Ballou The logistic information system Principalul motiv pentru colectarea, retinerea si manipulare datelor intr-o firma este

pentru a lua decizii, incepand de la cele strategice pana la cele operationale. Aceste acctivitati au fost facute in mod informal de multi ani. Totusi, o data cu cresterea disponibilitatii computerelor de mare viteza cu capacitate de stocare in continua crestere, procedurile legate de manipularea datelor au devenit mai structurate. Sistemul informatics este noua etichetare data acestor activitati. Ceea ce ne intereseaza, insa, este sistemul informational logistic. Acesta este o submultimea sistemului complet de informatii al firmei, si este orientat spre luarea deciziilor de natura logistica. Logistics information system overvie !"ista trei elemente distincte care formeaza sistemul# intrarile, baza de date si iesirile $ntrarile

Prima activitate asociata cu sistemul infoational este obtinerea de date care vor asista procesul de luare de decizii. %upa atenta selectionare a datelor care sunt necesare pentru planificarea si operarea sistemului logistic, informatia poate fi obtinuta din mai multe surse, iar cele mai notabile sunt# cumparatorii, inregistrarile companiei, informatiile publice si administratia. Consumatorii, prin activitatile lor de achiztionare ofera in mod indirect date foarte folositoare pentru planificare. %atele sunt obtinute prin inregistrarea cererilor clientilor, iar acestea sunt folositoare pentru previziuni si luarea deciziilor operationale, cum ar fi previzionarea volumului vanzarilor in timp, a localizarii vanzarilor si a dimensiunilor comenzilor. $nregistrarile companiei, sub forma rapoartelor contabile, rapoarte priviind studii interne sau e"terne si rapoartele operationale ofera foarte multe informatii. Aceste date nu sunt , de regula, organizate intr-o forma folositoare pentru luarea deciziilor de ordin logistic. %atele sunt obtinute prin sistemul informational pentru a fi prelucrate mai tarziu. %atele publicate din surse e"terne reprezinta o sursa unica de informatii. &ulte informatii sunt oferite de cercetari finantate de stat, de cercetari sponsorizate de asociatii de comert si de la furnizori. 'urnalele de specialitate si revistele de comert sunt alte e"emple. Personalul companiei poate fi, de asemenea, o sursa importanta de date. Predictia de vanzari viitoare, actiunile competitiei si disponibilitatea materialelor cumparate sunt doar cateva e"emple. (aza de date Transformarea datelor in informatii, imaginarea ei intr-o maniera folositoare pentru luarea deciziilor si interfatarea informatiei cu metode de asistare a deciziei sunt de multe ori considerate a fi in mi)locul unui sistem informational. &anagementul bazelor de date include selectia datelor care trebuie stocate si preluate, alegerea metodelor de analiza incluse si alegerea procedurilor de procesara preliminara care sa fie implementate. %upa stabilirea continutului bazei de date, prima gri)a privind designul bazei de date este alegerea datelor care trebuie stocate in forma *solida+ pe hard dis,-uri, a celor care trebuie retinuta in memoria computerelor pentru un acces rapid si a celor care nu trebuie stocate in cele mai multe cazuri. Activitatile de prelucrare a datelor reprezinta o conversie relativ simpla si directa a datelor din fisiere intr-o forma utila. Prelucrarea datelor este cea mai sofisticata si noua metoda de folosire a sistemului informational. Acesta poate contine o multime de modele matematice si statistice, generale sau modelate pe problemele specifice de logistica ale companiei. Asemenea modele convertesc informatia in solutii care asista procesul de luare a deciziilor. $esirile Acesta este de fapt interfata cu cel care foloseste sistemul. $n primul rand, cea mai evidenta forma a iesirilor poate fi reprezentata de rapoarte privind costurile sau performantele, rapoarte

privind inventarul sau asupra gradului de completare a comenzilor sau rapoarte care compara performanta dorita cu performanta actuala. $n al doilea rand, iesirile pot fi sub forma de documente privind transportul pe apa sau, in general, a transporturilor de marfuri. $n final, iesirile pot fi reprezentate de rezultatele analizei datelor folosind modelele matematice si statistice. Chopra The role of it in a supply chain $nformatia este foarte importanta pentru lantul de aprovizionare pentru ca este lipiciul care permite tuturor sa lucreze impreuna cu rolul de a crea un lant de aprovizionare coordonat si integrat. $nformatia este crucial pentru performanta unui lant de aprovizionare pentru ca asigura fundatia pe care se construiesc si se e"ecuta procesele de tranzactii, iar managerii iau decizii. -ara informatii, managerii nu pot stii ce vor consumatorii, cat de mare este stocul sau cand ar trebui marita productia sau suplimentata livrarea. Pe scurt, fara informatie, un manager ia deciziile cu mainile puse la ochi. $n consecinta, informatia este cea care face ca lantul de aprovizionare sa fie vizualizat de manager, iar cu aceasta, managerul poate lua deciziile potrivite pentru a imbunatati performanta lantului de aprovizionare. Avand in vedere importanta informatiei intr-un lant de aprovizionare, managerii trebuie sa inteleaga modul in care informatia este colectata si analizata. Aici este momentul in care $T-ul intervine. Acesta este format din componentele hard are, soft are si oamenii dintr-un lant de aprovizionare, care colecteaza analizeaza, analizeaza si e"ecuta pe baza informatiilor. $t-ul poarta rolul de ochi si urechi al managementului in lantul de aprovizionare, captand si analizand informatia necesara pentru a lua o decizie buna. Studio de caz .tilizarea sistemelor informatice pentru captarea si analizarea informatiilor poate avea un impact important asupra performantei unei firme. %e e"emplu, un mare producator de computere si serverea descoperit ca ma)oritatea informatiilor privind cererea consumatorilor nu erau folosite pentru a programa productia si nivelul stocurilor. /rupului producator ii lipsea aceasta informatie asupra cererii, care i-a fortat sa ia decizii privind productia si stocurile orbeste. $nstaland un sistem informatic ce se ocupa cu lantul de aprovizionare, compania a putut sa colecteze si sa analizeze datele privind cererea pentru a putea produce la un nivel potrivit. -olosind sistemul, stocurile companiei s-au in)umatatit, pentru ca managerii puteau lua decizii bazandu-se pe informatiile din piata si nu pe intuitia lor. .n astfel de impact subliniaza importanta sistemelor informatice in conducerea lanturilor de aprovizionare. $nformatia este cheia succesului unui lant de aprovizionare, pentru ca le permite managerilor sa ia decizii folosindu-se de o sfera larga ce depaseste universul functiilor si al companiilor. Succesul lantului de aprovizionare vine prin viziunea asupra lui ca un intreg si nu a-l privi numai

din perspectiva treptelor individuale. .n manager care priveste un scop ca pe ceva care afecteaza intreagul lant de aprovizionare va fi capabil sa dezvolte strategii care implica toti factorii care afecteaza lantul de aprovizionare si nu doar factorii care afecteaza un anumit palier al lantului de aprovizionare. Cum a)unge managerul la acest scop pe scara larga0 Scopul lantului de aprovizionare este format numai din informatie, iar aceasta determina daca scopul este global sau local. Pentru a obtine un scop la nivel global, managerul trebuie sa aiba o informatie clara si obtinuta la timp asupra tuturor functiilor companiilor si organizatiilor din lantul de aprovizionare. $nformatia trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici pentru a fi utila atunci cand se ia o decizie privind lantul de aprovizionare# Trebuie sa fie precisa. -ara o informatie care sa reflecte o imagine completa si nealterata a starii lantului de aprovizionare este foarte greu sa se ia decizia corecta. $nformatia trebuie sa fie disponibila in timp util. %e regula, informatia precisa e"ista, dar pana cand devine disponibila, aceasta fie este depasita, iar daca este curenta, nu e"ista intr-o forma accesibila. Trebuie sa fie potrivita. Cei care iau deciziile au nevoie de o informatie folositoare. %e multe ori, companiile detin foarte multe date care nu sunt folositoare pentru luarea unei decizii. Companiile trebuie sa se gandeasca ce date sa colecteze pentru a nu irosi resurse importante pentru stocarea de date nefolositoare.

%e e"emplu, 1al-&art a fost un pionier nu numai in colectarea de informatii, dar si in intelegerea modului in care trebuie analizata informatia pentru a lua decizii bune privind lantul de aprovizionare. 1al-&art colecteaza date in timp real despre produsele vandute in fiecare din magazinele sale si trimite aceste date catre producatori. 1al-&art analizeaza aceasta informatie despre cerere pentru a determina ce stocuri trebuie sa aiba in fiecare magazin si pentru a decide cand trebuie comandate produse de la producatori. Producatorul foloseste aceasta informatie pentru a-si coordona programul de productie cu cererile 1al-&art. Atat 1al-&art, cat si furnizorii lui cei mai importanti nu se ocupa doar cu colectarea informatiei, ci o analizeaza si iau decizii bazate pe aceasta prelucrare a datelor.

$nformatia este folosita pentru a lua o varietate mare de decizii privind fiecare din componentele lantului de aprovizionare.

$ntreprinderea - determinarea locatiei, capacitatii si a programului unei facilitati se face folosind informatii despre compromisurile privind eficienta si fle"ibilitatea, cererea, cursurile de schimb, ta"ele, samd. $nventarul 2 pentru setarea de politici corecte privind inventarul, este nevoie de informatii care contin modele ale cererii, costul de transport, costul de stocare si costurile de comandare Transportul 2 Stabilirea retelelor de transport, a rutelor, modaliatilor, transferurilor si vanzatorilor necesita informatii asupra costurilor, locatiilor cumparatorilor si a dimensiunii transporturilor pentru a lua decizii bune Aprovizionarea 2 $nformatiile asupra mar)elor de produs, preturi, calitate, timpi de livrare samd, sunt importante in luarea decizii de aprovizionare. Politica de pret si profit 2 Pentrua stabilit politici de pret, este nevoie de informatii privind cererea, atat asupra volumului ei, cat si asupra vointei diferitelor segmente de consumatori de a cumpara, precum si de informatii legate de probleme de aprovizionare# mar)a de produse, timpul de livrare si disponibilitatea.

$n concluzie, informatia este cruciala pentru a lua decizii bune privind lantul de aprovizionare la toate cele trei nivele# strategie, palnificare si operatiuni, precum si in oricare din componentele lantului de aprovizionare# intreprinderea, inventarul , transportul, aprovizionarea si politica de pret. $t-ul permite nu numai stocarea acestor date pentru a crea vizibil lantul de aprovizionare, ci si analizarea lor pentru a lua decizii ma"imizante de profit.

WAREHOUSE ICT

Tehnologia a devenit o unealta pentru integrarea si coordonarea logisticii, a lantului de aprovizionare si a tuturor intreprinderilor si companiilor implicate in proces.%epozitele au devenit mai fle"ibile, implicand operatii comple"e de sortare in locul vehilor operati statice de stocare. $ntrucat este nevoie ca stocurile sa fie folosite fara intazieri, sistemuele de depistare folosind codurile de bare au inlocuit metodele manuale, bazate pe hartie.3pagina 4556 $n timp ce aplicatiile $T pot si de neatins pentru unele companii, pentri marea ma)oritate, ele reprezinta realitatea de zi cu zi. Prin automatizare, mutarea materialelor in deposite nu mai este o activitate in principal manuala, intrucat acum include stocare si depistare automata, iar controlul tuturor operatiunilor poate fi realizat cu a)utorul unui sistem de management al depozitului. 3pagina 4556

$T-ul a a)utat la cresterea eficientei si eficacitatii lantului de aprovizionare..nele persoane ar putea chiar spune ca dezvoltarea depozitelor si a lanturilor de aprovizionare se datoreaza in principiu dezvoltarii tehnologiei.%e e"emplu, urmatoarele aplicatii au avut o contributie semnificativa# Cumparare# !%$ 3electronic data interchange6# program ce permite urmarirea platilor7 Productie# &8P 3materials re9uirement planning6, ce permite inlocuirea, comanda, managementul stocului si planificarea productiei 7 $nventar# controlul stocului si sisteme de aprovizionare7 %epozit# 1&S 3sistemul de management al stocului6, AS:8S 3 automatic storage:retrieval systems6, frecvente radio pentru comunicare interna, codurile de bare 7 Transport# managementul flotei, stabilirea traseului si a programului7 &ar,eting# sisteme de prelucrare a comenzilor.3pagina 45;6

1arehouse management system

.n sistem de management al depozitului poate acoperi toate operatiunile de manipulare dintr-un depozit, cum ar fi# primirea de stocuri cu documente de primire si etichetarea lor, generarea listelor de selectare, samd. Asadar, acest sistem ofera beneficii enorme, cum ar fi un control mai bun al stocurilor, trasabilitate, productii imbunatatite si o mai buna gestiune a rapoartelor. $n plus, ele pot fi integrate cu sistemele de comandare, cum ar fi sistemele eb privind cumparaturile efectuate de acasa prin cataloguri online.3pagina 45<6

Gatorna

%atorita comple"itatii activitatii logistice, este de enconceput sa gestionam operatiile logistice fara spri)inul calculatoarelor si al sistemelor de management al informatiilor. $n activitatea logistica e"ista doua principale categorii de sisteme pentru suportul managementului# Sisteme care spri)ina operatiile

Sisteme care spri)ina procesul de decizie

Principalele motive ale implementarii acestor sisteme sunt# 8educerea costului prin cresterea productivitatii = servire imbunatatita a clientului prin reduceri ale intarzierilor %ecizii imbunatatite prin folosirea unor date de intrare mai e"acte

Sistemele pentru spri)inul &anagementului in cadrul activitatii logistice ar trebui sa urmareasca integrarea diferitelor functii logistice. Aceasta inseamna utilizare aunei baze de date comune, inregistrarea unificata a datelor, furnizarea de informatii despre compromisurile intre diferitele functii, astfel incat functia logistica de ansamblu sa fie optimizata.

%atorita dezvoltarii rapide a echipamentelor hard are si soft are din ultimii ;> de ani, sistemele computerizate sunt din ce in ce mai utilizate in activitatea logistica. !volutiile inregistrate in domeniul hard are au o influenta semnificativa asupra performantei, capacitatii si sigurantei calculatoarelor# de e"emplu, intre anii 4?<? si 4@?>, timpul necesar pentru o operatie electronica s-a redus de ?> de milioane de ori. Se asteapta si in viitor un ritm identic de dezvoltare, pentru cel putin unul sau doua decenii, cu un efect semnificativ asupra modului in care vom face afaceri. !volutii spectaculoase s-au inregistrat si in industria soft are. Cele mai recente noutati au aparut in domeniul sistemelor de operare, al instrumentelor si al limba)elor soft are al sistemelor de management al bazelor de date si la aplicatiilor soft are. $n paralel cu evolutiile din hard are si soft are, raportul cost-performanta al utilizarii calculatoarelor s-a imbunatatit semnificativ si, in urmatorul deceniu, sunt asteptate alte imbunatatiri, cu o rata anuala de apro"imativ 5>A. Aceasta inseamna ca fie preturile vor scadea cu 5>A pe an, fie ca se vor inregistra anual cresteri cu 5>A a puterii si capacitatii in conditiile unui pret constant.

Tipurile de sisteme

Primele aplicatii practice pe calculator pentru activitatea logistica au fost elaborate la inceputul anilor 4@B> si pot fi considerate aplicatii elementare.Aceste aplicatii urmaresc sa inregistreze

ceea ce s-a intamplat, ceea ce inseamna ca sistemul este actualizat numai dupa producerea evenimentului, fiind utilizat doar pentru tinerea contabilitatii si pentru activitatea de raportare.ca e"emplu, pot fi date sistemele pentru inregistrarea stocurilor, a creantelor si a registrului-)urnal general. Aplicatiile de nivel doi au aparut la inceputul anilor CD> si privesc sistemele computerizate de procesare a tranzactiilor.Sistemul este actualizat in momentul derularii tranzactiei si va prelucra si tranzactii..n e"emplu de astfel de aplicatie este cel al sistemului computerizat de prelucrare a comenzii clientului care, intr-o forma sau alta, a fost implementat de aproape fiecare firma. Caracteristicile sistemului constau in faptul ca, o data ce comanda este introdusa, sistemul ca intreprinde o verificare pe calculator a creditului clientului si a stocului disponibil, va aloca stocurile si va intocmi o lista de preluare a comenzilor, astfel incat comanda sa poata fi preluata de la nivelul depozitului. Aplicatiile din generatia a treia urmaresc o integrare deplina si furnizarea informatiilor pentru conducerea de mi)loc si pentru cea de varf. !le vor acopeti toate functiile logistice, astfel incat informatiile despre aceste functii, legaturile lor si compromisurile dintre functii pentru eficientizarea activitatii sa fie disponibile tuturor utilizatorilor. $n plus, in aceste sisteme ofera module integrale pentru planificarea, stabilirea bugetului si controlul costurilor pe termen mediu si lung. %esi aplicatiile din generatia a treia au inceput sa fie elaborate la inceputul anilor C?>, putine firme au fsot capabile sa le implementeze. Cele mai multe firme folosesc inca aplicatii de nivelul doi, dar se asteapta ca in cativa ani sa treaca la noile aplicatii.

=biectivele sistemelor pentru suportul deciziilor operational sunt spri)inirea gestionarii si controlului operatiilor logistice zilnice, care pot fi impartite in trei categorii# 4. =peratii fizice, cum sunt transportul, primirea stocurilor, preluarea si e"pedierea comenzilor catre clienti7 E. operatii scriptice, necesare pentru declansarea si controlul operatiilor fizice, cum ar fi prelucrarea comenzilor de aprovizionare, controlul stocurilor si prelucrarea comenzilor clientilor7 5. =peratii contabile pentru prelucrarea tranzactiilor financiare rezultate din operatiile fizice, cum ar fi debitele si creantele. {Introducere din manual despre SMC

&odulul pentru prelucrarea comenzilor

Principalul obiectiv al unui modul pentru prelucrarea comenzii este de a asigura caracteristicile de intrare, de prelucrare si de a tine evidenta comenzilor clientilor.$ata cateva din sarcinile sale Ferificarea cresitului clientului Ferificarea disponivilitatii stocului /estiunea comenzilor interne 3intre propriile unitati6.

&odulul pentru prelucrarea comenzii va oferi informatii utile activitatii de management, incluzand analize de vanzari 3de ecemplu, vanzarile pe zone geografice, pe tipuri de clienti, pe agenti de vanzare etc.6. $nformatiile sunt disponibile sub forma de cereri interactive de informatii si de rapoarte pe calculator.

&odulul de aprovizionare

Principalele obiective ale modulului de aprovizionare sunt acelea de a asigura caracteristicile de intrare, de prelucrare si de a tine evidenta comenzilor de aprovizionare. Comenzile de aprovizionare se vor baza, de obicei, pe rezultatele algoritmilor de reinnoire a comenzii specifici modulului de control al stocului, situatie in care datele vor fi introduse automat in comanda de aprivizionare. &odulul de aprovizionare va tine si evidenta situatiei comenzilor de aprovizionare, 3*plasate+, *receptionate+, *e"pediate+ si *in asteptarea vamuirii+6.&odulul se afla in cone"iune cu creantele.Cone"iunea prevede cantitatile si preturile din comanda de aprovizionare, care sunt utilizate pentru punerea de acord cu facturile furnizorilor. &odulul comenzii de aprovizionare va oferi informatii clare conducerii companiei, inclusiv analiza performantei furnizorilor.$nformatiile vor fi furnizate atat sub forma cererilor, cat si a rapoartelor pe calculator.

$nterfata cu sistemele de productie

%aca o firma are propriile unitati de productie, se impune e"istenta unei interfete intre sistemul de distributie si cel de productie.$nterfata priveste atat produsele finite, cat si materiile prime si componentele, oferind date, cum ar fi productie recomandata, cantitatile de informatii despre stadiul de realizare al productiei planificate, despre neccesarul de materii prime si componente si despre disponibilitatea stocurilor.

%epozitarea

3ca introducere, fragmentul din arehouse6 !"ista doua niveluri principale ale sistemelor computerizate pentru aplicatiile de depozitare.Primul nivel, pe care-l vom numi modulul de depozitare, ofera asistenta in planificarea, conducerea si controlul zilnic al operatiunilor de depozitare, dintre care cele mai importante sunt# 8ecetia7 Perluarea si e"pediarea comenzilor7 Controlul stocului la fiecare deposit $nventarierea stocului 8efacerea stocurlor.

.na dintre principalele caracterictisi ale modulului de depozitare consta in faptul ca informatiile vor fi transformate intr-o forma utila pentru gestionarea depozitului 2 de e"emplu, cantitatile care vor fi primate de la furnizori si cantitatile care vor fie e"pediate clientilor se vor e"prima sub forma numarului de paleti si de cutii, cat si in metri cubi. Acest tip de informatii poate fi folost in spri)inul planificarii si programarii diverselor operatii. &odulul de depozitare va tine evidenta stocurilor in functie de pozitionarea depozitului 3 de e"emplu pozitionarea paletilor, pozitionarea lazilor6 si va inregistra date referitoare la identificarea produsului, cantitatea, data sosirii si numarul lotului. &odulul va urmari ca rotatia stocului sa se faca in concordanta cu regulile stabilite anterior 3 de e"emplu -$-=6 si, in acelasi timp, va veni in spri)nul inventarierii stocului. Prin tinerea evidentei stocurilor in functie de pozitionarea depozitului, inventarierea stocului poate fi realizata ciclic 3adesea zilnic6 in mod defalcat. Acest procedeu va determina itnreruperi mai putine in cazul

inventarierii intregului stocn care, datorita timpului implicat, se face daor o data sau de doua ori pe an. $nventarierea ciclica a stocurilor va permite e"istenta unor niveluri mult mai adecvate ale acestora. Cel de-al doilea nivel de sisteme se refera la controlul sistemelor de manipulare mecanizata si automata a materialelor, ca de e"emplu sistemele asistate de calclator pentru identificarea produselor in stoc, a benzilor rulante, a stivuitoarelor automate si a sistemelor automate de benzi rulante pentru sortare. !"ista o serie de cone"iuni intre sistemele din primul nivel si cele din al doilea nivel. %e e"emplu, un sistem de regasire in stoc a produselor, asistat de calculator sau benzile rulante, primeste date de la modulul depozitului despre produsele si cantitatile care trebuiesc preluate.

Transportul

!"ista mai multe sisteme care spri)ina operatiile fizice de transport. Fom analiza ami )os doua din cele mai importante astfel de sisteme. Primul sistem este utilizat pentru planificarea marfurilor care vor fi transportate si paote fi perceput ca o e"tensie a partii de programare a comenzilor din cadrul modulului de depozitare. Pentru a programa incarcaturile care trebuie transportate, modulul va oferi informatii despre volumul si greutatea comenzilor, ca si despre dimensiunea cutiilor inc are se va face transportul. $nformatiile oferite pot fi utilizate pentru decizii de tipul# cat de multe camioane si ce capacitate trebuie sa folosim pentru o anumita zona geografica, daca mai multe zone gtrebuie sa fie aprovizionate de un singur camion, sau daca putem sa amanam o parte din livrari pentru ziua urmatoare. Cel de-al doilea sistem pentru spr)inul operatiilor fizice de transport poarta denumirea de sistemul pentru planificarae vehiculului. Acest tip de sistem va planifica, pe langa incarcaturile pentru transport, si rutele geografice pe acre se vor deplasa camioanele. Cunoscand comenzile care trebuie livrate 3oferite de modului depozitului6, se vor putea determina utilizarea optima a parcului auto si rutele optime pe care sa se deplaseze vehiculele. =peratia presupune e"istenta unei baze de date care sa contina harti si informatii despre conditiile de trafic.