BIOSYS GROUP------------------------------------------------------------------------------

RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSIT
II DIN ZONA

VIITORULUI PARC EOLIAN DE LA VULTURU

Biolog drd. Gabriel BNIC

Inginer drd. Daniyar MEMEDEMIN

RAPORT DE MONITORIZARE

I.

Scop si obiective

Monitorizarea turbinelor eoliene si a efectelor pe care acestea le pot avea asupra avifaunei
trebuie sa fie o prioritate in acest domeniu. In sens ecologic, monitoringul ecologic este sistemul
de supraveghere sistematica si continua a starii mediului si a componentelor sale sub influenta
factorilor naturali (Botnariuc, N. 1987).
Prin termenul de monitorizare a mediului se intelege un sistem de supraveghere, prognoza,
avertizare si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor
calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice
a acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile ce se
impun.
In definitiile date mai sus este vorba de o supraveghere si de un control al unui mare numar de
elemente, definitorii pentru starea de sanatate a intregului mediu inconjurator. Dar, de multe ori
ne intereseaza numai dinamica spatio-temporala a unui element sau doar a catorva elemente
din mediul natural.
In acest caz, monitoringul (supravegherea) se va rezuma numai la acel set de elemente care ne
intereseaza.
Necesitatea existentei monitoringului ecologic este legata de:
-

cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii componentelor mediului;

gruparea, selectionarea si corelarea informatiilor obtinute pe diverse cai;
obtinerea de informatii comparabile la scara locala, regionala si globala;
cunoasterea si evaluarea rapida a situatiei in cazuri accidentale care au impact asupra
mediului;
acumularea de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea actiunilor de protectia
mediului, evaluarea impactelor, realizarea lucrarilor de reconstructie, redresare sau
restructurare ecologica.

Problema fundamentala a monitoringului ecologic consta in preintampinarea cat mai devreme

posibil a actiunilor negative rezultate din activitatile umane. Pentru aceasta trebuie apreciat
sensul in care reactioneaza mediul inconjurator, evolutia subsistemelor care il compun, totul
efectuandu-se pe baza de analize detaliate, sistematice si de lunga durata.
In Romania, instalarea si punerea in functiune a centralelor eoliene este de-abia la inceput.
Avand in vedere ca sunt sanse mari ca numarul turbinelor eoliene din Dobrogea sa creasca,
datorita avantajelor de netegaduit pe care acestea le au pentru societatea si economia umana,
consideram ca o prioritate absoluta inceperea unor studii de monitoring de lunga durata asupra
impactului pe care centralele eoliene il au asupra pasarilor.

Scopul acestui raport l constituie monitorizarea biodiversitii din zona vizat de obiectivul
Construire noi capacitati de productie energie electrica 9 centrale eoliene cu putere totala de
27 MW, comuna Vulturu, judetul Constanta.
Obiectivele acestui studiu il constituie inventarierea speciilor de flora si fauna din zona
proiectului peopus si evaluarea efectelor pe care turbinele eoliene il pot avea asupra acestora.
II. Zona de studiu
Proiectul propus este amplasat in extravilanul localitatii Vulturu, parcelele A56/12, A56/8, A2/24,
judetul Constanta.

Coordonate
Vulturu 9CE

Stereo 1970
Nr. CE

Parcela

A 56/12/2

352915.417

757617.561 E53

A 56/12/2

352788.073

757376.811 E53

A 56/12/2

352660.882

757136.351 E53

A 56/12/2

352533.961

756895.891 E53

A 56/8

351389.319

757372.605 E53

A 56/8

351294.328

757201.527 E53

A 2/24/2

349782.277

759245.625 E53

A 2/24/2

349493.956

759092.743 E53

A 2/24/2

349191.989

758932.625 E53

WGS `84
Nr. CE

Parcela

Est
o

Nord

A 56/12/2

28

14

44.64

44

37

45.59 E53

A 56/12/2

28

14

33.50

44

37

41.78 E53

A 56/12/2

28

14

22.37

44

37

37.98 E53

A 56/12/2

28

14

11.24

44

37

34.17 E53

A 56/8

28

14

30.76

44

36

56.52 E53

A 56/8

28

14

22.83

44

36

53.67 E53

A 2/24/2

28

15

52.66

44

36

02.07 E53

A 2/24/2

28

15

45.21

44

35

52.94 E53

A 2/24/2

28

15

37.40

44

35

43.38 E53

Zona de studiu a fost stabilita n functie de: numrul turbinelor si suprafata total ocupat de
acestea; particularittile zonei (topografia, vegetatie, etc.), n asa fel nct transectele din toat
zona de studiu s surprind habitatele specifice zonei pentru a putea analiza si relatia habitat specie.
Proiectul propus se va dezvolta intr-o zona cuprinsa intre localitatile Crisan, Siriu, Vulturu si
Runcu. Suprafata studiata este in mare parte ocupata de culturi agricole.

Amplasarea centralelor eoliene n extravilanul Comunei Vulturu

Fig. nr. 1 Zona de studiu (Cu rosu limita ROSPA 0101 Stepa Saraiu - Horea )
In apropierea amplasamentului parcului de centrale eoliene se gasesc urmtoarele arii naturale
protejate:
Rezervatii Naturale
1.
Canaralele de la Harsova
Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) Reteaua Ecologica Europeana Natura
2000
2.
Canaralele de la Harsova - RO SPA 0017
3.
Dunarea Veche Bratul Macin RO SPA 0040
4.
Stepa Casimcea RO SPA 0100
5.
Stepa Saraiu Horia RO SPA 0101
6.
Allah Bair- Capidava RO SPA 0002
7.
Cheile Dobrogei RO SPA 0019
Situri de Importanta Comunitara (SCI) Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000
8.
Bratul Macin RO SCI 0012
9.
Canaralele Dunarii RO SCI 0022
10.
Podisul Nord Dobrogean RO SCI 0201

Arii de Importanta Avifaunistica (AIA)

11.
Dunarea Veche (Bratul Macin) RO 079
12.
Dunarea-Canarale-Harsova RO 096
13.
Stepa Saraiu-Horia RO 097
14.
Stepa Casimcea RO 099
Rezulta un numar de 12 arii protejate. Dar observam cu usurinta ca multe din aceste arii
se suprapun, fiind in acelasi timp si Situri de Importanta Comunitara si Arii de Protectie
Speciala Avifaunistica si Arii de Importanta Avifaunistica. Acestea au limite foarte
asemanatoare.
Datorita acestui lucru, ariile protejate din zona sunt de fapt urmatoarele (in dreptul
fiecarei arii este data si distanta in Km dintre limitele locatiilor parcurilor eoliene si limitele
acestor arii protejate):
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Dunarea Veche (Bratul Macin)

Canaralele de la Harsova
Podisul Nord Dobrogean
Stepa Casimcea
Stepa Saraiu Horia
Allah Bair- Capidava
Cheile Dobrogei

- 8 10 Km
-15 16 Km
- 11 12 Km
- 11 12 Km
- 2 3 Km
- 7 km
-3 km

Cea mai apropiata arie protejata, din punct de vedere al apropierii de locatiile cu
viitoarele centrale eoliene, este una singura, stepa de la Saraiu Horia (Arie de Protectie
Speciala Avifaunistica Natura 2000 si Arie de Importanta Avifaunistica).
Informaii privind situl ROSPA0101 Stepa Saraiu Horia
Calitate i importana sitului ROSPA0101 Stepa Saraiu Horia rezid n faptul c
acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor
existente avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 35
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 58
c) numar de specii periclitate la nivel global: 5
Speciile de psri enumerate n anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, pentru care
s-a declarat acest, sit sunt:
1. Falco vespertinus
2. Burhinus oedicnemus
3. Melanocorypha calandra
4. Calandrella brachydactyla
5. Accipiter brevipes
6. Anthus campestris
7. Aquila pomarina
8. Buteo rufinus
9. Caprimulgus europaeus

10. Ciconia ciconia

11. Circaetus gallicus
12. Circus aeruginosus
13. Circus cyaneus
14. Circus macrourus
15. Circus pygargus
16. Coracias garrulus
17. Dendrocopos medius
18. Dryocopus martius
19. Emberiza hortulana
20. Falco cherrug
21. Falco columbarius
22. Ficedula albicollis
23. Ficedula parva
24. Haliaeetus albicilla
25. Hieraaetus pennatus
26. Lanius minor
27. Milvus migrans
28. Picus canus
29. Sylvia nisoria
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Burhinus oedicnemus
Calandrella brachydactyla
Falco vespertinus
Melanocorypha calandra
Circus pygargus
Anthus campestris
Lanius minor
Emberiza hortulana
Sylvia nisoria
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Pernis apivorus
Milvus migrans
Haliaeetus albicilla
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus macrourus
Circus pygargus
Aquila pomarina
Hieraaetus pennatus
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:
Falco columbarius

Circus cyaneus
Melanocorypha calandra

Vulnerabilitate sitului:
Punatul constituie principala cauz a degradrii habitatelor de pajite stepic natural
sau seminatural din zon. Habitarea uman i reeaua de drumuri care strbate situl constituie
elemente cu impact negativ.

Arii de Importanta Avifaunistica (AIA) = Important Bird Areas (IBA)

In apropierea amplasamentului viitorului parc se afla si cateva Arii de Importanta Avifaunistica
(AIA) = (IBA - Important Bird Areas). Acestea sunt:
Dunarea Veche (Bratul Macin) RO 079
Localizare: N 45.00; E 28.13
Altitudine: min. 3 m; max. 197 m.
Suprafata: 26 792 ha.
Cai de acces: Partea nordica a Bratului Macin este accesibila de pe DN 22, intre localitatile
Smardan si Macin. In sudul localitatii Macin, accesul este asigurat de DN 22D, intre Macin si
Cerna, de unde se desprind doua drumuri locale spre Caracliu, respestiv Turcoaia.
Spre sud situl poate fi vizitat pe DJ 222B, Cerna-Traian, continuand pe DJ 222F, PeceneagaOstrov-Daeni-Garliciu. Accesul spre sit este posibil si direct din sud, plecand din localitatea
Harsova, pe DN 22, spre Saraiu, pornind spre Garliciu si, ulterior spre nord.
Speciile de pasari calificative sunt urmatoarele:
Emberiza hortulana
Accipiter brevipes
Acrocephalus melanopogon
Alcedo atthis
Ardea purpurea
Ardeolla ralloides
Aythya nyroca
Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus
Chlidonias niger
Coracias garrulus
Dendrocopos syriacus
Egretta garzetta
Falco vespertinus
Melancorypha calandra
Milvus migrans
Oenanthe pleshanka
Pandion haliaetus

Pelecanus crispus
Plegadis falcinellus
Porzana parva
Sterna albifrons

Dunare Canarale Harsova RO 096

Localizare: N 44.69 ; E 27.90
Altitudine: min. 5 m ; max. 87.
Suprafata: 8 701 ha.
Cai de acces: Situl este situat in apropierea localitatii Harsova si este delimitat la nord de DN 2
(E 60), pe care este posibil accesul spre bratul Borcea si in lungul Dunarii, intre localitatea
Giurgeni si podul Giurgeni-Vadu-Oii. Canaralele Harsovei pot fi vizitate pe drumuri locale
desprinse din DN 2A sau pe un drum local ce se intinde in lungul Dunarii, intre localitatile
Harsova si Vadu Oii, dar este greu practicabil in conditii meteorologice nefavorabile.
Speciile de pasari calificative sunt urmatoarele:
Emberiza hortulana
Lanius minor
Accipiter brevipes
Alcedo atthis
Anthus campestris
Burhinus oedicnemus
Buteo rufinus
Calandrella brachydactila
Coracias garrulus
Dendrocopos syriacus
Falco vespertinus
Larus minutus
Melanocorypha calandra
Milvus migrans
Terenul destinat parcului eolian nu se suprapune cu perimetrul niciunei arii naturale protejate de
interes naional, comunitar sau internaional.
III. Perioada de studiu
Studiile de teren s-au desfasurat in perioada 01.01.2011 31.12.2011.

IV. Metodele de lucru

n prezent, metoda de baz n cercetarea ornitologic este observarea direct a psrilor n
natur. Mijloacele optice de observare, aparatele de fotografiat i cele de filmat au evoluat att
de mult n ultimii ani nct a devnit din ce n ce mai uor s determinm psrile de la distane

mari, cu destul siguran. Tehnica digital de fotografiere i filmare a fcut s fie destul de
uor, aproape pentru oricine dorete, sa nregistreze imagini doveditoare cu speciile studiate.
Pe teren, binoclul ramne instrumentul de baz n cercetarea ornitologic. Binoclul folosit n
acest an a fost un Olympus de 10x50.
n cazul psrilor aflate la distane mari, determinarea s-a fcut cu ajutorul lunetei (telescopului),
fixat pe trepied. Lunet folosit a fost un Optolyth de 30x75.
Aparatul de fotografiat folosit a fost un Fujifilm FinePix S5700, de 7.1 Megapixels cu un
Optical Zoom de 10x.
Determinarea psrilor pe teren a fost fcut cu ajutorul urmtoarelor determinatoare (ghiduri):

Heinzel, H. 1985. Guia de las Aves de Espana y Europa, Ediciones Omega, Barcelona,
pp.64.

Peterson, R., Mountfort, G., Hollom, P., A., D., Geroudet, P. 1989. Guide des Oiseaux d
Europe, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, pp.460.

Bruun, B., Delin, H., Svensson, A., Singer, A., Zetterstrom, D. (versiune romneasc
Dan Munteanu). 1999. Psrile din Romnia i Europa Determinator ilustrat, Hamlyn Guide,
Octopus Publushing Group Ltd, London, pp.320.

Mullarney, K., Svensson, L., Zetterstrom, D., Grant, P., J. 2006. Bird Guide, Harper
Collins Publishers Ltd,. London, pp. 392.
Textul a fost redactat cu ajutorul unui laptop Acer Extensa 5635Z cu programele Microsoft:
Windows 7 i Office Word 2007.
Cercetrile noastre au vizat n primul rnd identificarea pe teren a tuturor elementelor de flora si
fauna i a efectivelor acestora, n zona viitorului Parc Eolian de la Vulturu, n perioada
01.01.2011 31.12.2011. Observaiile au fost efectuate parcurgnd pe jos un traseu ce
urmeaz amplasamentul turbinelor eoliene. Din acelai traseu au fost efectuate i observaii din
puncte fixe.
Aceste metode de lucru sunt cunoscute n literatura de specialitate drept metoda transectelor
(sau a fiilor, sau a traseelor) i metoda estimrii n puncte (metoda punctelor fixe). n primul
caz se parcurge un anumit traseu, bine determinat, nregistrndu-se toate speciile vzute sau
auzite n dreapta i n stnga traseului parcurs.
n al doilea caz, observatorul st ntr-un loc (punct, staie) de unde urmrete i nregistreaz
ntr-un interval de timp, toate speciile vzute sau auzite (Korodi, G., I., 1969, Sutherland, W., J.,
Newton, I., Green, R., E. 2004, Hill, D., Fasham, M., Tucker, G., Shewry, M., Shaw, P. 2007,
Bibby, C., Jones, M., Marsden, S. 1998, Sandor, A. 2000).
Toate observaiile au fost nregistrate pe teren n fie de observaii tipizate. Perioada, durata si
frecventa la care au fost efectuate observatiile sunt prezentate in fisele de observatie anexate.

V. Analiza si interpretarea datelor

Avifauna ecosistemului de step din Dobrogea

Avifauna din aceast zon este caracteristic cmpiei si stepei. Aceste formatiuni cuprind
tinuturile de la altitudinea de 100-200 m pn la nivelul mrii. Aici intr tinuturile descoperite ale
silvostepei si stepa propriu-zis, precum si tinuturile descoperite rmase n urma defrisrii
fostelor pduri de stejar pedunculat, cer si grnit, acoperite de culturi sau vegetatie ierboas
spontan, precum si podisurile joase cu pajisti.
n condiiile deficitului de umiditate din Dobrogea, n holocen s-a format o step tipic, ca o
prelungire spre vest i sud-vest a steplor euro-cazahe (pontice). Suprafaa iniial a stepei s-a
lrgit continuu n sud-estul rii i n Dobrogea, ca i n majoritatea cmpiilor, paralel cu
defririle masive, efectuate n ultimii 500 de ani. Locul asociaiilor naturale de step l-au luat
culturile agricole. Condiiile climatice din stepa propriu-zis se caracterizeaz prin veri foarte
clduroase, cu o period de secet bine marcat i prin ierni reci.
Clima din acest etaj are un mare deficit de umiditate, precipitatiile anuale atingnd abia 400
mm. Temperatura medie anual este de 10-11oC, iar vara, media temperaturii ajunge pn la
22oC. Vnturile sunt frecvente, calde si uscate, producnd iarna scderi bruste de temperatur,
iar vara favoriznd ridicarea ei; asociate fiind cu secetele ndelungate, duc la uscarea vegetatiei,
la secarea mlastinilor si la reducerea suprafetei lichide a mediului acvatic.
Regiunea descoperit a silvostepei, format initial din pajisti ntinse, este mult redus, n
prezent fiind n ceea mai mare parte preluat de agricultur. Aceast regiune a suferit profund si
din cauza psunatului permanent.
n step sunt frecvente asociatiile cu Festuca sp. (pius), Agropyron sp. (pir crestat), Stipa sp.
(colilie), Chrysopogon sp. (sadin), si Botriochloa sp. (brboas), la care se mai adaug specii
mezoxerofile si xerofile. n terenurile srturoase se ntlnesc plante halofile carcteristice ca
sica, srrita, varza de mare, etc. Pe terenurile nisipoase se dezvolt o flor specific format
din ciulei, romanit de cmp, brboasa, laptele cucului, scaiul dracului, crcelul, etc.
Vegetatia arbustiv este format din arbusti de step, ce formeaz tufrisuri alctuite n special
din porumbar, migdal pitic, mur, mces si altele.
Stepa cuprinde n special partea de sud-est a Romniei, si anume Brganul si jumtatea
sudic a Dobrogei. O vegetatie primar de step, aproape c nu mai exist astzi datorit
puternicului impact antropic. n locurile unde stepa nu a fost destelenit, vegetatia este puternic
modificat sub actiunea permanent a psunatului.
Ca o adaptare general la acest tinut descoperit, de joas altitudine, psrile prezint un colorit
sters, uniform, cu dimorfism sexual slab pronuntat sau chiar inexistent. Cuibritul are loc n
general pe sol, uneori n arbusti sau n maluri. Din cauza conditiilor aspre din timpul iernii, a

lipsei de adpost si de hran, multe specii din aceste tinuturi descoperite migreaz n sezonul
rece.
Speciile cuibritoare caracteristice sunt:
Burhinus oedicnemus (pasrea ogorului)
Glareola pratincola (ciovlic roscat)
Glareola nordmanni (ciovlic negricios)
Limosa limosa (sitar de mal)
Gallinago gallinago (becatin comun)
Otis tarda (dropie)
Otis tetrax (sprcaciul)
Coturnix coturnix (prepelit)
Perdix perdix (Potrniche)
Phasianus colchicus (fazan)
Circus macrourus (herete alb)
Circus pygargus (herete sur)
Falco tinnunculus (vnturel rosu)
Falco vespertinus (vnturel de sear)
Neophron percnopterus (hoitar alb)
Tyto alba (strig)
Asio flammeus (ciuful de cmpie)
Merops apiaster (prigorie)
Oenanthe oenanthe (pietrar sur)
Oenanthe pleshanka (pietrar negru)
Oenanthe hispanica (pietrar mediteranean)
Lanius collurio (sfrncioc rosiatic)
Lanius senator (sfrncioc cu capul rosu)
Riparia riparia (lstunul de mal)
Hirundo daurica (rndunic roscat)
Miliaria calandra (presur sur)
Passer hispaniolensis (vrabia spaniol)
Melanocorypha calandra (ciocrlie de brgan)
Alauda arvensis (ciocrlie de cmp)
Calandrella brchydactila (ciocrlia cu degete scurte)

Galerida cristata (ciocrlan)

Anthus campestris (fsa de cmp)
Anthus pratensis (fsa de lunc)
Sturnus roseus (lcustar)
Corvus frugilegus (cioara de semntur)
Acest list de specii cuprinde psri care cuibreau n mod obisnuit la nceputulsecolului XX.
La ora actual situatia este usor schimbat. Astfel, unele specii au disprut, cum ar fi Neophron
percnopterus, Otis tetrax si Otis tarda, altele se mai pot observa n migratie dar nu mai
cuibresc la noi n tar, cum ar fi Circus macrourus, au fost identificate noi specii cum ar fi
Oenanthe isabelina, alte specii rmn aparitii accidentale, cum ar fi Oenanthe hispanica, Lanius
senator si Hirundo daurica. Dac exist n step si rpe spate n loess, locuri bune de cuibrit
pentru unele specii, n prezent mai putem aduga si alte specii, cum ar fi: Upupa epops,
Coracia garrulus,Sturnus vulgaris si Passer domesticus. O alt specie bine reprezentat la ora
actual n zona de cmpie, mai ales n Dobrogea, este si Lanius minor.
Acest etaj ornitologic, reprezentat din punct de vedere al habitatelor de solul descoperit,
cultivat sau nierbat, uneori cu pduri de salcm sau mrcinisuri, precum si prin maluri si rpe
cu vegetatie scund, lemnoas, este mult mai srac n specii comparativ cu alte eraje
ornitologice (35 specii), cum ar fi cel al pdurilor de foioase, al pdurilor de amestec, al pdurilor
de conifere sau al zonelor umede.
Majoritatea speciilor cuibresc n mediul descoperit, uscat, adesea chiar pe sol, ca Burhinus
oedicnemus, Glareola pratincola, Glareola nordmanni, Otis tarda, Otis tetrax, Coturnix coturnix,
Perdix perdix, Phasianus colchicus, Circus macrourus, Circus pygargus, Asio flammeus,
Oenanthe oenanthe, Miliaria calandra, Melanocorypha calandra, Alauda arvensis, Calandrella
brachydactila, Galerida cristata, Anthus campestris. n tinuturile de cmpie umed, nmlstinite,
se ntlnesc Limosa limosa, Gallinago gallinago si Anthus pratensis.
n arbusti cuibresc Lanius collurio, Lanius senator, Passer hispaniolensis; n plcuri de salcm:
Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Passer hispaniolensis, Corvus frugilegus; n maluri:
Neophron percnopterus, Tyto alba, Merops apiaster, Oenanthe pleshanka, Oenanthe hispanica,
Riparia riparia, Sturnus roseus.
Hrana acestor specii de psri se compune din ierburi, fructe, seminte, dar mai ales din insecte
vnate n aer sau pe sol, precum si din reptile li mamifere de talie mic pentru psrile de prad
de zi si de noapte.

Datorit conditiilor aspre din anotimpul rece al anului, circa din speciile ntlnite aici sunt
migratoare
Influenta omului asupra acestor habitate este deosebit de accentuat. Mediul primar a fost
modificat aproape radical, stepa fiin transformat n tinut cultivat (ndeosebi monoculturi). De
asemenea, poluarea cauzat de ngrsminte si ierbicide, zgomotul, nelinistea aproape
permanent au contribuit la srcirea tot mai accentuat a faunei ornitologice de aici, att ca
numr de specii, ct si mai ales ca indivizi (Radu, D. 1984. Psrile n peisajele Romniei. Ed.
Sport-Turism, Bucuresti, p. 162-165).
Dup alti autori, fauna de step din Romnia este si mai srac, fiind reprezentat de numai 17
specii tipice. Iat lista acestor specii de psri si originea lor geografic:
Specii de origine geografic Auro-cazah i Aralo-caspic:
Circus macrourus
Circus pygargus
Perdix perdix
Otis tarda
Otis tetrax
Burhinus oedicnemus
Melanocorypha calandra
Miliaria calandra
Emberiza hortulana
Specii de origine geografic Transpalearctic:
Calandrella cinerea
Galerida cristata
Alauda arensis
Anthus campestris
Specii de origine European:
Saxicola rubetra
Saxicola torquata
Motacilla flava
Specii Cosmopolite:
Coturnix coturnix
Numrul redus de specii tipice indic o faun srac i strict specializat.

Desigur, pe lng aceste specii tipice, aici se pot ntlni i numeroase alte specii accesorii, n
funcie de condiiile locale.
Avifauna de step s-a format relativ recent (n holocen), odat cu penetraia stepelor pontice n
sud-estul Romniei. Apoi s-a extins mult, odat cu expansiunea agriculturii. Dezvoltarea
accelerat a agriculturii, mai ales n ultimii 100 de ani, are doua efecte contrare: pe de o parte a
lrgit mult arealul avifaunei stepice n ansamblu, iar pe de alta a dus la reducerea arealelor unor
specii tipice, care nu s-au putut adapta la habitatele formate de vastele monoculturi ale
agriculturii moderne. Astfel, procesul de expansiune s-a realizat pe seama speciilor Coturnix
coturnix, Galerida cristata, Emberiza hortulana i Alauda arvensis. n acelai timp sunt n
regresie speciile: Otis tarda, Otis tetrax i Burhinus oedicnemus (Ctuneanu, I., I., Korodi Gal, I.,
Munteanu, D., Pacovschi, S., Vespremeanu, E. 1978. Fauna R.S.R., Aves (Psri), Vol. XV,
Fascicula 1, Editura Academiei R.S.R., Bucureti, p. 179-180).
Avifauna din zona satului Vulturu

n anul 2011, pe amplasamentul viitorului Parc Eolian de la Vulturu, au fost identificate

urmtoarele specii de psri:
Anser albifrons
Circus pygargus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Buteo buteo
Buteo lagopus
Hieraaetus pennatus
Falco tinnunculus
Falco subbuteo
Falco columbarius
Phasianus colchicus
Perdix perdix
Larus cachinnans
Streptopelia decaocto
Upupa epops
Merops apiaster

Melanocorypha calandra
Alauda arvensis
Galerida cristata
Motacilla alba
Motacilla flava feldegg
Anthus campestris
Hirundo rustica
Riparia riparia
Saxicola rubetra
Turdus pilaris
Oenanthe oenanthe
Lanius collurio
Lanius minor
Sturnus vulgaris
Pica pica
Corvus frugilegus
Corvus corone cornix
Corvus monedula
Passer domesticus
Passer montanus
Fringilla coelebs
Carduelis carduelis
Emberiza hortulana
Miliaria calandra
Au fost identificate 40 specii de psri. Acest numr ne indic o diversitate specific mic,
avnd n vedere c n Romnia au fost inventariate aproape 400 specii de psri. Pentru
comparatie, specificm c n zona complexului lagunar Razelm-Sinoe, n perioada migratiei,
putem observa ntr-o singur zi n jur de 50 specii de psri.
Toate speciile de psri observate n zona proiectului sunt specii obisnuite pentru Dobrogea si
sunt larg rspndite aici.

Fise de observatii

Fia de observaie nr. 1

Data: 14.01.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Buteo buteo

Corvus frugilegus

200

Melanocorypha calandra

Corvus corone cornix

Falco tinnunculus

Corvus frugilegus

18

Streptopelia decaocoto

Falco columbarius

Pica pica

10

Passer montanus

50

11

Miliaria calandra

12

Anser albifrons

100

13

Corvus monedula

11

14

Corvus frugilegus

30

15

Galerida cristata

16

Turdus pilaris

12

Fia de observaie nr. 2

Data: 03.02.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Corvus frugilegus

20

Galerida cristata

Pica pica

Circus cyaneus

Corvus corone cornix

Pica pica

Sturnus vulgaris

250

Corvus frugilegus

11

Carduelis carduelis

40

10

Miliaria clandra

11

Buteo lagopus

12

Fringilla coelebs

30

13

Emberiza hortulana

14

Falco tinnunculus

15

Passer domesticus

40

16

Corvus frugilegus

Fia de observaie nr. 3

Data: 02.03.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Corvus frugilegus

20

Galerida cristata

Streptopelia decaocto

Corvus frugilegus

30

Buteo buteo

Sturnus vulgaris

100

Pica pica

Corvus monedula

50

Carduelis carduelis

16

10

Corvus frugilegus

11

Buteo lagopus

12

Corvus corone cornix

13

Passer domesticus

50

14

Turdus pilaris

200

15

Corvus monedula

16

Corvus frugilegus

10

17

Milaria calandra

18

Melanocorypha calandra

19

Pica pica

Fia de observaie nr. 4

Data: 14.04.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Miliaria calandra

Motacilla flava feldegg

Melanocorypha calndra

10

Circus pygargus

Upupa epops

Alauda arvensis

Galerida cristata

Sturnus vulgaris

Saxicola rubetra

10

Anthus campestris

11

Melanocorypha calandra

12

Corvus frugilegus

13

Anthus campestris

14

Alauda arvensis

15

Buteo buteo

16

Pica pica

17

Falco tinnunculus

18

Melanocorypha calandra

Fia de observaie nr. 5

Data: 05.05.2011

Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Motacilla alba

Galerida cristata

Uupa epops

Streptopelia decaocoto

Alauda arvensis

Streptopelia decaocoto

Hirundo rustica

Corvus frugilegus

10

Miliaria calndra

10

Corvus corone cornix

11

Sturnus vulgaris

15

12

Pica pica

13

Galerida cristata

14

Corvus frugilegus

10

15

Passer montanus

16

Corvus corone cornix

17

Falco tinnunculus

18

Melanocorypha calandra

19

Sturnus vulgaris

Fia de observaie nr. 6

Data: 10.06.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Galerida cristata

Oenanthe oenanthe

Pica pica

Phasianus colchicus

Corvus frugilegus

Corvus corone cornix

Hieraaetus pennatus

Cuculus canorus

Miliaria calandra

10

Corvus frugilegus

11

Corvus monedula

11

12

Melanocorypha calandra

12

13

Upupa epops

14

Falco tinnunculus

15

Alauda arvensis

16

Hirundo rustica

17

Sturnus vulgaris

18

Corvus frugilegus

19

Miliaria calandra

20

Pica pica

Fia de observaie nr. 7

Data: 06.07.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Melanocorypha calandra

10

Lanius collurio

Alauda arvensis

Corvus frugilegus

10

Miliaria calandra

Anthus campestris

Coturnix coturnix

Merops apiaster

Melanocorypha calandra

10

Sturnus vulgaris

100

11

Buteo buteo

12

Pica pica

13

Corvus frugilegus

14

Melanocorypha calandra

15

Miliaria calndra

16

Fringilla coelebs

17

Passer domesticus

Fia de observaie nr. 8

Data: 09.08.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Melanocorypha calandra

Hirundo rustica

Larus cachinnans

Lanius minor

Pica pica

Corvus frugilegus

10

Motacilla alba

Falco subbuteo

Merpos apiaster

10

Motacilla flava feldegg

11

Pica pica

12

Motacilla alba

13

Miliaria calandra

14

Riparia riparia

50

15

Melanocorypha calandra

16

Hirundo rustica

17

Lanius minor

18

Corvus frugilegus

Fia de observaie nr. 9

Data: 04.09.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Streptopelia decaocoto

Sturnus vulgaris

50

Hirundo rustica

Circus aeruginosus

Melanocorypha calandra

Upupa epops

Coturnix coturnix

Merops apiaster

Pica pica

10

Melanocoryoha calandra

11

Alauda arvensis

12

Motacilla flava feldegg

12

13

Corvus frugilegus

18

14

Lanius collurio

15

Corvus monedula

16

Corvus corone cornix

Fia de observaie nr. 10

Data: 21.10.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Perdix perdix

Streptopelia decaocoto

Falco tinnunculus

Galerida cristata

Sturnus vulgaris

150

Melanocorypha calandra

12

Pica pica

Corvus frugilegus

100

Corvus monedula

20

10

Passer domesticus

50

Fia de observaie nr. 11

Data: 11.11.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Melanocorypha calandra

60

Sturnus vulgaris

50

Pica pica

Corvus frugilegus

300

Circus cyaneus

Corvus corone cornix

12

Buteo buteo

Corvus frugilegus

50

Corvus monedula

20

10

Sturnus vulgaris

200

11

Melanocorypha calandra

17

12

Falco tinnunculus

13

Pica pica

Fia de observaie nr. 12

Data: 14.12.2011
Nr.Crt.

Specia

Nr.Ex.

Pica pica

12

Corvus frugilegus

90

Passer domesticus

30

Carduelis carduelis

Falco tinnunculus

Streptopelia decaocto

Galerida cristata

Melanocorypha calandra

60

Sturnus vulgaris

130

10

Corvus corone cornix

11

Corvus frugilegus

50

12

Miliaria calandra

Fauna
Nevertebrate
n ceea ce privete fauna zonei, datorit dominanei ecosistemelor de tip agricol i a terenurilor
ocupate cu vegetaie ruderal, aceasta este reprezentat de specii rezistente la impactul
antropic, multe dintre ele duntoare pentru culturile agricole.
n ce privete fauna de gasteropode (melci), n zon s-au identificat specii precum Cepaea
vindobonensis, Helicospis striata, Cernuella virgata, Monacha carthusiana, toate specifice att
stepei dobrogene, ct i terenurilor degradate ocupate cu vegetaie antropizat.
Miriapodele sunt reprezentate n zon de specii prdtoare din clasa Chilopoda Scolopendra
cingulata, Lithobius forficatus, specii de geofilide, Scutigera cleoptarta. Toate acestea se
hrnesc cu nevertebrate mrunte sau cu oligochete, fiind specii larg rspndite att n zone cu
habitate naturale ct i n zone antropizate. Dintre formele detritivore sunt prezente julide
(Diplopoda).
Isopodele sunt reprezentate de specii ale genurilor Oniscus i Porcellio, prezente att n zone
cu umiditate accentuat ct i n zone cu grad ridicat de ariditate.
Araneele sunt destul de bine reprezentate, mai ales prin specii de araneide, salticide i specii
tericole din genurile Pardosa sau Alopecosa. Efective mai mari sunt przente n zonele cu
vegetaie ruderal din lungul cilor de acces.
Cel mai numeros grup de nevertebrate prezente n zon este cel al insectelor. Au fost
identificate in zona de interes reprezentani din toate ordinele principale de insecte.
Colembolele sunt prezente prin specii de onichiuride (Onichiurus sp.), entomobriide
(Entomobrya sp.), sminthuride (Sminthurus sp.).

Dintre thysanure sunt prezente formele mirmecofile Atelura sp alturi de unele specii
antropofile (Lepisma saccharina).
Dintre odonate libelule - au fost identificate specii ca Sympetrum vulgatum, Anax imperator,
Coenagrion sp., Agrion sp. (specii bune zburatoare).
Dintre orthoptere - lcuste, cosai, greieri - n zon apar att specii caracteristice habitatelor de
step, ct i specii prezente i n ecosistemele antropizate. Din prima categoriie fac parte specii
ca Poecilimon fussi sau Poecilimon brunneri,ca i specii de Conocephalus (Tetigonide),
Tettigonia viridissima (specie prdtoare comun, specializat pe consumarea de alte
orthoptere), Decticus verrucivorus (specie de talie mare duntoare pentru culturile agricole,
ntlnit n exemplare foarte numeroase), Gryllus campestre, Gryllus desertus, Gryllotalpa
gryllotalpa (grylloidee), Oedalus decorus, iar din a doua, specii precum cele din genurile
Omocestus, Chorthippus, Euchrothippus ori Sthenobothrus, Calliptamus italicus (lcusta
cltoare italian, foarte comun n zon), Oedipoda germanica (acridide).
Dintre lepidoptere, n zon sunt prezente specii ca Noctua pronuba, Autographa gamma,
Agrotis putris, Agrotis segetum, Macdunoughia confusa, Eilema trabealis, Heliothis viriplaca,
Heliothis maritima, Tyta luctuosa, Dysgona algira, Helicoverpa armigera, Macroglossum
stellatarum, Hyles euphorbiae, Agrius convolvuli, Pieris rapae, Pieris napi, Pontia edusa, Colias
croceus, Colias erate, Papilio machaon, Iphiclides podalirius, Vanessa atalanta, Vanessa
cardui, Nymphalis polychloros, Melitaea phoebe, Argynnis lathonia, Maniola jurtina, Pararge
megera, Coenonympha pamphilus, Melanargia galathea, Aricia agestis, Lycaena phlaeas,
Polyommatus icarus, Carcharodus alceae, Lythria purpuraria. etc.
Dintre coleoptere gndaci

n culturile agricole sunt prezente speciile de crbuei ai

cerealelor - Anisoplia austriaca, Anisoplia lata, Amphimalon solstitialis, Pollyphila fulo, Agriotes
(gndaci pocnitori), Coccinella septempunctata, Adalia bipunctata (buburuze), Mylabris sp. n
zonele cu vegetaie stepic. Dintre speciile coprofage se remarc prezena scarabeidelor
Geotrupes sp., Ontophagus vaca, Sisyphu schaefferi, iar dintre carabide Carabus violacus,
Carabus variolosus. Tot dintre coleoptere se mai ntlnesc harpalide, Opatrum sabulosssum,
meloide, cantharidae, chrysomelidae.
Dintre heteroptere (plonite), s-au observat exemplare de Eurygaster austriaca, Eurygaster
maura, Eurygaster intyegriceps, (plonite de cereale) i Lygeus equestris (n zonele cu
vegetatie stepic).
Homopterele sunt reprezentate n special prin diferite specii de afide sau coccine, mai puin
ciccadine (Cercopsis sanguinolenta, Centrotus cornutus). Dipterele cele mai comune sunt cele

din grupul bibionidelor Bibio marci (ai cror aduli zboar primvara), de muscide i
sarcophagide.
Hymenopterele sunt dominate n zon de diferite specii de himenoptere apoidee att specii de
albine solitare (Halyctus sp.), ct i bondari Bombus hortorum, Bombus agrorum, Bombus
terrestris, Bombus lapidarius sau de viespi parazitoide Sceliphron, Ammophila sabulosa,
Eumenes coarctatus sau sociale Dolichovespula germanica, Polystes sp.
De menionat c ntre speciile identificate pe teren nu exist specii aflate pe listele Directivei
Habitate sau specii de interes comunitar prezente n ariile protejate din apropiere. Entomofauna
este dominat de specii rezistente la impactul antropic.
Reptile si amfibieni
Dintre reptile, n zon nu au fost identificate decat exemplare izolate de Podarcis taurica, o
specie comun n toate zonele din Dobrogea. oprlele erau prezente pe marginea drumului de
acces i n zonele cu vegetaie stepic, pe suprafeele cu efective bogate de ortoptere.
Chiar dac Podarcis taurica figureaz n Anexa 4A a OUG 57/ 2007, Lista Roie naional
(Botnariuc et Tatole, 2005), Anexa 4 Directiva Habitate i Anexa 2 a Conveniei de la Berna,
este una dintre cele mai comune specii de reptile din zonele sudice i estice ale rii.
n zon nu au fost identificate pe teren specii de amfibieni. Lipsa zonelor umede face ca
prezena acestor specii iubitoare de umiditate sa fie extrem de puin probabil.
Mamifere
Dintre mamifere, n zona sunt prezeni oarecii de cmp (Apodemus sp.), n numr mare.
Muuroiele de crti trdeaz prezena crtiei (Talpa europaea), cel puin dou-trei exemplare
n zona studiat.
Au fost observate exemplare de iepuri (Lepus europaeus) i de vulpi (Vulpes vulpes), specii
comune i larg rspndite n Dobrogea.
Nu au fost observai popndi (Spermophilus citellus) i nu au fost gsite galerii specifice. Dar,
datorit ofertei trofice din culturile agricole nu excludem posibilitatea apariiei sporadice a
acestora. Spermophilus citellus figureaz n anexa 4 a Directivei Habitate (92/43 EEC) i Anexa
2 a Conveniei de la Berna. Dei rar n Europa, este extrem de comun n zonele de step i n
apropierea culturilor agricole.

Ecosisteme i habitate identificate

Cunoscndu-se faptul c tipurile de habitate se identific pe teren prin intermediul asociaiilor
vegetale prezente n zon putem afirma c pe suprafeele vizate pentru amplasarea turbinelor
eoliene nu exist habitate naturale i seminaturale de interes conservativ. Au fost identificate
tipuri de habitate comune pajitilor stepice secundare, zonelor ruderalizate datorit influenelor
antropice (punat, cultivarea pmntului) i marginilor de culturi agricole.
Au fost observate pe teren urmtoarele tipuri de habitate, conform manualului Habitatele din
Romnia (Doni et al., 2005):

pajiti vest pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon i

Poa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din Romnia) i
6290 (cod Natura 2000) tip de habitat prezent insular n zona de interes, cu valoare
conservativ redus (Doni et al., 2005).
comuniti antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans i Centaurea
calcitrapa cod R8702 buruieniuri prezente la marginea localitilor, la marginea
drumurilor de pmnt dintre culturi i n zonele de prloag; fr valoare conservativ.
comuniti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua i
Ballota nigra cod 8703 - tip de habitat prezent la marginea culturilor, marginea
drumurilor, zona localitilor; fr valoare conservativ.
comuniti antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura
i Plantago major cod 8704 - habitat prezent la marginea cilor de acces (drumuri de
pmnt) i la marginea culturilor agricole.

Dei primul dintre aceste tipuri de habitate figureaz n sistemul de codificare Natura 2000, este
un tip de habitat cu valoare conservativ redus, extrem de comun pentru zonele de step din
sudul i din estul Romniei i care n zona investigat de noi nu adpostete rariti floristice
sau faunistice ce ar impune implementarea unor msuri speciale de protecie i conservare.
Celelalte tipuri de habitate, majoritare n zona de interes, sunt puternic antropizate, complet
lipsite de valoare conservativ.
Suprafeele analizate sunt ocupate n cea mai mare parte de terenuri agricole, de prloage
(foste terenuri agricole abandonate) i de mici suprafee cu pajiti stepice situate ntre culturi.
Fiind vorba de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei este ridicat i prin urmare nu
putem vorbi de ecosisteme naturale n aceast zon. Pe marginea drumurilor de acces (drumuri
de pmnt) se afl vegetaie ruderal (de margini de drumuri) i segetal (buruieni de culturi
agricole) tipic pe care o vom descrie n cele ce urmeaz.
Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruieniuri formate preponderent din
urmtoarele specii: Cannabis ruderalis (cnepa) - formeaz de regul o bordur ntre drumul de

acces i culturile agricole, n special cele de orzoaic i ovz, Xanthium italicum specie
invaziv de origine nord-american comun la margini de drumuri i culturi, Tribulus terrestris
(colii babei) plcuri ntinse la marginea lanurilor de pioase, Amaranthus retroflexus (tirul)
care se dezvolt abundent mai ales la marginea culturilor de porumb, Conyza canadensis
plant invaziv ce formeaz adesea buruieniuri, Hibiscus trionum (zmoi), specie care se
infiltreaz i n culturi, mai ales n cele cu porumb i floarea soarelui, Salsola ruthenica (sricic)
exemplare numeroase, Brassica nigra (mutar negru)-exemplare slbticite, Sinapis arvensis
(mutar slbatic), Setaria viridis (mohor) buruian comun n culturi agricole, Setaria
verticillata (mohor) specie comun la margini de drumuri.
Alte plante observate la marginea culturilor, dar n numr mai mic de indivizi, sunt: Reseda
lutea, Rapistrum perenne, Sorghum halepense (costrei), Echinochloa crus-galli, Chenopodium
album (spanac sdlbatic), Datura stramonium (ciumfaia), Lathyrus tuberosus (oreni),
Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium europaeum (vanilie slbatic), Stachys annua
(jale), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina irregularis,
Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate,
Solanum nigrum (zrna), Medicago sativa (lucerna), Anagalis arvensis ssp. coerulea
(scntei), Cuscuta sp. (torel) specie parazit, Triticum aestivum (grau)- exemplare izolate
infiltrate din culturile nvecinate.
Acestor specii de plante li se adaug altele rezistente la praf i la clcare, situate pe drumul de
acces sau n imediata vecintate: Polygonum aviculare (troscot), Portulaca oleracea (iarba
gras), Sclerochloa dura, Hordeum murinum (orzul oarecelui), Cynodon dactylon (pir digitat),
Bromus tectorum (obsiga), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura), Lolium
perenne (iarba de gazon).
Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides (scai), Carduus
nutans (ciulinul brganului), Cirsium arvensae (plmida), Sambucus ebulus (boz) formeaz
adevrate hiuri la marginea drumurilor de acces n timpul sezonului estival, cnd ajung la
maturitate.
In zonele cu prloage s-au dezvoltat adevrate buruieniuri (asociaia Carduetum nutantis) prin
proliferarea unor specii precum Carduus acanthoides (ciulin), Carduus nutans, Cirsium vulgare
(plmid) i Onopordon acanthium (scai mgresc)
Pe micile suprafee cu vegetaie stepic dintre culturi se remarc un amestec de specii stepice
i plante ruderale, caracteristic pajitilor secundare. Dominante n aceste tipuri de pajiti sunt
speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (pelinia), Bromus squarrosus
(obsig), Daucus carota ssp. carota (morcov slbatic), Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana
(alior), Poa bulbosa (firua bulboas). Alte specii de plante observate n componena acestor
pajiti sunt: Eryngium campestre (crua dracului), Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida,
Medicago lupulina (lucerna galben), Trifolium repens (trifoi alb trtor), Achillea collina (coada
oricelului), Verbascum phlomoides (lumnric), Cichorium intybus (cicoare), Bromus
tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colii babei), Consolida regalis
(nemior), Echium vulgare (limba arpelui), Elymus repens (pir), Sisymbrium arvensis, Galium
humifusum, Euphorbia niceensis (laptele cinelui), Lactuca serriola (planta busol), Anagalis

arvensis (scnteia), Salsola ruthenica, Ballota nigra, Papaver dubium (mac de camp), Linaria
genistifolia, Plantago lanceolata, Sisymbrium orientale, Plantago lanceolata (ptlagin cu frunze
nguste), Botriochloa ischaemum. Aceste plante sunt prezente n mod obinuit n pajiti
naturale, dar i n locuri ruderale sau la margini de culturi agricole unde se infiltreaz uor din
pajitile nvecinate. Nici una dintre ele nu prezint valoare conservativ, fiind plante comune n
zona stepei i a silvostepei.
Ruderalizarea acestor pajiti, consecin a punatului, este indicat de abundena unor specii
nitrofile precum: Agropyron repens (pir trtor), Datura stramonium (mtrguna), Chenopodium
album, Bassia scoparia (mturi), Melilotus albus (sulfina alb), Melilotus officinalis (sulfina
galben), Artemisia annua, Chamomilla recutita (mueel), Matricaria inodora (mueel prost),
Erysimum diffusum, Stellaria media (rocoina), Arctium lappa (brusture), Brassica nigra (mutar
negru), Cannabis ruderalis (cnepa), Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii),
Plantago media (ptlagin), Plantago major.

Asociaii vegetale
n ceea ce privete asociaiile vegetale, acestea sunt slab reprezentate n zona studiat, fiind
prezente numai n pajitile stepice, la marginea drumurilor de pmnt sau la capetele ogoarelor
unde anumite specii dominate formeaz fitocenoze bandiforme.
In pajitile stepice, n prloage i la marginea culturilor agricole au fost observate mai multe
asociaii vegetale dintre care majoritatea sunt ncadrate cenotaxonomic la clasa Chenopodietea
Br. Bl. 1951, ordinul Sisymbrietalia Tx. 1961:

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I. Pop 1970 (syn. Artemisietum austriacae) n

pajitile stepice;
Xeranthemetum annui (Borza 1931) Prodan 1939 n pajitile stepice i prloage;
Agropyretum repentis Felfoldy 1932 n pajitile stepice i prloage;
Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970 margini de culturi agricole;
Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 margini de drumuri;
Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957 margini de drumuri i
prloage;
Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940;
Carduetum nutantis Svulescu 1927, Pauc 1941, Morariu 1943;
Onopordetum acanthii Br. Bl. et al. 1936
Primele dou asociaii vegetale domin n zona petecelor de pajiti stepice secundare.
Asociaiile vegetale observate sunt comuniti de plante ruderale sau stepice care nu conin
specii din Listele roii romneti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994), din
anexele Directivei Habitate, Conveniei de la Berna sau anexele OUG 57/ 2007. Speciile stepice
care se regsesc n compoziia floristic a acestor asociaii vegetale sunt comune pajitilor
xerofile i xero-mezofile din sudul i din estul rii.

VI. Persoanele/organizatiile implicate in programul de monitorizare

Monitorizarea a fost efectuata de S.C. Biosys Group S.R.L. din Constanta, cu personal de
specialitate din cadrul societatii sau subcontractati.