacuate ntr3un corpul de ap4 receptor. pe patul acestuia constituie o poluare primar4< poluarea secundar4 ncepe imediat ce 'azele rezultate n urma ferment4rii materiilor or'anice din substan5ele n suspensii depuse. antreneaz4 restul de suspensii 7i le aduce la suprafa5a apei. de unde sunt apoi transportate n aval de curentul de ap4.

Poluarea se produce atunci cand. in urma introducerii unor substante determinate = solide. lic2ide. 'azoase. radioactive = apele sufera modificari fizice. c2imice sau biolo'ice. susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica. pentru viata acvatica. pentru pescuitul industrial. pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita a'entilor biolo'ici 9microor'anisme si materii or'anice fermentescibile: duce la o contaminare puternica. bacteriolo'ica a apei. care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau 2epatitele vitale. febra tifoida. +a aceasta cate'orie de poluare. pe lan'a apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare. industria 2artiei. &e considera. de e6emplu. ca o fabrica de 2artie de dimensiuni mi8locii ec2ivaleaza. in ceea ce priveste poluarea. cu un oras de >??.??? de locuitori. u mai putin periculoase. sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile comple6e a'roindustriale. caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inc2ise. foarte restranse. Poluarea c2imica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati. fosfati si alte substante folosite in a'ricultura. a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb. cupru. zinc. crom. nic2el. mercur sau cadmiu. "ealtfel. poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai in'ri8oratoare in ultimul timp. mai ales in tarile cu a'ricultura dezvoltata si industrializate. $6cesul de in'rasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la @boala albastra@ a copiilor 3 met2emo'lobinemie. ! cauza principala a poluarii apelor o constituie 2idrocarburile 3 prezente in toate fluviile lumii 3 ca unul din efectele civilizatiei moderne. Poluarea apei cu substante or'anice de sinteza este datorata in principal. deter'entilor si pesticidelor. In &.#.).. de e6emplu. s3a evaluat la %3.% A proportia de dermatoze 9afectiuni ale pielii: provocate de deter'enti. +a fel de mare este si 'radul de poluare a apelor cu PC* 9policlorobifenili:. care se utilizeaza foarte mult in industria

materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe lan'a aceste substante. mai participa nenumarate alte substante or'anice de sinteza. cum sunt fenolii in apele continentale. Poluarea apei datorita a'entilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide. minerale. insolubile. cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la e6ploatarea carierelor sau minelor. In aceasta cate'orie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa. ridicarea temperaturii apei .ca urmare a acestor deversari. poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si ve'etale din zonele respective. "e asemenea. sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana < animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa3numita @poluare termica@. ! problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau. mai ales. ca urmare a incorectei de'a8ari a reziduurilor radioactive lic2ide sau solide de la industriile care folosesc ener'ie atomica sau de la cercetarile nucleare. $,$CT$+$ P!+#)RII )P$+!R #n efect al poluarii apelor. deosebit de 'rav. este eutrofizarea lacurilor. numita si @moartea lacurilor@. ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive. mai ales fosfati si nitrati. care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin. lacul se colmateaza. se in'usteaza si dispare. Poluarea c2imica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit. dupa natura a'entului contaminat. )stfel. sarurile de cupru si cromatii sunt to6ice pentru al'e. ,itoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide. mai ales erbicide. "e e6emplu. erbicidele din 'rupa #reelor bloc2eaza cresterea fitofla'elatelor. "eter'entii sintetici. pe de alta parte. sunt foarte to6ici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare. dar ma8oritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa o6i'enului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor to6ice. Probleme 'rave ridica. de asemenea. poluarea apelor cu metale 'rele. mai ales cu mercur. care atin'e o mare acumulare pe lantul trofic. )nsamblul consecintelor ecolo'ice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei. "e fapt. nocivitatea poluarii apei se rasfran'e direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole. inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului c2iar cantitatile mici de substante c2imice din sursele de apa. "esi se poate afirma ca e6ista te2nolo'ii pentru a mentine calitatea bacteriolo'ica buna a

apei si pentru a indeparta multe din substantele c2imice periculoase din apa potabila. din pacate. acestea nu se aplica pe o scara lar'a. potrivit cerintelor. )mploarea si diversitatea distru'erilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand. este in 8oc sanatatea omului. "upa aceea. sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit. de'radarea vietii acvatice este plina de consecinte. deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr3un moment in care se are in vedere ulizarea mai lar'a a acestora. ,aptul ca poluarea poate pre8udicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o pla8a murdara. &i faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intele'e de la sine. Tot asfel. este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi 'rav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse canceri'ene. !pinia publica trebuie sa se convin'a de 'ravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi. ceea ce inseamna ca. daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul. poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine. Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate. de cele mai multe ori. prin imprastierea 2idrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plon8eze pentru a apuca pesti. &e stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin pena8ul lor. ceea ce le permite sa plon8eze si sa ramana scufundate in ape foarte reci. deoarece perna de aer retinuta de pena8 indeplineste rolul de re'ulator termic si permite. in acelasi timp. zborul deasupra apei. Poluat de 2idrocarburi. pena8ul pierde aceste insusiri si pasarea moare de fri'. fara a se putea smul'e din mediul lic2id. )colo unde poluarea atin'e un anumit 'rad. de e6emplu in porturi.se constata o saracire 'enerala a florei. care in anumite cazuri poate mer'e pana la disparitia oricarei forme de viata ve'etala. ,lora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica o6idarea apei. &e intele'e de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa. dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului. deoarece uleiurile. rascolite si iar rascolite de mare. se a'lomereaza impreuna cu microor'anismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii. Poluarea perturba. totodata. activitatile economice din zonele litorale. &e intele'e de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor. deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. )ceste maree ne're aduc. fireste. un pre8udiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.

Trebuie sa ne convin'em ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei 'eneratii. ci totul trebuie 'andit la nivel universal. $ste o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intrea'a o atractie si uneori c2iar un entuziasm pentru aceasta batalie. menita sa prote8eze mediul nostru.

2. Situatia ecologica a spatiilor terestre -n conte6tul noilor conditii social3economice n domeniul situatiei ecolo'ice a Republicii Moldova. dupa %BB? s3au conturat urmatoarele tendinte: diminuarea eruptiilor de 'aze n atmosfera de la surse stationare. fapt determinat de mic7orarea volumelor de productie industriala. n primul r/nd la marile ntreprinderi industriale. ma8orarea eruptiilor de 'aze n atmosfera datorita unei sporiri simtitoare a numarului de unitati de transport< e6tinderea zonelor de disconfort acustic ca urmare a cre7terii intensitatii circulatiei transportului 7i parcarii neor'anizate a automobilelor n curti. precum 7i efectuarii constructiilor n zonele rezidentiale< nrautatirea calitatii de curatare a apelor de suprafata pe teritoriul tarii< restr/n'erea suprafetelor verzi. determinata de preluarea terenurilor pentru constructii. de'radarea masivelor verzi sub influenta poluarii aerului 7i solurilor.

"in considerentele e6puse s3a modificat raportul diverselor surse de poluare: obiectivele termo3ener'etice 3 CA. alte ramuri ale industriei 3 %3A 7i transportul 3 D?A. )v/nd n vedere toate acestea. se pune problema 'asirii unor solutii de atenuare a efectelor dezvoltarii spatiale asupra mediului natural. )laturi de criteriul cantitativ al urbanizarii. care presupune 0n'2itirea de mari spatii1. se plaseaza 7i criteriile calitative. cum ar fi: i'ienizarea spatiului de 2abitat 7i cre7terea nivelului de trai al populatiei. -n ceea ce prive7te i'ienizarea 2abitatului urban. se considera ca fiind acuta so3lutionarea unor a7a cerinte ale populatiei ca: cererea de confort. cererea de seracii comple6e de deservire. cererea de locuinte. o anumita i'iena a spatiului de 2abitat. un mediu ambiant propice desfa7urarii vietii social3economice etc. Pentru a mentine nealterate conditiile de viata. urmarind n permanenta pastrarea ec2ilibrului ecolo'ic. se impun unele masuri comple6e 7i de competente diferite. menite sa asi'ure posibilitati sporite de recreare. dar 7i sa combata poluarea mediului n care traim 9diminuarea factorului declan7ator de dezec2ilibru. de'radarea produsa sa nu depa7easca acel 0pra' optim1 de functionalitate a ecosistemului respectiv. studierea fenomenelor de de'radare n perspectiva pentru fiecare component de'radat. cunoa7terea inter3relatiilor om3natura. realizarea de noi spatii verzi. sporirea numarului de statii de incinerare a reziduurilor mena8ere 7i a de7eurilor industriale etc.:

3. Situatia ecologica a aerului Prezenta poluantilor or'anici persistenti n aer se datoreaza emisiilor de la ntreprinderile c2imice si fabricile de ardere a deseurilor. tratamentului c2imic al plantelor a'ricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor. evaporarii si sublimarii lor de pe nvelisul solului etc. )erul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din prea8ma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante cloror'anice persistente. -n cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor 9contra bolilor si daunatorilor culturilor a'ricole: se simte un miros puternic ce irita or'anele respiratorii si c2iar provoaca dureri de cap. -n Moldova s3 au -nre'istrat mai multe cazuri. inclusiv n vara anului (??3. cnd unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii n zona cu aer poluat. &e observa o acumulare sporita a pesticidelor n praful de'a8at. "e e6emplu. daca continutul obisnuit de ""T n aerul atmosferic este de ?.?????E m'Fl. apoi n pulberi el se ridica pana la ?.?E m'Fl. concentratia ma6im admisibila.

RECOMANDARI -n scopul ameliorarii starii mediului ambiant. n Republica Moldova sunt utile ur3 matoarele actiuni: e6tinderea participarii cetatenilor la mana'ementul mediului ambiant. asi'urarea educatiei 7i con7tientizarii ecolo'ice a populatiei< zonarea eco3teritoriala. determinarea zonelor eco3antropo3'ene conform 'radului de poluare a ecosistemelor< or'anizarea carcasei naturale unitare din punct de vedere ecolo'ic al ora7ului< recultivarea terenurilor epuizate< diminuarea deversarii de7eurilor nocive< introducerea te2nolo'iilor moderne de filtrare a apei potabile. utilizarea aprovizionarii derivate 7i repetate cu apa< elaborarea unor masuri de stimulare a aplicarii unor noi te2nolo'ii n domeniul conservarii ener'iei< sustinerea 7i stimularea mi8loacelor de transport si'ure 7i inofensive pentru mediul ambiant<

 perfectionarea or'anizarii circulatiei rutiere. e6tinderea capacitatii de trafic a ma'istralelor. re'lementarea ri'uroasa a parcarilor auto. construirea 7i reconstruirea intersectiilor rutiere 7i ncruci7arilor de trafic< monitorizarea mediului ambiant.

BIB IO!RA"IE %. (. 3. E. >. I. C. )+P!PI. C. $lemente de urbanism. %ucureti& $ditura 'niversitara, ())*, +)+ p. G#T#T#I. G. ,tudiu privind terenurile din municipiul "#iinau. "#iinau, ())-, ./ p. HHHPlanul de )mena8are a Teritoriului Municipiului C2i7inau. C2i7inau. ())/, -. p. HHHPlanul strate'ic de dezvoltare social3economica a C2i7inaului p/na n anul HHHMediul )mbiant. Revista stiintifica HHHMediul )mbiant. Revista stiintifica JKLMNNO,
()().

"#iinau, ())0, .)* p. de informatie si cultura ecologica. 1r..2+-3 Februarie,

())*, p.4--4* de informatie si cultura ecologica. 1r..2453 Februarie,

().), p.4.-4+ 6. 789:;<=8>:?@ <8=AB@C? D@:>89BE:=F G9;>H IHJH:KL9.MMN=O=P9 'rbana. Q(.

"#iinau, ())0, 8. .0-.-.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate